Sunteți pe pagina 1din 381

IBLIOGRAFIA

woli
so....e..

ROMAYEASCA
VECHE
1508-1830
DE

IOAN BIANU

SI

DAN SIMONESCU

t 13 Febr. 1935

8
TOM. IV

AD.A.OGIRI i INDREPTXRI

EDITRTNEA ACADEMIEI ROMA.NE

b)7}0-79---4

el

BUCURESTI
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & Co., SOC. ANONIMA ROMANA

1944

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA ROWEASCA VECHE

www.dacoromanica.ro

IBLIOGRAFIA
ROMANEASC
VECHE
1508 1830
DE

DAN SIMONESCU

IOAN BIANU
f 13 Febr. 1935

TOM. IV

ADAOGIRI r INDREPTXRI

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE

`7,P4-9'
BIBLIOTECA.

0/0 son TIM $

BUCURESTI
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & Co., SOC. ANONIMA ROMANA

1944

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

ACADEMIEI R. S. ROM 'ANIA

Donatie

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Bibliografia Romneascn Veche se datore$te
regretatului loan Bianu, cnruia i-a los dat ca, in colaborare
Cu decedatul Nerva Hodo$, s publice, pnnn la data incetrii
sale din viatn, volumul I $i II precum i fascicolele 1 $i 2 din
volumul al III-lea.
C find am luat in primire, in luna Fenruarie 1935, sarcina
de conductor al Bibliotecii .Academiei Romine, se incepuse
incn dela 24 Noemvrie 1934 tipnrirea restului fascicolelor din
volumul al Ill-lea, sub ingrijirea d-lui Dan Simonescu. Aceasta
s'a urmat pfing. la 30 lulie 1936, cnnd volumul al 111-lea, care
incheia lucrarea pan la anul 1830, a ie$it de sub upar.
Intre timp, pe mnsurn ce volumele se redaciau $i se iipgreau,
$i aci este locul sg. amintim cn vol. I a ap'rut In 1905
iar al 11-lea in 1910,
ie$eau la iveal crti, bro$uri $i foi
volante necunoscute incn, astfel c de pe atunci se inireznrea

necesilatea de a se intocmi, cnd lucrarea va fi sfiir$itg., un


volum intregitor care sn cuprind, pe de o parte, descrierea
chrtilor descoperite mi tbrziu, iar pe de alta completnri
corectnri pentru cnrtile bibliografiate numai dupg, indicaitiile
altora, dar care intre timp fusesern descoperite $i cercetate
dupn original.

In dorinta de a continua c de a desnvr$i opera initiatn


de loan Bianu c ca un orna giu pentru amintirea su, am propus
$i Academia a admis, sn se alcntuiasc, $i acest volum, in care
scop s'au de pus sfortri s se procure, fie in original, fie in
copii folografice, c 'a mai multe din aceste cgrti necunoscute
sau putin cunoscute redactorilor anteriori, cgrfi aflate at& in
biblioteci sau colectii publice i particulare din tarn, ct $i din
slrint ate.
Lucraren acestui volum, al IV-lea, s'a isprvit in 1942,
cuprinzfind descrierea a 491 cgrti necunoscule $i corectgri $i

iniregiri la 341 cnrti bibliografiale in volumele anterioare.


Pentru a i se asigura unitalea de lucru, redactaren $i acestui

www.dacoromanica.ro

VIII

de-al IV-lea volum a fost incredintatg deasemenea d-lui Dan


Simonescu.

Ne-am adresat pentru tipgrire la diferite institutii grafice


mari. Unele au refuzat, pentrucg aveau prea multe alte lucrani
sau nu aveau litera potrivitg . 0 alta tipografie a primit lucrarea, a tinut-o aproape un an f grit' sg facg nimic, dupg care ne-a
fnapoiat-o.
Tiparul i hfirtia intre timp s'au scumpit, iar Academia
nu mai putea face f afg cheltuelilor de imprimare.
multurnitg deosebitei inteleOdatg fondurile obtinute,

geri a unui bun romitn, care pi-a dat searna de importan (a


acestei lucrgri, atiii de bine apreciat in lumea Invglatilor
am incredintat lucrarea tiponwtri f i a celor strgini,

grafiei Socec & Co., S. A. R., care imprimase primele trei volume 0 care deci, aviind litera necesarg i personalul tehnic
specializat, putea asigura lucrgrii i o continuitate graficg .
Lucrarea in tipografie a acestui volum a inceput la 6 Septemorie 1943 0 de0 ea a mers destul de repede, nu se trecuse
la tipgrire la 4 Aprilie a. c., cfind au inceput bombardamentele

aeriene asupra Bucureftilor, am cg tipgrirea s' a fg cut sub


bombardament, cu toate neajunsurile aduse de acesta.
Meritul este at:it al tipografiei1) cfit fi al d-lui Dan Simonescu, cgrora le adresez pe aceast cale multumiri.
General RADU ROSETTI

9 0 mentiune deosebitfi merila d-1 Socraie Soiiriadis, din personalul iipografiei,


care a argiat multif pricepere fi un mare devotament penlru iipdrirea oolumului in
cele mai bune condifiuni.

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI
Dup o munca de mai multi ani, necesari nu numai redactrii, dar
mai ales adunarii fn Biblioteca Academiei Romne, a majorittii cartilor
(in original sau fn cbpii fotografice), apare volumul al IV din Bibliografia
romneased veche, cu descrieri a 832 opere alctuite de Romani 0 tiparite
la noi sau in strinatate, fntre anii 1508-1830.
Volumul are cloua parti: in prima parte sunt studiate bibliografic 491
carti necunoscute autorilor Bibliografiei. ... 0, deci, nedescrise in cele trei
volume anterioare. A doua parte cuprinde descrierea a 341 carti, inregistrate
In cele trei volume ale Bibliografiei. Unele dintre ele nu erau cunoscute de
visu, ci numai din relatrile altora; altele erau incomplet sau greit descrise,
pentruca exemplarele vzute erau defectoase. De aci, nevoia ca s imprtim
lucrarea In: Addogiri ,si Indreptri.

Campul de cercetare nu s'a marginit numai la colectiile Bibliotecii


Academiei Romane, ci 0 la biblioteci strine, publice sau particulare, din
tail sau strintate (vezi Indicele, sub cuvantul Biblioteca. De altfel, la sfritul

fiecarei descrieri, am aratat depozitul fn care se afla cartea). Intregirea


fondului cartilor romneti vechi, cu celpii fotografice sau cu originalele ins5.0,
ne-a fost un pretios ajutor, fara de care volumul de fag s'ar fi fnfatiat

uneori cu lipsuri, alteori cu descrieri 0 semnalari prea generale.


Ca.nd n'am avut cartea la fndemana, am tinut sea,ma de contributiile
pe care le-au adus, fn domeniul cunoaterii crtii romaneti vechi, atatia
cercetatori, cum de pilda: preotul profesor N. M. Popescu, I. Roy, A. Filimon,
C. Lacea, Dr. Gh. Bran, Onisifor Ghibu, Damian P. Bogdan, P. Constantinescu-

Iai, Paul Mihailovici, Al. David, Th. Balan, Andrei Veress, C. Tagliavini
0 altii, ale caror studii au fost aratate dupa fiecare descriere in parte (vezi

0 Indicele). Cnd cartea, cunoscuta de aceti cercetatori, s'a aflat 0. In


Biblioteca Academiei Romne, n'am mai folosit studiile lor, care au fost
totui mentionate, uneori chiar corectate sau completate, pentru interesul
lor bibliografic.
La redactare am folosit uneori 0 fiele diferitilor bibliografi, foti sau
actuali functionari ai Bibliotecii Academiei Romane. Astfel, In neoranduitul
material predat noug la 1 Martie 1931 de regretatul Ion Bianu (vez! Lmuririle noastre la tomul III, fasc. III-VIII din Bibl. rum. veche, Bucureti 1.936),
am gsit fie scrise de prof. N. Cartojan (37, 44, 50, 100, 1.18, 1.34 0 151),
de Nerva Hodo (nr. 15, 84, 1.43) 0 de Al. T. Dumitrescu (m. 206, 225, 273
toate din Adeiogiri).
.

www.dacoromanica.ro

Pentru textele serse In limba slav, am folosit, odata (nr. 52, Indreptetri)
fnsemnarile lui Ion Bogdan; alt data (nr. 68, Add ogiri), o traducere a d-lui
P. P. Panaitescu; pentru o carte bulgara (nr. 1203, Indrepteiri), traducerea
d-lui Al. Iordan si de cele mai multe ori, traducerile d-lui Damian P. Bogdan.
Pentru unele texte grecesti am cerut colaborarea d-lui Al. Elian (v. Indicele).
Mai trebue s amintesc pretiosul ajutor dat de d. Dr. Sabin Muresan,
prim-bibliotecar al Bibliotecii Universittii din Cluj-Sibiu, care ne-a trimis
fnsemnri pentru urmatoarele cOrti: 114a, 177, 180, 182, 283, 284, 298, 308a,
341, 346, 374, 451. si 486, toate din Addogiri (v. p. 161-162).
Cu toate straduintele noastre, au ramas totusi multe crti dintre cele
fnregistrate In acest volum, nevzute de noi, cum, de pild, cele semnalate
de d. Sabin Muresan, sau cele semnalate de Dr. Gh. Bran In Graiul Mara-

muremlui, nr. 94 din 30 Mai 1.935, elate In bibliotecile bisericilor din


Maramures. Evenimentele din ultimii ani ne-au fmpiedicat de a avea, sau
mcar de a vedea, aceste crti, pe care Academia Roman, le-a cerut
totusi la timp.
Aceste completri pentru crtile sumar semnalate, cat i viitoarele descoperiri de alte carti romanesti vechi, vor fndreptti si de acum fnainte actualitatea mereu vie a asa ziselor contributii la Bibliografia romaneased veche,
cad doara spiritualitatea romaneasca n'a produs fntre anii 1508-1830 numai

1526 opere tiparite, cate erau cunoscute In 1936, and se termina tiparirea tomului III, nici 2017 cate se cunosc azi, cand termin'm acest volum
Cu addogiri. Dar In once caz, acest numar reprezint' un material cultural foarte impunator, fixat in forma tiparului.

o bibliografie este, In general, o oper, de consultare, de informare, iar


nu de cetit. Datorita insa planului ingenios fixat de Ion Bianu, plan pe care
1-am urmat fntocmai, Bibliografia romeineascei veche este, In acelasi timp, nu

numai opera de consultat, in sensul strict bibliografic, dar si de cetit.


Infatisand In mod sistematic, prin reproducerea predosloviilor, epilogurilor si a tuturor notitelor de insemntate culturala, toate elementele de
cultura romaneasca pang la 1830, In masura in care ele s'au artat In haina
tiparului, ea va rAmane dup cum prevedea Ion Bianu Inca din 28 Februarie 1895, In raportul lui cetit In sedinta Academiei Romane cea mai
pretioasei colectiune de material de documente pentru istoria vechei noastre literaturi pentru istoria artei tipografice la noi (vezi raportul reprodus In
prefata Bibl. rom. vechi, Bucuresti 1903, tom. I, p. VII-VIII).

Nu e cazul sa facem o exemplificare a celor spuse mai sus, analizand


toate crtile volumului de fag, totusi gasesc folositor a atrage atentia asupra
catorva fapte culturale ,si literare, desvaluite In pretioasele predoslovii si epi-

loguri vechi, pentruca aceste exemple, care se pot fnmulti, arata ciar c
interesul strans bibliografic este cu mult depasit in aceast opera

www.dacoromanica.ro

XI
Astfel, problema fnlocuirii limbii slavone cu limba roman In biseria,
s'a spus (Niculae Cartojan), a, a fost si o problema de muzic bisericeasc,
fn sensul a noile texte romanesti trebuiau potrivite la antarea veche, proprie, pang atunci, numai textelor slave. Inteadevr, In Psaltirea, Targoviste
1710 (nr. 46, p. 37-38), gdsim confirmarea acestei teorii, In urmdtorul pasagiu :
inadinsti am pus acesti doi psalmi [134 $i 135] sloveneste, pentru darea
indemlina dinteirii".
Insemndrile de pe crtile romanesti aratd uneori circulatia lor fntinsd.,
nu numai In fntregul cuprins al trii, dar $i in sud-estul si centrul Europei
(v. nr. 46 si 48 Add ogiri, nr. 2, 52, 969, lndrepteiri).
Un plecat rob" tipograf, Ieromonahul Gheorghe, spune simplu si modest, tiprind un Catavasier In 1713 (v. p. 40-41), cd, deoarece antecul este
o nevoe generald (copiii cei mici si plangdtori cu cantecele sant adormiti;
muerele cele tesdtoare $i altorii si corbiarii, osteneala care le vine din

lucruri, cu cantece o mangae"), a tiphrit aceastd articied a catavasiilor,


pentruca cei ce vor vrea s, ante, s nu cante antece curvesti si drdcesti,
si sd ante catavasii $i irmoasele aceste", cuvinte care arat tablouri cobrate si vii din trecutul social romanesc.
Ieromanahul Filothei se adreseazd In 1714 norodului tdrii In cuvinte de

un avant patriotic putin obisnuit pe atunci si cu accente lince populare de


mireasmd eclesiastia, ce usor pot fi puse in versuri: Cantati, slviti, lhudati
pe Dumnezeu cel mare, cu dragoste, cu fried, a este fmpArat tare
(v. p. 41-42).

Versurile fnchinate stemelor domnesti, prefetele fndreptate voevozilor


sau ierarhilor sunt mici compozitii retorice, din care limba si stilul au astigat, pregatind limba literar' de mai tarziu (v., de pild, panegiricul adresat
domnitorului Nicolae Mavrocordat, In 1720, dela p. 43).
i
OTOOKWAVII, tipdrith," la Ramnicul- Valcea
Cartea slavo-rusd IlipKoe trtl-HIE
In 1734 (v. nr. 68, p. 52-54) nu este altceva, decat opera teologului rus Theofan
Procopovici, care, In filele unui abecedar (Intaia Invataturd a copiilor) strecurase InvatAturi de coloratura' protestantd, periculoase ortodoxiei. Polemica,
lui D. Cantemir (Loca obscura in Catechisi quae... Pervoe udenie otrolcom)) intitu-

lata est), contra teologului rus, n'a avut rdsunet in lumea cm todox, dovadd

ca, la noi, opera s'a tipdrit In slavoneste si In romane$te, de 3 ori (1726,


1727 si 1734).

In Acatistul, Mamie [1746] descoperim o lature nou si necunoscut In


activitatea literard a Stolnicului Const. Cantacuzino: el traducea rugdeiuni
din greceste, dandu-le inteo romaneasa armonioas, plind de pietate, rugdciuni, pe care urmasii lui le-au tiphrit In diferite arti bisericesti (p. 57-58).
Prin 1746 a existat la Iasi o tipografie arabd din teascurile areia au
esit cloud opere de polemied In limba arab, pentru fntdrirea ortodoxiei In
fata propagandei misionarilor catolici (v. nr. 95, p. 61-67), fapt de mare Insemndtate pentru prestigiul culturii nationale.
Surprinzdtoare $i noud sunt b'nuielile si cearta surd dintre Unitii din
Transilvania si Ortodocsii din Principate, pe chestia preceptelor dogmatice,
fapt care a rdeut pe Meletie, Episcopul Romanului, s conclamne In 1805,

www.dacoromanica.ro

XII

cartile bisericesti venite din Transilvania (v. nr. 300, p. 122-123) si la fel,

pe tipografii din Blaj, sa dea drept carp tiprite la Ramie, tipriturile


blajene, aceasta numai pentru a castiga mai usor buna credinta a piosilor
(v. nr. 181, p. 96-97).
Trecand la partea a doua (Indrept ri), se va vedea usor c tipa'ritUrile
din epoca lui Matei Basarab si Vasile Lupu, descrise pe temeiul unor exemplare complete i noi, fnfatiseaza literatura epocii In lumini nou nebnuit
de fnsemnate (v. predosloviile la Molitvenicul slay, Campulung 1 635, Imi-

tarea lui Christos, Manastirea Deal 1647, Rd spuns la Catehismul Calvinesc


din 1645).

0 carte de o deosebit, fnsemntate filo1ogic5, nu numai dogmatica,


este Catechizmusul din 1726, tiparit la Sambata-Mare, a carui prefata este
scrisa fntr'o limba cu numeroase particularitati vechi dialectale (v. p.
226-230). Pentru aceiasi insemnatate filologica, relev'm cartea cu nr. 771
(p. 285-288) a Macedoneanului Gheorghe Roja. Cercetarile privitoare la
lexicografia limbii romane se fmbogatesc prin prezentarea proectelor de
dictionare ale lui Samuil Micu, din 1806 (v. p. 276 si facsimilele nr. 46-51).
Dintre cele 491 opere studiate fn Adel ogiri, 72 sunt Poi volante, adica publi-

catii sumare, deci cu putine pagini. CAM aveau, insa, un continut mai fntins,

pe multe pagini, atunci se brosau si luau infatisarea unor adevrate carti.


Prin ele. Domnitorul sau alte asezaminte publice aduceau la cunostinta cetatenilor diferite masuri de ordin administrativ, economic, eclesiastic, cultural, social, "etc., indeplinind, astfel, fndatoririle pe care azi le Implinesc
buletinele oficiale si presa. Ca si in volumele precedente, ele au fost puse la
sfarsitul fiecarui an in parte nr. 35, 52, 56, 83, 99, 104, 109, 11.6, 139-140,
147, 150, 161, 163-164, 170-172, 174, 177, 184-190, 192-195, 198-203,
207-211, 213-220, 227-232, r234-236, 238-239, 242-243, 246, 249 -250,
252-253, 256-257, 260 si 262.
Farb', s, mai continuarn cu alte exemple asemanatoare, amintim numai
c Bibliografia romdneascil veche, asa cum a fost conceputa de Ion Bianu, a
devenit de mult un izvor de nefnlturat In operele istoricilor nostri literari

si este destul a cita cazul regretatului N. Iorga, care, fn vol. VIII din
Istoria Romdnilor, cerceteaza cultura si literatura romaneasca dintre anii
1817-1830, numai pe baza Bibliografiei romelnesti vechi, tomul III, pe care-I

citeaza si-I foloseste, fncepand cu p. 163-374, la fiecare pagina de cate


trei-patru ori.
konografia volumului de fata cuprinde 55 reproduc,eri fotografice de
pe titluri, pagini i alte ornamente tipografice. Cele mai multe gravuri au
fost alese din cartile descoperite fn urma (Add ogiri). O privire sintetica a
lor se poate vedea In lista dela p. 347-348. Inregistrarea i studiul tuturor

gravurilor din cartile romanesti vechi nu intra fn domeniul Bibliografiei


noastre, decat in msura In care ele arat, aspecte din evolutia artei tipografice romane. Pentru cei care vor s adAnceasca problema i sub
raportul artistic, trebue s mrturisim c, cercetrile asupra ilustratiei
crtii romne%i vechi ne-au fost fnlesnite de precizrile pretioase asupra
felului gravurei (xilogravur, spat Cu dltita, gravur, In metal, cu apa

www.dacoromanica.ro

XIII

tare) tacute in ultimul timp de d-I Gh. Oprescu, Gramm in lemn ca ornament de carte ilustratei in tei rile ro2nane, in perioada 1800-1807, studiu publicat in Viata romineascei, XXXII (1940) i desvoltat, apoi, in Grafica romdneascei in secolul al XIX-lea, Bucureti 1942, vol. I, p. 119-211, 213-237.
In planele volumului Grafica romeineascti (LIIILXXXVII, XCICI

cetitorii vor gasi reproduse numeroase gravuri caracteristice din cal-tile


noastre vechi.
Indicele volumului de fata cai al vol. III, este analitic i mai bogat,
iar nu general i redus la strictul necesar, ca in volumele I .1 H. Experienta
facutl la Sectia de carti romaneti vechi din Biblioteca Academiei Romane,
ne-a determinat sa extragem din cartile studiate, cat mai multe nume pro-

prii. Dei numele acestea sunt uneori ale unor =hi lucrtori tipografi sau
gravori, totui ei alcatuesc o adevarata oaste de lupttori i creatori In
arta tiparului romanesc, lar serviciile lor au folosit vechei noastre culturi
literaturi. Pe de alta parte, numele lor, clutat in Indice, folosete intotdeauna
la identiticarea cartilor, and acestora le lipsete foaia cu titlu. Pentruca tim
cat material se ascunde in Indice, ne permitem a-1 recomanda atentiei cetitorilor, cari vor folosi mai mult din cetirea, decat din consultarea lui din
fuga, cum s'ar putea face obinuit cu indicele altor carp.
Cu imprimarea acestui volum se fmplinete o dorinta fierbinte, pe care
Ion Bianu a purtat-o in inima, pana la moartea lui.
15 August 1944.

kAN SIMONESCU

www.dacoromanica.ro

P ARTEA iNTAIA

ADAOGIRI

www.dacoromanica.ro

1. Molitvenic slavonese, seo. XVI.

Cap de pagiak

SECOLUL XVI
1. Molitvenic slavonesc (Tara-Romaneasc ? Sec. XVI).
Mare,

Exemplar defectuos, druit de Dr. Valona Traan Frentiu, episeop unit la Oradea-

Formatul 19X14 cm,, tiparit Cu cerneala neagra i rosie, Cu 21 randuri pe paging.;


nepaginat; 35 caete (quaterniuni) de cate 8 foi ; lipsesc f. 8 din caetul 34 si toile 1 si 8
din caetul 35. Caetele stint notate jos cu cirilica, pe primele 4 foi ale caetului, astfel : numerotatia eirilicA, urmatil. de literele alfabetului latin (tipar gotic) si de numerotatia laUna (7 a,. a II, 7a III, o a MI; b, i b II, etc.).
Sunt cloud feluri de capote de pagina: unele care au spatii negre intro inflorituri
(Inciircate) i allele cu spatiile albe (curate). Toate acestea din urma au la mijloc
lele NO sau KO (fig. nr. 1), prescurtarea numelui cunoscutului tipograf Bojidar Vucovici
(f. 4r.c. 2, f. 4v. C. 11, f. 4r. C. 14, f. 3r. c. 21, f. 3r. C. 29 0 f. 3r. c. 30).
Initialele sunt mari, putin fmpodobite i Cu cernealit rosie. In doua locuri (f. 114 c.

20 si f. 6v, C. 20) initiala P (R cirilic) are deasupra o coronitA


domneasca Cu 5 raze (fig. nr. 2). In toatA cartea mai intalnim
Inca de 2 ori initiala P, dar fr6. coronitA (ff. 3 si 5 din caetul 20).

viOg

Ca filigrane de hartie intalnim mai des o variatie a balanfei, (f. 3 c. 1, f. 2 c. 2 etc.) i un cero ca stea trite margine (f. 8 c.
5, f. 8 C. 5), ambele fiind =Ira ale fabricilor de hartie din Italia
sec. XIVXVI (C. M. Briquet, Les filigranes, I, p. 178-180 si 209).
Lipsind foile cu elemente sigure de datare i localizare,
sunt nevoit a le deduce dupti particularitAtile grafice i tehnice
descrise mai sus. Hartia, tiparul, numerotatia dubla a caetelor
cu litere cirilice i latine, cAt i prescurtarea numelui Boj idar ne 2. lifoltvena slavonese,
area co. Molitvenicul este tiparit cu material si de tipografi din see. XVI.
majneenlit, rasa.
scoala lui Bojidar (acesta a tipArit la Venetia, carti bisericesti in
limba slavA, Intro anii 1519-19 Ian. 1538). S'ar putea ca elevi ai
care au tiparit i alte
calugarul Moise i Dimitrie Liubavici, nepot lui Bojidar,
lui
arti la noi (la 1545 si 1647), sA fi tiptirit si acest Molitvenic in Tara-RomAnea.scA. Astfel
s'ar explica i initiaJa P cu coronitA, care ar fnsemna nu.mele unui doma Radu, probabil
Radu Paisie (1535-1545), sub a cArui domnie s'ar fi tiparit cartea.
Acestei ptireri a lui I. Bianu i se poate opune obiectia co. P cu coroanA se gaseste
si in cartile tiparite la Venetia (Liturghier, 1554, apud Karataev, Onneanie exaesuo-pyeesaxs
KHIll'73, I (1491-1652), Petersburg 1883, nr. 42, p. 120-122 0 in Evanghelia atribuita lui
Lorint (Brasov 1570), caetul 6 (-;), f. 6 V.; v. mai jos nr. 11). Se pare deci, co. acest P cu

coronit, era un ornament obisnuit in cartile slavone tiparite la Venezia, transmis apoi
si tipografiilor roman&

www.dacoromanica.ro

MOLITVENIC, SEC. XVI

Anale, Desbateri, 44 (1923-1924), p. 34-35 (Ion Bianu prezint cartea in edinta din
25 anuario 1924).

Bucuresti : Biblioteca Academiei RomAne (4 A).

2. Tetraevanghel (Moldova) 1546.Slavoneste, redactie medio-bulgarg.


Damian P. Bogdan, Contribuliuni la Bibliografia ronidneasca beche, Bucuresti 1938,
p. 3-6 (extras din revista Bis. ort. rom., 56 (1938), nr. 1-4) prezint., cu toat, bibliografia ne-

cesar, ultimul cuvAnt in jurul acestei arti.


Invatatul rus A. Petrov a vzut aceast carte pe cand era in Biblioteca episcopaltt
din Ungvar. Azi ea se gseste In Muzeul National din Budapesta. Bibliograful rus Karataev
a vhzut exemplar In Biblioteca publica din Petrograd. Descrierile color 2 111114E4i rusi se
completeadi una pe alta.

In-folio, 292 foi, in 37 caete de ale 8 foi, afarit de primul i ultimul caet care au
ale 6 foi; are 22 rnduri pe pagina, rare ori 20 rnduri.
Dona, feluri de vignete : vignete in negru, terminate sus cu o cruce si initialele
1-6 XO 11H KIl i altele pf:arate, terminate tot in cruce, Cu initiale, dar avnd In mijlocul
vignetei, ca stemd, douii sbii incrucisate cu vArfurile In jos, iar deasupra sAbiilor o coroana. Alte gravuri, chipurile evanghelitilor, Cu inscriptii i chipul Md.ntuitorului. La f.
6v. din caetul 1, chipul Metntuitorului, are lemg, genunchiul stm drept, tipiirite <OHAHEIFV1
= Filip Moldoveanul). Acest nume mai este tiprit i In gravura cu chipul
AN)0AMIAHHHIL
Mlintuitorului, pe verso filei ca predoslovia.

F. 6r. din ultimul caet are Intrunite chipurile celor 4 evanghelisti, sub care este
stema Moldovei, capul de bour, avAnd In stemga semiluna. Aceast, foaie, pe verso, este alb.
Cuprinsul : f. 1-2, caetul 1, tabla de materii a evangheliei lui Matei ; f. 3-4, pre-

doslovia aceleiai evanghelii. F. 1-2, caetul 37, indicatii pentru citirea evangheliilor. F. 3,
caetul 37 urmiitoarea postfatA:
Kit

filCaigH,A,11,8 H

g*K111

g*KW(II)

M1Hh

110110KI

/1>K1

1111

Tp0HU,H... H tiSk (DHAHH6 lito(n)Aaa-kimilh noTp/Smi(x)c-k eltglIpWHTH gHHrH Chi (pe


verso) HAUHCAXii Cha I CflCHX IHHCN turraoposiirowkrrTf... TAMOKE Ciar. catTw(m)
osapicia H 6i-WO,OTTat g1.141111k

ES ATO sII,. W(T) pONC,LOCTILI Mi4 04MS 1418111 MIMAS K


AHKTHOHk

Kosrk 4SIVkro,T H KK ASHOHHIMI% icpsse SAATO


CSKIOUIHKO(M) KHHra CIa MEMA HIONTA ka ,a,H11.

KOSSI 111,41/1H01 CAOKO

in vecii vecilor amin. Pentrucg


Intru totul vgzatorului i prea bunului
si eu Filip Moldoveanu m'am trudit a savarsi aceastg
carte, am scris aceast, carte Tetravanghel, mAntuitoare pentru suflet ... acolo
deci Cu aceast luming i fapt bina s'a luminat, amin.

cel in Treime

In anul 7054, dela Nasterea lui Hristos 1546, crugul soarelui 28 si In


crugul soarelui litera duminicalg 3, crugul lunei 19 i in crugul lunii numgrul
de aur
indictionul 4, s'a sfarsit aceastg carte, in luna Iunie 22 zile.
Locul de tiprire, cum se vede din postfat, nu este aratat. Stemele repetate ale
Moldovei, provenienta moldoveanh a tipografului Filip, ct i folosirea unui element de
cronologie obisnuit In Apus (litera dominical), par a arata existenta unei tipografii slave
prin partile Moldovei, In legiiturd cu Apusul. Acest centru de activitate crturreasa, In
leglur cu Apusul, nu poate fi deal Mnstirea St Mihail din Peri (Maramures), unde
adeptii husitismului au putut aduce i teascuri tipografice. Unii cercettori pomenesc o

www.dacoromanica.ro

OCTOIH MIC, 1557

Bucoavnd i un Penticostar ca tiparite aici (cfr. Z. Paclisanu, Cdteva contributii la istoria


Mdndstirii din Perii Maramureplui, In lnchinare lui Nicolae Iorga, Cluj 1931, p. 333-335).
A Petrov a fcut aceasta descriere, lilted In "Hypoais Moonneporoa HapoAaaro IIpocrtMUIR (1891), p. 209-215; al doilea, In 3anacag licTopnao-onaoaorineceoro (DaayrbTeTa Honepsropcoars C.-IleTep6pprcicoro YaxaepcirreTa, anexa la fascicola LXXXI (1906), p. 66-71.

3. Octoih ?nit, tiprit de Oprea logortul i diaconul Coresi, Brasov 7065


Slavoneste.

(1557).

3. Octoiit mic, Bralov 1557. - Cap de paging.

Exemplar necomplet. In-folio, de vreo 164 foi nenumerotate, tipar negru gi rou.
Caiete de cede 8 foi semnate pe prima si ultima pagina: din c. 1 i 2 avem numai 6 foi,
ultimul caet (21) are 5 foi.
Ornamente i initiale ornate numeroase, imitand tipariturile lui Macarie.
Frontispiciu mare cu vulturul mare i crucea (fig. nr. 3): c. 10, f. 2: c. 13 f. 1; C. 16,
1. 1. Frontispiciu mic: c. 11, f. 4 v.; c. 14, f. 5, c. 17, f. 5.
Ornament impletit, mai mare decal coloana textului: c. 9, f. 8 v. Ornament Impletit:
c. 8, f. 7 v; c. 14, f. 4; c. 17, f. 4; c. 18, f. 8; c. 20, f. 6.

www.dacoromanica.ro

OCTOIH MIC, 1557

Ornamente fmpletite mai mid, la inceputul celorlalte capitole.


