Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
I)
.r
N. IORGA
Membru al Academiei Romano.
I, pp. 593-4, No. 48. Darul d-lui Hangan a rechemat atenp mea
asupra hrisovului.
Targul-Frumos avea, dela Petru Rares incoace, o biserica domneasca, azi mull prefacuta la infatisare, dar pastrand la proscomidie
pomelnicul ctitorului si al familiei sale, din care apoi numele lui
Dias Voda, tradatorul legii crestine, a fost ras cu indignare (1); in
ea apare i numele ajutatorului la Mire si probabil ispravnicului
care s'a ostenit intru ridicarea ei, Petru Vartic, care era poate de
obarsie dintre locuitorii targului, de neam armenesc, dar trecut la
(1) Iorga, Inscriptii din bisericile Romaniei, II (aStudii qi documenteD, XV), Bucure,ti 1908, p. 291 i urm. Targul avea un privilegiu qi mai vechiu, auricul dela bZitranul Stefan Vodiin; Ghibanescu, Sarete gi izvoade, III, 1907, p. 277.
Analele A. R.Tom. XXIIV.Mensorille Sect. 'stork&
www.dacoromanica.ro
R. /Oitc4A
86
ramaind acum In curtea bisericii numai niste vechi chilii cu zidurile groase, uncle sta preotul, cari se aflau In preajma sfantului
lams, vor fi fost gazduiti si Domnii de pe vremuri, in scurta for
petrecere aici. Dar Scaun domnesc cu adevarat, locuinta statornica a carmuitorilor, popas in drumul for dela Suceava la Iasi, n'a
buit sa theme la dansul, pentru adapost si hrank pe negustorii si carausii, de tars si straini, cari mergeau cu marfurile spre Tighinea
basarabeana, spre departata si stralucita Caffa a Genovezilor. Oricum, el era intr'o intinsa legatura cu Harlaul, unde de curand Domnii
isi avura Curtile for si pe care Stefan cel Mare 11 cerceta adesea
pentru o iubire ce dada Moldovei pe Petru Bares, ctitor si acolo,
in locul sau de nastere, ca si in acest fumos targ din vecinatate (3).
lipacuoti Toprk nu apare in marile privilegii de negot pentru Lioveni si
Ardeleni, dar el e pomenit Inca din veacul al XV-lea prin acte interne.
Ungurii dela Cotnari, dela Harlau, vierii cei mesteri de vita strains,
scumpa ai Domnilor, ii ziceau pe limba for uSzeplak, ceeace Inseamna acelas lucru ca numirea romaneasca si cea slava a canoelariei voevodale (4). Frumuseta i se datoria vederii largi ce se deschide asupra unui ses nemarginit, pe care in fats -1 pazesc dealuri,
deasupra carora se descopere astazi o bisericuta saraca, si neobis(1) Local e semnalat si explicat in Floarea Darurilor, II, p. 75.
(2) V. documentul de NO. ,
(3) Orest Popesoul, Cdteva documents moldovenesti, p. 8 (privilegiu pentru Moldovita,
al lui Petru Voda; Cotnari, 25 August 1454: Targu-Frumos in randul 1ntbiu al locurilor
unde se iea vama dela carele ce merg cu peste la Dun5re on la Nistru on la altA apap).
Cf. Geschichte des rumduischen Volkes, I, p. 180 si urm.
(4) aDie aprilis decimo movit Despota ex Herlo ad oppidum Zeplak, miliariis duobus,
www.dacoromanica.ro
37
nuitei bogatii de floare salbatec5, a campiilor acestora ce se desfaura in aceleaqi mirezme de vara pang la Mr lau..De aceea la 1447
Petru Voda ,fiul lui Alexandru eel Bun daruia manastirii din Poiana
Siretiului, pe Tanga dijma podgoriilor vestite dela Harlan i Cotnari,
ceara dela Targu-Frumos Malls (1).
Targul e pomenit apoi numai la intamp15,ri de lupta, caci drumul
de negot, dupes pierderea Chiliei i Cetatii-Albe, dar i inainte de
aceasta, merge& acum prin Iasi la Miazazi, Indreptandu-se Mire
Vasluiu si &triad. Aici se afla fugarul Simion Voda Movila la 8
Septemvrie 1602 (2). Lang& acest oppidum elegans, cum traduce
un Polon, fu batut, in marginea satului Sarca, la 3 Julie 1653,
Vasile Voda de oastea lui Stefan Gheorghe, fostul sau Logofat i
acuma inlocuitor (3). Pe aici statures un timp Ungurii lui Joan Kecaci
meny, cari sprijiniau pe Domnul eel nou al lui Rakeczy (4),
luptele pentru Scaunul Moldovei prim% in aceste parti pans la jumatatea lunii (5). Pe acea vreme Thrgul-Frumos avea ealaraii sai,
pe cari-i i inseamna o socoteala a lui Gheorghe Stefan (6). Heleteul
dela Targul-Frumos, pe Bahluiet, care fusese domnesc, fu daruit de
)4
c.) al lui Petru Voda, din 1454, pomeneste un Mogosesti, ca loos unde se lua vam5,
1ntre Tutora si Roman. Pare a fi Mogosesti din Tinutul Romanului. Un drum dela
Cotnari la Targu-Frumos, in Studii si documente, III, p. 74.
(4) Studii
documente, IV, p. ccxxv.
(5) Ibid., p. ca.. Se mai pomenesc in cronicarul sas Kraus (Fontes rerum austriacarum, Scriptores) satele vecine: aMadjesaczb si Petrisul (4Petrischul*).
(6) Studit i documents, IV, p. 264: a152 ug., dajde ark* of Targul-FrumosD.
(7) Ghihanescu, Surete i ievoade, IV, Iasi, 1908, p. 3, no. Iv; pp. 4-5, no. vI. Cf. II
(1907), pp. 141-2 (1630); III, pp. 253-4.
1.
www.dacoromanica.ro
N. Marla
38
(1).
Dintre boieri aveau moara in targ Guts Userul, si dela el Mogaldea Aga, pe vremea Movilestilor (2). Prin dania aceluias Petriceicu,
dela 13 Noemvrie 1672, Grigore Hab4escu Vornicul capatase u o bucata
de loc din hotarul Thrgului-Frumos (3).
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea targul decade. Intalnim odata, la 1682-6, pe preotul bisericii domnesti, preutul Echim
de Targul-Frumos (4). Un parcalab states pentru Domnie, si pe
aceasta vreme el era Lupul (5). :oltuzul si cei doisprezece pargari
nu mai insemnau Insa nimic.
uEpoca Fanariotilor aduse intaiu atotputernicia ispravnicilor de
cu ce inzestra bisericile si manastirile, ai caror ctitori sau not intemeietori 10 simtiau datoria de a fi, dupa datina unor inaintasi mult
mai bogati si mai puternici. Ei luara deci din domeniul de odinioath' al Voevodului, care cuprindea toate locurile fara stapan ce
mai ramasesera, si le inchinara la hramurile lor.
Asa face si Mateiu Voda Ghica, atunci &and ridica pe dealul de
deasupra Socolei uschitul lui Tarata, pe care oficialitatea 11 numeste totdeauna numai a schitul din Codrul Iaeului D, si lua in deo(1) Ibid., V, Iasi, 1903, p. 73, no. may; pp. 247-8, no. cLxxiv; pp. 264-5, no. CLXXXI;
www.dacoromanica.ro
39
din vatra targului, si anume deli Jura hrisov cele doll& sfinte
lacasuri nu capatasera decat numai tarina (2).
(1) V. anaforaua din 1814 (Iorga, Docamentele Callimachi, I, p. 511, no. 206) qi In privilegiul de fats.
(2) Ibid.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
40
sea-
(1) Acest privilegiu, din 1815. Cf. Documentele Callimachi, I, p. 583, nota 1.
(2) Ibid., p. 511, no. 207.
.
, .' ,
t
(3) Ibid., p. 610. Cf. privilegiul din 1816.
0
I i
(4) Documentele Callimachi, I, p. 584, nota.
(5) Ibid., pp. 510
; privilegiul din 1815.
t
.
www.dacoromanica.ro
41
tot ce pretindeau ca trebue sa aiba un drept fix de imas, statornicit odata pentru totdeauna, socotindu-se proportia manzatilor la
o treime.
infati-
slobode. Orice loc de balciu se va da cu idula, cu izvod de olalta ; numai atunci dughengiul 10 va putea face corturile, pproanele, cu tarabe on intinderi. Pentru cart si carute se vor
hotari alto locuri spre a nu se face inghesueala. Bauturile 10 vor
avea si ele randul cuviincios. Targul vitelor va fi la o margine,
far' sa sa amestece vitele pintre norod facand vreo primejdie.
Se pastreaza soltuzul si pargarii alesi, dar numai ca ajutoare la
paza de foc si de hop. Carmuirea o au acum patru epitropi, oameni cu frica lui Dumnezeu, de toate treptele. Ei vor 'Astra pecetea, incredintata unuia singur. Vor fi raspunzatori, cu dregatoria,
ca si cu trupul si cu averea for Intreaga. Vor avea grija buna de
biserica. Vor face peste mlastinile din vale podete de stejar ca sa
(1),Ibid pp. 588-9, n-le 40-2; p. 592, no. 45.
(2) Ibid., p. 589, no. 43.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
42
7,1
Vor ingriji ca fiecare negustor sa-0 aib5, uneltele de stingerea focului : cofa, cangea, scara, 1. a. Vor tine& o condich de luaturi si
de daturi.
Pentru a se acoperi cheltuelile de edilitate, se fixeaza, doua feluri
de venituri lasandu-se vanzarea vinului, rachiului, holercei slobode,
se hotar4te ca strainii nu pot vinde cu paharul si cu oca, ci numai
cu daradicata on cu vadra. Pentru cutia targului, spirtoasele singure vor da 10 parale de vadra. La iarmaroace, pe tot timpul, pentru
vAnzarea pe cep in meidean se vor raspunde 40 de bani de vasul
de yin, un leu de vasul de spirtoase.
Negustorul strain plateste 40 bani de taraba, iar la targul de
saptamana numai 4 parale.
Pentru fiecare dughiana noua se iea un filotimon, un don gracieux, de 3 lei stanjenul, loc in curmezis la fata ulitei, iar la
mahala 60 de parale.
Tiitorii casapiein dau 30 de parale de bou sau vacs, 4 parale
de oaie sau miel, locuitorii find cheza0 ca trecatorii si oamenii
domneti vor afla totdeauna carne bun& i ieftina.
Cand Domnul va ingadui s lucreze velnitele, ele vor da un filotimon de 15 parale.
Orice car strain va plati 4 parale, iar caruta pe jumatate, targovetii Irish find liberi totdeauna a-si scoate marfa din dugheana
pentru a o duce in balciu.
Satenii ce vin la targul .de saptamana sunt supuci numai la o
plata de 2 bani pe car, cand nu aduc de-ale mancarii ; cei cu slobodan nu platesc nimic.
Douazeci de liuzi vor sta la indemana targului ca scutelnici.
Trebue sh adaugim c5, inima bung a lui Scarlat Callimachi fusese
ajutata i de un pret de rascumparare. 0 adres5, din 10 Fevruarie
1818 catre epitropi dovedeste aceasta : li se lua socoteala banilor
ce stransesera in acest stop (1). Inca la 1824 se mai plata, prin
-a analoghisire,
www.dacoromanica.ro
43
/1-5-0
In 1823 4 Romani se intampina ca juganari, bacani, blanari, pitari, cojocari, ciocli (4). Ocrotiti de boierii din partea locului, ca Vasile
Saul Stolnicul, ce se afla la 1817 (5), Stefan Mime Serdarul, Grigore
1r.