Epilogul (fig. nr. 4):
Exciglimo A nrks7trom8 fiEt CAARA
,A,AAILIOMS C7KItWHTH RIC*K0
A*A0 EXPO rfiKilV
HA'IAHAEME.1,0 Cithita H Al3S/RAKA 111t 11*ICIA R*KOM
110HiNSI ilia RS TpoiIto IlOKAAH*MH gh. EirOHSHO1111 11,1-KOIlk CflOf ACI1A1011-1TH
PASAINHHMH ICHArAMH HS CAAKOCAfiTE

HOMAN KAII6W6

Aga. H

R*PHEIIK,

npotarramtpumk, Giro

IIOAH26

coirAgg spawiRcicomoir,

nfli KS ENITIIIIHFIMIt A C'fhIlIMI1

E.'It3pERHOIKAKk

11,13gRANI11, A HAIIACArk CIR AillfCrICHARii%

KHAPE eVCMOMIACHHICk. RS HCHASHillii ClIAKOCA6111IO TpHeAlliiIHAr0

AtlirkiAltWO alT114. NIX/A NCI

pA,A,11

HOCII*1111111EAM ciTo

floc-

R'h

CIRSapACTIITI H CTtp1. 4kTdRIIItH

'AAA

AAA DI1LHNLIJf. AlgIrk XIft pAAH H flAKYkTH. HACK 11 okC1311,1k,H0 HOVKIVAELIIHrCA HA di A4110 EARA*TH. AA ZillH
CVLI,A H3 HerOME Kite*, cria
NM ESC*

,fa ciTo tt, Himmi lurk sAi OVA8'lHNII1


OSApAA1 CA'

ClIMIIIIHIE

AllATh TAMOMI

Cif

CH*TWM

Eill'OA4T110

H EIZICTIL TorAA HS TO KAMA 11-11 oirrrp-kocce SiALI/S. K0111144 3A6MA,

1.1

ciik

o el1111WIt KPAAk AMA& CH6 EMAKAr0 15111aW11 Eptitlak.


H RS RAAWKOH 3iNIA/A E1JCTIt, IIITOAWKO 110ROAA.

HK

MOAA6ECK010 SMA/6 RIZICTh. SAIfiAHApla HOiRO.

110111A*HTEMIL icSI1Hk X'AH6Wk sirutok coVAu,ov glIAIHIRCKOMS. 2n1 fti fikk. Ono*
ntTo*rrk. I ATAKWH ICOICH. Tp8Alik CRI Cti CiMk. H csinicaxwm at KHArH. E. A*TO.
Ch CII KHArkl. MCIVA
I. AIt. Arkiirkwiiine CR MIA routhipig.

Alilt. git rpari, cpumeKk.

A tot tiutorului i prea bunului Dumnezeu slav, i mdrire, Lui celui ce


face s, se implineasch fiece lucru bun care se incepe inteinsul. Lui (se cuvine)
slava 0 puterea in vecii vecilor, amin.
Fiindc In Treime slavitul Dumnezeu (slavitul Dumnezeu celui ce In
Treime ne inchindm) a binevoit s, desAvareasca biserica sa prin felurite
cxti, prin lauda i folosul celor ce le citesc, deaceea i eu upanul Hani
I3egner, judetul Brwvului, (m'am silit) am rAvnit, cu ajutorul Sfantului
Duh i din dragoste pentru dumnezee0i1e i sfintele biserici, i am tipdrit
aceast, carte de suflete mantuitoare, Octoih, spre implinirea laudei Dumne-

zeirei skivite in unitate, ca trei son. M rog deci de tineri i de barbati


(literal: de cei crescuti) i de bbitr.' ni, de cei ce vor ceti sau cnta sau vor
copia pentru dragostea lui Hristos, s, ne indrepte pe noi, cari cu osardie am ingrijit de acest lucru, i s ne blagosloveascg, ca amandoi
slvind pe Taal din care toate (s'au fAcut), pe Fiul prin care toate (s'au facut)
0 pe Sfantul Duh, in jurul cdruia toate (s'au facut), s, capthrn aici pace 0
buntate (milostenie), lar acolo s, strlucim, in lumina binefacerii, amin.
$i era atunci, pe vremea aceea, in tara Ungureasca craeasa Isabela,
fiul ei Iana, craiul cel Tnr, fiul marelui Ian4 craiul.
$i in Tara Romaneasca era Petrwo Voevod. $i in tara Moldovei era
Alexandru Voevod.
Din porunca jupAnului Hani Begner, judel,u1 Bra.5ovului, eu, robul lui
Hristos, Oprea logoMtul i diaconul Coresi ne-am trudit cu aceasta, 0 am

www.dacoromanica.ro

OCTOIH MIC, 1557

E sciBilA0tirts7iromXEXaSgailHatilite aAtro
PAX caRpiwaviezetKoAtiloro

cflH-

4,44g*T6A&XCA4844AfaMiEUBZBIKLIBIKti,ihillHL:
ottit4wEga-iogipirioriAorgcmHEL sIroil3E6-Ati

rl

triOntgOE ilalnitiliTHMAti9titiMaKtifif4MH 21(Ad


80 cA6EliE lino45AviponiiTamTH ma C iropam!

pinint strtuph co(riviXEpaniEcKomor


11/10E6

A3Eati0Eip, noctitwiNiFm6CTr0AXa

EEiME KSSITEEtiliML 11CTEIHM6 qiiKedm.L Htidnii


Cap, ek1,171E ciicruyA tunirX CJCM0 IrA4Ctifili1

nil

CAiRecildflito

notoutiitmdroal-THJ MRA:fif rOnif ,iicaEa34c1t


IiiE iicT4ple liTiMpfH 11,6 Bienificietykii,
wmg idoErt Xisit PAttlieripititATH tidttAKE
cAHO 1101-44biguitlethH4CViA0 gatEALTH 014
660ti Cufainpf C...14-4A3titroptiE fact, Cii4HMfEz
c1, API CTf0 WHIMXE azct 3,000 '111Miti CzMI-5
pi14E AMA-T1) TiiMOWF C(ECR1T
A zit fio dmitirr:.

f3x
ACJIL 6'0

HEti1CTI TOr.ToR1Mi

oirrisatKoE3imAA
LiNlawls lipAt

e-3atAaal ErtiO

ROAtilici 34E7EA4

Ad4 etli, SmiKaro

tiLILL,NHAT

nerodwKo R0630440

EIRAAWKOH3iMAAN 6i1c11

T 4i4E-j4NAil, Coefii3
H EZMOAA6M0:03FikidA G6It6

n OE E A t lEML a; X1141% ximum sump, colirAor


15/1411fifiClioNt'S

ilAidhUtiE KopfCH

2(6 Cu tailifH
CE Klifirtl

Ciapt A6ro4en
TeX,46)ftii1 WetML Awl-lc,'
X pin

gATO

mZqa toirtift

umth AtC6/4 TIFIXdpi&

;3-

El

;As, i

4. Octoth mic, Bralov 1567.

ftI

n orfiWEVA

ikzEpauJi
amid spautini

41100.

www.dacoromanica.ro

OCTOIH M1C, 1557

tiparit (literal: am scris) aceste carti In anul 7065 (1557). S'au inceput aceste
cArti, In luna lui Iunie in 1.2 zile, s'au sfrit In luna lui Ianuarie 1.4 zile, In
cetatea Braovului.
Caetul 17, f. 3 v. are aceast notita,' manuscrisd:
Arrua 4.1(i)CMA KOOTI 841CtW5A nx.Tp5

ri,

pipo', WH CkM 4W1 AdTA rrepx

K010 4H

HICXT

(cest sat) nowu,e (sic).


Anatele Acad. Rom., Desbateri, XXXII, (1909-1910), p. 17-18.
Bucureti : Biblioteca Academiei Romne (9 A).

4. Intrebare cre,stineaset tiparit de diaconul Coresi (Braov 1.559).


Fragment de 11 foi lipsesc dela inceput 1-2 foi ce s'a gtisit legat In sbornicul
descoperit de A. Brseanu la preotul Artemiu Ardenco din comuna Jeud (Maramure), in
anul 1921. Sbornicul este acum in Biblioteca Academiei Romne: ms. rom. 5032, iar fragmentul Upara ocupa f. 159-169.
Formatul 21X14,50 cm.; cerneald neagrd i ro*ie; 15 rnduri pe pagina', cu exceptia
f. 2 r. (16 rnduri) i a f. 5 r. i 8 r. (cale 14 rnduri); f. 2 V. all.
Cuprinde:

E. fragment (lipsete inceputul) dintr'un prolog (f. 1-2 r.),


KOHIIHHtCKX (f. 3-11: indatoririle cretineti, in general (fig. nr. 5 ai 6);
decalogul, Crezul, Tatill nostru; despre rugticiune ai datul de har, botez ai cuminectitur).
Dupti prologul ctirtii, care seamaind cu cele din Evangheliarul (1561) ai Psaltirea

2. 4rpeetipt

(1570) lui Coresi; dupti caracterele tipografice identice cu cele fntrebuintate In Evangheltiarul

(1561) i in Psaltirea (1570); dup mirturiile mai vechi (sec. XVIXVIII), cartea aceasta
este un Catehism, tiptirit de diaconul Coresi ai de Tudor diacul, la inceputul anului 1559,
probabil o reimprimare a Catehismului tiprit la Sibiu in 1544.
Prologul:
. .

4.

111/11111,M Ae.t. *ATA


F

whikrm

AntipTia.

LIJA

,,..

.I.Ksivr. VIATH

7111MiCIH 4 TOATM

"taima* Al Vi cnSi ;t'ATA AS fc. Kifi s'ice xc 411/1HAW. 11H111 Ka Kpim t'A CE KA 601131
iliTATIL HA 4111, tHilli

1101

Ild KpiAl Hille CE Ild 60TISA, Ilf(HITK Kil Vi. wii :for aAiCk.

A.

dItMICTH. M.t MIAU WilpeacKx 1101 AHSAga l'IlitIACKA A4t3

c4sAii,K

CKIMICK

nApimu,K. KActiMfe rpurpTe T,' 3/411rCTII, giTaHACIII Wil 11171111/111

IVAT A.

A-ktITIA

4511/10Cti,11Sh. IDA

ni

f.tir. II COKOTIII1A IBA CKOACII(JM Mi. KArrk rpethicKx upo MISA CIJKACKA I Acilm Aq'frA
Hilill KflillIHHH KOIrHH COKOTtipli mi cKoAcepx K..41T-k M.t. AtiM64 CpScicKx. [vi ANAASA

p8mx.K1cKm. K8 wilp* AmplIFK AS KII:w wii KS quip* ifiKnSASK cAKIFI 11,1kfiNsfh Oir4rSf
piwK. wii CK6AC.M1% C4HTA inif. HA Sitlf KSKANTI. 111A TATIOS HbCT03. Wii Kpf,..,

AHHH,A aHAH/IW ClIt 414firkrA TO01H WIIMNTH 11H11106 IISAMHH Kfiill1HHH. KO(-MIL rfiNaaili
Illii c:ismuTtiAk intiKenk 26A1 11'11111AS KopHHTtHH Ai

KAIIITIE 4 C2I.SIITA

6IC'hpfKk

MAN

f. 2r. KIIHO i auxii g KISKAKTo KS 41MiCk M I KATIs. T. MIO MI KSKAIITI 111411,fACI 4 AHMEA

CTPTHHM. ASNA% Strklii KI p8rhmk T6U,H C4SHU,H nlpilKu,K Opo

04111 niqw. 4 KilpOpti MAFIA Kit Keilk atl-kCT*

www.dacoromanica.ro

K111311,H

KAKAAtIH

KpillIHHILIIH

KOriN11

Ciflf iiilillfil
MaiHTII CS

EVANGHELIAR SLAVON, 1565

tIET*CK/R HIHTIIHAk CI% HS MOVAI,11

CIASIICKX Kt% HS I .+TpAHCIAI 2i1TI

HI-

tli HSAAAH q1S 11p0110k1A817711 C4SHR1H aLH LU C4IlLl,1H flhpIiHIH. wii .+KHHhMk

41:HICTI Wl KSIIt
KA 21Sil KS

c4suu,Iiii TAAI 211)C1it1IS h MHT110110AHT11

CAAPOCAOKHYI

C4SHH,Te

AS

To x-G AMHTSHT01110

44IIM.

IIJ KAAem Kit

HISCTpS SMTH.

Editii:
Andreiu BArseanu, Catehismul luteran romelnesc, in Anal. Acad. Rom. lit., s. III t. I
(1924), p. 33-40. I. Bianu, Texte de limba din secolul XVI. I, Intrebare creftineasca, Bucuresti 1925 (paginatia facsimilelor gresit).
Studii:

Alexandre Rosetti, Les catchismes roumains du X Vie sicle, in Romania, 48 (1922),


p. 321-334. D. R. Mazilu, Diaconul Coresi. Contribufii, Ploiesti 1933, p. 17-42. N. &ilia,
Catehismele romelnefti din 1544 (Sibiu) i 1559 (Brapv). Precizari Cu privire la izvoarele lor,

In Anuarul liceului de baieti Al. Papiu "tartan" din Teirgu-Murq, pe anii 1932-1935,
TArgu-Mures 1936, p. 47-101.
N. Dritganu, Histoire de la littrature roumaine de Transylvanie des origines la fin du XVII le sicle, Bucarest 1938, p. 19-21.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano (ms. rom. 5032, f. 159-169).

5. Evangheliar slavon, tiprit de Cann diacul, Bra$ov 1565.


Singurul exemplar cunoscut Omit acum a fost pe larg descris de M. Korneeva
Petfulan, Slavia, V (1926-1927), p, 190-194, care a descoperit cartea in Muzeul de art.&
ukrainian din Harcov, unde a fost adus In timpul revolutiei rusesti dintr'o bibliotecti din
Volifisc.

Voiu urma de aproape descrierea citatd:


Evangheliarul diacului Win este o reeditare a Evangheliarului lui Coresi, tiprit
Brasov, In 1562 (Bibl. rom. veche I, nr. 11, p. 46-49).
Are 239 foi (240 foi In ed. 1562), dintre care ultima albd.
Este format din 30 caete, de cdte 8 foi fiecare caet, gar de caetele 1, 9 si 23 care
au numai cdte 7 foi. Numerotatia caetelor se face In signatur cirilicd, jos, pe trade si
ultima pagind a fiecidrui caet, afard de caetul Intii unde signatura 2 este pe foaia a 5-a;
de caetul al noulea, unde lipseste signatura finald (la fel in ed. din 1562) si de caetul 15,
unde lipseste de asemenea signatura initiald (la fel in ed. 1562).
Ornamentatiile sunt identice Cu cele din ed. anului 1562: caetul 10, f. 4 si 23 f. 4, frontispicii mari, xilogravuri de o jumdtate pagind, cu stema Tdrii-Romdnesti avAnd in mijloc
vulturul mare. Acelas frontispiciu, cu vulturul mic, la fila 8 din caetul 1 si la f. 2 din
caetul 15. Sunt i alto frontispicii mai mici, simple: f. 4 si 5 caetul 1; f. 5 caetul 9; f. 4
caetul 29. Cea mai simpl form de frontispiciu este la f. 6 caetul 19, f. 1 caetul 23, f. 5,
caetul 29 si f. 2 caetul 30.
Initialele sunt la fel cu cele din Evangheliarul dela 1562.
Continutul urmeaza In aceast, ordine: sumarul evangheliei lui Matei, precuvAntarea
lui Teofilact si evanghelia lui Matei; sumarul, precuvantarea i evanghelia lui Marcu; sumarul, precuvAntarea i ev. lui Luca; sumarul, precuvAntarea i ev. lui loan.
Pe ultima foae un epilog aserndndtor ca avezare tipograficti, cu ce! din 1562 (v.
Bibl, rom. veche, I, p. 48), din care reproducem finalul:
HOKIAHTIMI ISflaHk x.inkwk

siniiim (sic)

a3h

f8 WK.

KAAHHk MAKI&

Ch111:1CAKWM clfi KI1HrH. rhAtTO -g, ThiCt%416,


noqi WI CA cla KHIrbJ. me.4.1 Ant ;Slf Arm. FICISKplsWHIHIC/A AaH,A CIHTIK911 E Afik :
IVAA spawish
.

, fr11IHH11H TriOVAIVCRt COCiAilx If

www.dacoromanica.ro

kelt

EVANGHELIAR SLAVON, 1566

Din porunca Jupanului Han4 Begner, eu robul lui Hristos,lin diacul


Cu cei 4 ucenici ai si, ne-am trudit de am scris aceasta carte, in anul
7073. S'a inceput aceast, carte in luna lui Decemvrie 19 zile i s'a sfar.5it
In luna lui Septemvrie, 2 zile, in cetatea Bra. ov.

(LT

ref pt EpEtpmrk trMt

el\TPEEd*Pe

onViok
f

Ix

t Epapfinh itpti,
E gifilNa,

eta p

'Ecip E 6

EdPEAEC rsmor.ilk tpaptim.


p
C TIC OCL " rXiblieffAL Epetpin

ifirmiqo
s

WH EY/331

CZNTL TO

EMT AE/IE AOXC

CXEdiri

i:111111i 1171/1E Hpita,E 'efirivifout nit%

laTEllOpL Agild TdTLAL CCIIITL


III,O1MlIE3E011 EXiICE Ed

itlfo

etapEE41.1

npc-

ifilicre MHitCri
AcLa
IiH
)--cc

AVITELdrE

1-4,E

5. Comet, Intrebare ereftineaecd, Bralov 1559.

M. Korneeva-Petfulan, 3amtnca ib

cTopia CIIaBSIIICICHX% eTaponegaTtibira RAMS (Notitrt

la istoria tipitriturilor vechi slavoneO), In Slavia, 5 (1926-1927), p. 190-194.


Harcov, Muzeul de art ukrainianit.

www.dacoromanica.ro

OCTO1H, 1567

6. Octoih slavon, tiparit de Lorint, Brasov 7075 (1567).


Exemplar gitsit In Tara Oltului (Ardeal) ; 190 foi numerotate de unul din proprietarii crirtii. Din descrierea i plansele prezentate de N. Iorga, rezultri, ca tiparul e negru
i row; volumul are titluri de capitole i initiate impodobite, frontispicii cu impletituri

' ' r -, ., -7i

..I ,......"

ii
1,eli1li. A 01/1 f N E:* rlief
.4# ...

. ...

%.

E4 P t4

^N.
.
.11.,,,......

.....

I;.
1CHAWL
-

poirryiiifiirtip E. clitAtef,....:..,,

..

,...--7,:,.

i..*:;

..' ...

' ' ' .4 TLAb ',IQ oTp


Nit't.....

.,

!.).;.5k:

a sr- , y

...

- ..:. ..-,: .: -

.:" -.'

'-

) .

,-1.,,.4114 it)lepli

'. Air E 116 iYiE 4E. 7 Z

,4N.rli.kpifiLfie:rra,dpl..E. otif?.. Ta

ItIET

KOVNIII it\I 4

li;41". ma.
I.

ma n p Enifim&= ; .t.'
:. ; ....;

..

,,.

..,t

nH T cr-'1104. T

T L.

11t -irgapq,

p,

I.':No etus f- r p E Wet /A E NE .1104, OT p-S.A.-1


'o

r-Iill
,
- .- 1.

i,

:.

.... .- ,

t'llt11.

..&...t';'.

[11144.1H

.....

V.:;..

_.

,.

- :.:- .--' " .. .-,;f.r4;4'.

1-,.1:3VM.T.,1.1.,q T,1:.
,. ,

,.....,.....

-;

.-

.'

'

E.., 't... ir

........:.., ..
y 1-1 T A t :1.0 trItZei 7...412. AB% pir. ,;..

..

-,11"47. - v

'

:,

.'

.: ....
.:,
,,..., I liolpplu+.wli-liogiikAsoirl
-

N ' .r.-......,
,.. .),

,.:

pTx.ivikinaliou ,;1-rpt
.

r- i .1, , ..
,,..,..

s.,

"7,1. ,ss

-..,.i.,..-, a 6 4 .*+: /. 6 \ 4. r
..
,...- -, ,,0 ll ' * ." 44 '

...

C'-',..;r:

'

',

- '1

., "' , . - , .. '/?.

...

.7...,i

f....0p.,ii.,..
'

-,'

", ..r. .21,,..

11 p-1-0.111-101eadinell E

8. Ruglieinnaa domnease.11, din Intrebare creftinectacd a hi Cored, Bralov 1559.

sterna Trii-Rominesti : corbul (mare si mic) la mijloc cu crucea In cioc, indreptaa IA


partea sang&
Pe ultima paging' acest epilog (dupA, transcrierea lui N. forge.) :

www.dacoromanica.ro

OCTOIII 1567

10
HOHOKI HMI

It

rp01111,H

HOKA4HiEMH 66 6111P0H3ROAH 11,-IiKORK CHOI

aCillthHHTEI

NIBMILIHHMH KHHPAMH Kh CiltIKOCAOHTE H nonsm Hp0,1HT4MLIIHM.


KR BrKeThHHHM t CfPhIHM
KI3p1HHOliqh HOCIIIILIEHTEMEL rfro A. if IHOKRTE
HAIIHCAKh CiM ;ti,LIJO cncridvai KHHPS OCMOPASCHHKh K7 ACHAKHIHTE CAASOCA6-

Rho TOHCAHNHAPO Ent EAHHI1CTIPk HOKAAWkIMAPO gNICTRA. MMME urf. ticsghspwcriai


CTApif HSTMLIIIH AAA RRCErkiltiXtpiti A'AA HAWArallf. Alggrk XikPAAH ACHPAHATIL

Ott
Hir0

OVCIMAHO HOTIENRWHXCM. AA Cif A'kA0 CAEATH, AA 6110H CAAHRHIll aqi,A A3

KRA cia aHCI SIC* Afti

CTIIPO

C;

HEM ?REltrk, SAr 0108qHM CIMHOHYI

MCTEh, TAMOMI CEE CIATWM WS113HM Ch6-roA-krrifro AMHH11 :


11061AHUM HOSH4H11 110pHHU,ILt AifAtik EMHERCKOMS 11 VETHOH
CO CIA% ;

illiklk TOSAHK

if chmicaxwm CII KHHPH. RI A*TO B. novituicat CTE KHHP111. MI

Ag h. H CSHORIBIEWECA MU,t1 IttoHTI.

rifiaph E.

g. Agh. KR row. sparams.

Fiindca cel in Treime Inchinat Dumnezeu a binevoit s,* Inzestreze


biserica sa cu felurite crti intru mrirea i folosul celor ce vor ceti,
ravnind cu ajutorul Sfntului Duh i Cu dragoste pentru dumnezeietele,
sfintelbiserici, am scris aceast carte pentru mntuirea sufletului, Octoih
fntru implinirea mririi a Celei in trei fete in unitate inchinatei Dumnezeiri ; rugAm ca tinerii i vrastinicii i btrnii citind-o, cAntAnd-o sau
scriind-o, intru dragostea lui Hristos, s o indrepte.
Iar pe noi, cari cu osardie la aceast treabd ne-am strduit, s, ne binecuvinteze, ca prin acetia slvind pe TatAl 0 din El, Sfntul Fiu i Cu
El, pe Prea-sfntul Duh, dela care vine totul. Aici vom primi smerenie,
mil, iar acolo cu aceast lumin ne vom lumina cu harul, amin.
Cu porunc jupanul Lorint, diacul din Braov i cei patru ucenici

s'au trudit intru aceasta *i au scris aceast carte in anul 7075. S'a Inceput aceast, carte in Ianuarie 20, i s'a isprvit in luna Iunie, in ziva de
20, in cetatea Brmov.
N. Iorga, Octoihul diacului Lorin!, in Anal. Acad. Rom., ist., s. III., t. XI (1931), p.
201-204+3 planse (o pag. cu frontispiciu, 2 pag. Cu stemele Tarii-Romdnesti).

Bucuresti : Biblioteca Prof. N. Iorga (Inst. de Istorie universala).

7. Carte de cantdri (psalmi), traducere romneasca (Cluj 1570).


Fragment de 8 pag., cunoscut In istoria literaturii romdnesti sub numele de fragmentul Todorescu,, dupd numele posesorului, Dr. Iul. Todorescu, bibliofil romdn stabilit
la Budapesta.
Cuprinde cantdri din psalmi, versificate, scrise in limba romAnd, dar in ortografie
ungureascd (fig. nr. 7). Dupd cercetdrile de pAnd acum, opera este o traducere din Cartea
de cdntece a lui Francisc David, care s'a intemeiat pe un Graduale tipdrit In Oradea, la
1566 si mai ales pe Cartea de cdntece a lui Szegedi Gergely din 1569. S'a tipiirit pe la 1570,
sau la Oradea-Mare, sau in tipografia lui Gaspar Heltai din Cluj. Sunt mari asemdnari
tipografice intre operele HO:rite de G. Heltai la Cluj si Inire fragmentul Todorescu.
Aceast carte este prima tiparitd In romdneste cu Mere latine, dar In ortografie
ungureasc.
Dr. Sztripszky Hiador si Dr. Alexics Gyrgy, Szegedi Gergely nekeshnyve XVI szdzadbelt romdn forditsban. Protestcins-hatdsog a hasai .Romcinsagra, Budapesta 1911 (232 pag.).

www.dacoromanica.ro

LITURGH1ER, 1568-1570

11

Tribuna, nr. 81, 10/23 April 1911, p, 19-20. Dr. N. Drganu, in Transilvania, 43 (1912), p.
273-277 si In Dacoromania, 4, partea 1, (1924-1926), p. 87-88 (nota 5) si partea 2, p. 915.
Budapesta: Biblioteca Dr. Iuliu Todorescu.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano (copie In fototipie, cota 13 A).

8. Liturghier slavonesc tiprit de Coresi (?), Braov 1568-1570.


Nu se cunostea pana acum un Liturghier slav Upara de Coresi. Exemplarul Academiei pe care-1 descriem este coresian, avand literele identice cu cele din tipriturile
lui Coresi aparute pana, la 1570. Litere mari, Wat cu elegant, asezate drept
frumos.
De altfel, Liturghierul romanesc aprut la 1570, trebuia sprijinit si de tiprirea lui in
limba slava, ao, cum a procedat Coresi i cu alle carti (Evanghelia Psaltirea).
Exemplarul Academiei (format 19)05 cm.) este defectuos, lipsit de foile cu date Idmuritoare din prolog sau epilog. Are 26 caete, de cate 4 foi, numerotate in cirilica pe
prima si ultima foae a fiecarui caet. Lipsesc primele 3 foi din caetul 1, ultimele 3 foi din
caetul 2 si prima foae din caetul ultim, al 26-lea.
Pe scoartele legaturii sunt lipite, ca maculatur, 2 pagini din Psallirea romaneasca

Diczritec azWrat. &c.


laudatz pre domnul: tote nemzeturife: veff.
NVe
titz pre id tot fel de omen y: ke Prn en tharit ketre

noy: Mezerere Pamare: Domnuluy dereptatc: rema.

neua en uak.
Ferikacztmeputere: czinOte
Lauderz
fye tateluy domnezeu: Sifiuluyalduir domnuluy feria

Chriaus Duhuluy puent domnezeu: Panen


Amen.

ueczie

7. Pagina dtn Cartea de cdntdri calvine (Cluj 1570).

a lui Coresi, tiparit la Brasov In 1570, fapt care ne intreste mai mult credinta cts. Liturghierul este al lui Coresi.

Hartia are filigrana obisnuita In cartile coresiene: coroana, marca fabricei de


hartie din Brasov. Cerneala neagra i rosie, 15 randuri pe pagina. Ornamentatii sunt
putine, dar caracteristice si ele pentru identificarea cartii. De trei ori (f. 4 r. c. 1, f. 1 IN c.
19, f. 4 V. c. 22) Intalnim frontispiciul bogat in Impletituri frumoase al Liturghierului lui
Macarie Upara la 1508, dar rara initialele 1b X-6 E11 gil (v. facs. 1 din Bibl. rom. veche,
I, p. 2) si o singura data (f. 3 r. c. 3) frontispiciul simplu din Liturghierul lui Serban Coresi tip. la 1588 (v. facs. 92 din Bibl. rom. veche, I, p. 101) cat si din Liturghierul slav Upara, nu se stie de cine, la Brasov, pela 1588 (BOL rom. veche, nr. 33, p. 101).
Comparand textul cu acola din Liturghierul lui Macarie (1508), am constatat deplin. identitate In ce priveste limbasi cuprinsul, Coresi retiparind Liturghierul lui Macarie.
Exemplarul Academiei incepe (f. 4 r. c. 1) Cu 0L7CTifik EgteTRFITI enoipeGI

(Randuiala dumnezeestei slujbe i In ea a diaconilor).


La f. 3 r. c. 3 Incepe RNSTRI444

CA8J1M1

CTILK

Cruli

Hiuuro Td74HH

SoirrOarCT4r0

A1XTR4

Hiloneummvm (Dumnezeiasca slujba dup sfantul printele nostru loan Gura-de-aur. Ruga,
ciunea deasupra cadelnitei). Continua Liturghia Sf.-Vasile-cel-Mare (f. 1 V. c. 13) si slujba
dumnezeiasca inaintea sfintirei (f. 1 r. c. 19). Dupa acestea urmeaza (f. 4v c. 22): ItAXTICkl
AYLKOH6 144 AATHY

(Rugaciunea pe care o zice diaconul la pogorlrea

vecerniei mari).

www.dacoromanica.ro

LITURGHIER, 1568-1570

12

Ultima rug,ciune, care incepe dela f. 4 V. c. 25, este:


&Villa 'ANC. KliTh ApriipH, Hai AVIIIIHKk SA r1rkKh1 IIli CA 116AHh1X fl F1186AIMIX. Kli AIM KiliTIM fi 34KAHH4NTE fi SA Irk CtiCh rprkKii :(Rug.ciunea pe care o zice Arhiereul sau duhovnicul pentru toate pdcatele vrute
si nevrute, toate jurmintele si afurisirile si pentru once pacat).
Din exemplarul Academiei lipsesc, deci, la Inceput 3-4 foi, cu poveituirea lui Vasilecel-Mare cdtre preoti, despre dumnezeiasca slujba si Imprtsanie si 1-2 foi la urm, cu
sfarsitul unei rugaciuni si epilogul.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (cota 32 A).

9. Liturghier

Diaconar tipti,"rit de Diaconul Coresi (Braov 1570).

N'am vzut exemplare. Profesorul N. Sulic. din Targu-Mures posed, un fragment


de 84 pagini, unicul cunoscut, far sfetrsit; cuppinde numai liturghia Sf. Joan Gur-de-Aur.
Formatul [in-49, cu 18 19 rnduri pe pagin. Nepaginata; se numeroteaz. In cirilicii

numai primul si ultimul caet. Hrtia are drept filigrana stema cu coroana Brasovului.
Literele, limba textului sunt aceleasi din tipriturile coresiene dela Brasov.
In ce priveste anul, stim ea' lute() scrisoare din 9 Decemvrie 1570, episcopul rometno-

calvin Pavel Tordasi amintea de aceasta carte, ca tiptirita de curnd, avnd pretul de
.32 denari".
S'a tiprit, probabil, in lunile Iunie-Iulie 1570.
Textul bleep ell titlul:

Tocmeala slujbeei dumnezeasca intru la i dirac[o]stvele


N. Drganu, Des pre ce Psaltire 0 Liturghie vorbefte Pavel Torda# la 1570?

in

Dacoromania, IV, partea 2 (1924-1926), p. 913-915. Nicolae Sulic, 0 noud publica fie
romdneascd din secolul al XVI-lea : Liturghierul diaconului Coresi, tipdrit la Brapv, in
1570, Trgu-Mures 1927, in-80, 16 p. (extras din revista &imii, Mai-lunie 1927).

1 O. Pravila sfinfilor oteti, tiprit de diaconul Coresi (Brawv, 1570-1580).


Fragment de 12 foi, far inceput fra sfrsit, legat Intr'un sbornic descoperit de
A. Brseanu la preotul Artemiu Ardenco din comuna leud (Maramures), In anul 1921
Sbornicul, acum, este in Biblioteca Academiei Romne: ms. rom, 5032; la f. 194-205 se
g.sesc legate cele 12 foi (gresit rnduite foile 202 si 203).
Format 20 X 16,5 cm., 18 rnduri pe pagina, cerneala neagr si rosie.
Literele seam,n cu acelea Intrebuintate In tipariturile coresiene dintre anii 1570-1580.

Aceast asemanare si particularitatile do limb sunt singurele argumente, pAna acum,


care ne fac sa atribuim diaconului Coresi aceast tiparitur si sa admitem localitatea si
data probabile, Brasov 1570-1580:
Cuprinde:

fragment din canoanele lui loan Nesteutul (Pustnicul), al 4-lea pa triarh al Constantinopolului, mort in 619 (f. 1-6).
Pravila sf(i)ntiloril o(te)ti dup invttura a marelui Vasilie. (f. 7-11r-

vezi fig. nr. 8).


Tlcul Ev(an)gh(e)lie(i) dela judecata (f.

12r- ).
Textul s'a publicat In facsimile de Ion Bianu, Academia Ronidnd. Texte de limbd din
secolul XVI. II. Pravila sfinfilor apostoli, Bucuresti 1925.
C A. Spulber, Cea mai veche Pravild romeineasca, Text. Transcriere. Studiu, Cernauti 1930.
Al. Rosetti in Gral 0 suflet,
V (1931), p. 194-198.
11v-

I3ucuresti: Biblioteca Academiei Romans (ms. rom. 5032, f. 194-205).

www.dacoromanica.ro

13

EVANGHELlE SLAVONEASC, 1570

11. Evanghelie slavoneasc, tipArita de Ieromonahul Lavrentie (Bra4ov,


circa 1570). Redactie mediobulgara.
Exemplarul vazut de noi este un in-folio, de 27 caete, de ale 8 foi fiecare, afar
de caetul 26 (1t3), care are numai 6 foi (214 foi). Fiecare caet este numerotat pe prima si

Plf

twrott; 4

;Afi44pEA06,1 FACII

.0 1 veAd lE 0 illf,!,E XIV 07 Ai o gent !

AI e AA ? .E! Alm 7 ulHAR,Nik,


511 7 ehli gikba 11'61111 ; iin 7 ,/.13N

At

Kkqe4

70-

60 `-'Z 7 A1TA '`W Ili OrlAiANis t r10


CZ eiVIENVIE chn4tpu o ;4;\, Kiinivirb 6
e

"-/ g t4 E g 4 1061i E 11 , 103 Elii At 0


g deliARE 474ti2AITL 7 140 H A, X.,Mi.

,:;43ii

,i'vti it Kim A it-6,fly

Eili' itaaN6ir .'

it

_.

-0/74

7 ii\3Fi

.. Ciii '

e A. ot:it 13Aitili CH lei

Cd7 RACiAYEK -ax, ti (-i f notikawe


AtT4 -4Nittlit.AIKititi 6- ,4,311 1 [Ad `I.E1

Ciii

Ad KSPRII 14V140 0 t- LA g41 cittie AA 11.1 At


4-Air"s HO il jo(tiim14.07 IL-4 it atiivAlt-of iri t ;t,314

%pair 4E,csEgeilittioghytiiiii,,,,

,vg ,

,j

4,iit Holio,Aft4L, 7 a Alt # m -4, A fs 3RA,s


ACifiiHtt.KOVIVIEllEIC ihKiiii;A
'-`-

t'l i44. jcc

r p ci n 4 I): o

8. Cores!, Pravila sfintilorparini (Brapv 1570-80).

Inceputul Pravilei.

ultima paging, In cirilick afarg de caetele 8, 11, 13 si 22, care n'au numtirul semnat.
Al 14-lea caet este gresit numerotat cu 16 (gi) i aceasta gresalg de numerotatie continua
png la sfarsit; astfel, ultimul caet, numerotat 29 (lb), in realitate este al 27-lea. De asemenea sunt greit numerotate foile 4 v. si 5 r. din c. 16, cu cifra 17 (I).
Tiparul este cu cerneal neagrg i rosie (arttirile tipicului); 25 randuri pe paging.
Literile au mrimea i Inftisarea literelor dintr'unele tipgrituri coresiene (Intrebare cres-

www.dacoromanica.ro

14

EVANGHELIE SLAVONEASCX, 1570

i filigranele ei sunt asemndtoare tipriturilor coresiene, roproducand stema cu coroan, a fabricei de hrtie
dela Brasov, din a doua jumtate a secolului al XVI. Filigranele (v. de pild, pe cele
din f. 6, 7, 8 ale caetului 1) sunt aceleasi cu cele reproduse de I.A. Candrea, Psaltirea
tineascli, Apostolul, Evanghelia romtl.neasc, Psaltirile). 1-1Artia

Scheiand comparatd Cu celetalte psaltiri din sec. XVI t XVII, vol. I, Buc! 1916, la nr. 11
si 13 (stema cu coroang,).
Ca ornamentatii, Evanghelia are dou feluri de frontispicii: frontispiciu mare inflorat.
Din mijlocul infloriturilor se ridic crucea cu Iisus Christos rstignit. La cele 4 capote ale
crucii se afl medalioane rotunde cu simbolurile color 4 evanghelisti; printre bratele ei
g,sim inscriptia 1-1-; X-G HEI Kil Ifg.

In partea de jos a frontispiciului este un medalion mare negru (vezi fila 1 r., 3 v. din
c. 1; f. 7 v., c. 22). In unele locuri (f. 6v. c. 8, unde fncepe textul evangheliei lui Marcu;
f. 4 r, c. 28, unde Incep explicatiile tipicului) pe acest medalion este tipdrit numele tipografului: t Iim6m0H4x AagpIHTu. Celdlalt frontispiciu este mai mic i reprezintit Impletituri
grupate In 4 desene ovale (f. 4r. c. 8; f. 1 r j 3v. c. 13; f. 5r. j V. c. 22. f. Ir. C. 29).

Niciunul din aceste frontispicii nu am mai intalnit In crtile tiprite la noi in sec. XVI,
desi impletiturile prezint. asem,ndri In unii, Cu cele din primele tip.rituri slavonesti ale
lui Macarie.

Succesiunea evangheliilor urmeaz, in ordinea Matei, Marcu, Luca si loan. Fieca re


este precedat de o tabel a cuprinsului, pe zaceale si areitnd concordantele filtre Evanghelii, apoi predoslovia. Dela f. 3 r. c. 28 incepe explicatia tipicului, Imprtit In cinci.
F. 3r. c. 28:
GICASAIITI 15KI Na 111%C4Kk AkIlk AA'10EfIlk IICT

rAdrOAACA, CI ftrarrEATA

HeAt-

(Povestire despre evangheliile ce trebue s se citeascd in fiecare zi, dup saptarnnile anului fntreg ;
In sfnta si marea Duminic. a Pastilor).
kMK 1111C1r0 AtTa. K'k CHATAA u KIAHKA/A NEMA* HACK111.

F. 4 r. c. 28:
Glta3.1101 HIAIMAAMEI likCfrO ATA qHCOeltdITIACKOI IllfarrIANCTOMIMK
CTAATk :
(Povestire ce cuprinde
HAATif. WT ic"1,01r Nao-MI-14AM H AO r

numarul evangheliilor pe anul intreg


fncep i pana unde se opresc).

i succesiunea evangelistilor de unde

F. 1 r. c. 29:
WHHICI

soromk IM*Cf11,144. 110ICaS8A mugid KoemSacm IlfarrIA110

(Sbornic de cele 12 durnnezeesti luni. Se aratd capitolele fiecdrei evanghelii cu sfintii alesi i cu
bdtorile impardtesti).
113EpaNHAk CliATKIMI% H Ilf143AHHKOMIL 1148AkItHlklMk.

F. 7 r. c. 29:
GISA3MITE KaK0 110A064ETh 06p-kT4TH 110HCIAIINIKHd evarreAlro.

(Povestire cum

trebue sd se afle evangheliile zilnice).


F. 8v. c. 29 (ultima pagina):
01(1CM rAdCOHWAA IfirdITIATaMk 11-11CKIMCNHM H 4110CTOA8 Ilv4rrM. (Ardtarea

glasurilor evangheliilor Invierii si a apostolului evangheliei).


Succesiunea zacealelor i redactarea indicatiilor tipiconale sunt ca In Evangheliarul
lui Coresi, 1560-1561. Aceast identitate, precum i identitatea tiparului, a hrtiei, cu
aceleasi elemente ale cArtilor coresiene, sunt argumente sigure pentru a considera Evanghelia ca tiparitur fcut. la Brasov, In epoca lui Coresi. Ieromonahul Lavrentie, semnat

www.dacoromanica.ro

EVANGHEL1E, 1580

15

In cele 2 frontispicii amintite mai sus, nu poate fi de cat tipograful i gravorul care a
lucrat la aceasta opera.
Credinta lui N. Iorga, di Lavrentie e diacul Lorint, de pe tang& Coresi" este Indreptatita. In aceasta epoca, el a tiprit.mai multe carti (v. indicele).
In luna Oct. a anului 1562 Coresi terminase tiparirea Evangheliarului slavonesc, la
Brasov. Noua editie a Evangheliarului, nu o putea tipri Lavrentie (Lorint), deer:It mire
1552-1570, cand ne putem 1nchipui epuizat editia coresian.
loan Rosu in Societatea de =line, 2 (1925), p. 112.N. Iorga, Cea dintai istorie universala, tiparita in Transilvania, In Anal. Acad. Rom., ist., s. III, t. IV (1925), p. 389.Eugen
Barbul, Biblioteca Universitafii Begele Ferdinand 1, din Cluj, Cluj 1935, p. 100-102.
Biblioteca Universitatii Cluj-Sibiu.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane, copie fotografica (16 A).

12. Psaltire 113rwv,

1577-1580].

Slavone%e.

Singurul exemplar cunoscut a fost studiat de Preotul V. Urscescu, proprietarul


Exemplarul este cu totul defectitos. Formatul 14,50)09 cm. (in 40 mic).
Are 53 caete, din cate 4 foi fiecare, dar si acestea cu lipsuri. Feint cum a fost legata
cartea Ingaduie sd se precizeze c, complet, cuprindea 61 caete (244 foi). Sunt numerotate
numai caetele.

Numarul randurilor pe o pagin variaza dela 15-19; caetele 1-36 au elite 18


'randuri, caetele 37-01 eke 19 pe pagina. Cerneala neagra i rosie.
Literele sunt mici, unele noi, altele uzate. Le mai intalnim In carti contemporane,
ca Psaltirea 1574 si 1576 (facsimilele nr. 276-277 din Bibl. rom. veche, I, p. 526-527), Octoihul
1578 (Bibl. rom. veche, I, nr. 22, p. 70-73) si In Evanghelia lui Lorint 1579 ( Bibl. rom. veche, I,

nr. 24, p. 75). Cu aceste din urm carti mai are comund

ornamentatia: unele litere

initiate (facs. nr. 9) si rrontispiciul de pe prima pagind a Sinaxarului; intr'un cadru de linii

9. Psaltire alavora (Bratlov 1577 1580). Initiale ornate.

flori este vulturul, stema Tdrii Romanesti, avand In ciocul intors spre stanga, crucea (facs.
nr. 10).

Filigrana hartiei este scutul oval jos, cu coroan, sus, stema fabricei de hartie din
Brasov, pAnd pela 1580 (facs. nr. 11).

Numai aceste elemente de telinic tipografic, sunt argumentele ca sa sustinem ca

aceasta Psaltire s'a tiparit, de Coresi sau Lorint, In Ardeal (Brasov sau Alba Iulia),
intre 1577-1580.
Pr. V. Urscescu, Psallire slavona, (1577-1580), in Anal. Acad. Rom., lit, s. III, t. III
1927), p. 179-187.
Muzeul Pr. V. Ursacescu din Oltenesti (Falciu).

13. Evangheliar [Brwv, circa

1580,

tipiirit de Coresi ?].

Slavonete i

romanete.
In legatura Triodului slavon tiprit de Coresi la Brasov, In 1578 (Bibl. ron. veche,
nr. 21), exemplarul din biserica manastirii din Valenii-de-Munte, lorga a descoperit un
fragment de pagin. dintr'o Evanghdie slavo-romana.

www.dacoromanica.ro

is

EVANGHEL1E, 1580

FaCEAthici 110

C &ITEM 4).14

NclIZNILIE

xomdlia 3 111VCTel nplimitth , Troia:me if


witaaKE npo:34,N4Iit iitoptivirumb

[ado CAM g jE
_
d

"Irci

i-iNdltiL

iiMcin,171.41 71 Ajit,

ki

11114M0

rs Atins.mqn nptno Asknaro


id
MAW CifME'clNd CTAbliNfIlid i-lcilimeiNApiza
czNpE nptcYtti rtiri

um-6 ctiNEA

40 fro fl4HItailAkt4

jjei'-1-17,-ip,

7(ii ASEUL

ci;ro ammcina Alcitiona , oilifirent


10. Psaltire slavonil (Brapv 1577-1580).

11. Psaltire slavonli (Brapv 1577

www.dacoromanica.ro

PagnI cu frontisplclu.

"->

PSALTIRE, 1588

1.7

Fragmentul, a.a cum este publicat de N. Iorga, ne indrepttitete a constata ca el nu


face parte din Evangheliarul slavo-romn tiprit pe la 1580 (Bibl. rom. veche, nr. 25), cum
greit a crezut D. Mazilu, Diaconul Coresi, p. 47. Inteadevr, textul Evangheliarului fnregistrat in Bibl. rom. veche la nr. 25, este pe 2 coloane, ct vreme in Evangheliarul descoperit de N. Iorga textul e In continuare, versetul slay fiind urmat de versetul romn.
Este, deci, un nou Evangheliar slavo-romn din sec. XVI, pe care nu putem ti sigur,
nici cine 1-a tiprit, niel unde. Forma giu[decat" gsit in fragment] ar dovedi cd

avem a face cu o traducere maramurdan neschimbatd de tipdritorul din veacul al


XVI-lea. N. Iorga o socotete publicatie coresiand noti.", bazat probabil pe tiparul
simtitor mai frumos" dect cel din Evangheliarul tip. pe la 1580. Particulariatile de
limb aratd o tiptiriturd din Ardeal i nu este exclusd o participare a lui Coresi, care,
cum ne-a dat Psaltirea, pe rnd, in romnete (1570), in slavonete (1576) si in slavoromnete (1577), tot ma, s fi executat i tiprirea Evangheliei: romnote (1560-1561),
slavonete (1562, 1579 i 1583) i putin mai trziu (poate 1580) slavo-romnete.
N. Iorga, Un exemplar romdnesc al utzei tiparituri coresiene 0 o publicafie coresiand
nouet, in Almanahul graficei romelne 1926, p. 28-30.

14. Psaltire (Brwv 1.588).

Slavonete i romanete.

Biblioteca Academiei Romne are 2 exemplare din aceastd, carte, ambele necomplete. Pe cel mai complet 1-a cumprat dela Ilie CAmpeanu, protopop in Giurgeul-Sitnmiclauplui.
Formatul 15, 50 X 19 cm., cu 15 rnduri pe paging., cerneal neagr, chiar i pentru
initial, care sunt mai mari. Textul in continuare, un verset slay, urmat de traducerea
lui in romnWe.
Exemplarul nostru are numai caetele 4-85, semnate numai In cirilicd, jos, pe prima
1 ultima pagin; fiecare caet are 4 foi; caetul 45 este sdrit la numerotatie, care incepe
iar regulat de la caetul 48. Lipsesc f. 1 din c. 4, c. 37 intreg, f. 4 din c. 40, f. 1 din c. 63,
f. 4 din c. 84; din c. 85 exist numai prima foae.
Literele sunt acelea0 ca in Psoltirea romneascd din 1570 i ca In cea slavo-romneasc. 1577, ceea ce aratd cd s'a tipdrit la Braov. Primele 30 caete au ca filigrana'
mdrcile fabricilor de I-Artie din Sibiu, infiintat in 1573 (cerc cu 2 diametre, f. 2 c. 7)
din Braov (coroana, f. 3 c. 7, f. 3 c. 8, f. 1 c. 9, etc). Dela caetul 31 inainte coroana este
de alt desen, pe care-1 intAlnim pentru intdia car in anul 1588, in Liturghierul slay pe
care-1 tip.rea Serban, fiul lui Coresi, la Brmov (Bibl. rom. veche. I, nr. 32).

I. A. Candrea, care a comparat limba acestei Psaltiri cu limba celor 2 editii coresiene anterioare (1570 i 1577), ajunge la concluzia c ea este o retiprire modificat a
aceleia din 1577.
I. A. Candrea, Psaltirea Scheiand comparatel Cu celelalle psaltiri din sec. XVI ;i XVII
traduse din slavonefle, vol. I, Introducerea, Bucureti 1915, p. LX-LXIII.
Bucureti Biblioteca Academiei Romne (19 A).

22681

www.dacoromanica.ro

SECOLUL XVII
15. Psaltire (Tara-RomAneasca, 1637-1650). Slavone%e i romanete.
Bibliografiez dup o not rmastt dela Nerva Hodo, care a gsit printre cartile
slavone ale Mnstiri Neamtului, 2 exemplare defecloase din aceast carte. Un exemplar
cu foile numerotate, cellalt cu foile nenumerotate.
In-40, caetele de cte 4 foi; 18 randuri pe pag. cu caractere mari i 26 reinduri pe
pag. tiprit Cu caractere mici.
Incepe cu cathisma 3 la fila 13v. Psalmii in pn la f.152 verso. Dela f. 153r.-175v.
-CH4 MWHCEI114 WT KCXM. rAlsa,
incep fn rorranete Molitvele dup cathisme. F. 176r.: ri+
189 v.: Polyeleu ce s cnt la Praznice Domneti.
Biblioteca MAnstirei Neamtului.
Bucureti : Biblioteca Academiei Romne (2 foi). Cota 36 A.

Slavonete.

1 6. Ceaslov, Govora 1638.

Cunoatem un exemplar din aceast carte, din Biblioteca Seminarului greco-albanez

din Palermo, despre care Preotul Ciril Charon Karalevski din Roma ne-a dat pretioase
informatii.
In-160

mic (6X10 cm.), 5 foi nenumerotate

299 foi numerotate, unele numere nefiind

tiprite. Tipar negru i rou, cu 12-13 rnduri pe pagin.


Titlul lipsWe, dar cartea fncepe cu numele i titulatura lui Matei Basarab:

itv mom
3411A4HiHCKTIA,

haCilpAga, SOTH110 EAdrOAATHO HtVIAAHHK%

fl Rcer noASHAKTa

fl

KOHIO,A, SfAMI)

RiLIXTH

Io Matei Basaraba, cu binecuvAntarea DumnezeeascA, Domn i Voevod


Munteneti i al trmului intreg al Dunarii i celelalte.

al Trii Rorraneti

Urmeaz tabla de materii i o scurt prefat,, din care Pr. Ciril Karalevski ne-a
copiat fnceputul:
T-i111.illIEN ii

gAHgHl

rotehar attpat hi) 1114TOEH gacApAsa KoiK6Aki

AH

el,611A3ri C-LH TIACJC10g, Kit er6Kon Tynorpi4IF4, H91 MOHACTklpil


rAeArkAt rrtopA, 1i4CKHI6M 1106CfilinHaf fipViiircona fV theASHila, MWTTIO MAO AIHT110-

grpOKAAXTHCKIIIM H3

HHU,KOM I incivSnrk CT-

noniiTa semA Sr KA

H [OH grISAI0Eilfkm

11SAIrk 683ECKO4' . T-i

141AHlfm MHIC Kti?0,5SWOM8 1111 NMI 10iTHOLI,fx

firHATTH

KOMS, l[rtVIEHS 06WENSATI3HAO MOHTHIM rezOlia, DMA%


IO oircpelio MOR3EHO )H1 fi E-iirOilvapHO IlpTHM*TE fi

11fAiTit0 illaK,A,OHC-

oircniiife n0kifit sia. T*A1HCI


OVCIIKAHO TZIpitlpHxCRt

14101111-

HTIO C110AgiaTf, A,I}K ii KK 110644 at 110AMEHrkWHw Kit CHX pa3,10HONI5 rill' (sic) OirmHO-

MiHIK) CTR63HT1, SApdriCTfitATf.

Cu fngrijirea i cheltuiala prea luminatului Domn I Matei Basaraba,


Voevod al tdrii Ungrovlahiei, s'a cules (alcatuit) acest Ceaslov In tipografia

www.dacoromanica.ro

20

CEASLOV7 1638

lui, in mdndstirea zisii din Govora, cu binecuvAntarea preaosfintitului arhiepiscop chir Teofil, din mila lui Dumnezeu, mitropolit al tdrii Ungrovlahiei si
pe vremea de Dumnezeu iubitorului episcop Ignatie de Karmic si a episcopului Stefan de Buzdu, cu osteneala mea, a celui mai mic intre ieromonahi
Meletie Macedoneanul, egumen al mdndstirii i chinoviei Cu hramul Adormirei prea sfintei Ndscdtoare de Dumnezeu.
Deaceea dar, cu osa,rdie i cu dragoste i cu multumire sa o primiti;
i pe noi cei ce ne-am silit cu osArdie, de iertare sd ne invredniciti i, asttel,

mai dornici de alte felurite si mai multe lucruri \TA faceti [vrednicij.
sdnatosi.
Pe ultima foae recto, jos, se afla data:
45111-1

Alkt1

(1638 Luna Decemvrie 30 s'a sfArsit).


Pe ullima fat& :
110FIMIHIEM

sacaptica, rria l
Tp8A1-1/ CRt :iss

i<Augiuie

80186,A,ttl,

CM hpiMOHAx

mritim CAN tIT8111E11 Ci,

ucgkiro

T8 WAHlem,
LIT6

rri*afi

HOrprkWlix

lsIrotrTnitaro

HACTOANIV", W
fi

al ATeia

KiiSIA

IlhMTht III4KIA6HCKA14

HA 1114ATAXI

AgOm KflOCT110 liIIttKttIHT

Cit

qACOCA6111%,

ntiottiFuIto

0103.6/16r1Tf.

Din porunca 1 Cu cheltueala prealuminatului si cucernicului (blagocestivului) Principe Io Matei Basaraba, Domn i Voevod, cu silinta i cu
stdruinta lui Meletie Macedoneanul, m'am trudit Cu aceasta eu, ieromonahul Stefan din Ohrida si am tiparit acest Ceaslov.
rog de voi, cei cari veti citi, ca, dacd am gresit ceva, cu duhul
bldndetii s indreptati i pe noi de iertare s ne invredniciti.
Palermo: Biblioteca Seminarului greco-albanez.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane, copie fotografica (37 A).

Romdneste i slavoneste.
17. (Paraclisul Precisti, Govora 1639).
Academia Romana neavand aceasta carte, pe care o numim Paraclisul Precistei,
dupa titlul primului text, care este si cel mai fntins, voiu folosi, in prezentarea ei, datele
pretioase publicate asupra-i de N. Draganu, Cea mai veche carte r(ildwzgand, In Anuarul
Institutului de istorie nationald, vol. I, Cluj, 1922, p. 161-278+4 tabele (cu bibliografie
complet).

Exemplarul defectuos din Biblioteca Dr. luliu Todorescu (Budapesta) este In 8 mic,
de 58 foi. 'Filigrana hartiei infatiseaza marca Ardealului fmpreunata cu a familiei

Rliczy,avand sub ea initialele G. R. (Georgius Ralinczy). Acest fapt a facut pe N. Draganu, la inceput sa o socoteasca tiparita la Alba Iulia, in 1639 (dupa Pascalie). Aceiasi

Were, c s'a tiparit la Prisaca (unde era tipografia Balgradului), sustine iSt. Paca,
Cel mai vechiu Ceaslov romdnesc, Buc. 1939, p. 20, nota 3. Mai tarziu, N. Drganu, Histoire
de la littrature roumaine de Transylvanie..., Bucarest 1938, p. 43, fi schimba parerea si o
socoteste tiparit. la Govora 1639 (parere pe care o Imparlasim i noi), bazandu-se pe urmatoarele argumente :
ornamentatiile i caracterele tipografice sunt Intalnite in Pravila i Evanghelia
invdfatoare, tiprite la Govora.

si hartia acestor 2 carti este tot din fabrica lui G. Rlcczy.

www.dacoromanica.ro

21

CEASLOV, 1640

textul apte taine este ca la ortodocsi.


prezenta unor slavonisme gresit intrebuintate, care

evoacti.

titulaturi din Tara-

Romneasc.

Cuprinde urnatoarele texte:

Paraclisti Precistei, pre limba runginescii, cine va citi s'a inflegei ce zice

(f. 1 r.-19 r.).


Molitve cndu te scoli deng somn diminla (f. 19 r.-20 r.).
Molitve canda veri s. te culci spre noapte (f. 20 r.f. 21 r.).
Zce porunci a legei vechi (f. 21 r.-22 v.).
Doao porunci a legei ce fntru Yale toat leg i pror[ojcii razarn,
(f. 23 r.).

Trei lucrure-s bune a b[o]gosloviei cu carele s[e] cinst4te Dumnezeu


fntre oameni (f. 23 r.).

Patru luerure bune de huna vestire (t. 23 r.-23 v.).


Sapte taine, sntil a legei noao (f. 23 v.).
$ap'e darure-s a d[u]hului *At* (f. 23 v.).
Noao rodure a d[u]hului omului de bun, dar a d[u]hului spint'intru
elLi s. nasca (f. 23v.).

$apte pdcate santii mai grle (f. 23 v.-24 r.).


Sapte lucrure-s a m[i]llojstei (f. 24 r.).
Trei lucrure-s bune de a facer bine (f. 24 r.).
Trei svture-s a Domnului (f. 24 r.-24 v.).
Direptate fireei (f. 24 v.).
Direptate legeei (f. 24 v.).
Cinci fin snt'a trupului (f. 24 v.).
Patru lucrure-s clle] mai de apoi (f. 24 v.).
Gromovnic (f. 25 r. - 37 v).
Acic se tii preste anti cdte saptmlni santti dentitr-o zi mare, pan

fntealtit, zi mare (f. 37 v.-38 v.).


Vedem acest lucru c. mari ispite i n.p4ti au cdzut' pre sf[]ne
priolroc' i imparat' D[a]v[i]drt (f. 38 r.-39 v.).
GAMIOC116011 HA T01113* (f. 40 r.-42 r.).

Fragment de Sinaxar, tot in slavoneste (f. 42 v.-59 v).


Fragment dintr'o Pasclie, In slavonesie (f. 51 r.-52 v.; fragmentul cuprinde numai
2 rnduri, cu date din anul 1642 si anii 1643-1649.

Trepetanicti de semne omenesti (f. 53 r.-58


Budapesta,: Biblioteca Iuliu Todorescu.

18. Ceaslov (Govora 1640).


Volumul, pe care I-am vzut in copie fotograficd (originalul la Bibl. Universitatii
din Cluj-Sibiu), este in-80 (95 X 150 mm.), din 16 caete, de cAte 8 foi fiecare, numerotate In
cirilic., cu gre.seli: B, r, A. 6, ;IC, 3, 3, II, I, K, A, M, H, 0, H, P. Sunt numerotate i foile,

exemplarul defectuos de la Cluj avand foile 17-145 (greseala de paginatie, f. 95-97). Pe


foae 13 rAnduri; unele din ele au initial Inflorate (fig. nr. 12 si 13).
Caracterele tipografice, ornamentele ei, in parte filigranele hArtiei, sunt acelea ale
tiptiriturilor de la Govora i anume In Psaltirea din 1637 si Pravila din 1640. Aceste fapte,

www.dacoromanica.ro

22

CEASLOV, 1640

cdt i atitudinea interesat a tipografului Meletie de la Govora, fa. de ortodocsii din

Ardeal, dup moartea mitropolitului Blgradului, Ghenadie, al crui loc urmiirea s.-1
ocupe, au fcut pe St. Paca, op. cit. mai jos, p. 20, s afirme cd s'a tipdrit de Meletie la
Govora, in cursul jumdta.tii a doua a lunii Septemvrie i in Octomvrie 1640.

12. Ceaslov (Govora 1640).

Were initial impodobite.

Cuprinde molitvele zilelor din sdptdmAn, dup utrenie, ceasuri i vecernie. Faptul
cd termin cu tabla cuprinsului si o scurt rugticiune de Incheiere, m face a credo cd

Ceaslovul n'a avut multe foi dupd cea numerotatd 145.


$t. Paca, O tipdriturd munteand necunoscutd din al secolul XVII-lea: cel mai vechiu
Ceaslov romdnesc. Studiu istoric iterar O. de limbd, Bucuresti 1939 (colectia Acad. Ilomdnd,

www.dacoromanica.ro

CATEHISM, 1642

23

Studii i cercetdri, XXXVI); la p. 97-121 transcrie textul. Part,ea care lipseste Ceaslovului

o completeazd, dup, me. Acad. Rom. nr. 275, fondul rom., sec. XVII (p. 94-96).
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rorrane, copie fotografic, (38 A).

19. Catehism, I4 1642. Slavoneste.


Exemplare din aceast, carte nu s'au gsit pa.n acum. Existenta ei ne este ins
atestat In 2 manuscripte rusesti, descrise de V. I. Sreznevskij si Tb. I. Pocrovskij:
,

vt

4T:fri ,R811

riaActp.
im iffliArt ntrix

1.
twAtiq.

COTir

,/

utr1 IC4 rt

tt

e;.;-

fttiLyti

.0/

11'71.11

/V

..

f 4g-A

grito (III& ii5OiNT4il'.


nliptityrfAE:.,usti ti)?

lig

titrrtlf

nVpgrf;

Ilth AA 4M111-111.
r TAN. ni kv:4 _
JJ(10KAOritic/K
TH 14H0'Nrril0 M0f47,
0A1,Aci fitliAfHTMAN-C% Mi

roVitt-1

1i

Ai

.-.41IfMS A/4

fr.,

r0T6 i4

Arrf16 rrAlf
ArOs'irc
/

itsimS

6Arti C+1-9T%

fix
rilX,I,flrrtli AT ;F, (Ir?,
/
/ 4 , 7 It
ftif
TiiiiitA00'
nrk fOs'f.A/T7.F.

ti Itrfitiri.441

4/,
jt,fbit%
"'L
.