Facem Mire prin acest hrisov a Domniel Mele tuturor cuT se cuvine a
sti pentru Tirgul-Frumos ce este statornicit pe drept loc domnesc, in cuprinsul Tinutului CirligaturiT, a caruia 15,cuinta de pe vetrele sale nefiind
data nimarub prin hrisoavele altor lumina* Domni de mai innainte, dupa
vechitt, dar, si nestramutat obiceiul pamintului, ca o avere dreaptil domneasca',
cazindu-se, s'ait lust pe seama DomnieT, si nu numai ca, avind Domnia Mea
de fata pildele altor luminati Domni, cari, dept orinduire cerestil Pronii, s'ail
aflat mai innainte de noT ocirmuitori patriot noastre, acestii de Dumnezeil
(1) Studii i doc., XVI, p. 330, no. 93.
(2) Doc. Callimachi, I, p. 557, No. 285.
(3) Ibid., p. 588, nota 1.
(4) Ibid., p. 595, nota 1.
,t
(5) Inscripfii, I, p. 293.
;,
(6) Ibid., p. 295 si urm.
(7) Actul find relativ recent, s'a pus ortografia fonetica de astki.Revizia dupa actul
original o datoresc banatiitii d-lui R. Caracas, profesor.
1
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
10
44
luare aminte pentru cuprinderea celor ce i-am aflat a avea dreptatT pentru
slujbele lor, pentru intemeiare stariT i inlesnire vietuirii lor, inpartaindu-1,
in cit chipurile ni-ati ajutat, cu mile, darurT i harazirT, dintru cele drepte
ale DomnieT. Pentru insus dar lucrurile cele in rapt& ale DomnieT Noastre
martorisesc bunavointa noastra i necrutare a insus folosuluT nostru ce am
aratat spre inplinire rivnel noastre intru aceste obteti i deosebite savirsift Drept aceia, precum uniT din neamurile boieresti, fliT i fiicele de Domni
s'ati cuprins cu ajutoriurT, atit de catra ceT maT denainte noastra luminati Domni,
cit i insus de cats not, adica cu danii de motif, tirgurl, locuri i altele ca
aceste, asemene dar i pentru pre iubita fiica noastra, luminata Domnita Ralit
Calimahi, tetra care si cea &ease& i cea ighemoniceasca datorie in-
demnindu-ne de a ne ingriji
drepte ale DomnieT, tntocma precum sa afla i alti fiT si fiice de Domn,
prin al nostru dar domnesc hrisov, in trecutil ant 1813, Iunie 23, acest nu-
www.dacoromanica.ro
45
11
de danie vi miluire asupra locului domnesc din afara din drept hotarul mosieT
acea vreme ramasese nedata, cu care danie sit intinsese calugarii a lua vi
bezmen de pe cask de la tirgoveti, aratind calugarii la acea vreme vi o
carte de la Domnul Scarlat Ghica Vvod., in care volnicia pe schit sit is cite
doT lei de ma si, cunoscindu-se acea carte data schitulul Para nicTo cercetare vi ca, nefiind vatra tirguluT data danie schitulul, nu s'au gasit cu cale
de luminatii Domni a sa supara cu plata de bezmen la schit, dindu-le lkcuitorilor tirgoveti acele hrisoave de privileghiti si de aparare. Duple care
aratate hrisoave cunostinta dumilor sale velitilor boieri n'ad dat ca lacuitoriT tirgoveti ar putea cere vetrele acelul tirg ca a lor, cum si din cercetare ce -au facut dumnealor scrisorilor ce sa afla la manastirea Sfintului
Spiridon din Esi, adeca hotarnica veche din 7263 a mosiei targulul ce cu
poronca DomnuluT Mateiti Ghica Vvod. la acea vreme s'ad hotarit prin prejur
de spre alte hotarit de cats raposatii boieri Mihalachi Sturdza [biv Veil (1)
Paharnic vi Alexandru Neculce Armas vi hrisovul DomnuluT Mateiti Ghica
Vvod. dintr' acelas an, Iulie 18, intaritor aceT hotarnice, prin care movie tirgulul
semne hotare prin prejur, tot acel loc cit s'au aflat domnesc, afara dintr'alte danil ce s'ati dat altor boieri de catra alti luminati Domni mai innainte,
prin hrisoavele Domniilor Sale. Si, pentru ca nici in hotarnica, nici prin
aratatul hrisov vatra tirgului nu s'au vazut aleasa de catra. ceialalta movie
de afara a tirgulul, care sa didese danie schitului vi bisericil, aratind dumnealor
www.dacoromanica.ro
.o
12
N. IORGA
46
www.dacoromanica.ro
47
13
ctitori, earl dintru inceput au descalicat lacuinta acestui numit tirg acolb
la acela loc, inpodobindu-1 cu zidirT de curb domnesti de piatra, unde au
statut si Scaunul tariff, si cu sfinta biserica domneasca, iarasi de piatra (care
si astazi sa aflit in fiinta el), si at acelor ce dup. vreml au pazit intemeiare
si statornicire Jul pans in vreme aceasta, on luminate hrisoavele si cartile
Domniilor Sale, ce ail dat la mina lacuitorilor tirgoveti, de nesuparare si
aparare de spre top aceT ce cu hrisoave domnesti ave danii bucati de be
slobod domnesc, nelacuit de nimene, din hotarul mosiel domnesti a tirguluT,
lui de toata stare si natie ce le lacuesc pre ele, cari lacuitorT purure prin
obstestI carp domnesti de publicatiT au fost si sint chemati de pre la departate locurl, din parti streine, si statornicitl prin orase, cu osabite hrisoave
si carp domnesti de vecinice for daruite privileghiT, dupa cum si. la mina
lacuitorilor tirgoveti din acest numit tirg asamine s'ail vazut dat de luminatii
Domni ce -au statut dupa vreme, si, voind a ne incredinta cu tot dinandinsul
in ce chip este adevarul, am intrat insumi Domnia Mea in cea mai patrunzittoare cercetare a tuturor scrisorilor aratate de dumnealor epitropii din parte
manaStirii Sfintului Spiridon si din parte lacuitorilor tirgoveti in toate cele
mai dinainte cercetari a DivanuluT. S'ail vazut mai intai cuprindere ce are in
sine hrisovul din anil 7263, Iu li 18, al Domnului Mateia Ghica Vvod., ca
Domnia Sa, prin orinduitii boeri hotarnici, Mihalachi Sturza Vel Vist. al
Tariff -de -sus si Alexandru Neculce Armas, alegind inprejur, de spre top
megiesil, locul domnesc ce mai ramasese prima la ace vreme nedat nima-
rui prin hrisoavele luminatilor Domni de mai inainte, din hotarul mosiei
dOmnesti a tirgulul, prin numite samne hotara stilpit inprejur, acel loc
www.dacoromanica.ro
14
N. IOWA
48
a aduce acel tirg iar'av spre intemeiare cu inmultire oamenilor, prin acel
hrisov fagaduevte tuturor celor ce vor vre din pArtY streine sit vie sa sit aseze
in tirg ca niste oamenT strains, si oh, din ziva ce vor veni, le da vreme de
odihnt vasa lunT, nimarui nemict sit nu dee, ca srt-sT poata face cele de
trebuinti a avazariT lor, cum si duptt inplinire soroculul de odihna iartiv pe
usor s& va asaza birul for de catra ispravnicul TinutuluT, find vi de bezmanul
-ce-i supra calugaril aparall, si numal dejma din cele ce vor face afar& de
www.dacoromanica.ro
ui
40
15
vatra tirgulul vor da duph obiceit. Iar pe cash nu sa vor supAra cu nemica.
Deci, duph mila ce au aratat Domnie Sa, oamenT streinT dintr'alte pArti,
citi de multi de vor veni 5i BA vor aveza acolo, la acela tirg, sh fie bine incredints* ca fagaduinta DomnieT Sale va fi pAzit& 5i nestramutata; numal oamenT birnici de aT hrii sit nu indrazneascA a merge cu nume de strainT; eh,
aflindu-sa, nu numaT ca sit vor da de grumazl innapoT, ci sa vor pedepsi
ca niete spargatorT de sate, cum si tirgovetil de mare pedeapsa vor fi de
vor priimi in tirg lacuitorT de aT thriT.