13. Pagini din Ceaslovul tip. la Govora, 1640.

Orineame prtonHeeoro olut.neeisf

6116nioTeRH linfuepaTopeRoft AHaAemil Haya


(Descrierea sectiei manuscrise a Bibliatecii Academiei imperiale de tiinte), vol. II, Petrograd (1915), p. 131, nr. 824 si p. 461-464, nr. 997.
In ms. nr. 824, copie din 1754, textul fncepe la f. 1, cu urmtorul titlu

O MapTliat loTept H EaJIBMIt (Despre Martin Luther i Calvin).


Textul acuz pe luterani i calvini c, n'au preoti si se lermin astfel
HanegaTacs1 BO

SICYff

MOJI,ItaBOTt

BT,

MoHacTbipt Tpexf. CBRTHTOJIBEd

atTO 011, XpliCTO, 1642-e ,ItexekrepIa Bb 20 AeHh. (S'a tiprit In Ia0 Modovei

In ManAstirea Trei Ierarhi, In anul de la Christos al 1642-lea, Decembrie


In 20 zile).

www.dacoromanica.ro

24

CATEHISM, 1642

Cerlalt ms., nr. 997, din sec. XVIII, la f. 140 reproduce titlul unui Catehism contra
luterano-calvinilor, tiprit In Moldova, care nu poate fi altul deck cel tip.rit la Iai 1642,
copiat In ms. 824, amintit mai sus. In versiunea manuscriptd, Intregul Catehism are 10 foi.
Titlul versiunei manuscripte:

EaTIIXIICRC'b npanocnambui Btpu R Haeomnectaft. columna orr. npaBocaa}loro EcnostAall'isi 113I1110 BT) Moiani, eAttuo,tputit capasufiacsi rpevase R
poccsme cyupontso JIy011p0-NaJIBIIHELOTOBT), 11 B1) 'Talla. B1, Boupocarb a OTBtTarb
nonozeHa, Tala, IITO BCHKOil me.naaii OTT) xplicViallT3 Hariumcsi, Rala, cyupomso
BbIIIIOHOMRHyThab JIyOlip0-EaJIBIIHRCTOB'b OTBUTBOBRIII, OT'L

ce6e caHaro 6e31 maro

BOKIICHDI MOMOTT), ociloBaxna cynporrinso umontfiirisr, 113,Aalma OTT) Roupa.va Oeo-

AopttEa ayeepana. (Catihisisul credintei ortodoxe i al bisericii catolice rasa-

ritene, alctuit de mrturisirea ortodoxa, tiprit in Moldova inteun comun


acord, de Grecii i FILOi adunati impotriva luterano-calvinitilor i cu
bn i rdspunsuri pe scurt, wzate a4a, c oricine dintre cretini, dorilor
a invta, s poat a rdspunde de la sine, rr nido alta carmuire, impotriva mai sus pomenitilor luterano-calviniti, intemeiat (catehisisul) impotriva mrturisirei tiparit de luteranul Conrald Teodoric).
Damian P, Bogdan, Contribuliuni la Bibliografia romaneasca veche. Tiparituri dintre
anii 1546-1762 necunoscute la noi, Bucureti 1938, p. 7-8.

Penticostar (Tara Romneasca) 1644.


Arhimandritul Leonid, Inteo recensie asupra crtii bibliografice a lui Karataev,
semnaleaz ea' In Muzeul Academiei teologice din Chiev exist, un Penticostar tip.rit In
1644 din porunca doamnei Elena a lui Matei Basarab, cu 224 foi (?).
N'avem posibilitatea s verificdm afirmatia cercettorului rus: s fie alt Penticostar
dect ce! Upara In 1649, la Trgovite ? I (Bibl. rom. veche, vol. I i IV, nr. 55).
Damian P. Bogdan, Contribuliuni la Bibl. rom. veche, Buc., 1938, p. 9, nota 2.

Evanghelie 1645 (locul ?).


Semnalata ca existand la biserica din Vieul de Mijloc (Maramure), de Dr. Gh.
Bran, In Graiul Maramureplui, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 11 (prima lista).

Evanghelie armeneasc, Suceava 1649.


N'am vdzut exemplare, dar cartea este atestat In 2 izvoare: inteo tabel manuscris a eruditului pdrinte Egie (Elise) Kaftanian, conduckorul Congregatiei Mechitaritilor din Viena i In lucrarea capital a lui Teotie, Tip-u-tar. (Tipar i litera), Constantinopol 1912.. Cartea s'ar fi tiparit In tipografia mitropolitan. din Suceava.
H. Dj. Sirouni, Tipariturile armeneti din Romania, In Revista istorica, XVII (1931),
p. 163-164.

Psaltire, Alba Iulia 1649.


Semnalat, de Iosif E. Naghiu, Biblioteca Manastirii Neamlu, In Mitropolia Moldovei.
XVII (1941), p 83; anunt i un studiu pe care-1 preg.tete prof. I. Minea asupra acestei
crti.

Biblioteca Mnstirii Neamtu.

www.dacoromanica.ro

25

MOLITVELE IN DUMINECA POGOHIREI SF. DUE, 1680

Bucoavnet, Ia4i 1651. Greceste.


N'am vdzut exemplare. Un exemplar a vitzut Inviitatul rus A. I. Iacimirskij In binlioteca preotului Theofil Ghepetchi, In Basarabia.
In-160, 34 foi, cu 17 retnduri pe pagind.
Al. David, Contributiuni la Bibliografia romdneasca veche, In Lumindtorul, 67 (1934), p.
784, nr. 7 (cu bibliografie).

Triod, 1664 (locul ?).


Semnalat de Dr. Gh. Bran In Graiul Maramureplui, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3
ca existent la biserica din Cuhea (Maramures).

nr. 12 (prima

Latinete.
Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali splendens id est sensus
ecclesiae orientalis, scilicet graecae, de transsubstantione Domini aliisque
controversiis a Nicolao Spadario Moldavolaccone, barone ac ohm generali
Wallachiae, conscriptum Holmiae (Stockolm), mense Februarii.
Spiitaral Nicolae Milescu, Enchiridion, Paris 1669.

Nicolae Milescu, la trecerea lui prin Stokholm, In 1668, a dat manuscrisul ambasadorului francez Arnauld de Pomponne, care a tipitrit-o, impreun6. cu P. Nicole, In La perpetuit de la foy de l'glise catholique touchant l'Eucharistie, tomul II, Paris 1669, p. 50 sq.
(ed. II a aprut In aceeasi colectie, vol. IV (Anexes), Paris 1704, p. 50-54).
N. Draganu, Codicele pribeagului Gheorghe te fan, voevodul Moldovei, In Anuarul
Inst. de istorie nafionald, III (1924-25), Cluj, 1926, p. 187 188.
P. P. Panaitescu, Nicolas Spathar Milescu (1636-1708), In Mlanges de l'cole roumaine
en Prance, Ire partie, Paris 1925, p. 60-63, 170.
N. Cartojan, Istoria literaturii romeine vechi, vol. II, Buc. 1942, p. 132.

Ceaslov, Blaj 1678 (?).


Semnalat de Dr. Gh. Bran In Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 13 (prima list:a), ca existent la biserica din comuna Valea-Porcului (Maramures).

Octoih, Blaj 1678(?).


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Maiu 1935. p. 3,
nr. 14 (prima listd), ca existand la biserica din comuna Valea-Porcului (Maramures).

Molitvele n Dumineca Pogortrei Sf. Duh, Bucureti 7188 (1680). Slavonete i romnete.
A1111fiNfKil 110rOpispeH kfild1811

N'am vazut cartea.


E, RE, l',
Tipar
In-4, 14 foi numerotate. Paginele au signaturti i jos : ti,
negru l rosu, cu 21 rAnduri pe pagind.
In afar% de molitvele i ecteniile la slujba din ziva de Rusalii, cartea mai cuprinde
In tipic si multe nume de rugaciuni In slavoneste :
MI'OCAOHilfk fif"h HAWK, gpio IIHKI, GT1011 BA1, Roaramiide, MICW THOi
CM IJTKO, etc. (Binecuvntat este Dumnezeul nostru, imparate ceresc,

Doamne Sfinte, Strigare, CA, a Ta este impargtia


Pe ultima pagin, duptt cuvAntul Svarsituld" urmatoarea notd

www.dacoromanica.ro

26

MOLITVELE IN DUMINECA POGORtREI SF. DUH, 1680

KfpTKb 60A:10114 TIfflOrpil.th WT GTOH MITT(IH flrn1u H CK IITICOAHMOA1 6(1A10114X0Mk, WT GTOrl MITTOH llpY.HKOIrkHH, 117. ailuTpononle S ESKSpitpH HBAAAE CIA
KTG 41111 iS ii Arlh. (Chiriac ieromonah tipograf dela sfnta mndstire

Agapia i cu Nicodim ieromonahul, dela sfnta mnstire Brncoveni, in

mitropolie s'a tiprit, la Bucureti, in anul 7188 Iulie 8 zile).


In atara de aceasta not., frontispiciul i alta ornamente (la fel ca In Cheia inlelesului, Buc. 1678, facs. 102 si 185 din Bibl. rom. veche, I) dovedesc o tiperiturit de la Bucuresti.
Intercalat intr'un vechiu manuscris de Molitvelnic si descoper1t de Gh. erbanCornil, O carie necunoscutd: Molitvele la Pogorirea Duhului Sfeint, Bucurefti 1680, fn Revista teologica, XXXI (Sibiu 1941), p. 305-312.

Calendar (Sibiu 1684).


Nu cunoastem exemplare; se stie, frisa, eh' Episcopul .5tefan al Retmnicului, printr'o
scrisoare din 12 Noemvrie 1681, cerea craibiritului din Sibiu: . . ne rugeim metriei tale
s ne trimeti vro 2 cOlindare de ceale ce au esit est timp, ca set mai putem sti trecutul
anului precum ar fi, precum i anii.
I. Lupas, Documente istorice transilvane, vol. I (1599-1699), Cluj 1940, p. 410.

Molitvenic, Migrad (Alba-Iulia) 1684.


Semnalat ca existent la biserica, din comuna Veileni (Maramures), de dr. Gh. Bran,
Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 15 (prima listd).

Poveste de jale, trad. in versuri din grecete, de logoraul Radu


Greceanu, [Snagov 1696-1699].
Parid acum cartea nu a fost descoperitd.. Continutul ei, referitor la uciderea postelnicului Const. Cantacuzino (20 Dec. 1663), se cunoaste numai dintr'o copie manuscrisd,
data.tit 4 Fevruarie 1735, din Biblioteca Centrald din Blaj (nr. 216, f. 104-113). Reproduc
notita din fruntea acestui manuscript, singurul izvor pentru cunoasterea tipariturii:

Poveaste de jale i pre scurt asupra nedreptei morti a prea cinstitului


Costantin Cantacuzino, marelui postialnic al Tgrii RumnetY.
Facutd d prea bun i scumpu priratnic al silu, intru semnare a dragostii i a ostenealii, tipgrindu-se cu a sa cheltural, ins greceascg fiind. Si

acum pre limba rumneasch scoas, de Radul logottul Greceanul, tot in


viersuri tocmit, aseamene ca i cea greceascg.
Cu care mica i nevriadnea, osteneal, ca in loc de plecat i smerit
slujb, m inchin dumnfaei prea cinstitei jupneasii Stancgi Cantacuzinei,
a acestuTa rposat C(ostandin) C<antacozino>, Tubit fiIcA fiind i maicg
prea luminatului i prea cretinului stapanului nostru, loan Costandin
13<asarab> 13<rncoveanu> Voevod, domnului i obladuitoriului toatei rri
Rumgneti.
Leat 7243, mesita Fevruarie 4. Insg scoas dup tipar i scris cu
mna de Dumitru Logoft sinii Anastase Suf<r>agiul, In zilele prea luminatului domnu lo Grigorie Ghica Voevod, trecand doi an<i> dn domnila
Mg-Mi Sale, la Pate.
Emil Vfrtosu, O povestire ineditd in versuri despre sfdrfilul Postelnicului Constan tin
Cantacuzino (-1- 1663), Bucuresti 1940, in-80, 23 p. (publica' i textul).

www.dacoromanica.ro

SECOLUL XVIII
33. Const. Cantacnzino, Stolnicul, Harta Munteniei, Padova 1700.

ceste si latineste.

Gre.

Titlul din stnga :


IIINAE PESHTA.44K0E I T HE TWHAOTATHE HITMONIAE OITITOBAAXIAE I et; AexunTec Ikv.x.ra arturv.vl, xsvrec Tin) &11cpc6cop.61qv %am Tpxrpily Ital.
StaT6ntoatv i)1+ rsztvtsv 6 E6Telgazazo iva(46ra.voq xv.i. aopinxto 'Apxow IT6XYMO;
K6ptoc K6pto; KQNZTANTINOE I KANTAKOTZHNOE, ETC0l21) TO5 Roxotecroo 'laK. K. IQANNOT KOMN1NOT. N6v
i'4806siq Itat sida664 'Acpteptuestc tcji FAMINOTATQ
TpoTcXoa6cpou

Itp6.1zov

T6not `EXklyncoic

KAI 0E0EEBEETATQ ATOENTEJ KAI HITMONI HAEHE OTITPOBAAXIAE KTPIQ KTPIQ MANNIJ
KQNETANTINQ BAZEAPAB4 BOEBONAA Hap& XPTEANOOT ITpea6utdpou xxi
cori 3AnoanXtxoti `ATconfirou Taw IspoaoX6p.an
Hcaptappco5 ep6no APXHMANI

M31701".

Titlul din dreapta :

INDEX. GEOGRAPHICUS I Celsissima Principatus WalIachiae I in decem

et septem themata divisa juxta accuratissimam descriptionem qua2n ediditl


Sapientiss[imI us Vir Stolnicus DD Constatinus Cantacuzenus studio Medici
ac Philosophi DD Ioannis Comneni. Nunc primmum typis expositus et
obsequiose dicatus Serenissimo ac Piissimo Principi ac Domino totius
Wallachiae DD Ioanni ConIstantino Bassaraba Woevondae a Crysanthol
I

Presb[iterlo et Apost[oliki ac sanctiss[imii Hieroso1ymaru2n Patriarcus 1 throni


Archimandrita.
Copia fotografiat din Biblioteca Academiei Rometne, dupe", originalul afltor la
British Museum din Londra, are dimensiunile 1,40 m. X 0,65 m.
Cele 2 titluri reproduse mai sus sunt Incadrate in medalioane ornamentate; cel grecesc are deasupra o femee, care tine cornul abundentei, iar cel latinesc are o ghirland
de struguri si in peirti cte un cal si un bou, abia tinuti in fruri.
Locul si anul de imprimare sunt tipetrite In stnga, jos: 'Ey Ur:cruelty. Patavy 1700.
Pe hartit mai soot urmatoarele malalioane ornamentate:

in coltul din stnga, medalion oval impodobit cu o panglicl, avnd portretul


Domnului Constantin BrAncoveanu, cu inscriptie in jur.

medalion oval cu stema Trii Romanesti, pusei pe arme


ei, 2 lngeri tin coroana domneasc.

si

steagurl ; deasupra

jos, in stnga, medalion patrulater cu legenda podgoriilor: Acaovircot TISOC bptvot


Ma Tvorrat EtTaeol 011,0t. Dali seu loca montana ubi optima vina gignuntur.

4, jos, in dreapta, medalion oval cu vulturul deasupra, in interior artnd diferitele.


semne conventionale chartografice.

www.dacoromanica.ro

28

CONST. CANTACUZINO, HARTA MUNTENIEI, 1700

Harta reprezintii Oltenia si Muntenia, Cu returi, munti, dealuri, localitti i mnstiri.


Jos, In stanga, urmatoarea not.:

Elp.shbaoci 6vt iv Bouxoupscyckp z SO; to5 Flaw) icrri Motpw 45

Ital. 40

Xs=ctiv. Nota autem in Bucurestio altitudinem Poli est Graduum 45 et minutorum 40.
Mentiune: de N. lorga, Anal. Acad. Rom., Partea administrativd $i desbateri, XLVII
Studiu de Const. C. Giurescu, Harta Stolnicului Constantin
(1927-1928), p. 50 si 67-68.
Cantacuzino, In Revista istoricd romdnd, XIII (1943), p. 1-27.
Londra: British Museum.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne (copie fotograficA).

Proschinitarul lerusalimului
Greceste i turceste.

ssi

a toatei Palestina, Bucuresti 1701.

Nu cunosc exemplare. A fost tiprit de Serafim al Pisidiei (Pisidiul) in greceste


yi turceste, cu litere grecesti: flpocmovvecptev, KootXouoeppip.

Al. Papadopol-Calimach, Un episod din istoria tipografiei in Romdnia, in Anal.


Acad. Rom. ist., s. II, t. XVIII (1895-1896), p. 147. E. Legrand cunoaste numai editia din
Lipsca, 1780.

Leopold I, ImpAratul Austriei, Edict de tolerant, Viena 1701.

F oae

volantd.
In-folio, 2 pagini. Titlul scris cu Mere capitale. Textul, tiprit In limba romana, Cu
Mere latine i ortografie ungureasc, pune religia ortodox a Romanilor din Ardeat pe
treapt egald cu celelalte religii. Datat: 12 Dec. 1701.
I. Ursu, Un manifest romelnesc tipdrit cu litere latine al Impdratului Leopold 1, din
anul 1701, In Anal. Acad. Rom., ist., s. II, t. 34 (1911-1912), p. 1049 1063 + plana.
Sighisoara: Arhiva saseasca.

*t. Brncoveanu, Cuvant panegiric la Mamie Constantin, Bucuresti

1702. Greceste. Editia II.


Cartea este o noua editie, numai de titlu, care nu are nimic schimbat fag de editia
din 1701 (v. Bibl. rom. veche, I, 419-421, nr. 127), decat anul:

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (daruit de Const. Erbiceanu). 135 A.

Acatistul, tip. de Antim Ivireanul, Bucuresti 1703.


ilKdBIGTVIII. I Mk KS

'SATE PSIntillHH

AI *0A6C11,

Tyoxpo.r. I 4 SliAMI Hp* ASMHHATSASII, Rai I 4111014.iTSASil


CTMIAH A,

HAC.1068 ROEIlli,Ak. I KS
RA-POCAOliiHTAI

KVP 0E0 MCI., I 4 a/I1A1111%

fisicepiq,

IV%

hen I

fIKSA 4TpaqicTaKITh
,A,V1mA HY

11,Va1111%

KWH -

firk

C4Sii U,RTSASrl

1"Ah-.

I Al cmipiiTtink ripmolicif

11:111T130004111Tla

filiAlm I huipitisAk.

In-8, de 88 foi. Tiprit cu negra i rosu. Titlul fncadrat: pe verso titlului o gravura
reprezentAnd Blagovestenia. Este un tiraj aparte din Ceaslovul romAno-slay din 1713 (cf.
nr. 143 din Bibliografia rom. veche I, p. 451), cu paginatie diferita. Cuprinde, In afard de
Acatist, Inca urmatoarele texto din Ceaslovul amintit:
Canon de umilintd aka Domnul nostru I<su>s H<risto>s, f. 22r.
Canon de rugatune cdtr Pr Sf<A>nta Nascatoare de D<u>mnezeu, f. 29v,
Canon de rugadune catra fngerulu pazitoriul vietii omuluI, f. 38.

www.dacoromanica.ro

29

PSALTIFIE, 1703

Slujba Pricestaniei lipsesc primele 4 foi <f. 48).


Canonti de ruglciune ce sa, al-1U catra Puterile ceresti si catrd toti sf<i>ntiI, f. 73V.
aRanduiala Exepsalmului, f. 79r.
Cinul de sra, f. 85v.
Crezul, f. 88r.
Gravurile si vignetele sunt identice cu cele din Ceaslov.
Exemplar incomplet, bibliografiat de dl. N. Cartojan.

Molitvele Vecerniei ;si Utreniei (Buzdu 1703 - 1704). Romneste si

slavoneste.
Fra foae Cu titlu. La f. 1, sub un frontispiciu de flori:
PIINAglataJ llipliTiff 11111 MpT, KMIA,K Ng ACTO KAINit.
In-40, 23 foi: sunt numerolate i caetele, din patru in patru foi: fl, E, E (2 foi), r, A.
(3 toi). Tiparul e negru si rosu, de 2 mrimi: litere mari f. 1-6 si 9-19r.; litere mai
mici, f. 6v. 8v. si 19r. 23v. Literele mici sunt cele ale tipografiei Buzaului, intrebuintate in aceiasi carte Motilvele Vecerniei, dar tiparita In 1702 (v. sub nr. 132 I, in Bibl.

rom. veche, I, p. 539). Exemplarul ce descriu 11 descoper legat filtre 2 carti tiparite la Buzau

Liturghia, 1702 si Invdtdlura preotilor pre scurt, 1702. Acesta e un argument In plus, s
socotesc tiparitura ca fiind de la Buzau, ieiL curand dura prima editie din 1702.
La f. 23v. : Sfarsita i luI D(u)mnezeu mrire.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane (137 C).

Psaltire, Buzdu, 1703.


H

Romneste si slavoneste.

WitilTfIPS I A *gpliqwrsAsti

K.RTipHill

HM 4111t1ISTIt

11IONCH WA J KS 4iAH A311011"

un) KS llKaMIi, Ktirk CtIS


KOIIGTAIITililh I fiacaptiss Romo.. I

118 EAT'lliNLA IIp-k

KS MHM t

TOtiTis. gIVOK/Itlx

AHm3S 11111 TII0IIOANT

I A itkri AfillilAii

Hilti3A HIALlf,

Ks

Kg ILIIIAKAACSAY

4 SAAME np-k ASAIFIKATSAS4 ,A,6muY

Kyp eiwA6cIo.1
I 4TpS C41T4 ariKonfe lis..]

AMA Xe rail%

In-40, 6 foi liminare + 237 foi. Pe ultima pagina, liminarl xilogravura fmparatului
David (11,011 ART.). Frontispicii inflorate, multe initiale mari ornato. Fiecare pagina din
psaltire are sus 2 fragmente de chenar, late si Inflorate, Intre care sunt puse cathisma (Ka.a)
numarul ei. Cerneala este neagra; pagina are 18 rnduri, In prefata 26 randuri, In rugaciunile dela sfarsit numarul variaz.
Colatiunea foilor liminare: I, titlul, pe verso cu stema Viril i 6 versuri; f. 2-6, prerata lui Damaschin, episcopul Buzaului; f. 5-6, randuiala cetirii In psaltire i gravura lui
David.

175 : Molitvele
Foile 1-155, psalmii, in limba slava; f. 156 (gresit paginat. 157)
dupd cathisme, In limba romana. Urmeazd, in slav, 176-189 r.: r1+Ctik MWItertR4, WT
Urmeaza,, in slavoneste, textul rugciunilor si in romaneste indicatiile tipiconale, la
Polieleul praznicelor domnesti (f. 189 v.-204), la Pripealele praznicelor domnesti si la tot,i
sfintii vestiti (f. 205-207), la Paraclisul N,scatoarei de Dumnezeu (f. 208-213). Dela
f. 214-229 v.: Invdiaturd pentru ctiuciul pashaliel. Cartea se termina (f. 230-270) cu
Invalaturd pentru mdna lui Damaschind.
Prefata:

Prea blagocestivulur, prea luminatulur, prea indltatulur Domnulur si


obladuitorrului a toat. Ungrovlahira, Domnului Domnui nostru Io Constandinti
Basarab Voevoda, sdndtate, viat, indelungat, pace si spdsenie despre
Dumnezdu ca s, ddrurascd Mdrier_sale, rugdm.

www.dacoromanica.ro

30

PSALTIRE, 1703

Precum In cle trupesti fireascd rAndural Taste, c. toate madulrile


usebitd lucrare au si fieste carele, ca dup o datorie oarecare, lucreazd intru
cinstea capulur, ca acelura ce fireascd stnnie are, cci mar mult lucreaz
In cle firesti, Prea faltate i luminate Doamne, asa si in cele politicesti,
dupd randurala celor duhovnicestr, asazdmantti Taste. Incd i porunca stdpdnulur Hs. la Vasta avemti, ca ce 'taste al lur Dumnezdu, s dam lur Dumnezti, iar, ce Taste al Impratulur s claim Impdratulur. Asa si Dumnezdescul

Pavell poruncste, ca s, ddrnti nor cestr mai mid, celor fncununati dela
Dumnezdu cu stpanie, datornic, slujb i cinste ce li se cuvine, ca unor
capete politicesti ce au mai mare lucrare In norodul ce-1 stpanesc ei:
zice, s dati cdrura dajde, dajde, cdrura cinste, cinste. Pild, luminatd la
atasta averna pre Ioavti, Voevodulii impdratulur Davidti, c trimitndu-se
acela asupra Amonitnilorti, au fa,"cutti stdpanu-sti cuvioas, slujba intru
cinstea lur.

Cd, apropiindu-se sit Ya cetatea lor Raovath, au trimis la Davidti zicandu-r, sd vie sh Ya eRi cetatea, ca sd se numeasca. intr'insa numele lur,
iard nu al sdu, ardtand c datornicti Taste s fac sluga slujbd stdpAnulul
su i once face fntru cinstea lui sii faca, iard nu fntru a sa. Mast, datorie
randuit', a fi si a s, da stdpanilorti dela cer mar mici ar lor, stiindu-o cu
smeritul rugdtoriu al mdrier tale si porunca stdpanului Hs. cu tot sufletulti
cuprinzandu-o, nu puturu lasa a m ardta de totti netrebnictl si a nu aduce
mdcar cAt, de puin i mica slujbd Martel' tale, ca stpanului nostru si de
Dumnezdu fncununatulur Domn, dintru ale Mdriei tale, din typografira, adica
a Wrier tale, 1'16, si pe vremea mijlocire ca Vasta aducandu-mi, nefiind
altele de Mdrira ta poruncite trebi, ci bunt"' sfatul i cu vointa si cu blagosloveniYa sfintier sale Prea sfintitulur Arhipstorrului nostru

Mitropolitului

Kyr Theodosie, m'am Indemnat de am typarit atastd de suflete folositoare


Psaltire a Proroculur i Impdratulur David, pre limba cea obi6nuitd a sd ceti
prin besericile rumanesti sloveneascd, cu maY mare osardie diorthosindu-o
fndireptAndu-o. Asa bine crezand dintru addncul sufletulut, c Mdrira ta
ca unti milostivti i plecatti ce esti din fire spre cle sufletesti i beserecesti,
la mrirea darurilor si la multimea leacurilor sufletesti ce cuprinde Psaltirea i la trebuinta er te ver uita. lard nu la putina si mica mea slujb,
osteneall i, intre cle multe si mari ale Mdrier tale daruri sufletesti
podoabe ce al' ddruitti sfintelor dumnezdesti besreci, o vei priirni. CA si
atasta tot a Maria tale Taste, caci dintru ale Mdrier tale, carele toate sdritti,
sa aduce spre lauda lui Dumnezeu si spre folosulti sufletesc i fntru nemuritoare pomenirea numelur Warier tale. lar ce Yaste Psaltirea carea fntru
plecatune ca unti mult datornicti i smeritti rugdtorru, aducti Mdrier Tale
daru din Typografira Wrier tale, singur, vrednicira er o laudd, o fnaltd si o
vestste, c taste cea pre deplind lucrare a DuhuluI tut Dumnezeu suflatd In
alesul su organ prorocul David; de vrme ce totti felruld de doftorie sufleteascd In psalm s, fncue, ca intru o vistierie prea bogat, pentru carele
mare cinste .si laudd In besrica lui, are Psaltirea.
De unde i Patriarhulti, stdpanulii besericii legir noao, marele Vasilie,
zice In lauda el': mai bine soarele s stea din curgerea sa, de cat Psaltirea

www.dacoromanica.ro

31

EVANGRELIE, 1705

dinti besreca, s, lipseasca. $i farai fntealtti locti zice; cOntarile psaltirii


sufIeLu1
i cugetul lumineaza, turburarea, trAndavirea i grija gonesc
mOngAe Cu dnsele lacuitorii In pustie. Cu unti cuvantti zicAnd : Psaltirea
raste oglinda a dreaptef credinte Intru Dumnezeu, carea pentru pacate t arta, la
calea dreptatii aduce, spre laudele luT Dumnezeu desteapta. Credint i nadejde dragostea a avea fntru Dumnezeu, fnvata.Fratifa a Tubi Indemneaza.
$i ce nu zice de Ingrozirile judecatorrului, de amratunea morir, de peirea
pacatoilor i de neincetarea muncit Binele venicti i pjata dreptilortl, pre
deplinti arata. Dar adncurile Dumnezeirif In Troi
i tainile Intruparil
cuvAntul luY Dumnezati cine le poate grai, cuele Psaltirea urmeaza. Inca
i de patimile Mantuitorfului de punerea In groapa de inviYare i de fnaltarea la cerfu spune i cu a doao venire la judecata fngrozete.
Pentru care taine sa Ingrozesc dracif i de puterea cuvintelor Psaltirir
fuel boalele.
Ma s'A departa Duhulti cela vicleanti del(a) Saulti
venea In fire
candil zicea David fnaintea luf lovind In strunele acetif laute poleite Cu

Duhul sfntti. Aa i acumti, tot cele ce s depdrteaza de valurele lumif


citete Psalmif cu fntelgere I cu umilinta i sanatate trupulur i ertare de
pacate dobandete, precum zice fara5f Marele Vasilie, ca Psaltirea faste
vindecare boalelor i mnglare scarbitilor.
La aceste, darti, bunatati i folosinte sufleteti i trebuinte de toate
zilele i In besreca i In toate locurile i vremile ce cuprinde Psaltirea,
uitAndu-te mai mult, prea inaltate Doamne, cu plecZune ma rog s'a o
priimeti la prea Inteleptti i dumnezaesc sufletula Marief tale, precum
David fmparatulti au priimit acea slujba a luf Ioav. Si precumti i stapAnulti
Hs. n'au lepadatti acel putinti daru credin6osti ala vaduver, aa i Mara ta
priimete a mea putina osteneala, Inca i fnaltarea mainilor mle la Dumnezau i inima, carea cu credinta poft*te, ca sa te fntareasca pre M'Orna
ta, prea puternicul Dumnezau, ca pre David asupra lui Goliathti i ca pre
marele imparattl Constantin i a sfinteI Besreci. $i s'O te fncununeze cu
darultl sanatatif i ala paca, ca s-i poata lua danta, cre*tineasca adunare
fnmultirea sa, fntarirea i sporiulti spre lauda luf Dumnez511, fntru norocita
Indelungata viata Marief tale. 'ara In veaculn viitorfu sa te invredniU.sca,
ca s, te indulceti de dulci viersurile i de psalmif ingereti, cantandil fmpreuna cu toti dreptif imparati i sfinti, neincetat laudele lur Dumnezau
celuf slavit In Troitd,
Alti

Marief tale fierbinte rugatorfu,

Damaschinti, Episcopulti de

Buzau.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romilne (138 A).