i alt hrisov, din 1784, Mal 6, de la raposat intru pomenire Domnul Alexandru Costandin Mavrocordat Vvod., cind vi la ace vreme iaras jAluindu-sa
lacuitoril tirgovetT ca epitropiT mAnastiril SfintuluT Spiridon, peste hotArire
hrisovulul domnesc de aparare ce au la mana lor, cu care ail fost aparatI
i nesuparati pint atunce, prin vechil ce ail acole, pe. un Lupul CApitan, i-ar
fi suparind, cerindu-le cite doT lei de cast, i vrind a le luoa ci hrisovul
din mina lor $i oh, cercetindu-sa atunce pricin5, vi de chtrh inshvT Domnia Sa,
5i
5i
miluire schi-
tuluT
Domnulul Grigorie Ion Calimah Vvod., ce s'ad dat tirgovetilor maT pre urma,
vazindu-sa ca hothrevte sa nu fie suparag cu adetiul de cash, n'a,11 gash nicT
carte de judecata DivanuluT, din anul 1811, ce s'ar fi dat manastiril, i-ar ti
supArind iaravI cu plata bezmilnulul de cash vi de once acaret, i prate de
vita de pe imav, 5i cu zile de boeresc, dupa cum de la o seam& dintre dinsiT
au si luoat orindatoriul bezman, pe acareturile ce au, i Orate pentru phvunat,
7
www.dacoromanica.ro
16
N. IORGA
50
si zile de lucru, si ca, in ion sa cunoasca de la manastire vre un folds pentru ca biserica domneascA s'ati meremetisit, s'al ingradit cu zaplaji, s'ati
impodobit cu toate cele trebuincioase si sa tine cu toti trebuinciosii slujitori, facindu-sa si pre tot anul pomenirile ctitorilor la zioa hramului, tot cu
a for ostenele si cheltuiala, manAstire Inca sa sileste a-I asupri cu cerere de
aceste, peste dreptate. Prin care anafora, arata Preosvintia Sa si dumnealor
anume toate scrisorile ce s'ati aratat de fat& in cercetare ace)" judediti de spre
amindoao partile, si, puind temeiti pe hrisovul de afierosire schitulul si bisericiT, ca nu cuprinde in sine lacuintA de norod, si vatra tirgului nefiind
periorisita in semne hotara, nici in hrisovul de afierosire, nici in hrisoavele
din urma date lacuitorilor tirgoveti de aparare, ce mar virtos prin acele din
urma hrisoave sa hotareste ca, oriciti de multi oameni sa vor aduna si sa vor
aseza cu lacuinta acolo in tirg, sa nu fie suparati de spre nimene cu cerere de
bezman pe lacuintile lor, oboara ace judecata toate cartile domnesti ce-sT va fi
mai cistigat manastire in urma afierosiril si intre epohi a hrisoavelor date lticuitorilor tirgoveti, si dupa aceia, cum si, toate hotariturile si alegerile vetrilor
tirguluT ce s'ati Mout de orinduitii hoed hotarnici, cu poroncT domnesti dupa
cererea manastirii, innainte si in urma acelul mai de pe urma hrisov, din 1784,
Mails" 6, dat tirgovetilor, adecA la anil 1776, Septemvr. 29, de raposat Vornicul Athanasii Ramadan (find la ace vreme Spatar) si la anil 1796, Iulie 30,
de dumnealui Spatarul Theodor Bals si Stolnicul Neculce; asupra cares mArturil hotarnice din 1796 intemeindu-sa si judecata Divanului din 1811, Dechemvrie 21, ail dat dreptate mAnastiriT Sfintului Spiridon, inputernicindu-o
ca sa stapineasdi mosia tirgului in despartire, pe semnele hotare. Dupa ace
alegere orinduind Divanul atunce tot pe Spatarul Theodor Bals sa pue si pietre
hotare, si hotarind atunce Divanul, prin carte sa de giudecata ce au dat manastirii,
ca tutu tirgoveti vor Amine cuprinsT cu lacuintile for in vatra tirgului vechi si
noir sa nu sa supere cu plata de bezman, hurt' pentru ace)" ce vor fi esitT cu casa in
mosia manastirii, sa de cite doi lei de case si dejma obicinuitA, si pentru imas de
rinduitiT boierT in fistecare din acele aratate vremi, farce sa be vada fata
si hrisoavele lacuitorilor tirgoveti. i ca, nevrizindu-sa puse in lucrare nicl
de mAnAstire pans la anul 1811, gasesc Preosfintia Sa si dumnelor cu
dreptul a sa pazi in nestrAmutare aratatele hrisoave domnesti, cu urmare
intocma, adecA toti lacuitorii tirgoveti i boerinasii ce sa afla asezati in Tirgul-
Frumos cu case, dugheni i moara din tirgu, a lui Apostol Tautul, si once
alte acareturi vor fi, cum si top aria care si de atunce innainte sa vor
www.dacoromanica.ro
5.1
17
aduna acole in tirg, cu facere de casa si dughiene, spre intemeiare orasului dupa putere acelor aratate hrisoave, nail sA-i supere cu nici un feliu
de bezman, pe toate acareturile lor, neputind Divanul strAmuta hotarire
hrisoavelor ce au lacuitorii. Cum si tot locul de imas, ce din vechi 1-au
au, asemene si de atunce sa -1 alba tog tirgovetii si lacuitoril
avut
pentru pascutul vitelor tuturor acelor ce sa afla cu lacuinta acolo in tirg. Inca
si lacuitorii sa plateascA cite cinci parale de vita mare si cite doao parale
fac ei la biserica domneasca de acolo, cum pre larg si cu lamurire sa ctiprinde la aceias anafora. De care aratatA scrisoare si din partea lacuitorilor
tirgoveg, si mai cu temeiti, ne-am incredintat Domnia Mea: intaiu, ca vetrele
a mai sus numitului tirg si loath, lacuinta norodului, oricit de mare intinderea ar aye, in toate partile pe hotarul mosiei tirgulul, au fost si este
dreapta domneasca, neputind nimine din eel ce au hrisoave de danie si
miluiri pe bucati de loc din hotarul mosiel tirguluT a pretendirisi nemica de
la toff lacuitorii tirgoveti pentru lacuintile lor ; fara numal din cele ce vor
lucra el la cimp, pentru hrana si alisverisul lor, au sa-sT is stapinii acelor bucall de loc dejma obicinuita dupa hotarire ponturilor domnesti, si purure dupA
dreptate sint protimisig lAcuitorii tirgoveg mat mult decit altil a lucra si a sa
hrani pe acele locuri rupte din hotarul mosiei tirgului, far& nicTo inpotri-
vire de spre eel ce au priimit acelea danii. Al doilea ca, atit din pildele
altor luminati Domni, afierositori, avem indestula luminare ca, orisicarile
din Domniile Sale dupA vremi ail bine voit pe cineva cu vre-o bucata de
loc din hotarul mosiei vre until tirg domnesc, pururea ferind lacuintile noroduluT, hotarasc si zic descoperit prin hrisoavele Domniel Sale ca miluesc
www.dacoromanica.ro
18
N. IORGA
52
pra carora sa vede si lucrare lor de stapinire, fara niclo suparare de spre
manastire, pant la anul 1811, cind cu giudecata DivanuluT s'ati dat in stapinire manastiril imasul si o parte din lacuinta tirgului, dupa hotaritura si
alegire ce s'at facut vetrilor tirgului de dumnealul Spat. Bals la 1796, cu
poronca domneasca,) dupa cerere epitropilor manastirii, ace nepusa in lucrare
de manastire pant la 1811, ce 'ati dobandit carte de giudecata Divanulul, ho.
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
t
20
N. tons).
54
aiba a trage si a lua pentru pasunare a insus vitelor sale hotaritele parale
de vite pe tot anul dupa socotinta giudecatiT PreosfintituluT Mitropolit si a
dumilorsale velitilor hoer!, cuprinse la aratata mai sus anafora din trecutul
an si luna Martie 15, adeca cite cinci parale de vita mare si cite doao parale
si giumatate de minzat, si numal acest hotarit venit pentru vite ce li sa
mai adaoge sa le mai aiba bisericile de acum innainte in vecTnica nestramutare, de la totT tirgovetiT, iara la locuintile for si la once acaret de a for
ce ar aye, sau alt amestic maT mult pe locul hotarit de imas, sit nu maT
poata aye in veci nicT vre o lacuinta de oamenT orT vite, bisericesti sau straine,
sa nu fie volnici a aseza pe locul acelul imas, supt nicTun cuvint, decit din
locul hotarit de Carina is! vor trage de la lacuitoril tirgoveti ce sa vor hrani
pe dinsul dejma obicInuitil dupa glasuire hrisoavelor domnesti si dupa hotarire ponturilor si a pamintescului obiceiu, protimesind insa purure mai
Ina! pe tirgovetT de a sit hrani pe acel loc decit pre strain!, precum si dreptate urmeaza, find rupt acel loc din hotarul domnesc al mosieT tirgului, si
dupa aceia sa punem la tale si pentru toata lacuinta de obstie al norodului
www.dacoromanica.ro
55
21
stapinire sfintelor dumnezeeti lacauri, numitulul schit din codrul IasiT, ce este
mitoh al manastirii Sfintului Spiridon din Iesi, i bisericil domnesti din Tirgul-
Frumos, pre a for dreapta afierosire, ce au ramas dupa glasuire hrisoavelor domnesti date la mina lacuitorilor tirgoveti, bucata de loc slObod
din hotarul mosieT domnesti a tirgulul, cimpul hotarit de taring, si de finate,
in toate hotarAle lift de spre inegiesT, dupa glasuire hotarniciT si a hrisovulul
din anii 7263, iar do spre trig pe hotarale ce sit vor statornici acum, in despartire de cuviinclosul loc al imasuluT, i a-sT luoa obicinuita dejma de la
tirgoveti si de la totT altii ce sit vor hthni pe acel loc. Cum si din vatra tirgului si de la iarmaroace sa aiba si de acum innainte veniturile hotarite
prin hrisovul Domnulul Mate! Ghica Vvbd. din 7263, cite sit politicesc acum
in vreme aceasta. Si deosabit be ma! miluim Domnie Me si cu venitul de
pe locul imaului, de la toll tirgovetiT, de a-sT lua paralele hotarite: de vita
mare si de minzat, pe tot anul, precum mai sus sa arata, pentru toata suma
vitelor ce sa vor socoti acum ca pot sa le pasts pe acel imas. Din care suma
a vitelor doao parti sa sa socoteasca a fi vite marl si a tria parte minzat!,
iar pentru vital nu ail sit plateasca nimica. Si lacuitoriT tirgoveti, orT de vor
ave pe la castle for suma acelor vite, sau de nu vor aye, Domnie Me ii
indatorim a plati deplin pe tot anul acel venit la biserici, faro niclo inpotrivire. Supt care chip pot ramine curmate i toate pricinile ce-ar pute naste
in toate vremile dintre lacuitori si dintre randuitii numaratori a vitelor, si tiin-
spre locul tarenii; supt care chip ramine pazita i noima hrisoavelor domnest( i toata lacuinta tirgulul, orbit s'ar intinde dupa, vreme, in vecinica
nesuparare a nema'rui din megiei.
Spre care dar despartire a imasuluT de locul tarinii, si spre a socoti in
frica lui Dumnezeil si cite vite sa pot paste pe cuviinciosul loc lasat pentru
imas, in vreme aceasta; dupa care sa se aseze si plata venitului de spre tirgoyeti la sfintele biserici pe tot anul, precum sa hotarate, sa va orindui prin
carte Domnie! Mele pe unul din episcopil tariT sau pe un boar mare din
Divan ca sa marga la fata locului si, inpreuna, cu dumnelor isOravnicii TinutuluT, fat& find si vechil din parte numituluT schit, orinduit de dumnelor
boned epitropi si totT fruntasiT lacuitori tirgovetT, sa socoteasca i sa pue sfirsit
cu stilpire de hotara, dind i marturie in scris la amindoao partite, pe stilpire in masuri ce vor face, si pentru suma vitelor ce sa pot pasuna pe locul
imaului, i city. haul. sa cuprind a plati tirgovetii, pe tot anul, pe acele vite,
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
22
56
venitul sfintelor bisericl; care in urrnA sa vor intAri si prin osabite cartile
.
www.dacoromanica.ro
57
23
so,
nitoril for din neam in neam nu au voe a rumpe din locul vetrelor tirgulul vi
din locul imasului bucati si a le da cuiva din rnegiasi ca sa le lipase& catra
hotarul mosiilor sale, supt niciun chip sau cuvint, caci, oricind sa va dovedi
urmare, ca aceasta, stint -sa-T fie aceluT ce va indrazni a priimi, ca locul acela
sa va lua si sa va lipi tot catra hotarul tirgului,, si va 'Amine pagubas de
'
www.dacoromanica.ro
24
N. IORGA
58
face vre o hint pre locurile hotarite de meidean obtesc sail peste liniile
marginilor lor, cad, indraznind vre unul a face vre o bins, peste acele liniT,
in meidean, qtiut sa-i fie ca, nu numal binaoa i sa va risipi, dar i certare
va luoa, cum nicT sapaturi i gropi prin meidean s nu indrazneasca a face,
spre stricarea meideanuluT, i, de vor i fi, sa le asamaneze.
Al patrule, dintre top eel' mai de de frunte tirgovetT de toata stare sa,
sa aleaga patru epitropi, oamenT cu frica luT Dumnezeil, pentru purtare de
grija a tirguluT intru toate, i acia purure O. fie indatori %i a privighie i a
sa pazi bunele rinduell in tirg, maY alegindu-sa Inca i alti tirgoveti supt
ascultare epitropilor, carile sa aiba purtare de grija in toata vremea numal
pentru paza oraului de oaminl raT i de intimplare de foc, indatorindu-T
prin dregatorii Tinutulul pe fiistecare dughengiti din ulita a aye vas cu apa,
scant, cofe, cange i funie legata pe toata casa i dugheana. i totT orinduitiT
obtescului folos, aazind eT i Tirgul Vitelor la o margine, fart sa sa amestice vitele pintre norod, spre ferirea de intimplari primejdioase norodului.
Al asa,le, sfinta bisarica domneasca de acolo sa indatoresc de obOie pre
top lacuitoriT tirgovetT a o tine in toata vremea grijita,, curata si in bunt
stare, cu toate cele trebuincioast, slujindu-sa sfintele liturghiT de obstie in
toate zilele i facindu-sa cuviincioasele pomenirl in vreme, fart niclun cusur,
spre veclnica pomenire a ctitorilor i tuturor luminatilor Domni i a
noastra, noulul ctitor,pentru care iarai epitropii orinduip sint insarcinati
turT, si
www.dacoromanica.ro
59
25
intre pirae, unde la ce mai mica sloata de ploaie sa fac mlastini si glodarie, incit
niminea nu poate sa tread si sa umble; peste care mlastinT si parae indatorim
Domnia Me pre totT tirgovetii de obstie sa faca din not pod statatoria, peste
tot cu podele de stejar, spre inlesnirea trecatorilor drumetT si a mezilurilor ce
bani pe cel ce vin la tirg pe toata zioa si la zije de tirg, de aduc lucruri
de vinzare spre indestulare orasului de cele trebuincioase ale mincarii si
altele,
inchidere, ce acest rail obiceit urmat pans acum, din catahrisis, hotarim cu
totul sa lipsasca de la tot feliul de zapcil, stiut facindu-li-s si aceasta, ca, de
vom mat luoa vreo jaloba de neparrisite, negresit vor fi adusi aicea, si strasnic
sa vor pedepsi, spre pilda si altor asaminea urmatorl.
Dupa ce dar de catra Domnia Me s'ail pus la dale toate chipurile vecinicii
intemeeri a acestui numit oral Tirgul-Frumos, spre obstesc folos, cu adaogire si de oarescare bune orinduele, care privasc purure tot spre statornicire
si podoaba sa, si cu indatorire de obste asupra lacuitorilor tirgoveti de a be
tine si a le pazi in vecinica nestramutare, precum s'art socotit si s'atl pus
la. cale, insamnam mai sus toate, prin lamurita descoperire si prin insusi acele
aratate opt ponturT. Dar, spre inplinire indatoririlor ce le facem Domnia Me
for si epitropilor co-0 vor alege purtatori de grija tirgulul, fiindca acele indatorirT sent de neaparata trebuinta, cu care, aducindu-le el la inplinire, negresit trebuia sa, le urmeze marl cheltuelT, si, de crezut find ca, stare for nu
www.dacoromanica.ro
26
N. IORGA
60
va puts in toata, vreme intimpina numal de la sine savirsire lor in cuviincioasale vreml de trebuintA, spre a nu sit da eel mai mic cusur, fart, a lor mare
ingreoere si strunciunare, socotit-am Domnia Me ca, spre oarescare obsteasct.
.usurinta si inlesnire, sit-T cuprindem din domnestile noastre mile cu oarescare
putin agiutor,de nu intocma intru toate, precum sa urmeaza si sit p6,z6ste in
nestramutare pre la alte rasa si tirgurT in tart, la veniturile ce sit folostsc stapiniT, pe care le ail hotarite prin domnesti hrisoave,macar din unele veniturl
obicinuite, si iarasT din unele de acele veniturT mai cu usurinta, spre neingreoiare
hrisov de a sit luoa dintru acel tirg de catra Luminare Sa Domnita noastra,
aceia ce s'ad socotit, si altele ce s'ad mai adaos, si, hotarind, rinduim; ca de
acum innainte obsteasea cutie al acestui tirg in vecinicil nestramutare sit
aiba aceste mai gigs insemnate veniturT. Adica:
1. Intel vinzarea vinulul, a rachiulul si a horelcei sit fie slobod de obstie
la toti tirgovetii de loc, fart sit plateascrt vre un ban la cutie tirguluT; iar
streinii ce vor aduce de afar% in tirg de vinzare yin, rachitt sau horelca,
nu sint volnicT a face vinzare marunta, cu paharul, sau oca, decit numai cu
daridicata, la eel ce vor aye trebuinta, sau si cu vadra. i, cit pentru yin,
nu vor fi suparati a plAti nimica la cutie, iar pentru rachitt sati horelca ce
vor vinde in cuprinsul tirguluT pentru alijverisul lor, sit alba% a plati la cutie
cite zace paralo de toata vadra ; iar, la vreme iarmaroacelor aducind yin,
rachiii sat horilca, si vinzind pe cep in meidean, in cite zile va tine iarmarocul, sa aibit a plati to cutie de un iarmaroc cite patruzAci banT de
vasul de vin si cite un lett de vasul de rachitt sau holerca; iar cu alta maT
mutt nu vor fi supArati de spre nimine.
2. Al doile, de la negutitorii strainT i altii la iarmaroace sit iae cutia
tirgului cite patruzecT bath de o intindere sau ttrabil, iar la zioa tirguluT de
eiptamina,, ce s'ad hotarit a fi Gioia, sit is cutia asaminea cite patru parale,
iar tirgovetiT de loc nu ail sit fie suparati cu aceasta plata la cutie.
- 3. Al triilea, niminea din tirgovetiT de loc sau streinT care pant acuna
locurl prinse, nisi stiute de drepte a lor, acole in tirg, la ulite sat la mahalale, si vor vre acum din not sitrO fac5, cast orT dughenT sau alt acaret
www.dacoromanica.ro
61
27
acole in tirg, sa nu fie volnici a prinde locurl si a face binale fart stire
epitropilor tirgulut, pe loc slobod a tirgului, pentru ca unit ca aceia ail mai
intal a plati la cutie tirgulul un filotimon, adica pe stinjinul de loc in curmezis la fats ulitii cite trey let, si pe stinjinul feel loculul din mahalale cite
sasezacT parale, iar cu alt bezman pe binalele ce-si vor face pe acel loc luat
in maSuri, prin tidule iscalite de epitropl, in veci nu vor fi mar mult suparag, ca si insusi tots de obstie tirgovetit cel de mat nainte statorniciti
acole, in numitul tirg.
4. Al patrule. De la tiitorii casapieT acole in tirg, orT tirgovetT de loc de
:
vor fi, sau streinT, cutia tirgulut sa aiba a luoa cite trel zeal parale de tot
boul si vaca si cite patru parale de toata oae, capra si mielul ce sa vor
taia in cuprinsul tirgulul, iar cu alta cu nimica nu vor fi suparati de spre
niminea, si pe aceia purure sa se protimisasca a fi casapi pe care-T vor vinde
came mat ieftin _la norod, si casapil purure st se asaze prin chizasia tirgovetilor de loc, pentru ca el sint indatoriti a raspunde cind nu va fi came
buna si cu indestulare pentru norodul de acolo si pentru trecatorit drumetl.
5. Al cincilea, oricarele va voi a face velnita acole in tirg, mat intaitl
sa plateasca cinctsprazace lei filotimon la cutie tirgului, afara de rinduita
plata a Visteriel, si numal atunce BA, fie volnic acela a o deschide velnita
si lucra cind va fi data domneasca voe de obste a lucra velnitile.
6. Al sasale, de tot carul si caruta cu marfa negutatoreasca ce va incarca
si va desearea acole in tirgil, sa alba a plati carausul de la sine la cutia
tirgulul cite patru parale de car si cite doaa parale de Anita, iar tirgovetii
de loc ce-sI vor radica marfa din dughenile sale si o due pre la iarmaroace
ca sa o vinda pentru alisverijul lor, si iarasi vor intoarce in dughenile lor,
nu sint supusi la aceasta plata la cutie.
7. Al saptele, tots lacuitoril de pe afar& [ce aduc] in tirg lucruri de vinzare
cu cart si car*, numal Gioia la zioa tirgulut vor plati la cutie tirgulul cite
doao parale de car si cite una part de caruta, afara de cele pentru hrana
norodulul si lemnele de foc ce vor aduce la tirg de vinzare. i pentru cele
ce vor aduce cu sloboda, WA car si caruta, nict la zioa tirgului, nicT in celelalte zile slobode peste saptamina nu at st plateasca nimarui nimict pentru
acele, find pentru indestularea de obste norodului de la acel tirg. Vii, in vreme
iarmaroacelor, asamenea, pentru acelea nu vor fi suparati a plati nimica, la cutie.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
28
62
9. Al noodle, doaazaci liude oameni streini dam Domnia Me voia tirgovetilor a-I aduce de peste hotar, Para bir in lath, dupa adeverintile dregatorilor
marginiT taril,
vor fi scutiti de toate darile si angarifie Vistiriel ce vor fi asupra altor lacuitori
birnicT din taxa, lasindu-sa slobozi spre obstesc folds, pentru facere si tinere
podurilor din numitul tirg, de peste mlastini si pirae, in toata vreme, in bunk,
stare, si pentru poslusanie sfinteT bisericl domnesti de acole; intre care pot
fi
tirgului; care oameni vor fl purure numai supt ascultare epitropilor tirguluT.
Pentru ca toate obstestile indatoriri sa sa poata inplini in cuviincioasale vremi
Para a sit da eel mai mic cusur, prin aceste dar mai sus insamnate noaa
ponturl intru acel al nostru domnesc hrisov, hotarim si rinduim anume veniturile statornice de a le aye obsteasca cutie a tirgului in vecinica, nestramutare, dupa chipul aratat de la tots aceia ce sa indatoresc a pleb cutieT,
spre agiutorire de obste a tuturor tirgovetilor la toate cele de noT asupra
lor pose indatoriri pentru toata vreme viitoare. Spre care adunare de veniturile hotarite a cutiei tirgului indatorim Domnia Me pe epitropiT tirguluT, ace ce
sa vor orindui prin obsteasca alegere a tuturor tirgovetilor, carora epitropi
li sa incredinteaza, cutie tirgului, veniturile si toate cheltuielile orasului, cum
si toata purtare de grip, a bisericil domnesti si a podurilor ce din not acum
at a sa face acole in tirg cu podele de stejar, si in vreme de trebuinta meremeturile lor, spre a sa afla in toata vreme in buna stare, intocma precum si maT
sus s'ail arAtat. Si be poroncim Domnie Me alesilor si orinduiti epitropi ca in
toata, vreme sa fie cu privighere si silitori a sa pazi si a sa tine pe ling% aceste
si toate bunele orinduele si a sa afla toate in bun stare precum sa hotaraste
si sa rindueste prin acest al nostru domnesc hrisov, pazind intru toate si cumpana dreptatiT si ferindu-sa de voe vegheta, si intires, spre a nu sa intampla ce
mat mica pagubire la folosul obstesc al orasuluT si al norodulul lacuitori,
si sa tie condica, curate. de luaturT si daturl, adiea pentru citi bani le vor
intra la cutie tirgului in fiestecare vreme, atit de la tirgoveti, cit si din hotAritele veniturT a cutiei, si pentru citT bani si la ce anume sa vor cheltui
spre obstesc folds, si, din rasa in rasa luni, la fiestecare giumatate de an sa
fie datorl epitropii de a aduna la un lot pe protopopul Tinutulul ce va fi dupa
www.dacoromanica.ro
68
29
din epitropie, dar Inca si strasnic sa vor pedepsi, mai pre urma si cu lipsire
de insusi averile lor, facindu-sa toate obstesti, ale cutiei orasului, fart a
li
obstescului folds. Asupra dar tuturor acestor mai sus zisa, cuprinsa si hotarite,
hrisovul acesta al DomnieT Me le sa tie sfintelor dumnezeesti lacasuri, numite
biserici, schitul din Codrul lasilor, de asupra Socolii, ce este mitoh al manastiriT Sfintului Spiridon din E si bisericil domnesti din Tirgul-Frumos, de
intaritura asupra locului tarinii si a veniturilor hotarite prin hrisovul Domnului Matei Ghica Vvod din anil 7263, si de miluire i vesnica afierosire
asupra hotaritului venit, din locul lasat de imas tirgului, ce 1 -au avut la.cuitorii tirgoveti in stapinire lor, si mai inainte, pana la anil 1811, Para
nicbo suparare de spre nimine si fart a plati cuiva vre un ban pentru pasunare vitelor lor in imasul tirgului. Care venit acum de nob sa face statornic
la numitele biserici, ca sa-1 plateasca pe tot anul tirgovetii de la sine, numai
pentru pasunare vitelor lor, iar lacuitorilor tirgoveti tuturor de obstie uric de
danie si intaritura vecinica pe vetrele numitulul tirg, cu toata lacuinta lor ce
sa aft acum, si oricit sa va mai intinde si de acum innainte, si pe locul imasuluT nedespartit de vetrele tirgului, precum s'att aratat, si asupra bunelor
asazate rindueli, si asupra veniturilor cu care s'ail cuprins spre agiutorire
la cele ce de catra nob sint indatoriti pentru de-a purure lor si clironomilor
lor din neam in neam, statornic, neclintit si nerasuit niciodinioara, in verb.