40. Evanghelie tiparita de Antim Ivireanul, Ramnic 1705.


Un exemplar defectuos a descris Ghenadie (Enitceanu), Evangheliile, studii istoricoiterare, Bucuresti 1895, p. 71-78.
Tiparul j ornamentele identice cu cele din Octoihul, Itflmnic 1706 (Bibl. rom. veche,
E, nr. 151).

La f. 406, ultima, dupd cuvintele de uitare pentru greselile de tipar, incheie astfel:

www.dacoromanica.ro

32

EVANGHELIE, 1705

Typritu-s'au in anula dela spsenia lumeI 1705.


Printi ostenla iubitorrului de Dumnezeu Kyr Anthimii Ivireanul Episcopul Rmnicului.
41. Evanghelie, Alep 1706.

Limba arab.

L"".....mai
'

..ob t)1,/,:-11,0:11.,,s,1611-L94..;-)1J:)11
..

**-1....)--c-i

,......:,j .:,J I

51
.?-.

".....:...

.....

9
Cartea evangheliei cinstit, curat si strAlucit rclie care lumineaza.

S'a Upara acum in orasul Alep cel bine pzit. In anul o mie sapte sute
si sase, an crestin.
ffi

Formatul 35X22 cm.


Are 24i foi nenumerotate. Paginelo Incadrate In chenare de linii; cerneal neagra
roffie. Cartea s'a tiprit In tipografia lui Const. BrAncoveanu, transportata la Alep.

Colatiunea paginelor: p. 1-2 albo; p. 3 titlul; p. 4-8 prefata patriarhului Atanasie


Dabbas; p. 9-212 textul evangheliilor In ordinea: Matei- Marcu, Luca si loan; p. 213 242
aratarea cuprinsului, Incepnd cu evanghelia din Duminica Pafftilor ffi terminnd cu cea
din SAmbta mare. In tabla de materii se arata ce evanghelie se citeffte In fiecare Duminica
de peste an, cat ffi zilele de srbtoare ale sfintilor mari.
La pag. 243:

Tiprit acuma in strlucita cetate Alep, cea bine pzit, in anul dela
Nasterea lui Hristos 1706.
Pag. 244 alba; exemplarul Academiei Romano are pe aceast pagine-, urmatoarele
Insemnri manuscrise, tot In limba araba :

Sfintitul Anania, fiul lui Kais Gheorghe Haunun, anul 1796.


A intrat in proprietatea bisericii Maicii Domnului din Alep, a Grecocatolicilor, din banii ei, pentru sufletul ei; este 1. Alai anul 1853.
Rezumatul prefetei (p. 4-8):
Incepe cu formula obiffnuit : In numele Tatalui qi al Fiului si al Sfntului Duh,
Inteunul singur Dumnezeu. Se aduc apoi multumiri lui Dumnezeu, pentru creatie *i pentru
fnzestrarea omului Cu inteligentd. Se vorbete despre patriarhul Atanasie, lauclandu-se
rvna fui.
Dup aceast, introducere, fncepe prefata scris, de Atanasie InsuO, care arat In
3 pagini folosul ffi Inltimea Evangheliei.

www.dacoromanica.ro

33

EVANGHEL1E, 1708

Spre sfArsit spune :

Am fnceput atunci tipdrirea ei, dupd ce am tradus-o din greceste


am corectat frazd cu frazd... Aceasta era In anul crestin 1706.
Atanasie, cu gratia lui Dumnezeu fost 1 patriarh al Antiohiei si al
Orientului fntreg.
Anal. Acad. Rom. Partea administrativa f i desbaterile, s. II, t. 32 (1909-1910) p. 19.
Dan Simonescu i Emil Muracade, Tipar romdnesc pentru Arabi in secolul al XVIII-lea,
In Cercetdri literare, 3 (1939), p. 15-16 (si extras).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romtine (154 A).

42. Evanghelie, Alep 1708.

Limba araba.

.."'"""ft0000rroo3
o

01)1./3 C1,4' L'A?;j1J:iii


JIcjtL

JE,

ais

jAa9

at,.; 41.3

(.ur
Cartea evangheliei, nobil, curatA i Eiclie strdlucitoare i fnflorit,
dup," patru discipoli evanghelisti spirituali, (cari) sunt Matei i Marcu propovdduitori, Luca, si Ioan cei scumpi. S'a tipdrit acum din nou cu cheltuiala

domnului respectat loan Mazeppa hatmanul, pentru a cdpdta rdsplat,


iertare i aceasta (s'a tipdrit) in anul 1708 era crestink in luna lui Ianuarie.
In urma certii pe care a avut-o Cu patriarhul Antiohiei Ciril al V-lea Zaim, Atanasie a rimas dela 1698-1720 numai ca mitropolit al Alepului; dela 1720-1724 a fost
iari patriarh al Antiohiei.
5

22671

www.dacoromanica.ro

34

EVANGHEL1E, 1708

Formatul 34X22 cm; are 246 pagini nenumerotate, incadrate in linii; cerneal neagr si rosie. Tiprit In tipografia lui Const. Brncoveanu, transportat la Alep.
Colatiunea paginelor: p. 1 titlul; p. 2 stema Ucrainei; p. 3 versuri grecesti inchinate

lui Mazeppa; p. 4 poezie araba In forma de intrebare si rspuns; p. 5-8 prefata lui
Atanasie, patriarhul Antiohiei; p. 9-212 textul evangheliilor; p. 213-242 tabla de materii.
La pg. 243 insemnarea aceasta tiphrit.

S'a tiparit din nou in Alep bine pazit [de Dumnezeu] in 1708, an crestin.
Paginele 244-246 sunt albe.
Versurile arabe (p. 4):

0! domnule distins si inaltat, loan Mazeppa, tiitorul rangurilor !


Ai posedat lauda neamului arab, caruia i s'a curatit credinta. $i, fiindca

stralucita ta persoana e o forta care s'a cunoscut in credinta curata si


sfnta, ai dat lor [Arabilor], ca dar, scrierea lui Dumnezeu in Leo evanghelie,
Cu suflet plin de intelepciune.

0 intrebare:
Cine oare [estej acela care poate sa ne tie [de ajutor] si s'a ne dea
aceasta carte nobila, datatoare de lumina? Vreau sa zic acele cuprinzatoare
rariati din vorbele propovaduite ale Domnului nostru Iisus Christos? Dei
s'a constatat origina noa,stra, ca suntem Arabi, totusi ca religie, suntem
supusi scaunului din Antiohia, cel plin de cinste.
Raspuns:
Acela este Ioan Mazeppa hatmanul, prin care s'au cunoscut generozitatile, bunurile si gratiile si care s'au facut mare [cunoscut] prin conducerea
lui in Rusia mica, si care a inflorit credinta ei, a cuprins gloria ei, este
nobletea ei si i-a inaltat faima la maximum.
Ne-a dat aceasta carte sublima din cheltuiala lui, pentru gloria Domnului
Cu dorinta care a crescut in el si fiindca ne-a dat-o din generozitate, sa-i
dea Domnul toata viata numai bine.
Rugatori pentru Domnia-voastra ceata clericilor si a mirenilor drepti
credinciosi locuitori din tarile arabe.
Prefata (p. 5-8), semnat de Atanasie, cuprinde un lung sir de laude si multumiri
aduse hatmanului Mazeppa.
Cyrille Charon, Histoire des Patriarcats Melkiles, III, Roma, 1909, p. 98. Anal. Acad.
Born., Partea administrativa f i desbaterile, s. II, t. 39 (1916-1919) p. 72. Dan Simonescu si
Emil Muracade, Tipar romanesc pentru Arabi in secolul al XVIII-lea,in Cercelari iterare,
III (1939), p. 17-18 (si Extras).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (155 A).

43. Evhologhion [Editia I, Targoviste, 1708-1712].


Exemplar defectuos ; foaia de Wu lips. Se deosibeste de Molitvenicul, tip. la Trgoviste in 1712, descris in Bibliografia romaneasca veche, I, nr. 1641, p. 551 ; este editie anterioar acestuia.
Difer si de celelalte Molitvenice cunoscute si tiparite intre ani 1681-1706.
Emil Virtosu si Ion VIrtosu, Afezamintele brancovene0i. 0 sula de ani dela infiinfare 1838-1938, Bucuresti 1938, p. 258, nr. 3.
Bucuresti : Biserica Domnita Balasa.

www.dacoromanica.ro

35

OCTOIH, 1709

44. Octoih, Bucureti, 1709.


OKT6311X1i. 1
cope 41.11,1A*Ipp-k ,NE

....1103MY
1

4Till8tliCTAW1 otiok TRAIWItqATY AM I AIIMSA PSIVIMHiCK'k,

aiRtilf, mil ITIMPATk.

11[31WHA

4,11(diTY a

CR Thixpii 4 stimm

hoo-Ickrsnski hil IIIKOAAI ittobiAps Romo . I filos uishpuniTsms AS ASATik Ad litimp-k1


np.h .PssmA,ATFil ,,I,AHiii, A ZISIPMg M110411 CAM I a rip-k ASMHHATSASH WSCT138 Attitill,
WRAZA8HTpIO a T64TA ltbpA PSALRH*CK11. I Itil, KWaCTMITH4 IIHKOAAE ROIROA .1
WA
KS 6ItreiHT/i1, W A KS KlienTtlima ofrk I C2PU,ATS4 1111HTp0[1011HT Se krpognAort. Kiiii
,A,ataiim, I 4. cdsrrra IlAwrpononiF .3 fisKspigni. Ad IHSAII AMI XC hiqrA. rfirk Afila
ilS AL I E frk AgNall. 0 aCtii.
Ag I8APHAK8A 4103 flpiwto, liona GTOKA IfIKOKA411 Ti.I

riorpti4sIth.

In-4, 2 foi nenumerotate la fnceput, ca titlul, pinax si icoana Sf. Ioan Damaschinul
(fig. nr. 14) 464 pagini. Tipdrit in negru si rosu, cu 16 Mnduri pe pagind. Titlul Incadrat intr'un chenar, care, cu exceptia celor 3 icoane de sus, este identic cu chenarul care
incadreaz titlul Liturghiei dela Buzdu 1702 (Cl'. Bibl. rom. veche I, p. 436).
Pe foile 86, 96, 396 si 449 se gdsesc vignete (fig. nr. 15 si 16), dintre care unele

identice cu cele din Psaltirea araba' dela 1706 (v. una reprodusd In Bibl. rom. veche,
I, p. 477).

Pe verso titlului se afld stema lui Nicolae Mavrocordat (cf. facs. nr. 284 din Bibl,
rom. veche, II, p. 2), precum si stihuri la stem., reproduse in Bibl. rom. veche, II, p. 36,
nr. 199).

Pe foaia urmatoare:

Pinax adec5, fnsemnare de cele ce s afl intr'aZast carte, Octoihult1

desavarOttl, ce cuprinde a fiete carul'a glas, Vecernifa, Canonulti Troinicti, ala Polun4nitil i Canonulti VascrasniI, a UtreniI, cu toat5, urmar
list:
I.
Slujbele Vecerniilorti i ale Utreniilorti, fn toate zilele peste
list: 266.
cu Evangheliile.
toat spmAna, cu Apostolile lorti
Cele 4 Tropare, Troitnice ce s c5,nt5. Duminecd la Polunotlist: 426.
nit, dup Canonulti TroiMicti.

Troparele, TroMnece pe 8 glasuri, carele s zicti, cAndti s


cAnt5, la Utrene aliluia. Mijdere i svtilnele a fiWe crue glas. list: 426.
Troparele Vscrsnelorti ce s cana Duminicile dup
Blajeni neporocin.
Cele 11 svtilne ale Vscresnit
Cele 11 Evanghelrf ale Vscresnit

list: 435.
list: 437.
list: 450.

Pe verso, icoana SfAntului loan Damaschinul cu urmdtoarele 2 versuri dedesupt:

Organul0 blagosloviel' Damaschinil fncordza,

Si noao sfanta Troit bine nr-adevereza.


Pe pag. 464 jos, cu rosu:

Sraritulti Octoihuld.
urmeaz ca adaos sub o vignetd identicd, cu partea de sus a chenarului Liturghiei
din 1702

exceptand icoanele

(cf. Bibl. rom. veche, I, 436) urmatoarele:

Inceputul 'al Dumnezeu stUntul ah slujbelorti de obte, ce s cant la


unulti

i la multi sfinti dup randuIal.

www.dacoromanica.ro

36

OCTOIH, 1709

La sfetrit, pe pag. 167, se all urmiitorul cuprins:

Scara slujbelorti de obste, a tuturorti sQni1orui dup oranduiala lorti

15'irLdAk EFOCAtaa; jAi0010111046 NOWEV,


Ult341AW. CINTATVW1(4% 6414( tiA6KiPi426
14. Octoih, Bucurelt1 1709. Icoana Sf. loan Damascldnul.

Slu,jba <la u>nti Apostolti.

list:

Slujba la dol si la multi Apostoli.


Slujba la ung prorocti.

list: 10.
list: 20.

Slujba <1>a um)" mucenicti.

list: 31.

www.dacoromanica.ro

1.

PSALTIRE, 1710

37

Slujba la multi mucenici.


list: 41.
Slujba la un arhiereu.
list: 51.
(Slu)jba la doi i la multi arhierei.
list: 61.
Slu,jba la unti sfintitt1 mucenicti.
list: 69.
Slujba la multi sfintiti mucenici.
list: 77.
Slujba la unii cuviosti.
list: 87.
Slujba la dor si la multi cuviosi.
list: 97.
Slujba la unil cuviosti mucenicti.
list: 107.
Slujba la multi cuviosi mucenici.
list: 117.
Slujba la murare mucenit.
list: 126.
Slujba la multe mueri mucenite.
list: 136.
Slujba la cuvioas. murare.
list: 145.
Slujba la multe cuvioase mueri.
list: 156.
Al Sfintiilor voastre, midi" i plecatti. [San]dul Logofatul
tipograful.

15-16. Octoih, Buoureqti 1709. Ornamente la efirlit de paging.

Pe pagina urmittoare:

Invttura pentru randurala slujbeloril de obste.


Slav, cinste i inchingune celur in Trort, unura Dumnezeu, care
ne-au ajutat dup incep(u)tti de arnti ajunsti si sfrsitu16. Typritu-s'au
la anul dela zidir lumil 7239 in Mitropolira Bucurestilorti.
De cucrnicul intru preoti Po<pa> Stoica Iacovicr Typograful.
Bibliografiat de dl. N. Cartojan, dupa un exemplar din Oradea-NIare: Biblioteca
Episcopiei ortodoxe.

Biblioteca bisericii din Naneti (Maramure), cf. G. Bran in Graild Maramurefultti,


nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 16 (prima list6).

Psaltire, 1709.
N. Iorga, Scrisori i inscripiii ardelene i maramurefene, II, p. 40 o semnaleaza ca
existAnd la biserica unit din Apoldul-de-jos.

Psaltire, Trgoviste 1710.


tilliITHP'n I 1101SKSASA tin)
TisrflpIiT1t PSNIX.I.Uktilf.

I4

.initptiTSASII

j MEW% I a
,

.TpCTA KAM.

nk A8mnuATSASil jA6A1HK 'WANK KWHCTANAHli

www.dacoromanica.ro

38

PSALTIRE, 1710

BACO.% ROFIIMI, I *TinIA MHTpOnOitiT ithoTri,

Kvii

iiHATAAY

huirkide. I

COTA

dt.

lLt DIU Al Ad SHAlillt AgMill, I acta.


Biblioteca Academiei Romne nu are cartea In original, ci numai o copie fotografica
dupd exemplarul Bibliotecii V. I. Lenin din Moscova. In-40; sunt numerotate numai caetele, fiecare caet avnd 8 foi. Din ultimul caet, al 29-lea, lipsevte o foae.
Pe verso titlului gravura lui David, veznd pe tron, cu lira in mnd.
Cuprinsul : Psalmii, p. 1-415. Cntarea lui Moysi" p. 416-458. Polieleu ce sd
cAnt la toate praznicele cele imprtevti vi la sfintii cei mari. Inadinsit am pus acegi 2
psalmi slovenVe, pentru darea indltmdna canteiriti" (urmeadt, In slavonevte, psalmii 134
vi 135, acesta din urrn, in copia noastr fotograficti, neterminat), p. 459-462.
La pag. 458 jos, aceste rnduri

MHTp0110/11. I

TrkprltHWO. 1

Typaritu-s'au atasta Psaltire, cu osteneala si diorthoseala lui Gheorghie Radovici.


Bucurevti : Biblioteca Academiei Romne (copie fotografic, cota 161 B).

Limba araba.
Al Baraklitikon sau mangaietorul care cuprinde cele opt glasuri si canonul paraclisului, ecsapostiliile si utrenia.
S'a tiparit acum in orasul Alep, din Siria, cu osteneala si silinta parintelui respectat kir Atanasie, fost patriarh al Antiohiei.
La anul o mie sapte sute si unu spre zece, era cretina.
47. Penticostar, Alep 17H.

Formatul 32,7 X 22 cm.

Are 6 foi liminare nenumerotate vi 783 pagini. Titlul tncadrat inteun chenar de
flori, cu sfinti: Maica Domnului, Domnul lisus Christos, SI. loan Botezatorul, Sf. loan
Damaschinul, Sf. Cosma, SI. Iosif vi altii doi cu legendele urmdtoare: MI vi f11100. (fig. nr. 17).
Frontispicii vi vignete in cuprinsul textului.
Colatiunea paginelor nenumerotate: p. 1 titlul; P. 2 4 prefata semnat de patriarhul
Atanasie; p. 5-6 albe. Exemplarul Academiei Romne are pe pagina 6 urmatoarea notit
manuscrisd, In limba arabd:
-

Aceasta carte este proprietatea sfintei catedrale a Grecilor catolici,


din orasul Alep, in timpul presidentiei domnului kir Dimitrie, in 11 Mai 1851.
Pag. 7-12 arb.tarea cuprinsului. Pe pag. numerotate 1-783 urmeazd. textul Penticostarului pe 2 coloane, fncadrate In chenare de linii; cerneal& neagra vi rovie. Titlurile
unor rugaciuni vi in limba greceascd: p. 324: 'U; Tsvvaiov iv viroatv; p. 337: co it 64,[0,i0:,
laviOs,

etc.

Rezumatul prefetei (p. 2-4 liminare): incepe cu multumiri catre Dumnezeu. Urmeaz un scurt cuvnt despre patriarhul Ata.nasie Dabbas vi pe urm cuv.ntul lui Atanasie insuvi. Acesta inftiveaz situatia de plns a bisericii araba din cauza lipsei cdrtilor
bisericevti bine traduse. Spune ea a cercetat vechea traducere arabd slovd cu slova vi a
corectat-o dupd textele mai noi grecevti. Binecuvinteaza pe cei cari vor pastra aceast
non traducere vi blestemd pe cei cari o vor schimba, sau o vor explica gre.vit, in vederea unor anumite scopuri. Incheie cu aceste cuvinte:

Mana dragostei divine m'a miscat si cu rugamintea noastra ne-a tiparit cartea kir patriarhul Chiril, fratele nostru in desavarsirea sfintelor taine.
Calalogul anticarului Samonati din Roma (1911, p. 20, nr. 351) fi mentioneaz pentru
prima data astfel: aParacletice in lingua arable.% Aleppo, 1711, in fol. leg. Libro assai
raro stampato coi tipi del monastero di Ergoriste (= Targovivte) in Valachia da Atanasio
Dabbas patriarca di Antiochia. Manca anche nella ricca collezione del British Museum.

www.dacoromanica.ro

"v.

'

Pagina eu titlul (eoltul


17. Penticoatar arab, Alep 1711.
din st.inga, sus, rupt in original, a fost intregit de desenator).

www.dacoromanica.ro

PENT1COSTAR, 1711

40

Cyrille Charon (Karalevsky), Histoire des Patriarcals Melkites, III, p. 113.Dan Simonescu si Emil Muracade, Tipar romdnesc pentru Arabi In sec. XVIII-lea, in Cercetdri
iterare, III (1939), p. 19-20.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano, cota 161 A.

48. Catavasier [rrgovite] 1713.

Slavonete, rornnete i grecete.

Lipsind titlul din exemplarul Academiei Rometne, locul si data tipeiririi le-am dedus
din urmtoarele cauze:
1. literele sunt acelea ale cartilor tiprite In aceast epoc6. la Targoviste (v. de piltra,
Octoihul din 1712). 2. typografulti Gheorghie, care semneaz prefata, este cunoscutul
tipograf dela Trgoviste, Gheorghe Radovici. 3. pe verso ultimei foi liminar este tiprit:
aAniI Domnulta 1713 Martie.
Formatul 14X10, cm., cerneal neagret, 17 rnduri (uneori si 18) pe pagina. Paginele

nenumerotate, imptirtite In caete de cate 8 foi. Exemplarul Academiei are numai 2 foi liminiare, cu prefata reprodus mai jos si 17 caete, cu urmatoarele lipsuri: din c. 1, ultimele
4 foi, din c. 5, primele si ultimele 3 foi, din c. 6 prima si ultima foae, din C. 15, f. 4-5 si
din c. 17, f. 4-5.
Gravuri si ornamentatii tipografice putine si simple; caracteristice pentru coloritul
lor popular, sunt icoanele Invierii Domnului, dela f. 7v. C. 3. si dela 8v. c. 14.
Cuprinsul: catavasiile, cu indicatii tipiconale in bimba romnet si textul In limba
slav (f. jr. c. 1f. ri. c. 8); sinaxarul (f. 2r. c. 8f. 5v. c. 12); randuiala utreniei (f. 5v. c.
12f. 6v. c. 13), tot in slavoneste si romneste (tipicul). Deba f. 71'. c. 13f. 8v- c. 16,
urmeaz aceleasi catavasii, dar In bimba greceasc, cu litere cirilice. Ultimele foi cuprind
randurile sfintei liturghii.
Exemplarul are notite insemnate pentru raspndirea crtilor romnesti in sud-estul
Europei: pe la 1839 1-au avut Srbi (din Novi-Sad); a apartinut si Muzeului bisericesc
din Lwenv.

Prefata :

Prea sfintituluI i prea inteleptulul Mitropolitil, a sfintel Mitropolil UngrovlahieI, prea cinstitulul O exarhulul plaTurilor, Kirio, Kyrio Anthimil,
cea de rob cucrnica fnchinddune.

De vrme ce firea menease, catea cantri i Cara viersuri are a sa


priint, precum s, vde O la copiii ceI mici O plngdtori i Cu cntecile sant
adormiti. Ci i muerile cle testoare O c1tori i corabirariI, osteneala care
le vine din lucruri, Cu cntecele o mang5.e; de vrme ce sufletul, toate cele

Cu supgrare i cu osteneal poate s le sufere lesne, cand ar auzi cAntri


i antece
pentru atasta i eu am vrut s5, typresc Mast crticica a
catavasiilor, pentruca ceI ce vor vrea s cnte, s'O: nu cnte cantece curve*ti
*i drce.5ti, ci s cnte, catavasir i irmoasele acstea, ce cuprinde atast
crticic,. Carele sfiintil besrecir noastre dela Duhul stAnt fiind indemnati,

le-au alctuit spre folosul i al celor ce cAnta, i al celor ce ascult; care


carticic, ca acera ce este beseraascA, intru carea catavasif Iaste incperea
O viersulur a toate canoanele srbatorilor celor stapane%i i ale Majen' tul
Dumnezeu ale besereciI noastre cu cuviinta i cu dreptate s, cade s, sd
inchine Masta la capul besreciI noastre.
Pentru Vasta i eu de Masa dreapt urmare tiindu-m, o inchinti
prea sfintituld i prea inteleptuld Mitropolit a toat Ungrovlahila, Kyr

www.dacoromanica.ro

41

CATIVASIER7 1714

Anthimtl, stapanuld mieu i fcatorrului de mult bine, carea ma rog sa o


cu fat lina.
priimesti Cupriimeti bland*
Ala prea sfintii tale midi i plecatO rob, Gheorghie typografula.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romne, (cota 163 A).

Evhologhion, Targovite 1713.


A fost expus cu prilejul Expozitiei dela Sibiu din 1905 (cf. N. Iorga, Scrisori
inscripfii ardelene i maramurepne, II, Bucuresti 1906, p. 8).
Semnalat si de A. Sacerdoteanu, Inscripfii i insemndri din Costefli- Vdleea, In &del.
Com. Monum. Istorice, XXVIII (1935), p. 10, ca existent la biserica din comuna Piipua
(VAlcea).

Catavasier, Targovite 1714.


UPIKfIGIAPIO Ks XLT Tp16811gqdef KXHTipli q
IHSA6. I YIKMIt
76-111,

En'ItiliTRIIk
I

KANTS 1111ECTO T6T6

HMKA
4T.faj TAAM10171 fl
4Whilu,ATe1 Ao IMbusisAHiIi, I IV* ASAMHATStill

TdATI

Ti110

HSAk.

'AA

CS (

PSMASACK11.. WI TmpIiTh.I lid

LtApa I PSALRIACK'h,

C4

IIPHHh

4 czpiTa AuTponom

TS1S

/WAIIFIx 11144H7

ildulTponoarrk
HIKOAH10

K4HTMCS31411b

Ki

SAllASHKS
I

KOEKOA .

flHA1h, BHAOIVOKAAVIII. I
CMEIVITSASII 4Tp8 lomone cnifiwAiii.

TIAill'611111111. I Ad 21NSII

AEA8

X.

nJr1 'SEr8CT I Ai

PAAORIVilt.

In-8, 2 foi cu titlul i prefata + 138 nenumerotate.


Tiprit cu negru qi roTi, cu 19 rnduri pe paging, incadrate in chenar tipografic.
(un ornament final v. fig. nr. 18). Pe verso titlului se afta urmatoarea :

Insemnare de cate sa afl fnteacestil CatavasiYarTu.

Catavasiile toate de preste tot anul, cu hvalitele, Cu troparele


condacele, slavele i troparele i condacele la sarbatorile cle marl.

cu

Randuiala cantdrilor cate trebuescil la utrene.

Cantrile cate sa canta la cate trle Lyturghiile I cu alte raspunsuri.


PolyeleulO, Cu Psalmii izbrani i cu priplele

la toate praznicile, canarile cle veselitoare, Irmoasele care sa calla la anaford si la mas'a'.
Podobiile toate ale tuturor glasurilor.
Paraclisulti Prcista i prveliculti.
Pashalira, de acumil pana In 29 de ani.

18. Catavaeier, Trgovilte


Ornament la efirlit
de paginit.

1714.

Prefata:

Catra pravoslavniculti norod ala rarai Rumane0i.


0, Pravoslavnice norod, limbO rumansca, pzita de Dumnezeu, tara

crWinsca, In Doninul sa va bucurati, prin santa cantare cu credinta,


Cu nadIajde, cu dragoste mare: ca lat, s'au talmacit, spre al vostru folos,
car cu nevointa, din grecie s'au scos. Cant* slviti, ludati pre Dumnezeu cel mare, Cu dragoste, cu frica, ea este imparat tare, si pre sfanta
6

www.dacoromanica.ro

42

CATAVASIER, 1714

stapana, sl o laudati cu toti sfintiI Impreuna, slava mare sa-i dati a sflntelor praznice, tain s cinstiti, cntand cu fntelgere, i s'A o proslaviti
cu toti dinpreuna rugRune facnd, din tot sufletul- nostru sa grim, zicand: pr putrnice fmparate Dumnezeu cel mare, a tot tiTtorTule, Doamne
celti pr tare, da pace i. sanatate, buna norocire, ani multi i zile bune, i
cu fericire Domnului Stefan Voevod, ca s stapaneasca tara Ugrovlahiei

i s odihnsca fntru pr inaltatul scaun, precum sa cuvine, pazind tara,


miluind cum Taste mai bine, cu multa veselie, cu multe bunte, cu viata
fndelungat, inteadnci btrante, cu doamna, cu coconii, fntru toat naltim,
Cu rudele, Cu boTarii, cu toata multim, biruind vrajmaOT sa cu putre de

sus, cu palo, cu buzdugan, prin stema ce


pus, cd a ta Yaste mrir,
slava i putr, stapnir i cinst i toata tinr, cel ce e0,i mai nainte
de vci t'ara fnceput, acum purur i In vci fara sfarit,
Al Dumnvoastra de bine voitor i plecat fntru Ieromonalli FilotheY
ot Mitropolie.
La sfdrit

SfrOtti i luT Dumnezeu lauda. Lt 7223.


Bibliografiatil. de dl. N. Cartojan. V. Popp, Disertatie despre tipografiite romdire,sti,
Sibiu 1838, p. 62.

Oradea-Mare

Muzeul Episcopiei ortodoxe.

Sibiu : Biblioteca Mitropoliei.

Ceaslov, Targovite 1714. Slavonete i romnete.


ligle0Gl1Onh lb :ipe 4H diu CASNSRA Af 2 W Al H6d1ITI,
I

II

,A,811h

OASH-

A86AtI CdSiirrfA HEAPILIH f1K8M 4Tt1lT4 KHa TfilhWit. 4 BAMM tiikasMHHATSASH


AWMAII, 1W" .11.111satih, J KawraKssuu Koc56A. I KS Kiirocnosinha np.k Cfi1111TSASA
111HT(10110AAT6,

Kvii I iiHATm, 11:094Will.

CliSiiTA 11111TOOWAif 4 Tmor6gHive,

IHSA "i.Kg I Al ritiVr4 PJA"Htlk


Format 13 X 9 cm., din coale de ate 8 foi, cu 17 rnduri pe foae. Exemplaruj
Academiei are lipsuri, ultimul caet are signatura 19; din c. 18 lipsesc f. 6-8, din c. 1
lipsec f. 1-2, iar din foile liminare s'a pastrat numai titlul.
Don& xilogravuri Iisus pe tron (verso titlului) i Maica Domnului Cu Iisus In brate
(f. 8,v. c. 15). Textul slav, indicatiile tipiconale in romdnete; numai romn0e Paraclisul
i Sinaxarul (dela f. Ir. c. 16).

Bucureti: Biblioteca Academiei Romne, (cota 169 A).

Hrisovul 1u $tefan Cantacuzino, pentru scutirea preotilor de ddjdii,

Bucureti 1714.Foae volanta.


41X3I cm. text.
Plecnd dela vorbele evangheliei, c impdratii pdmAntului nu trebue sa ia dajdii
dela fa lor (preotii, diaconii i alti slujitori ai bisericii), Domnul Stefan Cantacuzino scute,te
pe toti ace*tia de toate djdiile, fiind obligati a da numai anual poclonuld celu
proa sfintitului Mitropolitd i celor doi iubitorT de Dumnezeu Episcopi, carele Taste pro
lge i canonicsc, pe ac 80 ughi de preotu.
Datat: (cM(s)td Aprilie 27 leat 7222. Pecete In ceara roie, aplicata.

Bucureti: Arhivele Statului, M-rea Sf. Ion [Marej din Bucurqti, pachetul 19, doc.
2, pentru scutiri de bir i altele.

www.dacoromanica.ro

43

SLUJBELE TUTUROR SFINTILOR, 1720

Catavasier (Ramie 1715).


Exemplarul Academiei, de formal I5X12 cm, n'are inceput, nici sfr0t. Incepe cu
coala nr. 4, din care lipsesc foile 1-2, iar ultima coalti are nr. 17, fiecare coal avnd

ate 8 foi.
Paginele incadrate in chenar de compozitie tipografic, au ate 29 rnduri, scrise
cu cerneal neagr i ro0e.
In preveliculd carele zia preotii la colivi..., urmeazii rugaciuni pentru Domnul i
mitropolitul trii: a toat Ungrovlahia (f. 2 recto i verso din c. 17), ceea ce dovede0e
tiprirea c.rtii in Tara-Romaneascd i anume la Rmnic, socotind felul literelor.
Pe f. 2v. din c. 17 incepe pashalia cu anul 1715, and trebue ca s'a tiparit i cartea.
Bucure0i: Biblioteca Academiei Romne, (cota 171 A).

Antologhion, RAmnic 1717.


Semnalat ca existent la biserica din SpAnta (Maramure), de Dr. Gh. Bran, in
Graiul Maramureplui, nr. 94 din 31 Mai 1935, p. 3, nr. 17 (prima lista).

Slujbele tuturor sfintilor, Bucure0i 1720.


T_TA1.411
GlInfifielle Ae Owe. I iiii
ii li) C4i11tHAWIII.

AICSA 4TAIra TIXANIVIliTZ

NU AHMEd p8Immuicivh, enpo 44iiver4 Ai OWE : Wil Th101'11 I 4: MIAMI nirk


.tantitu,ATiti ,komiHilil, a [irk lISMIIFIATSASti WSAZASHTC4110 I a ToSAT% 1.1,A0A NAVAHiCK'h. lwait ilinconAl dAfaARAOS KOMOA . I KS RAT'IliHT/A nprk c4ikAT8A8A IVIHTIICBOAIITh Mk krrpoKAAKTEA, I KO PHIffIAIk. I 4 C4111T4 11/1AWkCTIIIII, I 3 TsTsinvos
czisfilontiqik. .3 B8K8popr. I ad IH81111 AMA XC, i Mlfg.
Ai Gtigil hpomwHAKSAK iriLmeti8nk.
I

In-40 mic, 3 foi liminare -I- 159 pagini; 28 rnduri pe pag., cerneal neagr 0 ro0e.

Pe verso titlului, stema trii, cu capul de bour in stnga 0 vulturul cu crucea In cioc,
In dreapta. Patru stihuri politice sub stela.
Urmeazti prefata dare Nicolae Alexandra Voevod, din care extragem urmatoarele:

Dreptil aceTa 0 eu smeritulii, uitAndu-m la facerile de bine


0 la pArlejul ce de apururea cunoscil dela mare insufletirea Inaltimet tale
0 puind5 in typar acum fritai slujbele de olVe pre limba rumneasc, amil
socotitil ea, inltimel tale, ca und incepere bung. 0 sfamit'd alesti a toata
binelul pravoslaniceI TriT RumAneti, sa cuvine a-1 trichina.
Ca cum eti chip insufletit a tuturor buntatilor si fncorunata nu numai
dela Dumnezeu cu podoaba domniel, ci si dinti firea marid tale cea blagorodnica cu bunatatea intelepcIunet, incAtti nu numal pre tott at veaculul
cestuI de acumu fl Intreci Cu tiinta i cu fnvatatura, ci si din cei vechi
pre multi i-aif lasatti In urma. Care a6asta Taste mare lauda si podoaba

Pill noastre, de vrme ce s'au Invrednicitti unuI Iroosti ca mariIa ta.


Drepta acga amii socotitii ca sa sa dea In typariu ackste Slujbe de
obste ale tuturorti sfintilorii.
La pag. 157 jos:

TypAritu-s'au la anul de la zidirea lumiI 7228, incepandu-se de rposatul Dionisie Ieromonahul typ.; s'au sfar0tii prin osardira i osteneala
SavveI Ieromonahul, igumen Besricii tuturor sfintilor, typ.

www.dacoromanica.ro

44

SLUMELE TUTUROR SFINTILOR, 1720

La pag. 158: Rug5.6une carrl pravoslavniciI cititori, din care extragein :


. . . . unele [greseli de tipar] mici cum nu le-am putut vedea, altele
le-am prins vste dupg ce s'au tiprit, ci neavnd ce s, fac, au trecut;
yeti ti, fratilor, i aasta, c amend' cei invtati au czut i rmind numai

eu Insumi, Dumnezeu stie cu cett nevoint am tiprit rmsita ce-au rmas,


cu oameni prosti i neinvtati, ca i Domnul Dumnezeu sA v. Tarte tuturor
gresalele voastre, Amin.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romgine (cota 179 A).

Daniil, Mitropolitul Ungrovlahiei, Pastoralei despre postul Mare (Bucuresti 1720-1731). Foae volant.
In-40 mic, 4 foi nenumerotate (ultima paginti, alba). Drept titlu :

AM AXIKHG-3ea;

KX

MIT I krrpoBASO4, tuii 65,4411

11111 IlIHTP0110-

HAAKNIHAWph.

Din epilog

Iar de v, yeti arta neasculttori poruncii noastre si 1enei asupra


invtturii acestiTa, nu numa cA veti rmnea in judecata luT Dumnezeu,
ce pre carele 11 vomd afla c5. nu face dupd curnd scriemd, imuli ca acela
va lua si pedeaps, besericeasc5..
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romrine.

Evhologhion, Bucuresti 1722.


elfX011011011 ISAFK1I illaTKEIIIKY. I a
9.17HASiitita

M8 rpfilliCKK.

StiltfAI,

Tpiia

W8131

Tiff1804T11, MKS

,A,f,ctuss 4011A1Tfii AOMIHILI nrk lISMII-

T6t1T1t 10134 PSMN*HiCKX, IWAHHII litKOAAI flAMan,48 :


&taco., I 11/411rPOKOPAdTX I KS 6AtirOHFHTA1 ill KS TOWNS KlIGITSAAA no* c*iiiktiTSASii illinvononwc Orrpoimixhil I KO ,A,AFITFLIk.
CKASHSAY EiticSoirlianwpik. 'la "SHSAI1 AMA Xi, AtKEL I (Al GiIKKA ifillOMO-

HATSASrl 06AltASHT6010

HAKS411

).

In-40 de 7 foi liminare (cu titlul, prefata, si cuprinsul) + 555 pag. Cerneala neagra
si rosie, cu 25-26 rAnduri pe pagind. Pe verso titlului sterna tarilor romAnesti, cu versuri
de laud6, lui Nicolae Mavrocordat.
Xilografiile i ornamentatiile sunt in general mici la p. 87, 257, 334, 554 (facs. nr. 19),
la p. 436 (facs. nr. 20) sf la p. 555 (facs. nr. 21).
Prefata :

Cu cuvantar c mal de nainte. Catr5, pr sfintituld si de Dumnezeu


druituld Arhiepiscopd i Mitropolitd a toat, Ungrovlahifa Kyrii Daniilil dupd
c5,zuta datorie ca unit stapand ii aducd plecat inchinaciune.

Toat facer de bine care s face de eel ce o rubescd, atta la part


bisericsc, catti si la c politicscd, iaste sfnt, cinstit, i ludat, si placut
luT Dumnezeu i oamenilord. Iar maT als, i maT priimit Innaint luT
Dumnezeu (Pr sfintite Printe), iaste s, aTh5, nestine purtare de grij a
indrept si a addph cu deschider i cu fntelger invlturilord poruncilord
DumnezeestI pre cer de aproape aT sAi. Dupd cumd singurti cuvntuld Mntuito-

www.dacoromanica.ro

EVHOLOGHION, 1722

45

rTului I1

marturiseste, cd cela ce face si Inv* mare sa va chierna intru imprtila ceruriIor, ca nimicri anti nu Taste mar de folos omului aid' pre pmntil,
mcarti i toatil lum de aril dobandi, au mdcarti i ma.1 invtatti decal" toff de

aril' fi, MTh' dectil numar fapta c bun, de


vrme c zice: piarde-voiti intelepciun Inteleptilorti si de fntelger intelegatorilorti
vol lepd. Pentruc intru arntindoao Testa-

menturile si in c vche si in c noao,


Gehl mai de folos Taste a face bine, si

a cunoaste pre Domnulti si a face voia

luI,

fntre carel de mai Indoit cinste santa Preotii


vrdnici, mai vrtosti aceia care sa ostenescti
Cu cuvntulti
Cu fnvttura. Ca de vrme
ce totti celil ce face cu caldur i cu dragoste
lucrurr ca acst, au ding parl mirensc va
19. Evhologhion, Bueurelti 1722.
fi, au Duhovnicrascti, kanda dulciata prin auzir
Sfarqii de pagina.
fntelg,er cuvantulur Dumnezeescti: if Taste
de folosti, cu catti dart"' ma): vArtosti Arhiereii i pstoriT, si mal maril indrepttorr al Caselorti Dumnezeesti si dipmuitorii tumid sale eel' cuvnttoare cAtraIntelger i psune c sufletscA, cu
cuvantulti si Cu lucruhi indoit cinste i folos vorti *Ugh. La care direptti

.1W
Nat

Woe
Srr4Sre

tVsf

ao-

lk.63

VUZITIMMV44441144V12T
&"-g
20. Evhologhion, Bueureqt1 1722.

Maca Domnului

Cu

Chrietos In brate.

acla urtndu-te i sfinfia ta, pr sfintite Printe, cu fierbinte poft


a Ka ostenl catr svdrsir lucruluT, i catr intelger tuturorti In limba
Noastr. c RumanscA, cu ravnitoare grij, nepuind6 In socotl chielturala,
te-a nevoita a (IA In typariii cart ce sa chiam Molitvenicti, pentru binele

www.dacoromanica.ro

46

EVHOLOGHION, /722

folosulti celorti ce citescO si nu intelegti putr cuvintelord (KsicKifiTenop),


aducandu-fi aminte (Smfdirre) de cuvantulti fericitulur Apostolti Pavelli ce scrie

card. Corintlakr, la ntala poslanie, Capri 14, stihti 6, unde zice: Iarti acumti
Fratilorti, de vol. veni card vor graindti in Emil, ce voi5 folosl voao? no6,41
iarasti, stihO 14: de md. voi0 rug In limba striin5 Duhulti mieu sa roaga?

lard mintea (mgiliTt) m Iaste MIA de roada, stihti 18. MultAmescil luI
Dumnezeu ea mar vartos5 decatO vol de &MO tog graescti In limbI, ci in
Besreca voesc5 a gral (stihti) 5 cuvinte (itsgi;urri) cu intelgere ca si pre
altiI sa-I folosescti, de catti zce mil de cuvinte
In limba striina: si mar totti capulti acesta
pentru adasta scrie. Asijder i Proroculti Da-

vid ne indmna spre cantare i spre intel21. Evhdoglzion, Bucure01 1722.


Heruvim.

gere, PsalmO 46, stihti 7: cantati DomnuluT


nostru cAntatI, cantatI Imparatulur nostru cantatI, i mai adaoge cuvantul5 de zice, cantatI

Cu fntelgre. Ded pre acste sfinte fnvataturf luandu-le sfintia ta aminte, si cunoscandu-le c5, santti pline de road,
de folosti, i mar vartosti ca totti lucrulti dup5, ce-st a sfarsitulti sa tocmste
sa lauda. Asa si sarguitorrulti lucrulti al acestil earn spre talmcir nmuluI Rumanescti, cu neadormita ostenla, i cu neimputata chieltuIala incepandu-sa, spre trebuinta Caselorti celorti DumnezeestI i spre intelger noroduld, dupa poft5, s-au typaritti i savarire au luattl. Pentru care pricina
sfintii tale ca unul incepitorti de ostenla spre aducer de lauda luI Dumnezeu, i ca celti ce te-al tinsti mainile spre savarsir acestuI lucru vrdnicti
de cinste, de la top' lauda ti sa cuvine. Pentruca multi din eel vechi au fostO
laudatI, uniI pentru 'Marie i vitejaI, altil pentru vredniciIa incepatoriilorti.

Iar sfintira ta, macarti ea sa cad aid dupa obicaulti celti de obste all
slugilorti a-mi indemna conddulti la o lauda mar mare, vrdnica alselorti
tale bunat54i i acelorti placute de Dumnezeu petrcerr, numar pentru cad
cunosc5 pre minemti foarte neiscusit5 i slabI la cuvantti ca sa ispravesdi
acIasta, tacti neadormir c de toate noptile, posturile cle necurmate, lasu
nevointa ta c mare si nelenvir c cu nevointa spre cinst i podoaba bisricilorO, spre indreptar celorti gresitr, spre invt5,tura celorti bisericestl,
spre ajutorIulti celorti striinI, spre intoarcer celorti nepocaitI, spre linist a
toata turma c sufletsca i trupsca eel Taste incredintata dela Dumnezeu, carele acst toate te arata altO ravnitoriti Ilie, i nou Avra,a,mti: ac,st
toate le tact'', pentruca ajunge ca lauda nu incetza a te propovedul in toate

partile ca pre o inchipuire a tuturorti bunatatilorti. Priimste darti pand


inteatata ganditorIule de cle DumnezeestI, cu ochiO blame] acestti
dar5 ca unti semnu de multamita, i ca unti zalogti al desvarsitei ml
cucerif si nu te uith, la micsorar lucrulul ci mal vartosti la huna cucerie a
nevoitorIuluI, i trara,ste la c de purur slava a BesreciI, sporind5 i adao-

gandt acste nemuritoare i vrednice de mare lauda" lucrurl, care santti


spre cinst i podoaba sfintelorti lur Dumnezeu lacasurr, ca sa pop' duce In
c dupa urma poclonti bine priImitti dinti parga roadelorti a ostenlil sfintii

www.dacoromanica.ro

CEASOSLOV, 1724

47

tale, innaint vecIniculuT imparatti Hs., alti carda clara i nespusa mila, farasI rogii sa fie umbritoare crstetulul sfintieI tale, Aminil.
Alti sfintieI tale pr smeritri intru poslusnicI i fierbinte
rugatorfu catra Dumnezeu, Savva Ieromonahulti Typografulti.
La pag. 554 sunt cateva randuri pentru iertarea grevtlelor de tipar i pe ultima

(555) urmatoarea pretioasd precizare:

Insa sa tii atasta, ca de ver cerceta pre amaruntul randuIalele i tal-

macirea acestur Molitvenictl si de veI potrivi cu niscare izvoare slovenesti,

veri de unde ar fi typarite, si nu sa va potrivi, sa nu te pripesti indata a

defaima, caci noi amti urmattl Molitveniculul grecescti, carele l-au 4paritti
Nicolae Glyki, la anulti dela Hs. 1691. Si dupa catti ne-au fostti putinta,
intru intelesti si r'ndurale amti asazatti, pre alocurea amti si adaosti in talmacire pentru scurtarea limbii rumanesti, asijderea si la invataturi si la
randurale pentru prostimea preotilorti i pentru mai lesnele lorti. Iar cle

ce nu s'au pusti nicidecumti, s'au lasata unile pentruca santa arhieresti,


iara altitele pentru ca nu le slujescti pr acste locuri.
Mai jos, sub un serafim:

Sfarsit i luI Dumnezeu lauda.


loan Rou, In Societat ea de mdine, 11 (1925), p. 111.
(1929-1930), p. 377.

A. Filimon In Dacoromania, VI,

Bucureti: Biblioteca Academiei Romttne (180 A).

58. Ceasoslov, RA.mnic 1724.


tIVIGOGIIORIL I Upe KSHOHAt 4 ckie Tokrh

cAkitga At S un) At HOAEITI,


CdfjiTa iriKonfa S PHm: KS noIIK8A111 44114HiCTY KHfl 1111181SAT lui TUZ1iT1 .
pSHKe llJl T6.11-ti
M 4qp1 TvnorpAjdshil Al Hs, wii M Tvnsolllyk St11111114 Kipul,ri,
Ilirk ciij rSSi wit At AA/10W I cHT6pIOS Kvi ,A,MAtICKIIHIs irtiK0-

11SAY PHMHIIKSASA.

21.118Alt AMA

11,141111t ASAX

aA. fIrSc, gS.

I Af flAte qfPHABOAiditlx.

In-80 mic, 10 foi nenum. (titlul, predoslovia i cuprinsul) + peste 508 pagini.
Predoslovia, care este semnata de Damaschin, Episcopula 116.mnicu1uI, cuprinde
explicarea slujbelor din timpul zilei, incepAnd cu polunotnita, carea sd zice rugddune
din timpul noptii. Urmeazd apoi astfel:

A doao lauda raste, carea o facem In vrmea utrenier...


A treIa laud Dumnezerasca Iaste carea o facemti in asult cel

tal dinti zi...

A patra lauda, raste carea o facema in tasulti alti treilea dinti zi


A cincea lauda raste carea o facemti In tasul alti aselea dinti zi...
A sasea lauda Iaste carea o facemil in asulti al noaolea dinti zi
A saptea lauda Iaste carea o facemil seara mainainte de apusul soareluI, adeca VecerniIa...
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romano, copie fotograficd (184 A).

www.dacoromanica.ro

48

N. MAVROCORDAT, DESPRE DATORII, 1724

59. Niculao Mavrocordat: Despne datorii, Londra 0 Amsterdam 1724.

Grecete 0 latinete.
Ilspi xx011x6yzwv I

6E6Xog

auTypapsica nap& zo5 86as6savectou, I Wilkozrou, xxi.

csocpuniTou I aeiVTOU %at '6'911610W ItaCrIS 06TypoXxxEct I KupEou, KupEou I 'IS/ANNOr

NIKOAAOr I 'AXs&tvapou Maupozopacirou Bos668x.

Liber I de officiis I conscriptus a piissimo, celsissimo atque sapientissimo I Principe ac duce totius Ungro-Valachiae I DOMINO, DOMINO I
JOANNE NICOLA() I Alexandri Maurocordato Voivoda. Graece et latine.
Londini: Typis Samuelis Palmer, 1724.
I

In-120, de 8 foi + 212 pagini. Primele 2 foi liminare stint albe. Pe foaia a 3-a verso
este portretul lui loan Mavrocordat Intr'un cadru oval, avand jos stemele Munteniei si
Moldovei. Litografia este semnat.: J. Clark Scalp. 1724. Foaia a 4-a cu titlul, este alb pe

verso. Foile 5-6 au prefata lui Gysbertus Dommer. Foaia 6r are 2 epigrame, una greceasc semnata de 'Itucivr% b vAX6spso (1)cApixto si urmiitoarea :

Vis itur hac tabula tuus, alma Valachia, princeps,


Gloria Graecorum. Musis quam sidus amiruni!
Oris honos talis. Mentis miracula quanta!
Eloquium varium, Fletas. Sapientia summa.
Stephanus Bergler.

Pe ultimele 3 pagini liminare, cuvAntul catre cititori al lui Thomas Fritsch. Textul
latin este In partea de jos a paginei, pe 2 coloane. Alte 2 gravuri cu scene de vAnatoare.
Prefata lui Gysbertus Dommer:

Illustrissimae Walliae Principi, Tanta est, maxima mulierum, hujus


operis argumenti praestantia, tam eleganter, pie, et concine disserit de moribus homine Christiano dignis, tanta est dignitas illustris Auctoris, et tam
raro aliquid de re literaria ab istis orientalibus mundi plagis ad nostras
solet pervenire manus, ut hunc libellum Regiae tuae celsitudini non ingratum
fore merito speremus. Princeps est Auctor, Principe igitur dignus Patrona.
Nec Te pudebit de bonis moribus legere Principem disserentem, quippe quae
tantum exemplum morum Te bonis civibus praebeas; a quibus ideo omnibus
merit in deliciis habearis. Virtus quidem divina per totum hoc spirat opusculum, singulioque fere lineis egregiam suam speciem lectoribus conspiciendam ostendit, adeo ut dignus liber sit, qui ab omnibus piis legatur. Duas
apud exteras gentes editiones vidit, his tamen adhuc ignotus tuam supplex
rogat tutelam; quam si impetrare liceat, aliud ejusdem Auctoris opus, nondum typis mandatum, propediem edituri sumus. Sed ne diutius regias tuas
aures detineam, ut diu prospereque vivas, diu prospereque ill ustr i s conjux
et liberi, exemplaque eximia civibus omnium virtutum tanta prosapia dignarum semper maneant, hasque gentes pie justeque regant, votis omnibus orat.
Tibi, illustrissima Princeps, omnibus obsequiis devinetissimus.
Idibus Aug. 1724.
Gysbertus Dommer.

www.dacoromanica.ro

N. MAVROCORDAT, DESPRE DATORII, 1724

49

Prefata lui Thomas Fritsch:

Lectori benevolo Thomas Fritsch S.

Cum ad me ante annum liber hic Celsissimi Valachiae Principis de Officiis esset perlatus, mirum ille protinus eruditorum studium excitavit, qui
ejus copiam sibi fleri avide propemodum postulabant.
Repetebant alii exhistoria novissimorum temporum Alexandri Maurocordati memoriam, quem inter Byzantinos proceres interpretis praecipui

munere, et legationibus Viennae et Carlovicii in arduo pacis negotio et


eruditione quoque conspicuum meminerant. Alii filium parrabant propria
virtute ad principale fastigium evectum, paucis abhinc annis, belli tempore
a Caesaris militibus in Transsylvaniam abroptum, post pacem restitutum,
in omni fortuna tam excelsum habere animum, ut hunc ipsum commentarium in captivitate, quasi per otium, composuerit. Cuncti tamen non propter
haec externa potissimum, quod esset curiositatis; sed propter ipsam operis
structuram librum hunc esse quaerendum, memini, quod affirmarint. Scilicet
in argumento gravissimo summam tractandi solertiam, rerum haud vulgare pondus, luculentam ordinis concinnitatem, elegantissimum sermonis ornatum praedicabant. Imo cuncti uno fatebantur ore, non decersisse Musas

oriente, nec situm ibi litteras duxisse, verum hinc potius, quam splendide
habitent, apparere.
His motus autoritatibus, cogitavi statim, quomodo minus impeditum
operis huius usum redderem. Adeoque, ne Bukuresto per longinquum iter
et nostris commerciis insolentius ejus exempla accersere cogeremur, hic
illud recudi curavi, et nunc cum Cl. Stephani Bergleri interpretatione Latina
propono.

Ad ornatum autem libri plurimum esse accessurum merit credidi, si,


quam nactus eram forte, Principis autoris imaginem adjicerem, ut vultus
etiam Ejus cum gravitate serenus nosceretur, qui mentem in his commentariis tam pulchre expresserat.
Denique sponsor sum eruditis, qui me ad hanc curam suscpiendam
accenderunt, fore, ut, siquid postea hujusmodi cimeliorum ad me perveniat,
cum ipsis illud pariter communicatur.
Lipsiae, Cal. Febr. 1722.
La sfaxit, p, 212:

Juxta exemplar, quod Lipsiae excudit Joh. Georg. Schniebes.


Unul din exemplarele ce avem, a fost ditruit Academiei RomAne de dl. N. Ciotori;
el este legat fn marochin rosu, Cu flori imprimate In aur; la mijloc si la colturi monograma fncoronat a Regelui Gheorghe al II-lea, al Angliei (1683-1760).
Fostul profesor dela Universita.tea din Zagreb, Dr. Georg (Duro) Krbler anunta Acade-

miei Rornetne (scrisoare din Agram, 8 Oct. 1912), ca." are un exemplar din aceiasi carte,
dar tiparitii, la Amsterdam 1724. Din descrierea ce-i face, cat si din extrasele copiate
trimise, rezult c avem a face cu o simplii editie de titlu, In care singura deosebire este
numai prezenta cuvintelor:

AMSTERDAMI: I Apud GYSBERTUM DOMMER, 1724.


puse jos, la titlu, In locul cuvintelor Londini: Typis Samuelis Palmer 1724.
7
22671

www.dacoromanica.ro

50

N. MAVROCORDAT, DESPRE DATORII, 1724

Dan Simonescu, Epigram(' omagiale scrise Domnitorului Nicotae Mavrorordat,in Serbia,


Bucureti 1941.

Bucureti Biblioteca Academiei Romne, editia dela Londra (185 A).

Apostol, 1725.
N. Iorga, Scrisori si inscripf ii ardelene f i maramuresene, II, p. 34, 11 semnaleazd ca
existent la biserica unit din Majen i (Alba-Iulia). Nu arat locul tipririi.

Slujba Sf. Stelian (Bucureti) 1726.

Grece*te.

I ETFAIANOT. I Nov T
AKOAOTOIA I Tot) Woo xxl Osotppoo larpbc
Tcp@rov T6not ixao0stax. I 'AvxX(6p.aat, tLv Ttvtv eiiXa6Giv xv I 'EnttLeXsE4
vat St0p0c6ast zo6 iXscxEcrcou ivI azoob.Eot xupEoo retopytoo zo6 TparcsCo[u]vtEou.1
lhpec To/3 aiSsattttorirou iv isp35at, xop(ou I Rcuri DrciiCxxo6 'IotxwasCri. 'Ev gTSI. tpx5".

Slujba cuviosului i de Dumnezeu daruitului Pdrintelui nostru Stelian,


acum pentru prima oarA, ieit'd la tipar, Cu cheltuiala cdtorva ev1avio5i crestini.
Cu sArguinta i cu ingrijirea celui mai mic Intre invatati, domnul Gheorghe
Trapezuntiul.

De care prea cucernicul fntre preoti, domnul Popa Stoic,a Iacovici. In


anul 1726.
In-80 mic, 8 foi. Titlul Incadrat 1ntr'un chenar inflorit. Cerneal neagr i ro,ie.
Pentru editia romneascd, Minnie, 1787, v. Bibl. rom. veche, II i IV, nr. 515.
Pentru ed. a II-a, Constantinopol 1819, v. Papadopulos-Vretos, Naos)A-rivtx-'9 430.0),1trA,

I, p. 163, nr. 448.


Bucureti: Biblioteca Academiei Romne, dar dela D. Russo (189 A).
Nicola Mavrocordat,

Despre datorii, Londra 1726.

Grece5te

latinete.
O nou editie, de titlu, ne arata d. Gustav Finkelstein. Dupa ce se reproduce titlul
editiei din 1724 (v. mai sus nr. 59), adaoga:

Impensis, Fletcher Gyles, ex adversum hospitio Graiensi vico dicto


Holborn MDCCXXVI.
Foaia de titlu este evident lipita la volutn, care in restul lui este identic cu editia
din 1724, doar c are In plus, dupti p. 212, o foaie nenumerotat, cu Index Capitum.
Fiind singura editie cu tabla de materii, o reproducem:

Cap. I. Prooemium scopusque libri et qui de Officiis scripserint.


Cap. II. De bono et honesto, de virtute, definitio officii et quot modis
dividatur.

Cap. III. Unicum finem hominibus propositum, esse unum solumque


Deum.

Cap. IV. De cultu divino.


Cap. V. Divina providentia omnia gubernari.
Cap. VI. De timore Dei.
Cap. VII. Deflectentes ad superstitionem corrumpere officia pietatis.
Cap. VIII. De spe in Deum.
Cap. IX. De humilitatione et danda ininaicis venia.

www.dacoromanica.ro

LITURGHIE, 1729

51

Cap. X. De excellentia hominis, hominem esse animal rationis particeps,


sociabile, aptum coetibus civilibus. Deinceps generatim de virtutibus, turn de
sinceritate, de simplicitate, de recta conscientia.
Cap. XI. De fortitudine.
Cap. XII. De temperatia, modestia, moderatione et sana sobriaque mente.
Cap. XIII De justitia.
Cap. XIV. De justitia erga Deum, cujusque erga seipsum, multifariam
esse justitiam, officiaque inde manantia varia.
Cap. XV. De poenitentia.
Cap. XVI De beneficentia et liberalitate.
Cap. XVII. De prudentia et sapientia.
Cap. XIIK (sic). Sanctos homines dictis et factis exercuisse prudentiam.

Cap. XIX. De probitate, qualisque sit probus, virque bonus et integer


vitae.
Bucuresti: Biblioteca Gustav M. Finkelstein.

Minologhion i Octoih, Suceava 1726.


Arhimandritul Leonid In .71typna.nr, ThraucTepeTea Hapo,woro "[pece hiaeuva, CCXXXII

(Mai 1884), p. 39-52 semnaleazd aceste 2 carti tipdrite inteun volum, in-folio, 410 foi, ca exis-

tente, atunci, in Muzeul Academiei Teologice din Chiev (apud Damian P. Bogdan, Contribuliuni la Bibliografia romdneascit veche, Bucuresti 1938, p. 8-9).
Pentruca nu cunoastem tipografie la Suceava in aceasta epoca, credem ea' este o
editie de titlu a Octoihului tiparit la lasi, 1726 (Bibl. l'OM. veche, II, nr. 191), la care se va
fi addogat un Mineiu pentru sarbatori, unul general", cura II caracterizeazti D. P. Bogdan
dupa Leonid (deci un Minologhion).

Intclia'in? pi tara' pentru tineri, Wmnic 1727.


S1avone.5te. Editia
Editie, de data aceasta numai slavoneasca, a Bucoavnei slavo-romane din 1726 (v.
Bibl. rom. veche, II, nr. 193).
Stojan Novalrovid, Byanapa ea Cp6e o,4 1727 .a 1734, In Encuna epacaor yueaor Apylinea,
46 (1878), p. 230-242 (apud Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre Romdni
Jugoslavi, in Cercetdri literare, III (1939), p. 187).

Liturghie, Bucureti 1729.


A1111116364111l1e 11114 G4)11TelleI 111rTXPrill I ginwok
H111011 a ASA imini) 3ATO8CTK, a /a E.11 I Clitqf
117.06H111,1-1AMIlt

porro;

CV11.1,11

Wil

1-1powcifilua

liamk
WI

Kli116 n111%13AT. I 4 slit1HAI no* lISminiATSASPi

ltSirkASAT6f110 a TTS ItAfitt PSMAFJ1*CKS, I 1WAHA IRTKVW14E altEatitiMIS KOHIGA

izS T6ATi KTIATSAM IIk 411U,IITSASri IalIHT(30110/111M AMI


HI111111.

Oyer13013/1AVEH,

I 110 Ad-

lithaipiit1miltvpi1. I Ad 71H8t111 Afila XE, oatirgA

C4IliTa iti1TOOF1Otlif
KtNipmiKSR 4HTI38 1113M1414 HfItt I GTIlld ITIKW61-1,1"

In-40, 2 foi liminare + 210 pagini; 26 randuri pe pagina, cerneala neagra i rosie.

Pe verso titlului stema tarii, cu stihuri politice. F. 2 liminara cuprinde Pinaxii, la sfarsitul caruia este o frumoasa vigneta, semnat jos: M 6.
Catalogul Bibl. diecezane din Lugo, p. 92.
Bucuresti: Bibloteca Academiei Romane (108 A).

www.dacoromanica.ro

52

OCTOIH, 1730

Octoih, Bucureti, 1730.