Care, spre intocma urmare si lucrare, intarindu-sa cu a noastra domneasca
iscalitura si pecete, poroncim Domnie Me dumitale Vel Logo Pat de a sa aduce
-nostru, sat din alt neam, strein, sa nu strice aceasta miluire si danie,
II
www.dacoromanica.ro
v4-74 I'M
80
ce cu dreptate
b1. loRdA
WI
64
Watt
vechiu
oral domnesc, precum nicT noT n'am stricat ale celor mat d'inainte de noY
lumina* Domni ce au stAtut dupti vreme, ce mai virtos sa intareasca, cu
adaogire, spre a Domniilor Sale cinste $i vecinicA pomenire. Scrisu-s'an
hrisovul acesta la Scaunul DomnieT Me le in orasul lash, prin alcatuire credincios boeriulul nostru Constandin Leondari biv Vel Sulgeriu i logofatil
de taina al Divanulul DomnieT Me le, in anul al treile at eel de at doile
Domnie al noastrit la Moldavie, i s'ati dat la anil de la Mintuire Lumil 1815,
Septemvrie 5.
11
Jake
1.1
1.'1
[In copie :]
[ Locul pecetii
gospod.
.1 )
'
"
Jo
lI
Locul pecetii
eirligaturiL j
LTinutului
.1 1,1
nt.
1:
I
t
tr,
t
I
(1''
't
In, tri.
www.dacoromanica.ro
re
v,r
fi
.4 r
ft'
,r)
).-1!,A
,1
fr
fr.
t
or.,
:1
.`
"_
,l
51"6) ,i1U. 911 131.1
11.
-r
.+.
fr
hl
.I
cum so vede din chiar numele sau, mai ales de Romani de peste
munti, de Mocani coboriti din Sacuime (2). Incepura cu stane sta7
tornice asezate pe aceastalalta clink' a muntilor, apoi intemeiara sate,
pang ce, pe valea Teleajenului, pe valea Scheilor, ei I I avura Tinuturi
intregi si Capatara in Valenii-de-Munte, undo era si vama Sacuienilor
pentru carale ce treceau pe la Cera, spre pasul Buzaului (3), centrul
asezarilor lor. Tana astazi portul lor, graiul lor cu labialele schimbate, numele lor, curat mocanesti, proverbele lor, firea lor deosebita
arata de undo a pornit aceasta energica si staruitoare poporatie.
Vieata lor se deosebeste dela o vale la alta. Dupa aceste osebiri
ea trebue i studiata. Cei din partea apuseana a judetului Buzau
de astazi se facura cu vremea vieri. Un sir de acte ce am gasit in
stapanirea doamnei Speteanu din Valea Scheilor poate servi pentru
(1) Dupa Mihai Cantacuzino (v. mai jos) Sacuienii ar fi trecut, spre Rasarit, pans in
marginea Moldovei. E o greseala. Plasile erau a Campului, a Tohanilor, a Cricovului, a
Podgoriei, a Scaienilor, a Teleajenului, aide spre BuzauD (Fain?), 'Iccopict
Viena, 1813, III, p. 202 si urm.). Pela 1800 cuprindea, si J3ucovul.
(2) Cf. Unguri, Ungureni, locuitori dintre Unguri. Un al doilea rand de colonisti, Ungureni, yin pe la 1800. De aici Manecii-Ungureni pe Tanga cei Pamanteni, si Ungurenii
din Fantanele, cari arata la 1800 cum an venit din aTara UngureascaD ape mosiia unii
Liv. Pe Teleajen sus era vama Drajnei, foarte veche (Bogdan, Relating Terii-Romdnefti cu Brafovul fi Tara Ungureasca, Bucuresti 1905, p. 206).
V. Intinderea JudeOlin in lucrarea lui Mihai Cantacuzino, cap. LV.
www.dacoromanica.ro
82
N. IORGA
66
Cel mai vechiu din aceste acte e unul din rarele hrisoave date
de Nicolae Voda Patrascu, fiul lui Mihaiu Viteazul, care Intituleaza pe
tatal sau numai Dorm al Ardealului si al Moldovei: MACTHO swill.
IW HEI{Orit1 BOEHOAk H reNk cacao 3EMAE 8rrpwenavEcHoE, CH8 Bf Miner H
nrhAosper Iw /11HX'41111 BOEBOAd H rcnompk HUM 3EMAE dpAEACKH H
www.dacoromanica.ro
67
33
Nova: dine apa Prahovel pang la Calmatuiul Boldestilorti. Se pomeneste si un alt flu al Bodei: Dumitru Surf, faorulti Bodei dine
II
I ir-1
4,14101r;
II.
14.1 ri
(j
)
It
*).
1(1
''
II I
.
nj
-
5,--
(1) Actul e tradus pre limba romaneasca.... la scoala domneasca cea sloveneasa, la
S[fea]taiI Gheorghie cold VechittD, de Flora level, dasc., slov.D si recetit la 1794 de Costandina dasc. slov.D.
(2)
traducere de Costandini1 dam slov. la qcoala slov. S[fe]tilii Gheorghie uric
vechiii, u Bucurestin.
I
www.dacoromanica.ro
34
N. IORGA
6S
r--
tine (
font
;organil... Sfoara care anal trash, care mesh: Vasa dinti drumti inti
etc.
josh
Intre acesti moment castiga Inca de pe la 1700 o mai mare insemnatate neamul Ciocardia, bastinas, pe cand neamul Sarului, sta-
www.dacoromanica.ro
69
rl
(1
III:
0,40
35
f.A
Aici insa, in acest Tinut aparat si singuratec, numarul mosnenilor, calitatea for militara, castigul viilor ii aparara de pieire. Doamna
Marica a Brancoveanului isi lila insa loc la Buduresti, si vedem 12
boieri, Impreuna, cu Costandin vtori Portar, alegand si pietrind la
Buduresti cumparaturile ei, ale fratelui, Para Vel Comis, si ale lui
Chirca Postelnic Rudeanul, dela Mateiu Paharnicul si Costandin Paharnicul, Popesti. Chiama Buzaiani si Branesti, cerceteaza acartea
de alegere a boierilor celor batrini ai Popestilor si lui Ilie Vornicului
din Cornesti. Se pomenesc: megiasi din Buzoanca, Stan Crasta.(
(1) Un Sima Rosul tot Buzeilo, un Stanciul Rosul got Bozeianin, in judetul Sacuienilor
la 1660 (Studii fi documente, V, pp. 527-8, no. 14). Acolo sunt acte privitoare la Bo-
.'
zieni si Bucsani. Un ceaus (ibid., p. 527, no. 11), un capitan, un iuzbasPi In aceeas epocii
(ibid., p. 528, n-le 17, 19). Apar si calugAri cu familie (ibid., no. 16).
(2) Copie din 1766.
www.dacoromanica.ro
36
1;
It)
N. IORGA
70
vete, poalele Deznealui = dealu hii I Pobreajii, movila lui E;itirbei, drumul
Fintinelilor, Vadu Domnescn. Numai la 21 Septemvrie 1763 apare Parvu
tandin Movila Medelnicer si Mihaiu Greceanu biv Vel Satrar hotarnicesc la Caruntii de la Schein upartea a dum. Cluceresi Andreeni Corbencii i a mosnenilor Caruntil, ce o didese Mate! Ciocirdiia
i Dumitrasco Dragulinescu i Stant]." Urlatanu si cu cetasi lora schimb
pentru alta movie a dumnealui bivti Velti Banti Nicolaie BrincoveanultiD (1).
Toptoc) da viea manastirii in seama lui Ghinea Speteanu: asa, o lucreze si sa o faca roditoare; care pa fiescare anti, pentru pamantil,
sa plateasca la manastire po tl. unulti de pogonii, otastina, dupa
invoiala si asazamantil ce au facutilD.
Mosnenii si boierinasii din mijlocul for fac schimb de pamanturi,
mai ales cu vie, si mai departe. Astfel, la 5 Decemvrie 7222 (1713),
Stanciu log. otti Draganesti vinde lui aDragomiril oti Scheain 3
pogoane de cedvarte, cu Gate 7 taleri pogonul. uStana sotiia lui
Stan(' sins Totoiulti da in 1713-4 nepotului Nagoia viea la podu.
Sofa a lui Carstea Ciocardia, ea daruise alt pogon bisericii acestuia:
Unulti barna inchinatil la biserica fratini-miiau Carstii Ciocardi...,
lucrat si mancatil. La 26 Martie 1714, inaintea lui Neagoe fiul lui
Rafail calugarul din Draganesti, a lui Dan fiul popei Dan din chei
si a gramaticului Dumitru, Tanasie, inpreuna cu frate-mien Radulti,
(1) Stefan Vaareseu iea loo la Negovani, al5ngfi m5nlstirea Seheauln in 1751 (Studii
qi documente, V, p. 497, No. 68).
(2) Marturi: doi din neamul Scaunu, un SMeianu gi Dobra Logofeteasa.
www.dacoromanica.ro
71
37
viitor
.,r
II
Di
7'
Calugarii, diaconii, preoVi din aceste parti nu erau decat uneori
in legatura cu o manastire sail biserica. De obiceiu apar ca carani, inai
ales mosneni, cari prin hirotonisire sau prin imbracarea shimei
(1) Cupid din 1837.
www.dacoromanica.ro
-7
N. IORGA
38
72
otu Valea Scheilorun. Actul e interesant si prin numele sau proformele de nume rare ce cuprinde: Condita, Tudoara, Oherghina,
Nigolia, Dragulin.
adeseori
pomenit aici, Dragomir, Costea, Dumitru, Neculaiu si Carstea, tot
din Schei de sigur. j
lit
ting calarasil
It
Mizil: popa
Stancult1 oti Miz., martur; scrie un preot din vecini, popa Miqi martur e popa Patrasco Florescu, pe langa Mancea
Scaunulti. Aici insa Mizileanul nu e decat to o odrasla a mosnenilor, stramutat pentru negustorie in targul apropiat. Tot din Mizil
www.dacoromanica.ro
73
39
goane de vie popil lui Costandinti e eerie de oda. scab' Diniitrache, celti grecescu, otti Mizilu, cu zisa
ti
I
tUrif, dinti most' Melinte inu susti, marturi find: pop StanCuha otti
Sche[f], popil Mareti, Stefulti diiacu, Negoita vniucti eel 1= Melintel, Litia, Tatomirii, Mihal vniucu pop Patraco, si scriitor pop
Patraco Florescun. Si acela Stoica iea, in 1771, dela un flu
de osta, Log. Dragulti feCorulti Radului Tunariulti, 3 pogoane, 3
cettivarti de telna i prajini trel la hotarulti vadislavescii, p5,
Tanga viile Codi diiacona, la Udrea zet Melinte, la popa Badea,
13
www.dacoromanica.ro
40
N. IORGA
74
www.dacoromanica.ro
75
41
Bunastarea se arata si prin darurile insemnate ce se fac la botezuri, ca la boieri, in Moldova: Amil socotitil si bine amil voitu,
mosteni
.-1
I
I /t
IV.