MIXCHITh. I 4 BAAME, Af Omit; -,-HRAllsiTEA MAI)
HI
npit anatithITSASii virsnmStiTpto I a T6ATI 100/1 PSAIAH*CKS. WI?Il it OA
fi A la A H 08 K O
o A.
KS finhitilfat, LIJI KS KTMTSAAd np
OM IIMTSAg ll1HTponone AltY krrpoKAANTgri. Ho A a HIHil b. I 4H C$1i TA al HTOOHOilif 3 ESKISOWHAWIL
LISAls, MM Xi. 0441" A. AA :AM% AEAd
acji,A
At KStlip HHKSAY 49,08
116(14 fOTgit iikw[thqk Thorp:48AL
(OKTOHX

Ai] CliGIVE, ll/A

In-40, 2 foi nenum. -I- 464 -I- 166 p. -I- 1 foae nenumerotata; cerneala neagra
roie, Cu 26 randuri pe pagina.
Colatiunea paginelor: primele 2 foi nenum. titlul, Cu sterna tarii pe verso; insemnarea cuprinsului, cu gravura Sf. loan Damaschin pe verso. Pag. 1-164 textul Octoihului.
Pag. 1-166: Incepulul cu Dumnezeu Sfa,ntul, slujbelor de obte ce sa canta la unula i la

multi sfinti dupa randuiala. Ultima foae nenum. are, pe recto, Scara slujbelor, iar pe
verso o invatatura despre randuiala slujbelor, urmata de aceasta notita:

Tipdritu-s'au la anul dela zidirea lumii 7239, in mitropoliTa Bucuretilorii.


Cucrnicul intru preoti, Popa Stoica Iacovici Typogralulii.
A. Filimon In Dacoromania, V (1927-1928), p. 606.

Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.


Bucureti: Biblioteca Academiei Romane, copie fotografic, (cota 200 A).
Galati: Biblioteca V. A. Urechia.

Apostol, 1731.
Semnalat de N. Iorga, Scrisori fi inscripf ii ardelene fi maramurefene, Bucureti
1906, p. 144, ca existent la biserica comunei Petridul-de-sus.

Slavonete. Ed. III.

Melia inveifei turei, Rmnic 1734.

ndpEo6 xxidifte fa_ 1110KWAVIt firit nists


I

TOAKOKAHVI SEK6H-IllArW MC/ATOCA6KYA, M-ATKIII

6SKKItl il clairH: TAME. f ROATKOf


OV'MK6AA
:
11 AtKAT A

111111.

ENHSiNCTKK. 110KIAH1fe A CATtfH1EA11%, KCAKHA191 KAHKEIIEArK. I H


W
IlltWW. FXHA, 11,-HA I K118611Thil 10111180E1PMf IIPAKOCAAKH ,11'W iippniiKtvna,
MHT110[10MITA B.Ahllici,A,CICAPW.

LiCOIATH ti KA

ItICApCKell'W. f HAFINATAC/i1 KK egitzoillii

IliTw am. 1a4-NA, fmelo Gen.


lntia invkturA a copiilor; in el litere i cuvinte, deasemeni talcuirea
pe scurt a celor zece cuvinte din lege, rugaciunile domnului, simbolul credintei i cele noud fericiri. Din porunca, binecuvAtarea i cu toata cheltuiala
Preasfintitului Domn, Domn Vikentie Ioanovici Pravoslavnic Arhiepiscop i
Mitropolit el Belogradului i consilier al Cesarului. S'a tipArit in Episcopia
RAmnicului, In anul Domnului 1734, luna Septemvrie.
Phimuntiitcog,f

(Trad. de D. P. Bogdan).
In-80 mic de 8 foi fara numerotatie i 78 numerotate. Talul este tiparit pe ambele
fete ale primei foi. Urmeaza o prefat, i un mic abecedar.
Din prefata, extragem urm,toarele:
IIPGA0G110'Ele
GOMM KO KCiA1K IIIIAKOCAAKHIUM%.

KHKEHTI hiY/I6HOKH'IY Bliif10

COI,

AllOCTTIO

11(11130CAtiKH bJA

fl1EiKOnk filMir (IAA-

HTOWHOAATIt KCH'W IlptIKOCAAKHAI'W HaflOAd 110,A,KAACTTIO no vfAnnv PfkimcKerw

www.dacoromanica.ro

INTAIA

53

TUR X, 1734

IIC4ilt,RATAlottiartveRt, KO CipKT11, CAMI6HT11, X8nriyin, X011 KATIH, IitIhtTk TIA1HillKA(ICKOMk,

T'OMS. 1LIApnarw
ineaa8 rpitcTomgLo, A

Cti[ICKOri, irtl II(31 C'ftltIrW 11,1CAOCKarll, 11141INICTIL1 CSIA.


ilArW alCiliT/11
rX4 fifya ,icubrigavh, l np6ctiark
H1I

Tiavice

Minio., !lo

CA6110, TAKW nponork-

Hl 110CT,IIKAh1141 HACE. M1WiHHKIXII C/16114

rdisanoll-ke,YA, Ilo 4111s1CMINOIWk ilPIACTAKHTH KtiArk cho Ag6Klisio

tk,i AKHItI

a11611.155 C116Ka ll51/11 OirrOTORAHilitHI.,

compicatpsio Kciwk roIosqIpHw


fi3,A,TH

fi 3110,111)COMS

KS

610

iRiJ, H TOAKOBAH11 AEChiTH

minp, fl TOAKOKAHH drA1130414 ii*oki, ATKIA rX,HiR


Ti'PHOL118

gc-kavh,

Asipe

nockb%ium-K

TOlitiKW AWEHOMA1101 all.11 6gal

unca"not, no uth ,A,6,KHOCTH

Thiatl, , cii'i
TpanisS,

BtrOCgiu1

fi

03AIORMIllikiNIK tki,Z1,WA18.

KW MFL

CilelFHFICKOMS

AllihiTH

r"Aiaas

KHA/KHL1,13

E6-

BAH()
GAMKFICTESS,

AlltiAEKT*, liKHAKA3A111110,

kace

ii noSqiiato

1111,1KOCAMIWW 11,1136,10:1 HITJrG 4AII6i1ICKtirW. 111111MATI ovEtv dio KHANCHLI,S, fi

geTApape

a)KI 1111 11111, pa3SWki1TI fi CAOKA cAaS, AaBKCT avOran ficnpAgnm Kaine NIATIE, fi no
BflOKk,IM
li1HM X0,0TH, (bu HMH<FT L CAK OMS lipt1110CAtiK3HOM8 XTITTAHEIHS),
Kli1/1 thiska, finindia Aomainiiki giii
tlSqIH1t firs, SAK0110 Eiifto tiaStigrre
11k1 siiroginnIn ripoTon6nn fi

TKOMAI il

110

KAWHI

A6)KH0CTH

niu cIiHHHIH,

AcopaathiTI

11,18AL1T1

Ktiwa

IL1110XTAAH111 3,1K611,1 651c14 KC/i1KHAWk OirCiPATEAVh, i5KW l Atta 1103,A,ATH CA6K0 311H Kirk:

1H YIHATCR tw, HOP SKTICdt WRJ1,141AriT1 A vT,scrkx-k 111 npagAlt ffrh oltiaine
Ospas-k ilgAn Irkpfix-k, A GOKOAVii, fl ,3;610/1111, KOIf I1i11101% riCT% : i THM
N'AM% CA61(04111., HitITHA18, AIOKOKTIO, ,Ii,g0hrk, IA11010,

LINCTOT610

131111A1Ari

cosl

oirginTio, ii 1106h111AI1 R1HFK& : Ci/i% 60 TENIA fi TBI CCIWH, H HOC/18111,1101111t1R1: T

Kik/i,HT1

OVEW rOTC/KH K'k ll'ItCh1K0A113 A1.11111110A18 CTI1OillY10 : 6KWAt1C110,40611TECRi Tora,

B.;1?Kill-

Hartv mica: s'ArAl

fi

ll'kpHkiri

11A61

11,14, Altit1k1Mil

K1 paAorrk r, Tgoirw,

CTAKMO TRi,

giitcii

114(3111%, 1I1

M11116PHA1111

st3An,

Traducerea fcutd de d. P. P. Panaitescu :

Predosiovie catre toti ortodocsii in deobste.


Vichentie Ioanovici, din mila lui Dumnezeu arhiepiscop ortodox al
Belgradului i mitropolit al Intregului popor ortodox aflator sub stapanirea

prea luminatului fmparat al Romanilor, In Serbia, Slavonia, Ungaria,


Croatia, Banatul Temisoarei i Ungro-Vlahia imperial i sfetnic al prea
luminatului, mariei sale imperiale. Uram i dorim sanatate cu pace
si mantuire sufleteasca dela Dumnezeu, voua iubitori de Hristos i trimitem binecuvantarea noastra arhipastoreasc tuturor in deobste, ca unor
copii iubiti.
Cunoscand

noi cat de folositor pentru suflet este cuvantul lui

Dumnezeu, atat cel predicat, cat i cel scris, dupa cum este datoria noastra,
nu v'am lasat lipsi ti de cuvintele lui Dumnezeu si de sfintele lui porunci.
Deci, am socotit s v, infatisez acest banchet duhovnicesc, hrana, sufleteasca

gatita din hrana cuvintelor lui Dumnezeu, adica aceasta carticica ce cuprinde toate frivataturile pentru copii i explicarea celor zece porunci
dumnezeesti, explicarea Simbolului Credintei si a rugaciunii Domnului, a

www.dacoromanica.ro

54

INTIIA INVTTUR, 1734

celor zece fericiri. am binevoit s, scoatem la tipar in dialectul slavon


pentru invatatura i folosul poporului nostru slavon ortodox. Primiti deci,
fntelegeti puterea cuvantului, ca s puteld inaceast carticic,
drepta vieata voastr i sa v purtati dupa poruncile lui Dumnezeu (ceea ce
se cuvine oricarui cretin drept credincios), asemenea i pe copiii voWi
pe altii ai casei voastre, dupa datoria voastra, indreptati-i i invatati-i
legea lui Dumnezeu. Mai ales voi, binecredincioi protopopi i ceilalti
preoti, invtati legea lui Dumnezeu enoriaOlor voWi cu toata silinta, ca
unii ce trebue s, vestiti cuvAntul; nu va leneviti deci, ci siliti-va i aprati-i de toate cele nedrepte i invatati-i 1 Cu cuvAntul i cu fapta, precum
spune Pavel, I, Timotei, 4: Fii pild credinci4lor cu cuvAntul, cu purtarea,
Cu dragostea, Cu curatenia. Pazete-te pe tine insuti i invatatura, staruete
In ea, caci facand aceasta, te vei mAntui i pe tine i pe cei ce te asculta".
Fiti deci gata pentru toate orAnduirile duhovniceti, ca s urmati acelui
fericit glas: Bunule i credinciosule rob, peste putine ai fost credincios,
peste multe te voi pune, infra in fericirea Domnului tau". Aa s fie, fle.
Stojan NovakoviC,Byxapa sa Cp6e clA 1727 u 1734, in Llamas cpueicoi, rumor Apyurrsa,

46 (1878), p. 230- 242 (apud Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre llomdni
Jugoslavi, in Cercetdri litPrare, III (1939), p. 187.
Sibiu : Biblioteca Mitropoliei.

Triod, RArnnic 1735.


Semnalat de Dr. Gh. Bran, In Graiul Maramuresului, nr. 94 din 31 Alai 1935, p. 3,
nr. 19 (prima lista), ca existent la biserica din comuna Barsana (Maramure).

Apostol, Ia0 1736.


Semnalat de Dr. Gh. Bran In Graiul Maramuresului, nr. 94 din 31 Mai 1935, p. 3,
nr. 20 (prima lista), ca existent In doud exemplare la biserica din comuna Ieud.

Calendar, Brwv 1737.


Gh. Bogdan-Duicd, Tipogratul Popa Petre, In Tara B irsii, 1 (1929), p. 76-78, reproduce insemnarile lui Thomas Tartler pentru anul 1737 (dup. Quellen zur Geschichte der
Stadt Brass6, vol. VIII (1918), p. 194), unde se spune ca un pop valah. cu numele Petre,
a tiparit in Scheil Bra,ovului un Calendar romanesc pe trei coale, vt1nzand Cu 60 dinari
exemplarul.

Calendarul acesta nu este cel dintdi, In romanWe, cum zice Th. Tartler, pentruca
la 1733, Petre Soanul a mai tiparit, tot la Brapv, un Calendar romAnesc (v. Bibl, rom.
veche, II, p. 48, nr. 207).

Clement, Episcopul RAmnicului, Inva tclturi n postul nutre, Ramnic


(1737-1749).
In-4, peste 14 foi. N'are titlu; Incepe:
RAHMEHT KS MTAd Agrl AgMHE318 eriKtims. P;ELiuniKs Asil 1168A

Urmeaza 12 porunci pentru preoti sa le plineasca cu fapt. Apoi alte indemnuri


adresate egumenilor, preotilor, boerilor, negutitorilor i celorlalti cretini. Pe ultima pagina
arat sanctiunile ce va lua impotriva preotilor, (lar exemplarul vlzut nu are sfaritul.
C/uj-Sibiu : Biblioteca Universitatii.
Bucureti : Biblioteca Academiei Romane, copie fotografica (cota 215 B).

www.dacoromanica.ro

CATAVASIER, 1743

55

Evanghelie, Iasi 1741.


Sf(11)nta i d(u)mnezeiasca evanghelie: in zilele prea luminatului i Rai tatului domnti i obldduitoriu a toat tara MoldaviYa, Io(n) Grigorie Ghica
Voevodil i puratoriulu(i) pravoslaviei, prea sf(i)ntitulti kir Nichiforti Mitropolitulti a toar tara MoldoviY. Acumti amti scristi .si cu multe nevointA la
anula dela sp(5.)senira lumii 1741, In luna lui Avgustti 1, de smeritulii intru

ierei Theodora Ianovin.


Descriu aceasta Evanghelie dupd studiul ce i-a consacrat I. Minea, 0 carie 0 cloud
tipografii ie$ene uitate, In Insemndri iesene, anul V, vol. XIII, (1940), p. 482-486. Fragment
de 169 foi, cu lipsa foii de titlu. Fiecare foaie are 29y2 cm. lungime, 18 cm. latime si 23

randuri tipdrite.
Titlul de mai sus este completat Cu mama, de Hariton Cazacul, seimen de curte, care
a mai scris si o notit, In carte, datatit 31 Iulie 7252 (= 1744). Titlul fiind scris numai la
3 ani dupa tiparirea cartii, cand deci se gdseau usor exemplare, nu am motive di pui la
ndoial adevarul cuprins in el.
Iasi: Biblioteca Universittitii.

Evho1oghion,1a0 1741.
Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramureplui, nr. 94 din 31 Mai 1935, p. 3,
nr. 22 (prima lista.), ca existent la biserica din comuna Rozavlea (Maramures).

Penticostar, Ilamnic 1742.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramureplui, nr. 94 din 31 Mai, p. 3, nr. 23
(prima lista), ca existent la bisericile din comunele Viseul-de-jos si Leordina (Maramures).

Paraclitichi (Octoih), Iasi 1742.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramurefului, nr. 94 din 31 Mai 1935, p. 3,
nr. 30 (prima list,), ca existent la biserica din Dnesti (Maramures).

Triod, Bucuresti 1742.


Semnalat de P. Constantinescu-Iasi, Tiparituri vechi rominefli necunoscute, Iasi 1931,

p. 4, ca existent la biserica din Vasieni-Ldpusna.

Slavoneste i romaneste.

Ceaslov, BuzAu 1743.


1111G0G4Ogli

(le

.TpS ciuu

itSnmitlAt

LTOOK CAbIGE

Tostiugq6Act.

PAKOHH11% E.OfillirAlt.

GAS>K6t1

ITIIVRTSCAS 4 SFIAIA6 up* 4IHh1T518i ,A,bA1Hh

IIIHT110110AHT

TOAT% RAM *WA'

KVIIY

*HTh: J Ks ICIAT86AA FOEHT6PIOASA M AN1IiE3i8 '671KOHSAK 1183518ASAI Kv ii 11/10,60,1


CtdITA '6iKoni a fiSaiSASrf. I &km iscib.
TPnorpA$S.
Al iwIl

mic, 2 foi (titlul i pinax) + 193 foi numerotate cu m6.na.


C. Lacea In Dacoromania, IV, panca II-a (1924-1926), p. 961.
Rucdr-Muscel: Biblioteca d-lui Tache Bajan (care ne-a trimes titlul In copie).

In-80

Catavasier, BuzAu 1743.

RomAneste, slavoneste i greceste.

4TpailicTk 'dim, f Mihfdrrh J 4 MIAMI 1113*


4SA

A6me, I

_IIIi

_p_koginkt,

4HISALOTS-

nwroonomiTkoHm, S T&IT'll u*A


Rogge,.J

www.dacoromanica.ro

56

CATAVASIER, 1743

Kviij 1116ZISHTli I K8 KOAT8ritla IZEHT6010A811I At AtH1sS 66K608/111 Ifi83)18/18/1 Kv ii 1111-

I 4 czisriTa iiiiconie a fiSsiSnil, I AiTY /Saja.


MIOrp#SAY .

Ati'AT6*

Al 1 Wan CTWii

In-120, 301 pagini nenumerotate. Este scris in romaneste, slavoneste


litere cirilice.
La pag. 200 urmatoarele versuri tiparite:

greceste, cu

Invierea ta Hristoase,
Care pre noi din iad scoase,
De fngeri e cantata
In ceruri i laudara.
Ce si pe noi cei pmantesti
Rugam s ne Invrednicesti
Cu jalma curara',
S'o slavim nelncetata.
Pe ultima pagina:

Tiparitu-s'au acest Catavasier prin osteneala lui Ioan Stoicovici tipograful.


st. Gr. Berechet, Un Catavasier necunoscut din 1743, in Biserica ortodoxa romana, 54
(1936), p. 62-66.
Biblioteca Instttutului de Istoria vechiului drept romtknesc.

Evanghelie, Bucuresti 1743.


Semnalata de Dr. Gh. Bran, in Graiul Maramureplui, nr. 94 din 31 Mai 1935, p. 3,
nr. 24 (prima lista), ca existenta la biserica din comuna Saliste (Maramures).

Euhologhion, Iasi 1744.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 25, ca existent la bisericile comunelor Slatioara si Viseul-de-jos.

Rugticiuni pentru dobitoacele bolnave, Ramnic 1744 (7253 Sept).


In-80 mic, de 8 foi numerotate. Mira titlu. Incepe

Oamenir ar crora vor fi dobitoacele bolnave, fntni sa se ispoveduIasca

curata dintru toata inima sa.


La sfarsit:

Acste sfinte rugatuni, talmacitu-s-au de cuviosulti Dascalil Kyril LeontiY,

Ieromonahulti TismniT, de pe limba slovensca, pre limba rumansca, in


sfanta Episcopie a Ilibniculu, 7253, Septemvrie 4, lada Episcopri rubitorIulti
de Diu]mnezeu Kyrti Climentti.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (236 B).

Maria Thereza, Instructii n timpul ciumii i altor boale molipsitoare,


Foae volant.

Cluj 1744.

Formatul 27X31 cm., cu data Sibiu, 1 Ianuarie 1744.


Indeamna poporul s'a, se prezinte la casele de contumatie dela granitele tarii, unde,

www.dacoromanica.ro

ACAT1ST, [1746]

57

In schirnbul sumei de 1-34 creitari, 10 pot dezinfecta lucrurile pe timpul ciumii i a altor
boale molipsitoare.
Dr. A. Veress, Ornduieli ronzanesti vechi tiparite in Arded l (1744-1848), Bucure0i
1926, p. 7.

Cluj: Muzeul ardelean.

Acatistul Miseatoarii de Dumnezeu, (Buzau) 7253 (1745).


IC
ark @VITA HSCKST6t1pE Al1113ES, iui KS XATI P8iiKAOlGTVIh I srps
AKgMk :t.TpdtliCTA Klink IT-InswiTs 4 311AME ii1rk 4H'hAll,ATSA811I
AAHk
I

rItli01-1H.

HOEKWAk.
zis

11111TpOrlOAliTk 4STHFIAk T6LIT-k

H T h. I KS KIATSI-:EAd IbEHT6pIMISA AE AXIHISES '611HCKWI1Silk

mi.

11-kTk

"scfir.

AE 1W4H6 GTOAK6K111111

Itiipa I K

ipkile

fiSaSS j IliTk

Thorpci4sSmi.

Pe verso titlului se afta o gravurti cu inscriptie slavon,

Cu

data: 7251.

Bibliograriat dup o f4e scris de N. Hodo0

Antologhion, Radauti 1745.


Semnalat de dr. Gh. Bran In Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 26 (prima list), ca existent la biserica comunei Dese0i.
Apostol, 1745.
Semnalat de N. Iorga, Scrisori f i inscripiii ardelene i maramurepne, II, p. 158, ca
existent la biserica Manastirei din Remeti.

Molitvenic, Iai 1745.


Semnalat de D. Dan, Manastirea 0 Comuna Putna, Bucure0i 1905, p. 84, nr. 17, ca

existent la Mnstirea Putna.

Acatist, Rananic [1746].


Am v.zut exemplar defectuos (al Bibl. V. A. Urechia din Galati). In-16', foile nenumerotate. Cuprinde Slujba acatistului, Paraclisul Maicii Domnului, Canon de umilint.,
Acatistul Sf. Nicolae, Canon de rugaciune cire fngerul pzitor, Molitvele celor ce merg
spre somn i Rugticiunile diminetii. Dupti acestea urmeaz 12 pag. cu: M(o)1(it)va catr
Dumnezeul Savaoth, foarte de folos, scoas depe grecie pre limba romnscd, de Dumnealui Constandin Cantacuzen Stolnicul. Apoi all rugciune dup pravila ceilugrului i Sinaxarul. Pe ultimele trei pagini, care ne-au ajutat la precizarea localittii i
anului de tiprire, urmatoarele:

Facutu-s-au Masta slova de nou i s-au typarit de cucernicul Popa Mihai


Athanasie Vici Typograful Ramnitanul.
s-au diorthosit Uasta carticica de Laurentie Ieromonah dela Manastirea HureziI.
Deci tiind eu, rubitorIule de Hs. cetitorIu, ca toata apa totil iaste mai
limpede in izvorti decatti in prae; Tara cu ct sA departza apa de izvorti, cu atata l'aste mar turbure, aa, talmaciturile carfilorii de multi dascali. Deci eu lasandti alte izvoade toate, urmandti, nu m'am deprtatil de Calmaciturile parintelui Damaschin ep(i)s(copub.
LAnga Masta tiindti c toth omulti Taste greOtti, i noi vomii fi greitii,
8

www.dacoromanica.ro

58

ACATIST, (17461

sau tu cuvinte, sau in slove. Pentru acia ne ruggrnii s5. indreptati i sg


ertati, ca si pe vol sg vd, rarte D(u)mnezeu.
In stiintd s v5. fie la toatd obstea i atasta, c la Synaxari unde
santti sarbtorT marl', amt.' ingr5dit numgrul cu parintejti, iar unde raste
sdrbatoare mime pang la amiaz zi, amti pusti jurnatate de parintejti.
Sfdrsitri si lui D(u)mnezeu laudd.
Molitva tradus. de Stolnicul Constantin Cantacuzino a aparut si intr'un Molitvenic.
Ea a fost publicata de George B. Popescu, O rugeiciune a lui Constantin Stolnicul Cantacuzino, In Revista istoricei, 25 (1939), p. 57-60. In once caz, in Molitvenicele tiprite la
Buzu 1699 si 1701 nu se gaseste (comp. cu nota 1, p. 57 din Rev, ist., loc. cit.).

Pentru o editie nou, mai Ingrijit, v. mai jos, nr. 96, p. 67-68.
Galati: Biblioteca V. A. Urechia.
Bucuresti: Bibl:oteca Academiei Roman% copie fotograficA (245 A).

Ceaslov, Rgdauti 1746.


Samnalat de Dr. Gh. Bran, Graiul Maramurefului nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 27
(prima listd), ea existent la biserica din comuna Bocicoiel.

Ceaslov, Rdmnic 1746.


Samnalat de Dr. Gh. Bran, Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
12 (a doua
ca existent la biserica din comuna Berbesti; autorul insa afirmit gresit
cal opera este cunoscut., Bibliografiei ronuinqti vechi.

Latineste i slavoneste.
Elementa puerilis institutionis in lingua latina. Haviiiiio 111:1Gillen' AiBucoavnei, Cluj 1746.

TEAM KR NACTAHAEHTIO FU ILITAHCKOMZ 63111t-k.

nogirkkirgmx,

HillIAAAGAm BP01110-

hfigriro KVP

011illi1KGKff Gn(-)rht Pocwouro, Iiikaq, A


alapamopocicaro Ha[A]
RocTotmaro fInsOiKfliCTIld KO Orrpax, BAK:toTat PIA(c)'fACICAr0, A OcKaro GOIATHHICA. ILIEINATACR1
KOAONMaposoti Tunorthi4sIn,
r(c),P,Am raiA1:4.

Traducerea textului slay:

Inceputul alfabetului pentru copii, pentru invdtgtur In limba latin.


Din porunca i cu cheltuiala iubitorului de Dumnezeu Kir Mihail Manuil
OlAavskij, episcopul Rusiei, al Muncaciului si al Maramuresului asupra oamenilor de religie rdsgriteand din Ungaria, vicar apostolic si consilier imperial. S'a tipdrit in tipografia Clujului, anul Domnului 1746.
In-80, 3 + 46 foi. Textul urmeaz astfel : un rnd latinesc i traducerea lui in slava
bisericeasc s. a. m. d.
N'am vzut cartea, pe care a descris-o, ins, Sztripszky fiador, posesorul ei. Cum se
vede din titlu, cartea se adresa ortodocsilor din Ungaria, deci Fi Romnilor; aceasta este
justificarea prezentii ei In Bibliografie. In economia ei, cartea are o parte de abecedar,
iar alta cuprinde rugaciuni, extrase din Catehism i cifrele, asem.nndu-se cu Bucoavna
tiptirit la Alba-Julia In 1699, In limba rom,n.

Damian P. Bogdan, Contribuliuni la Bibliografia romdneascd veche, Bucuresti 1038,


p. 9-10 (cu bogat. bibliografie).

www.dacoromanica.ro

TR1OD, 1746

59

Liturghii, Bucure$ti 1746.

Al3%[iIH1U

11111

(DliTe/18 I 111(TXPI'111 i gimp. AHHTp6 CORR


K4-10111111 gig% Maps, mil A

lispiiiitonwph 1 Hippri II1 'mink 3,%,T08,h, ASA


ilpFwmcffilia.

ThispATE, 4TiS uIK AvkSH1s, I AH116 S ibiTpa


utiplffi PS nprk
wfi not 4Hsail,ATSl4tql Mmii8a8t1 Horrp$, 1WAHNIs
KWHCTS11,0111i,

IIIKOASf ROflialAh.

rip* cdsfiu,thlatiii

KS

S1111 Wrrpomixhri, Kv' lIf6#1%.


IIIH cat;

TynspliTh 4 Tynorpa411f1a M%-Iirkcics, 4 ti,paiutimi 168K8phiniatvph.1

la flhISiKAfil4 SH,A,1111i MA'1111 "3HA. I Ai KSirlipiniKSak .Tpe flpiwu," 116na I GTWTKA

Tvnorpa4;8ah.

22. Liturghie, Bucurelti 1746.

Stems tndoitlt, a Muntenia qi a Moldovel.

In-40 mic, de 2 foi + 246 pagini. Tiparit Cu negru i rou.

Pe verso titlului stoma Indoia, a Munteniei i Moldovei (facs. nr. 22) cu patru
versuri 1nchinate ei.
Preotul C. Bobulescu, Pentru ,,Bibliografia romdneascd". Carp, necunoscute, in SpicuiI. Row in Societatea de mdine, II (1925), p. 111.
tor in ogor vecin, I (1920), p. 46 qi 51.
A. Filimon in Dacoromania, VI (1929-1930), p. 378-379.
Bucure,ti : Biblioteca Academiei Boilable (247 A).

Triod, BucurWi 1746 (7255).


TPHGWOH 1 flAwk: 1 TP6.1-I IrhilTiPil

lie 'Sp .Prpti awe cnkse G*67,8-

Asr. L.) I mapea8ri IhScm. j KApt :famk SA6a wapx cat; TvinspiiTh 41 TpS 4 Tpirint

www.dacoromanica.ro

TRIOD, 1746

60
HI% AHHTO

nTpa AOMIlif, I np-k

.jamitu,ATSASii

norniS AeatHk, EV: I Mil-

GD1114,HHEI 1111KOilite I KO6K0Ah. I KS EnT.KHISt rip* c4siiii,ATSASA


avAw :11 EsKspego, AA
0yrrpoKAAKIat, Kip : I H6GD(1)11Th A611I KPfiTh
r3C116. I Al ICSApHHKSA .Tpe Ilpitvio nona OTLKIKA I edKORHIlli Tynorpa4sSak.
I

In-folio, de 2 foi nenumerotate si 355 -1- 119 numerotate. Tiptirit cu negru i row, pe
doui coloane, cu 40 de rtinduri In coloana.
Pe verso titlului se and stema indoitit (Bibl. rom. veche, I, p. 509, facs. nr. 270) si
urmatearele:

Stihuri politice 12 asupra numeluI prea luminatuluI


prea InnAltatuld nostru Domnti Io Constantintl Nicolae Voevodtl.
Bung tocmire vedemti, Doamne Constantine,
CA numele-ti, cu fapta-ti, are fntru tine.
CAnda Constantinti tArie, stare fnchipufaste,
Ce i din buna-ti faptg chiar sA doveclte.
CA tare staI i grij4ti de casele sfinte,
Si de podoabele el, dinti suflett fierbinte,
Crti typArinda Thril pre limba rumAneascA.
Dumnezeu a mari daruri sA te fnvredniceasc,A,
Avea-ver MArira ta nemuritorIu nume,
Ca *i sfAntuhl Constantin intr-adastA, lume,
SlAvi-vorti ceI urmAtori prea sfAnta Troitg,
Ne ultAndu-ti numele ce10 de bunA vita.
Pe foaia urmiitoare se afhl cti.teva extraso

din Sf. Scriptura, printre care i acela din


scrisoarea I mitre Corinteni, cap. 14, still 19:

In BisricA voesca cinci cuvinte a


grAi cu fntelesil, ca pre altiI sA fnvgl,
de CAM zece mil' de cuvinte In limba
streing.
Pe f. 355 verso se afl cuvintele de iertare
pentru greselile de tipar, semnate de Stoics
Iacovici typograful cu data: 1746.
In partea a doua a Triodului (foile numerotate 1-119) sunt frumoase xilogravuri : f. jr.

Invierea lui Lazar; Rugaciunea vamesului


a fariseului (facs. nr. 23); f. 15r. Intrarea lui
Iisus In Ierusalim, etc. Unele, semnate
K. IL If., au legendele scrise slavoneste.

Cred ca Triodul semnalat sub aim' 1747,


Rugklunea
23. Triod, Bucureqti 1746.
vamegului qi a fariseulut

de V. Popp, DiserIalie, p. 66, si in Bibl. rom.