91-)-yirAnt
tir
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
42
76
turi fiind: popa Negoita otu chef, popa Mare0 otu taint", i
tefanti. Radu ajunge preot, i el vindea aceste locuri la 1-iu Septemvrie 1798.
T. B.
if
DI_
..fl
..3-1,..r.
16,30 6.000 gropT scurte, miia po tl. 7, banT 30, co au intrat la pogoane
-.
,i
I.
1, I
dooa si dozvarte una.
I
i 3
.2-
11
pusulil vitiT.
10
,
sapa intaiu de Selina, pa pogoane doosa, 6ozvarte una.
3o f ,Arl'Irt
saape alu doilea anti.
6
T
r
Et
If
7
'
4,60 saape alu treilea anti. '`
.
t,
I
i
2,30 ingropatulti pogonuluT, po tl. 1.
I
I
(
10
4.000 haracT obli vechT.
.
-(
05
11
16,90 lucru alii doilea anti.
K. ,
(wit(
. .1
16,90 lucru alit treilea anti.
1'
1-
'
'
-,
[II ,,
Fl
5,
1
'
30
--,'
'
1.
maracini garduluT.
ingraditulri garduluT.
10
5
15
Ili, /..,
-1 l'
41
.r
airs
ft
-i
F
1
,
At 39.1
ti
1
curatulti paduri la aceste 2 pogoane.
pivni6oara inti talpi de plopti de nuele, rara de pods i invalita cu
sovarti, inntidita cu sopronasti, alaturea, Intl doo furci da ciresti, i
unit bordeiasii; '
''
I.
F., q
1
'
"
..-ii
'
th
'
.1)7_
V.
'.-
,
Ivan Speteanu se judeoa la 10 Aprilie 1779 cu nepotul Musatil
'
(7
rii
II,'
,l/
'I
-I
dinu satulti Spetenin, de obar0e, pentru o vie. Ivan o vanduse calugarului Anton, care i face 480 gropin, iar celalalt o iea cu
intoarcere de banin. Se pomeneste: Draghici braid Muatii, iar ca
marturi: Gavrila Scaunu, Android HodoroinD i diaconul Chirul. La
Speteni mai aveau padure Ivanu i Costache Speteni, si Alexandru
Voda Ipsilanti li-o hitarise la 23 Ianuarie (1). Si cu eklugarul Anton
Ivan urmeaza o judecatk.
,
www.dacoromanica.ro
77
43
o multime de boierinasi-functionari cu cari el se imprietenise. La 7 Decemvrie, Moise, cu acelas flu, Iosif, dar i cu gineri-meu Bohor, imprumuta alti 350 de lei, pentru treaba nasariilorti noastre, prim mana lui Petre Tiganuu, chiezmulti nostru
van,
(scrie popa Joan cu zisa lui jupanii Moisi; dintre Evrei numai Bohor
iscalete cu mana lui). Aceasta afacere aduse Inca un proces, i la
Ghica si ca aceiasi Evrei mai aveau caariia Lata dupa mosiia Slo(1) In 1790, lute plangere, el pomeneqte pe anepotu socril-mien Dediulti Lambulil, ce
au muritu, anume Tatultia.
www.dacoromanica.ro
44
..;
, Jr
N. IORGA
78
11
Calvin. La 1-iu August 1802 el cumpar5, alt5, vie la Valea Scheilor de-
t.
,a
tr
4-1
VI.
ISM./
I
1
I; I
011.1A
diacu Flor[esculil]. Eu popil StanouRi otu Schei (2). Pe un Penticostarion din 7251: ACasta sfanta i dumnezeiasca carte ce sa chiama... este cumparata de dumnealui Panaitu6oh[odariil], beleaaga, ce au
fostil ispravnicil aid la sudil Sakti, inu zilele luminatului nostru Domnu
.h
www.dacoromanica.ro
45
79
cabal otu Mizila, care invata copiii la scoala, si natal iscalitu mai
josh ca sa sa creaza. Stefulu Logof. Mai 9 dna, 1765. Pe un Mineiu
din 1778: Scris-ama si eiI aici pentru ca degetele mele voril putrezi si slova mea va ramanea..., iproci; 1791, Octv. 29 Stoica... (1).
ACasta sfanta carte ce sa numeste luna lui Noemvrie, si o poala de
matasa de cele bune le-aml data pentru pomenire la besarica otu
Vadulu-Sapata, ce s'al facut5 da Ceausa Ghinea; adica sa pornoneasca aceste nume: Stefanie erei, Zoita prez[vitera], Stan Cult' si cu
tote neamula lore, Dimitrie, Balasa, Mihaiil,acestia sant(' cei vii.
Morti: Stoica erei, Niculae, Vasile, Costandina, Iona, Manila, Ilinca,
Ghinea erei si cu tote neamula lore .ACasta sfnt. carte este a po.
tef. prot., si tine sa va ispiti sa b fure, sa fie afurisit si suptil
blestemil color(' saptezeci de mucenici. Si sa stie de canal m'arna
bagatil eo la parintele prot.: canal era saptamana pans Ina Sfantu
Ilie, si au pusil sorocula dine zao de Sfeti Ilie; o saptamang, amie
Omit(' dela mine. Sfeti Ilie au lost(' Ina lune 20 de zile, si ama
Insemnata... Ina zao care ma... 1787. Stoica... Popa Stefanii prot.
otu Bucuresti; pe un Mineiu din 1778: Scris-ama si eu aici pentru ca degetele mele vora putrezi si slova mea va ramanea, iproci;
1791, Octv. 29, Stoica....
0,
.
.'
r.
Cladirea lui Ghinea si a sotiei lui Paraschiva sau Chiva, Ohionoaia on Ghionoaica dupa care s'a si numit altfel biserica
e
solid& si frumoasa, chiar dupa o reparatie a Casei Bisericii, incalifi-
o baniO de millaidD.
www.dacoromanica.ro
dart
46
1_
II" '1,
N. IORGA
,11
,,
1, II
80
un pogon do vie, crams, livede, cash, cazan do Mout rachiu. Ghinea cere ca ei sa fie inlaturati, Hindu pacatil a sa pagubi sfanta
biserica de acestil pupal ajutoril. La 1-iu Ianuarie 1796, Radul Logofat find martur, Costea diiacomi Florescul Moen, si el impruI,
I,
mut dela Ghinea.
Totus Speteanu urma cu strangerea veniturilor. La 1-iu Maiu
1804, loan biv treti Logofat se Invoih, astfel a da bisericii pe an
I
10 taleri, pentru o vie cumparata de Ghinea, in adrumu Jaraveflora a. II va fi indemnat si frumoasa biserica din Vadul-Sapat, pe
care o strict numai in 1802 cutremurul, pentru ca ea sa fie apoi
refacuta la 1810 (1).
Inscriptia de deasupra usii d'e intrare, gasita in ruine de actualul
.
Velu Oausu agescu i de urup: (= supritjnita, sotia) ego Paraschiv[a] Coteasical. Leatil 1807, mesteru... culu, Fevr. 5. Aceeas
data de an o are si o icoana, care vadeste Inca un ctitor: Anghelachi Postelnicul, Mihaiu fratele meil h... i; 1804, Marti 16. Numele lui Ghinea, Paraschiva, Ianache Oltiu, cu data de 1808, se
intalnesc si pe una din cartile de slujba. Clopotele au, amandoua la
it
4I
'
III %WISP I r
,--
(I) Inscriptia, frumos lucrata in litere intretesute, are acest cuprins: aAceasta sfanta
biserica ce sa praznueste hramul Buni Vestiri a Nascatoari de Dumnezed (ea) i milostivi
Bogoroditii, fost-au zidita da raposatul Stolnecu Mares, si, intimplindu-se mare cutremur,
fiat 1802, s'ail derimat si s'aa zidit da al doilea cu toata podoaba da dumneal cocon.
delta, sotiia raposatului, si de Ilia d[u]mnealor Nitu Post. i cu ajutor altor crestint Zestrea
sfinti biserici: 4 pogoane vie si mosia Oraiea, o livede de pruni, i s'a lasat da raposat
preot pop Mihal pa mosiea noastra; asemeni si din of si boi, din vaci, din stupi si otasnita dela viile din camp. Astea toate sa fie pentru de a sa face de pitropi praznuirea
a sfintele hramuff si-a doo zi pome[ni]re pentru ctitori lora, si sa poarte grija biserici
de tears, de untdelemnu si de alte hodore, iju (sic) hat 1810, Sep. dni(?). Stan mester..
Pe o piatra de mormant: a Supt acesta piatra odihneste-sa osile raposatilor robilor lui
Dumnezeu Scarlat erei, Mihalcea prezvitera, Nedelea ( ?), Mariia Leanta(?) Manole, Stroe,
Constandin, ' /.char. Pe o Cazanie: aAeasta sf[a]nta si dumnezeiasca carte, Paucenie,
iaste cumparata de dum. Post. Nitu sin Mares atrar In zilele Prea-Luminat Domn Io
Alexandru Muruz Vvod. 1794, si am scris ea pop[a] Ion. A6asta Cazanie este al sf[in]ti
biserice, si in now acesta este potropopu Mihai si popa Stoica si popa Ion, sa (sic)
acesta lamp.
www.dacoromanica.ro
81
47
un loc, aceasta insemnare (until o din 1803, celalalt din 1807): Acest
clopot
facut de robul lui Dumnezeti Ghinea Spetean Veil Ceati.
Agiescu din preuna cu tot neamul dumnealor la anul, la sf. manastire a Scheilorti.
'1,
L
Aim [LA
1,1
1
gtt ct
f.)
I Llil
1111
ID
rt
41
'
' tt
si sotia Stanca, martur find chiar popa Dobre dela beserica dum[neallui Ceus Ghenii (scrie (Topa Nicolaie). La 15 August 1812
e un Dubranescu. La 8 Iulie, pentru un amanet, ei isi asigura pamanta lui Vasile ginerele Savului ota Valea chieloril. Dela
Despa fata lui Dobre Small Frangulean iea unit petecil de pamantil intro viile lui (6 Iunie). Pentru 300 de taleri capata (15
Iunie) altul dela <dont] Laescun i sotia Zmaranda, din Calugareni
(marturi: aSimion Te*,nti biv Post., font Postelnicelil otu Calugareni, Popa Dobre otil Schei, prestil popa Gheorghie otu Mantull,
Savva mazilu otu Valea Scheiloril). In 1813 proces pentru sineturile dela Slugerul Gheorghe Buldescu. Cine lua apoi loc dela
dansul pentru vie, dadea, ca Efiitenio uncheas i fiul Conda (mar-
www.dacoromanica.ro
t.
SW.101311
48
I!
82
'iv-
I.
tal ,Vi
Vt
IA ,.
(1) In 1815 proces al lui Ionita Cunescu tiv treti Vistier pentru locul dela Mateiu
Ciocardia, mosnean din Valea Scheilor, adinu codru silistii hotarului manescilD.Mosnenii
tare Intre amosneni eel care avem stanj. de movie Ina hotr. Batrana, Daneasa si BudureasaD (pomenit al3arboiti dind FundurID). 12 Octomvrie 1816. Iona(' si Dragomira
vend vie, alma cu prajina ce sa polifseste acumti, (la optsprezece patine si unu pumnu,
palma cotuluID.-1823, Septemvrie 4. Mosnenii Branesti in proces cu cr.foita MarasoaieD.
1823. Proces al lui Banica Ciocardia. La 1825 pail dela acapit. da ostirile romanesti
Dimitriie CocardiiaD cu cliicasi aotasnicerID, pentru osapte sfori da movie Orintesti)); Fefeleanca, Scurteasca, Vladeasca, Maneasca, Ciiruntii, Larga asi VadislavesctID
(pomenit aSardarula Gheorghe Poenara de aciD).Din 1823 si un acatastihil de cheltuiala ce s'a5 facuta cu pricina da judecata cu COcardestit cu Satr. Marasoia si cu mosneniI CalugarenID.=1829, Iulie 13. Plangere dela amosnenci scheenID.
www.dacoromanica.ro
49
83
Gate do5, pogoane viie rodnice dinu villa ce santil Inu gardulu viilorn sfintei bisericin, (land ei pe an d'a, fiescare omit cute una oc5,
Mai de ceara si cAte una oc5, untudalemnu, facAnd si gardul (aceleasi conditii la 1831 pentru Nitu zeta Sora carCumareasa).
VII.
aLa leatil 1820, Apr. 10, cu ajutorulti lul Dumnezeil sail facutil incepere
de a sa zidi chiliile, cu ajutorulti luT Dumnezed si cu cheltuiala dumneel
coconii ParascheveY, sotiia rAposatului bivu Ceausii agiescu Ghinea. Speteanu,
Analele A. R.Tom. XXXIV. Memorille Seq. ...rice.
www.dacoromanica.ro
N. IONGA
50
si pentru ca sa
otti chef (1).
84
an 1820 ea adauge locul lui Iontl Leescu sinti pop Paunti otti
Calugarenin, In hotaruld Runceneaasca, dela soacr5,-sa Stanca
ucheanca. La 12 ale lunii vinde eVasile sinu popa Albu Catea otti
Calugarenl, i anume in siliqte, dinti cinu pans Intl cinu..., Tulsa dinti
valea Purearetiloril pan& inu hotarulti dum[nea]lui coconulul Aleunde s5, cheaama la Sangeru. Ceaucult' VAcarescu poetul
oaii ii vinde apoi, la 3 Ianuarie 1821, Nitulti sinu Babanca, fata
unchiaii Stano'ulil Silivestru monahu, in aceeaq siliqte a satulul, tot
In hotar cu Vacarescu, la Calugareni (marturi: Sima Perqanu, Savva
mazilul, Vasile sinti popa Albu Cantea, care i el Mouse o vanzare, la 12 Decemvrie precedent). La 16 Noemvrie ea cumpa'ra, dela
un nepot 4 pogoane, i cu obratie i unu obronti vechi, inu Valea
k5cheilorti, capatate dela socru, Logofatul
erban Carlan. La
1828 ea cere, Parascheva Ceatioaia dinu sudti Saacil, a i se
alege de partafi moia inu hotarulti chiopoi. La 30 Martie 1829,
Phrvu Cizmaru otti Ionote01 iea pravaliia dumnei de aici, dint"'
Valea Seheiloru, ins5, bacaniia, brutariia, c5,r6uma i scaunulti da
vanzare d5, came, inti arenas, pe trei ani. Conditiile sunt intere-
sante: va vinde came d5, mielu, da oaie, da vacan si sau, prii a purta grija hramului, dup5, ravaqul cocoanel. Chezas e
pentru dansul uAleco Postelnicelil Speteanu, martur Joan Speteanu;
scrie Sima Postelnicelul.
Dup5, moartea Paraschivei, Ghica sau Gheorghe Poenaru poarta,
mind
Intre not4ele de pe dull este si aceasta aS5, sa Ole de audit sand scrisd eS,
Logofiltd $tefand, ind satd Fulga, ins zilele Prea-Luminatului i Prea-Innalcatului
Domnuld nostru Io Iona Gheorghe Carageb. Voevodd, dup5 ducerea Muscalilord, la
leatd 1813D.
www.dacoromanica.ro
85
51
2. art' nu m'amti saturate Inca nici de apa Valei Scheilorti... Amu facutti
o caliasca la Vaisti Neamtulti, dela Lipscanl de vale, inti *elarY, de mods.
De-tT va placea fasonulti intocmai ca de moda, ma rogil a numara tl. o mie
doo sate si a lua caliasa la dum. Tocmala mi-ad fost: cafenie fata, cumtt
zictt: de moda, numal faro felinare. i cu veniria mea iI aducil buriasti de
pelinii ce 1-amti fagaduitti... Amu rAmasti si boerti gi slugs... Iar polcv. Sima
dial saracie au cazutti la betie, min6uni si hotie... N. Dambovie*anti. 1832,
16 Noiembre.
[Catre Serdarul Ghica Poenaru.]
1
li
VIII.
rl
www.dacoromanica.ro
52
N. IORGA
86
Curtea bisericil trel parti este da zidu, iaru o parte de spre rasaritil da
uluce, i o gradina de vale spre garla, incunjurata cu gardil vechiti,
par!
daspicatt.
www.dacoromanica.ro
4"
87
53
tocatti.
10.
r.
Sfintele icoane.
I
.
si lin-
gurita.
-
www.dacoromanica.ro
1.
N. IORGA
54
SR
1 sfantti antimisa.
1 vazduhti i dooa procovite de atlazti.
2 ipacti vazduhuri i dooa procovite de atlazti vechi.
3.
1 Adormirea Maichi Precistil pa, maltehti.
1 patrafiril de croazea vechiti qi ruptu.
1 ipacti de atlazti, vechiti.
1 ipacti de pambriti, bunt".
1 ipacti de plisa rosie cu Oucuri da ibriiru.
'f
1 ipacti de plisa neagra.
2 mese pa sfttntul prastolii, una bohcea da Lipisca $i alte da cart.
1 ipacii pa sfantulu prastolil, da, citti.
4 poale ale icoanelorti i trel dvere i o poala la iconostasii, da cite.
.
Ceirfci le.
12 Minee pe 12 luni.
t.
2 ipaca pa Octvr.
Noemvr.
2 Ohtoice.
1 sfanta Evanghelie ferecata cu argintil i poleita, cu aura.
2 ipacti sadea.
2 Apostole.
in partea de spre rasaritti una cosarit mare de vite, da, gardti, invalita cu
trestie, i cu ()bora pentru fang de gardti; alaturea acestul copra unit peticti
da livede inprejmuita cu gardti.
0 brutarie cu bacanie i pivnita cu dooa odai i o camara i scaunil da
_
www.dacoromanica.ro
89
55
Asternuturile easelori.
2 mindire inu odaia de spre poartii.
1 hramit de lana albastru.
5 perne cu fata de land de cash vargate.
3 mindire cu lana in casa a dooa, acea mare.
1 hramil albastru cu Cucuri inu patti.
6 perne cu fettle postavit de casa.
1 unit mindirtil cu Lana inu odaie de susa.
1 scoarta cu stacojia.
1 foae de scoarta.
1 fata de saltea de earl.
3 fete de perne,
Taccimulic i alte scale ale easel.
8 talere de cositord.
1 tutunil de cutite cu furculitele lora.
20 linguri de cositord.
6 castroane de cositorti.
20 servete pentru masa.
2 mese de panza, de sate 12 cop.
5 scaune proaste.
1 masa mare da lemur), ratunda.
www.dacoromanica.ro
Sfintul
N. IORGA
56
00
a.
1 ipacti tipsie.
3 tingirl cu coade, dooi Para capace gi una cu capac.
1 tingire mare, cu capacu el.
3 tingirl ipacti marl, una Para capacii.
5 caldarT: trel marl vi dooa micT, pentru mamaliga.
1 tigae.
2. cantara, unula mare vi altula mica.
1 oa da arama.
1 lady mare da lemna a casiT, cu broasca nemteasca, capacu stricatti.
2 panere.
6 cure.
4 darmoane.
4 secerl, una cu \Adult' rupta.
4 urdoare pentru untdalemnii.
8 rogojinl Ina paturile caselora vechT.
'A
.
,
www.dacoromanica.ro
91
57
2 bare.
1 sfredela mare.
1 cutitoae.
1 spitelnicti mica, pentru ulee.
2 zablae ale casalora.
1 suit.
A
Viile.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
58
92
0,
.'
,i
T.
www.dacoromanica.ro
Li
'
,-
i I:0. ..M,
:;)
-93
59
15 bol marl da jugh, beet unultt ce s'au taiga de Logft. Ioanh, fiindu
schiopti.
Bucatele.
ea
25
www.dacoromanica.ro
N. IOHGA
60
94-
domneasca.
www.dacoromanica.ro
gist iv .soittnaid-plinitivz
)10
k.
"
us
it
444,-
14
o
ter
tj
-,-
,I
7 I'
,
.... 1'
I
',
si
/
V0
f
1
I
0
0
.1
I ....:,
/ '
$
'V
I ' 21.2111,t1:,41,7
1
Om 71,10r:1)210X ova arygally lima'TIMpl:21:'8,'&012,:e
i
SI
/
g V
"
.7
3llirs- 9 Jvh,olli,
fif.,b,N marl livery
,
4
wpm:, I. aripilvirietv
.,
WIWI)4I.14;tt0 litie;a11 ant `iilz.ncuar s.nau,Iiiie
41pp.pz
1
Sant 0111j2: Jill.lpiet4
,>
, 1 '1447
7 ,,,0 ,,,, 14, I
/
I
I
Up
marry,
wry
ao,,,,,r
,
I
.1
i
I
41
y.
10 71/01F IIIU.7 .III114, I III 6
,
3
.4/4,
11131,V Pdat 44'141 et1);44 ki
,
..-"..,
:I
3'
.
I
, (.2,p,
IS
"
/
1/!
"jk
2 llakita113NAA uu35 fit una:vvv;
0001d
i 5
,
1
9914 k.711120/0 41111t 0,211449311M wezurg
rwia711
1
I,, 914/02:1212,1131,
I. 2
.4
-,' -, 1 $1,
3
,
,
,
ne at$ 31/401/44;
)11.v.7x ...- 4
1
'
--41
134
am.,
rvi.,,tirLiu NI
147132,u. mo)4.1.I
.4'1
''
)4,1
19169
44.4
',
3411;yry
01149
4'44W
'
til>312Ptay.
)0411
111)V;10
N4a' 2 ViVary,FIIISIIItIIIII7 `gyput0,1dIV
0,414
izI.F.
17:y%i
1:;:friii
R2
4 '14444"0"4'
- ,17 g Pita{
.,
utp2,49
, 9 ',087'11) ad( imirwv.
I
,,S
5,
Mint IsysyI'Gra. 494,0,3),,,,,..splithizz
11
..)
1
IRO= Mustzataveutit)ci.:V34
11 ilgeoutorifr
, qutwirm
4.irre3
ilit44.7,1/dylleolT
ig z11,0an&1U81P3CJIll3f
(17:1,4122
1 Z.zum NI i L vl
,),
d,
. ..., 0,, ..,
>1
I
leo
I 6
421v7.111 WYOZW 1 9 3/4130 71:1414:10.44Z-VV114/Z14100V7U022
...
,
1, , ,,,, i < , v911
1417411.,
1V
i
07
0,y?' tli6r likarramfoLUILZWIPUY
,
,
i
`o,
",,
irs
,,.
,mt,
,t,
.
..,
1,a,
MILD
ick
on
want
,.