102, nr. 261, dar far nicio alta


indicatie, este acesta, nu altul. In once caz,
volumul s'a tiparit in lunile Sept.Dec. ale
anului 1746, pentrucii din anul 7255, arAtal In titlu, scanInd numai 5509, vom avea anul
veche, II, p.

1746, aratat la f. 355 verso.

www.dacoromanica.ro

NECTARIE, ARBITRUL ADEVRULUL 1746

Diac. N. M. Popescu, Prin Banatul Timiparii, Bucuresti, 1919, p. 71.

61.

I. Rosu in

Societatea de mdine, II (1925), p. 203. A. Filimon in Dacoromania, V, p. 608. Acestia trei


gresit 11 socotesc din 1747. Eugen Barbul, Biblioteca Universitdiii Regele Ferdinand I din
Cluj, Cluj 193, p. 105, nr. 9.

Bucuresti: Biblioteca Academiei RonaImo (250 A).


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii.

1746.

Constantin, Ieromonahul, Culegere mica drept credincioasa, Moscopole


Greceste.
Etwznlztov 6p06ao!ov. Ileptizov iv

rp I

vq)

ipcoranoxpEast Mav imocpsXsic xazEt

yvtiqilv %lc `ATEac xx8oXtqc, xxt emoatoXtxirr 'ExxXvia zfic 'AvaroXtx.


Zuvre.0i.v 1.1.. .v nap&

xpliatv zcZno

iv Ispop.ovxotg I KcovaTavtivou zo5 `ATtovaoutLETou, it*


IforX6)v Xptattavitiv, xai. TOW iv tfl OtiTxotpE% stSptfaxov.ivtov 7cparp.cersurdv,
Toil

xxi. T67ttp ix8o0i.v '1.7v.x icapi.xlzott akoic Stopsiv.


A topew0h) nap& To5 KupEou Mtzai-iX Tztazttivrou.
I

'Ey ril TurtoypacpEl TO 'OaEou


xat Oso?6pou I Ilazpbc tiAbv N2061.1. TO exulLatoup1o5, I Tor) iv ,c4t AtxvEamp At.166Xswg xstilivou. I 0115'. 'Ev MoaxonOtet.
I

Culegere mica drept credincioasa, cuprinzand inteinsa intrebari si


raspunsuri foarte de folos, dupa invtatura Sfintei catolice si apostolicesti
biserici de Rasarit.
Alcatuita de cel intre ieromonalii Constan.tin dela Sf. Naum, spre folosul Crestinilor de rand si al negustorilor ce se gasesc in Ungaria si data
la tipar ca sa se impart, Mira plata.
Indreptata de Domnul Mihail Hypishiotes. In tipografia Cuviosului si de
Dumnezeu PurtAtorului Parintelui nostru Naum, facatorul de minuni, cea
care se erg pe Livaniscul Devolei. 1746. In Moscopole.
In-40 mic, 2 foi nenumerotate 4- 104 pagini. Paginile 3-4 liminare, albe. Paginile
Incadrate in chenar de linii. Sub titlu un ornament floral In jurul unui cap.
Nu stiu origina ieromonahului Constantin, autorul cartii (Rometn macedonean1).
Credem c opera a fost repartizatit de Ion Bianu, Seqiei de crirti romrtnesti vechi, hind
tiparitit la Moscopole, centru romemesc din Macedonia, pentru negustorii macedoromAni
reispemditi in Ungaria.
Titlul tradus de dl. Alexandru Elian.
Bucuresti: Biblioteca Acaderniei Rometne, dar dela Pericle Papahagi (250 B).

Neotarie, patriarhul Ierusalimului, Cartea arbitrul adevrului # al


dreptatii, traducere in limba araba, de Silvestru, patriarhul Antiohiei, Iasi 1746.
Eastratie Argentis, Manual in contra infailibilitatii Papei, traducere in
limba araba de Masaad Nasu din Damasc si publicata de Silvestru, patriarhul
Limba araba (amandoua tiparite inteun volum).
Antiohiei, Iasi 1746.
Pentru titlul original arab, v. p. 02, facs. 24.

Cartea arbitrul adevarului si expunerea dreptatii, alcatuita cu multa si


desavarsit intelepciune de cucernicia sa parintele si filosoful kirios kir
Nectarie, prea fericitul patriarh al Ierusalimului.

www.dacoromanica.ro

1;;,,A,1 43.)

saffiV'e. kel2"1")1

4r.);

A;t1

17,9

.0 -;4'd

ok) Sal
ott),

14:;v0:4P.9c):1,stt,4.0

-9i? -910.

v 194

creltt,SIti

lib4.11

411.V.e30 I

LI:

)4.

*Ara.01

ifj,j, 0-1_01 It L.311.,.j,t


cjc ,1 J5,/LJJt (s6.))(1
,Niftr J1

04CF11);A* koA3.)&-fk..;.r atill.t),00. Ott?


"

4X.p.

r
J.ja

44.

+I v
ILMaral

1.1f:elSkiA,,

qVg

fivs,?,,I2,hi

Lv

4. Sal; V e.65:, ("tit) 1 c.o.1

4:111

..5 bat,

,:ps St, cts _9313,11 )31,0. Is

0-40 idy;

*67-.44

Al* 6.0;:;..)

ug).".31t.(::U'r

1....)t()%;4.11 )).1, &A_,r.N

till

(4)

3,4frL)

olp 01_71,11
04)

*65,b

te 415

se

tgit2

"

24. Nectarte, Arbitrul adevdrului si al dreptiltii, Imp 1746.

www.dacoromanica.ro

Pagin1le ca titlu.

NECTARIE, ARBITRUL ADEVIRULIII, 1746

63

Raspunsul catre monahii latini trimisi In partile Orientului i locuitori


In parnantul sfnt, cautnd Cu toata silinta lor a contraria si a combate
religia Grecilor ortodocsi.
Aratarea catorva greseli ale bisericii din Roma.
Tradusa din ambele limbi, greaca si latina, In limba araba, dupa textul
original, In anul crestin 1733. I Dar acum s'a tiparit din nou cu cheltuiala
si sub Ingrijirea parintelui cel fericit kirios kir Silvestru, patriarhul Antiohiei,
din staruinta slavitului i cinstitului Domn, conducatorul tarii Bogdaniei,
loan Bey 1, fiul lui Nicolae Bey cel cinstit, si cu blagoslovirea fnaltimei sale
preotesti, a parintelui mitropolit kir Nichifor, cel plin de fericire pentru
mai sus pomenita tara, In Iai (orawl> cel de (Dumnezeu> pazit i resedinta tarii Bogdaniei.
In anul 17462, cu n'Ana Insotitorilor patriarhului antiohian pomenit
mai fnainte, Diaconul Gheorghe din Alep si Mihail Dimitrie calugr.
Formatul 15, X 21 cm.
Cuprinde 6 foi nenumerotate + 265 pagini numerotate; urmeaza 4 pagini nenumerotate, din care primele 2 sunt albe
56 pagini numerotate + 3 pagini nenumerotate
(ultima albift).

Colatiunea paginelor; cele nenumerotate: pag. 1 alb; pag. 2-3 titlul (v. facs. nr.
24); pag. 4 are stema Moldovei, lucrat primitiv in xilografie: capul de bour are intre
coarne o stea, iar deasupra soarele si luna, (v. facs. nr. 25). Toate acestea incadrate inteo
ghirland de flori, care, in partea superioar, are coroana de domn sustinut la dreapta
si la stAnga de doi ingeri, cari tin in metini sceptrul i spada. Sub acesti ingeri, alti
doi ingeri.
Intre flori sunt ascunse urmittoarele initiale slavone: I. I. H. E. M. F. .3. MA., adic.
1111.onAittcon (I0 loan Nicolae voevod Mavrocordat domn tarii Moldovii).
Sub stem., urmatoarele patru randuri In limba greceasc, transcrise Insa in litere
arabe :

lw IlV4H HHK011d1 RO(ROM 11114epoKom4T rocnoAap simm

Itovvou lunivvou Nrito)aiou Boe66bx ro 5 stiadeovisoo %al cpaoxpiaToo tp.tby cebeillT00


4rrep.yo neicrfi 1110306),mxict;, noW Tix ET1 (Lui loan Nicolae voevod, prea evlaviosul si

de

Hristos iubitorul nostru Domn i stitpn al intregei Moldaviei, multi ani).

Pag. 5-8 prefata patriarhului Silvestru; p. 9-12 tabla de materii.


Pag. 1-265 numerotate. Textul polemicei: cartea I, p. 1-76, cartea II, p. '77-190;
cartea III, p. 190-265.
Prefata lui Silvestru, patriarhul Antiohiei (p. 5-8):

Slava Domnului In veac.


Silvestru, cu mila lui Dumnezeu patriarh al Antiohiei si al Intregului
Orient.

Harul Dumnezeesc i binecuvantarea cereasca sa fie pentru toata, ceata


preotilor credinciosi i pentru intreaga noastra turma de Arabi ortodocsi;
sa le fie caluza fntru savarsirea faptelor mAntuitoare, amin.
Dar dupa aceasta, spune sfintitul parinte si de abondenta Intelepciune,
pastorul pastorilor, kirios kir Silvestru, patriarhul plin de fericire al AntioMai 1747.
loan Mavrocordat, domnul Moldovei, 29 Iunie 1743
1 In original 1742. In numerotatia veche araba cifra 2 se scria la fel ca cifra 6,
numai intoarsei : 2 p., 6 4; usor se explic, deci, gresala tipografidi 1742, In loo de
1746. In epilog irisa, este tiprit data exacta: 1746.

www.dacoromanica.ro

64

NECTARIE, ARBITRUL. ADEVIRULUI, 1748

hiei Kc,.'ruia) Dumnezeu s-i prelungeasch arhieria, ca s mai avem bine-

cuvb,ntarile lui, din bunritatatea sa, amin.


<Aceas.t6 carte> data fiecAruia dintre aceia pe care-i intereseaz., dintre
fiii nostri sufleteti, fii ai sfntului scaun apostolic antiohian. S. se stie:

ft

Nst

(312

gil..dt2s11' ge-Asl% 4.

,Tht-r
.0. .9.;

jiJib
LJ6L .i49.9Io

40.5.st

j2u

,p

L*44 (Jo
4. 4.1 lb

Fig$
25. Neetarie, Arbitral culeverului si al dreptiiiii, Iali 1746. - Stoma Moldovei

and am intrat ntarile Bogdane, in anul crestin 1735, scopul nostru a fost
s tiparim carti bisericeti i altele pentru interesul crestinilor.
Dumanii bisericii lui Christos, ins, aceia de ritul Latinilor, cari sunt
contra doctrinii bisericii noastre sfinte i drept credincioase, ne-au turburat

www.dacoromanica.ro

NECTARIE, ARBITRUL ADEVXRULUI, 1746

65

au cdutat s ne inlture.' Aceasta au facut-o din indemnul tatalui lor, diavolul,


ca s ne desfiinteze, pentruc avem gAnduri bune. Abia am putut s tipArim
aceastA carte, cu nesfArsitA obosear; deaceea sunteti rugati s nu luati in
seamA neglijenta compozitiei si a tiparirii. Dar fiti atenti la Intelegerea ei,

la destAsurarea frazei si la expunerea versetelor, pe care nu le-am gresit


In copierea lor; fiti atenti ca s, puteti rspunde la intrebarea acelora cari
v contrazic.
SA rugati pe Dumnezeu pentru fiul nostru spiritual si iubitul nostru,
fnteleptul loan Bey 1, fiul rposatului Nicolae Bey, stpAnul provinciei tuturor
trilor Bogdane,
dea o vieat, lungA, fncrederea i struinta lui pe tron,

ca s Ingduie tipArirea si a unei alte crti, Mika,' este iubitor de bine.


Am tiparit din acest volum 1.500 exemplare, ca s fie rspAndite intre
crestini, iar binecuvAntarea s fie peste voi a doua si a treia oarA.
Mai jos iscalitul, In iubirea noastr, Silvestru, cu slava lui Dumnezeu
cel inltat patriarh al Antiohiei si al Orientului fntreg.
Tabla de materii (p. 9-12).

Cartea IntAia :
Cap. 1.. (Un fel de prefatei a carfii insksi).

Cap. 2. CA numele celor phcAliti de ei (Latini), sunt scrise pe tabl la


ei (Latini).
Cap. 3. Despre felul cum pacAlesc prin ispite i ademeniri de bani.
Cap. 4. Noua invdtaturA a acelor callugri produce o nou credintA.
Cap. 5. Ardtarea cauzei pentru care au inventat Latinii aceastA credintA
nouA si o propagA elevilor lor In predicile i invtAtura lor.
Cap. 6. Despre spionajul acesta

Cap. 7. Despre cauza pentru care a despArtit Papa pe el Insusi de


Biserica orientar.

Cartea a doua :
Cap. 8. Despre sfnta ImpArt4anie a mirenilor la Latini, <care> nu
este desavArsitd.
Cap. 9. Latinii nu impArtAsesc copiil, dac,A nu au fmplinit 12 ani.

Cap. 10. Preotii Latinilor nu boteaz copiii prin stropire.


Cap. 11. Latinii nu ung pe cei botezati cu untdelemn, nici cu mir.
Cap. 12. Despre ungerea pe care o intrebuinteaz5, preotii Latinilor.
Cap. 13. Preotii Latinilor se inchipuesc ca sunt o cauzA activ in fndeplinirea misterelor si nu sunt ei cauza indeplinirii lor.
Cap. 14. Episcopul Latinilor, cAnd slujeste i sfinteste pAinea sfAntA,
nu impArtaseste pe preotii cari slujesc cu el.
Cap. 15. CA Papa se impArtaseste cu trupul domnului cAnd i se prezintA, dar sand jos (pe scaun).

Cap. 16. La Latini frA nici o explicatie logic,A, preotul slujeste in noaptea
Nasterii Dumnezeului nostru, trei slujbe consecutive.
I loan Mavrocordat, domnul Moldovei, 29 Iunie 1743 Mai 1747.
22671

www.dacoromanica.ro

66

NECTARIE, ARBITRUI, ADEVRULUI, 1746

Cap. 17. Rdspuns impotriva Latinilor, pentru postul de Sambt.


Cap. 18. Fara vreo necesitate sensibila corpului, Latinii permit desfiin-

tarea postului 5i dau voie la mancarea carnii, mai ales acelora cari sunt
bogatasi.
Cap. 19. Despre ceea ce au schimbat Latinii din sistemul altarelor,
la inchinaciuni, iar felul in care au randuit srantul prestol, este cu totul
altfel decat In vechea rdnduial crestina.

Cap. 20. Preotii mirenilor, la Latini, sunt necdsatoriti.


Cap. 21. Despre sarutarea semnului crucii sfinte, care este pe picioarele
Papei.

Cap, 22. Despre schimbarea socotelii sarbatorilor Mntelor Pasti.


Cap. 23. Schimbarea deasa a gradelor bisericesti pe care o face Papa.

Cartea a treia: i).


Cap. 24. Cum sarbatoresc monahii europeni Botezul Domnului, la
Ierusalim.
Cap. 25. Despre monahii iezuiti.

Cap. 26. Despre c,alcarea drepturilor de catre iezuiti si mincinoasele


lor argumente.

Cap. 27. Povestirea unei femei pe care iezuitii au facut-o papista


(catolica).
A doua opera:

Enstratie Argentis [Manual In contra infailibilitalii Papel], traducere

In bimba araba de Masaad Na5u din Damasc si publicata de Silvestru,


patriarhul Antiohiei, Iasi 1746.
Cartea, cum am spus, n'are foaie cu titlu.
Dup.* cele 265 pag. numerotate ale cartii Arbitrul adevarului, urmeaza 4 p. nenumerotate + 55 pag. num. -I- 3 p. nenum. (ultima alba).

Colatiunea paginelor: p. 1-2 nenum. albe; p. 3-4 cuprind cuvinte de lauda lui
Dumnezeu, dup care urmeaz aceste precizari nesemnate despre opera tradusa si autorul ei, Eustratie Argentis:

... spune savantul stralucit Cu merit, filosoful cercetator si teologul


atent, kir Eustratie Argentis, doctorul care este din insula Hio si Dumnezeu sa-i dea fericire si rasplata muncii sale ca ratacirea papista si ispita latina cea noua s'a rspAndit In tarile arabe, lntre crestini, din
cauza discipolilor ispititori veniti In aceste tari pentru a rasturna religia
ortodocsilor si pentru a ispiti pe cei simpli. Acesti discipoli n'au idee de
problemele religioase si nu cunosc cartile teologice. lar ispita, prin vorbe
teosoace, explica parerile lor 5i credinta cea noua, care are de scop a ajunge
<acolo> ca Papa Romei cea veche este capul bisericii, el singur si loctiitorul
Domnului Hristos II-14o intaietate, in biserica intreaga de pretutindenea.
Asa fiind <pretind ei> cd este urmasul stAntului Petru, capul apostolilor si
ca este el singur infailibil de greseli in credinta.
' Aceast carte nu este amintita in prefat, dar In text se arat ca Incepe cu cap. 24.

www.dacoromanica.ro

ACATIST, [1747]

67

M'am hotgrft s combat pgrerile lor i sg resping credinta lor prin ce


am scris In domeniul acesta, pentru aceea, co sg fie folositoare credincioOlor notri ortodoci, cari sg nu se mai fnele cu amggirile lor, sub care
se cuprind rtciri i Indoeli.
Dumnezeu este indreptgtor la adevr; care El este fntoarcerea.
Pag. 1-56 textul; lipsind un titlu special, reproducem cele tipdrite pe pag. 1 numerotatd:

in numele Tatglui i al Fiului i al Sfntului Duh, fntr'un singur Dumnezeu.

O mica scriere In care se rhspunde la infailibilitatea Papilor Romei


(lucru mincinos), scrisg de savantul strglucit kir Eustratie Argentis, doctorul
care este din insula Hio.
Aceast, scriere aftrmg pe scurt i lrnurete ciar tuturor, cum Papa
dela Roma poate considera schismatic pe cine vrea; cg, fnteadevgr, sunt
schismatici multi dintre Papii Romei i cg biserica soborniceasc frivat, cg
Papa Romei poate i el cgdea In erezie.
A tradus-o din limba greacg, In care s'a alctuit, In limba arabg, preotul Masaad Nau Damaschinul (din Damasc), In Cairo <din> Egipt, In anul
1.740 cretin.
La pag. 57 (prima nenumerotat.), sunt vignete inflorate (xilografii), care aratd sfdrsitul volumului. La pag. 58 (a doua nenumerotatd) se ala urmatorul epilog, care se refer
la volumul intreg, deci la ambele opere:

S'a terminat tiphrirea acestei binecuvantate cgrti numit Arbitrul adeva rului ,si, expunerea drepteitii, opera cinstitului pgrinte i a filosofului iscusit

In fntelepciune, kirios kir Nectarie, prea fericitul patriarh al Ierusalimului,


ca rspuns cgluggrilor latini, la 13 Iulie, In Iai <oraul> cel bine pazit,
care este scaunul guvernului tarilor Bogdaniei, In Mngstirea Mata
Sava. Au dat ajutor la tiprire Mihai Bezi, de fel din Kodrt-al-Dahab, In
apropiere de Tripoli din Siria i Diaconul Gheorghe din Alep, din suita patriarhului Antiohiei, prea fericitul kirios kir Silvestru i aceasta In anul
cretin 1746.
SfAritu-s'a cartea cu ajutorul rugciunilor fntru Domnul.
Traducerile din limba araba le-a facut d. Emil Muracad, bursierul Patriarhiei din
Damasc, la Bucuresti.
Anal. Acad. Rom., Partea administrativd si desbaterile, s. II, t. 35 (1912-1913), p.
Dan Simonescu si Emil Muracade, Tipar romdnesc pentru Arabi in secolul
113-114.
XVIII-lea, in Cerceldri iterare, III (1939), p. 21-26 (si extras).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (250 C. D.).

96. Acatist, (Rmnic 1747 ?).


In-160, f. 2-235 si 1 foae nenumerotat (exemplarul vazut de noi, este defectuos).
Tipar negru si rosu, cu 15 randuri pe pagina. Literele, ornamentatiile (la fila 42 v.
xilogravura Maicii Domnului cu lisus in brate, semnat A. mvx: T. P.), formatul sunt la
fel ca in Acatistul tiparit la Rmnic, 1746 (v. mai sus, nr. 88, p.57-58). Textul, cu unele
deosebiri ortografice, asemdnator, ceea ce ne face sil, consideram acest Acatist ca o nou,
imediat si mai ingrijitli editie a celui precedent.
Cuprinde: Slujba Acathistului (f. 1-42 r.). Cinstitul paraclis (f. 43 r.-62 r.). Canon de
umilint (f. 62 17.-78 v.). Acathistul Sf. Nicolae (f. 79 r.-121 r.). Canon de rugdciune catre

www.dacoromanica.ro

68

ACATIST, 117471

ingerul pzitor (f. 121 v.-140 v.). Canon catre toll 0110 (f. 141 r.-151 v.). Slujba Precestaniei (152 r. 172 v.). Diferite rugaciuni spre somnil, a diminetii (f. 173 204 r.). ((M o)1(i)tva

catra D(u)mnezeu Savaoth, foarte de folosil, scoas de pe grecie pre limba runanscii, de
DumnealuI Constantinil Can tacuzin Stolniculti (f. 204 v.-214 ). Sinaxariul (f. 215 r 235 r.).
Molitva de calatorie (f. 235 v.-235).
La sfarsit, pe foaia nenumerotat, recto:

In tiint5, sa v, fie la toat, obtea i atasta, c5,' la synaxarr, unde Matti

srbatorl marl, am ingr,dit numArul Cu parinteja, iarA unde Taste sarba,toare numai pankla. amiaza zi, am pus jumdtate de parenteja.
Pe verso:

S'au tipArit i s'au diorthosit de Dimitrie. typ. Ram.

Tuturor Pravoslavnicilor cetitori, m, rog, once greal yeti afla in


cuvinte, sau in slove, indreptati Cu duhul blAndelelor, zicnd tott: Dumnezeu
larte, ca i niv sa aflati ertacTune dela lesne ertatorTul Dumnezeu, a
caruTa Taste slava in veaciT veacilor, amina.
Bucuresti: Biblioteca d-rei Georgeta VttAianu.

Penticostar, Bucureti 1747.


Semnalat de Dr. Gh. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
29 (prima list), ca existent la biserica din comuna Botiza. N. Iorga, Scrisori si
ardelene fi maramuresene, II, p. 192, la biserica din comuna Teius.

Triod, Blaj 1747.


Semnalat de Dr. Gh. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Maiu 1935, p. 3, nr.
14 (lista a doua), ca existent la bisericile din comunele Viseul-de-jos, SapAntz,, Valenii,
Ieud, S1ite, Berbesti, Borsa i Budesti.

Maria Therezal Poruncli pentra interzicerea circulafiei banilor austriaci


prile otornane supuse, Dial 1747.
Foae volanth.
Porunca prea-indltater i prea-putearnicii DoamniT ImpdrAteasiT i CraiasiT

DoamneT, DoamneT Mara Therezii, cu carea sa opre4e petreacerea banilor


inparatetr i craetr in Virile Portii otominicetT supuse, scoas, de pre letinie
In limba rumineascA i tiparita in Scaunula arhierescO, in 131*, anula
Dlolmnulur 1747, in luna luI Avgusta, in 27 de zile, de Dimitrie PandovMu
ti pografulti.
N'am viizut exemplare. Prima tiptiritura blajeana. N. Iorga, Scrisori i inscriplii
ardelene cj maramuresene, I (In Studii fi documente, XII), p. 48, nr. XCI.

Ceasoslov, Bucureti 1748.


li11G0Gd'OE.11 I Kp

flItI1,

Ciille CASHULI AE

3i, III M H6allT1KSA1k

Ti'll'hpATI1,
SliAEAEI FIA KpEq11-111SASI1 WI) no* .WhALOTSASII, I A6A11111,
CbRA'hASHT45010 T6ATit I 11,Ap4 psnursirkcini. hi, KWCTtIITIIH, iliavAdE, I KMROA: llittROOKOpAATx,
rpOKAAKIffli,

Kt3 CrirOCA011iNYitt Hp*

I KO; IlSk*HT6 KplfTiFISAII. I KS

cdsriTA 1121STI10110ME4I1t

CICASUSM

c iITSSH NIV-IT(10110AtiTh, Ilk 00."A"

Ki418,71 KixTSANAlt GIS

I Rstapitininwph. 1a flusak

Ai EAPESIih, EsKspow-kiisAY Tyr]:

www.dacoromanica.ro

Th194111T11

69

RANDUIALA OSFESTANIEI, 1749

In-40, de 2 foi nenumerotate -I- 548 pagini numerotate. Titlul fncadrat In chenar negru.
Tipar negru i rosu; 26 randuri pe pagina. Cartea este impodobit, cu vignete i capiteluri.
Pe p. 404 icoana Bunei Vestiri semnat de Gligorie.

Pe verso titlului, stema Moldovei i Munteniei cu :

Stihuri asupra stemei prea luminatuld i fnaltatuluI Domnii


lo Costantin Nicolae Voevodll :
Bourul, corbul i crucea, trei semne minunate,
Darurile tale vestescti D(oa)mne pr fnltate.
Bourul, D(om)nti MoldoveI ca aT fostil te insemneaza,

Corbulti, al Pral Rumaneti stpn te-adevereaz1


Iar crucea Pravoslavia burla paznica te arat.
Costandine prea cretinule, Cu inim curatd,
/Vasta In vci te va pzi, cu cinste i cu pace
Si pre vrjmai fi va surpa, ca praful fi va face.
A doua foae liminara are tabla de materii.
La sfarsit, p. 548, ultimele randuri cuprind iertarea pentru greselile de tipar. Bibliografiata de di. N. Cartojan.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (264 v.).

Psaltire, (Iai) 1748.


thilITHPS I
Id11111,

15 foi

TVOrkpliTrk

Ilpop6KSASII Mil I 4n-kpITSM3fi,I ArIRHAh, IlK811111 ./apa


GOTHOTOHNLIK
TV110114Silli AMA I OACOCk, Iofrififill,
750

In-240 (11 X 8,50 cm.), cu 564 foi numerotate, grupate in 35 caiete de cate 16 sau
i unul (36) de 8 foi". Pagina tiprit cu cernealti neagr, are 10 randuri.
La f. 564 v.:

Sfritul Psaltirif $i lur Dumnezeu marire.


Si s'au diorthositil de preacuviosulil Cozma Ieromonahti
Desi nu se arat, locul tipririi, totusi acesta este orasul Iai, unde Duca Sotiriovici
avea tipografie.
Studiu amanuntit bibliografic asuprd-i a publicat C. Tagliavini, O Psallire ronutneascd necunoscald din 1748, Bucuresti 1942 (extras din Anal. Acad. Rom., s. III, t. XI,
mem. 8, lit).
Bologna: Biblioteca Universittii (fostul exemplar al Papei Benedict al XIV-lea).

Apostol, ilmnic 1749.


Semnalat de Dr. 1i. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
31 (prima listift), ca existent la biserica din comuna Cornesti.

Randuiala osfeistaniei miei, Iai 7257 (1749).

piI GOG43011IfIl1iGH
e:1 TvnorpAlft 4, iitual.

4THiliCTdifik mmni, J Tv-

TVIROrA4SAI, AMA OAcoc. I K 1KipSat KfrITSAAA]


da HATII "SCH3, (131/111St1oYEt.

www.dacoromanica.ro

70

OSFETTANIEI, 1749

In-40 mic, 15 foi nenumerotate. Prima foaie titlul, alb verso. Titlul este fncadrat in
chenar de flori mici.
Iai: Biblioteca Universittii, Carte rar, nr. 202.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne, copie fotografica (269 A).

Ordonant pentra desfintarea at* rufiilor gird plat, (Blaj) 1750.


Foae volantd.
N'am vzut exemplare.
In-folio, 11 pagini (15 ponturi). Interzice transportul gratuit al diferitelor persoane,
obligndu-le sa pliiteasca potrivit cu distanta.
Lmuriri la A. Veress, Ordnduieli romdneqt1 vechi tiparite in Ardeal (1744-1848),
Bucuresti 1926, p. 7-8 (afirmatia cti este prima tiparitur dela Blaj, este gresita; v. o tiptiritur, din anul 1747, mai sus, p. 68, nr. 99).
Cluj : Muzeul ardelean.

Ceasoslov, Blaj 1751.


-01114iTAWK (sic) KO .T:ICH I TI(1114ATk I COM CT'lxmiiGOGilOgh IXamk I -a
06636117 Ks mirocAoKiliTml
nauitipt rip.h .tdrIxtIKATfil Kicapo-Ayhmcill
KtmipgiuSnSil. I 4 GdsiiTd Illaomcwipe I 01,E na &wig)]
:
IIGTPRI fiaPOIlh
ita fliignk A net ICC I All'HA [Ga]S TOP' Ae ISS9*(1Hilrait Hai [K]tla[H1:80] JWil
Eaciinire K... (hartia rupt6).
I

Cele dou exemplare ale Academiei Romne neavnd primele foi, am reprodus
titlul dup copia trimeasa de Protopopul Ilie Dianu din Cluj, lui Nerva Hodos.
rile trimise arata c exemplarul Pr. Daianu e mai complet dead exemplarele Academiei
anume: are format in-160, 2 foi nenumerotate + 660 pag.; paginatia lipseste la ceiteva
foi dela sfrsit.
Tipar negru, ca litere de 2 mitrimi ; 17 rnduri pe pagin. Pe verso titlului se afta
reprezentat manstirea din Blaj, in gravura stipat de Vlaicul (v. facs. nr. 296 din Bibl
rom. veche, II, p. 141) cu urmatoarea legenda

Adasth mdnastire o au inceput i o au inzestrat imp6ratul Carol al 6.


1. 1738 i o au isprvit firca sa M. Theresia pe sam[a] Episcopii i a Calugarilor RumAnesti.
Tot de Ylaicu sunt spate urmatoarele gravuri: pe p. 102, Iisus fnconjurat de Serafimi si Heruvimi, semnatd: 1751 Vlaicu; foae intre p. 172-173, sfatul arhiereilor pentru
condamnarea lui Iisus, nesemnata; foae Intre p. 182-183, batjocorirea lui lisus, semnatd
Vlaictin; foae intro p. 196-197, rastignirea pe muntele Capatnilor, semnata Vlaicu,
p. 216, icoana imprtasaniei, semnata Vlaicul, repetata i la pag. 606; p. 238, lisus rastignit,
semnat. Vlaicul; p. 258, infasurarea lui Christos in giulgiu, semnata Vlaicul,; coborirea
In morn-ILA, semnata 1752 Vlaicul; p. 388, Invierea lui Christos, semnata Vlaicul.
Lipsind foile dela fnceput in exemplarele Academiei, reproducem dup copia comunicat de Pr. Daianu:

Predoslovie dtra cetitori.


Iubite

Cetitorible, socotina lipsa c mare, care se aflA in Nmul

nostru, nu numai de spre part iubitorilor de RugAcIunl, pravoslavnicY mirnY, carii de , apte ori in zi a lauda pe Dumnezeu Cu