,
,
10
F. 463/1416 Wahl
I
,J I 3, ong ;6
)11i,
Mr0P ifiglikVal OWN11:66Yld 02Vvvituarzynker
i#14111111altualf
,_ eV , i 1,4140010 '-:,
_ WVJOvolp,
5412,40214 :Alovrai0 :Jolty lailap illabq Ililir
I '
l.
SI " f
I
e7
20343414W
,
,
211111/12.4qttl2.;'01141W1t .1
7 ..... 1 NOLIIV1
mill%.,, 1-,
I
,i
Will;
, I', , 04401244
, 4 i , . 314114115 ' Pa 411441111401VISON1a4371010141,11414171131Ft
.., 0.:
,N ......
.
,e4,, 4,
I
,4 :SW f,,,,
XX liNNE1l,
a7
I
Id
x .,,I'
,-;1
I
I ., I5 147
2
IA
021
fif?!..i11:41
2' lifLui4,1Velit
2
In
1
'11'4347121.4
4,1144,2..111ilhall.
1.11.771Z.
Ortilbisig4VJP1u.4.1.#732318'
g
it;
110 'lilt
.110)3;;01'77221-0jJ't1/(l'll ;740 tn.:G.1,111NC. 911=1.1711.
3U470'14plit:,11'
NYJItilleA434113
L.,
.311.tglf.4'
i
i _l
.17,1%di'll?,.
0
'
3;1), tz;;111ri zrii,;,-r vpiii4:ar'ulidibou .7.'Jz4,296
'3111
I_
ripila
914, 17,. 1,f. sA25 evvd4;;;3h3;7;11.1,4y41$.4Joausinuogr 4.' ' u1i:utu, Zg7i'.71uoi,o1;':41:09710. 11:41;111;7;u0 qtyoriJirip &la, 11141111,PuolvAv:Jollka U1141 ihajog11 1:11)3141a4
'
p ell
411ltieu
ardirz'S Id146;4?Ntilil 1417/7 i4144 7;1Z 7V4344F
,,,,,pir
ita I44;t4
430 44 'UM
. 1
u.i.owsz- .4..,tihs
. 271 ift; ;Vila?
,
' 93510411146121:4
, , i
,.
1 ii Jil;;,5ii371 114Rizill'I''..L7A3k0'91117Vinaiiki4t3iii;41,417-4
;IF ,C.),410741,:ilip),111714ft 00001401471217;
4440KM 344,440 77140 , 1 Plet1444 94,17r
I
i 11
i
:,,i, ,
vin
71/
3314 Pjf. IItIal 4 'WULF
I
1 .
,
,
,.,
9.0111);11"I'lr
.4 Ze Z''.41,11
' 3241i144: It
,
W11411701,tV
I
,
1,
,
,
49{
,I
.1
i
r
.11im290
f034,7447.r....'"'
,
i
;
is 4'211
!
I,
I .,'
V
4+,0;4' Wa )3044ge9
t" 1
i .a4 17136112
0
4,
11111434t
9
'
,
ih.:411:Ii1117."0
7.( I
l'411A-1747'11i: 11047piriuli;u7tlichi'2aLZGP 4 11,11111t1s1471.17 72;11AGint'31110111trr 104;101.1-3";113 IL; 34141443F'012131; '213. All'Ill' iii,29briklup. ish;1410Jiiii'dZY
Hay.,
oc:111, to,
209(434
wl.,spen J4714n)i , if, . ,t/11092
RE14174,0 '.;
:ill
luta :
i'r.%,/ii. 31.1a. 91t4tIOS41,12t '11104432, 11411014
1144tr
..
314711.4 Ifa. air t1049E3771111,411tilat
Oil ..
, ., eirculgo
YV
'7
4.
i
I
9$1119$J443Z113
I St710.717i4N7J211V
,I
4 Pry
.
..
(.3.
oullieriumil".242Y74si:cr,:notel:61,5!
iF
2,
t lira, N
'
,
1.;
'U)
vrevo9
11
aiiIp3:47411'0;:h:
.7,
0
0
.$
.1.,
4V; 424
eg30464:4
44,
I
2
re,
34
42133
/
lifdieLe411/114/ 'OP PjilPg4411/
-VI:3a 1 ),I,i,,tiO-6' ti3+18
''ICI;111.1i f4claskilu I 122m;:t123.'111-74
Jilin- 411144;41112t
';14:4Zir ;11;04,40t
-$41C nidemiv 'lint WO), 41$/ridi
,
a, .310.4 3.3r e ':',Pyizvl 3113.1U 711, 32Z1VIlitiLiVai
,
40..
.9.
a
,
0 I
/
9
/
9213t UN' t that 4PY4 Y Ivan= v171; :.: 19:11/ a ' nt ty vs, 9 ,
i
VYati.1,9
,
I
'74
I'
471
"
43I
s.'
v
.,,,,
.
4/
4; 111244X114104 MI( olvatili,y
,
'Y
$1it71'.714J-2z inlit' i"''S074200"t4"tall0Wairg'p204421244$7141/'
- I
If t pi: ay 'Lars- tatg- `1,1 0W
.
i
$9
,.,20
' itwo
- NOUN:a ;4,SOLISII31/2141.7J$ Ait2a 1447 ItZ- 7721 4' II 4 1
, ,,,
N3i4141Mill 4 itz712,4,
. oaHr v3/ 94 ;u1qos-4/ux' 1;;;;;.' 1411444
" .....
, ,,,, -7
orm
./ I
4/
/
Kr 6 :toss
lfja 00 raw
1
swyna721,6?
t. 7t7ileutuilarz yatvz AU tiLl04.790t' 1/113114014t22
.,
-_.
razia_ vra-3,7 is -sizers
.6;
/0 . 46 .4464
/
/
I
',/ ,
',1/ ..,, 0 n
r.
4MI 4
VaIgra
0 , Pili SW.1;;,1/ 14,,Er yr their 1F-- P19 Silig
,0 y
kl:
i L. 9=1,1187124h
li , l$9)4 rigs 'ilittswi
J
!Ant,- a3 a' P. 24%, t; uk,s,PPH401 NIL '511.2 LII 1,4470174N:10 ".I ;an/m:5111W mgypams, 0-470722,
9
MX;
,:
MY
,
..
1
VA'S
.,,,,
YPeniii
vs
ae
TV174111.10+0E7'0
Try
V
7 7117(410 PIWOOVV23,V g h'ir
3I/USVI:11fili
i
/
/
/1
a,
g---Wig li
, /,
'
4 4 5
i
;
'4;;Yern1313
s-elf:
fiC 3
,
_
0
.21
urawar
1
iv
It
ss
mirIttaa
fit::
*,,
lrFalT.:,5
y4 fgzathilifluquiv -moat= Azuaui ultra.
)0x97,33
gkg7.47:4,474z.14G14 thi1447G2a
-..; '
/
azztv/?Zaf,
lai
auto?
Rill uzz 701;14i .tif;itrtiet Al& r .PhaVN pt.? st1,1-atikh TIE--:s rielaHifi ilov.fir,tor ',blare! idrizad4'iv Ivu,Flughety
I
2.ilv3y MI 44 ht 3 I ;It; 44
' grit 713:75 4:111.y.,7 ;a ...:040:, 1,(2G:ga
)44Irttr 4tilt( tOrt 45.04:2'44ir f
NatNCI tempi . nity 3f1716--i t Ggra, Z.zfrty Yl.
'', .
:vs 5.112324 ;71,7tOlt Ilepiffa 21 ,) 41 I I.Xpl 22 1 1GI 44,3,Z.4,; i
I
3; D4i. ,b,,Zai7117? vi 7 uizurtv:wr
' ii
11 Er 1,1 2 ZIN/4174Ket j,Osil '21,vs.zp
Vira."11r13./pdiSetvi-Z
1,1Z2;,,,ii't
, ''''...--r
'
"
(3$
y/J
1$
f,
7
..
It
11
ir
1.2
IP aial
a0i
li
It 'Ittoy.21
yin-
' '
"..,
9M4011.49NAIXXX
..i,
=''.4,
it
'lab=
....
I:,
.,:...,,,
il
,ti,
-.
'f
....
z2,...,
i,`arl'
c,',
,
li.
-:,
I..
.I
1.4w),
1-
... .
ny
'
7v
til
www.dacoromanica.ro
(lar,..,,.,,,,,,,,).,
at
fp?
,,,,,I
ir
a.
rat
?.,'
,,E11-44.1
_
t..
f...
:.%
I I.
(trier (Jr ena patitp,saer trefruira frjrrAa; orrArtre, il 4ntragyor or ,,,n ah.frig ;gist
ri ores AA.ftr . en II f a snaelle trOrfefela
Tye fair trlare7.-4 f rm'elx,Ylif ail" .9-rgi;fn "1"l'Aritt"es
7i ,.1 tiff fil
' 2"Z4e4 f if 2. 5171.1' le f 11%Tri'lvei-gu,azza,f,t-are --,-7,4-;
eNomyfr, _1 thr_51, vramsro,,Itmortaz4gemzirs ra? eater% affirm pm gflyr fnArres nit ./riar Ai I f1;4.1and*/11" rrA/lh't .M tztA rat .1;:941rrtar e ,,lf,: f fifdiogtolic4 Ai (tune 0
g
0
frraftt...241-s1
et17,0,021.
it
t2t4Erecirl.
angof
etff,
it
4P/0
ittokfig
-2toinfor,
vsit,yr
el t'.10,
, , , tints mosartr tlt (0 itlielf le 101111 ;7.fil,731110 .
,
....,
is
, vI
rr I .,
"
,,,,
tto r
r
ILII111011.
e.r.211fitginf rflArgii, Celia
fillet& . C 4 wrezyttt ;Veva Arylirt JD" 1.2., gsr, tf V iSetr/Litril_ CO pit/r.Sit/Z4rne1/10/1., ezrettrn tin tvit trey?! rim eleAstentrtf.Airr ,. rid
filV Hy? Miteft 5! 01,..27-,10.fht ,d/IL
i .
li
tf/L0 mein plialtalf.2-triert Abby
ainAnd -SOME, 7;i
ante fie irnf . "nib( ,f7,717(7fr eijilEigteletta II i ihta Fr_ , ertigi,1;5201,7H117,1; Litt. Mari NM WHIM/1770ln f /Ur .
a rip 11,- es xpn el A f Ztretra , Ail c riar,ill ..IA 'miff rt en /.1 f ii.i),orial f; //rein . pe;,J,,,,,,
r
h
4 le
< IS
5
i.
.
,
,
,.. ,
f
.
... .,,
r
,
,,,v , - 17111cavia
,,..
,.., -,...
,. ,,
....
mine! pe fp/Z(1 file I
Niter?
,I15a piton Mfe:114: cyrgflf pin /foray irta _9.Ernan Iv; Ait, ;en An.>A.rn
-..,..,-.7:,:: y. I, r. . ^ ; A Mn? fffilf 0.,7:15 9raaor/it 3,4111IIIF 6 NOrrear Aa )n0,1,16'4'11,
/fa VIM 'If an Pf I: t: Tn.,: 17r A vintr ...---...d4
4.
..
, .-- xs,
4-
1.4.4., A.
'I
4%,:r5:5b
Akt.
ei:e 5 :.,
,,,.....,
el?5a;
, ).--:/' .
..-;!"
to
al,4%.1.4.:;edif
.,
Ct/if;;.1-t 4,11
1.
,Iyr fr".
$
st
rtrAelt
'CSC
---
/kch? 41
I.
-
;.;
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro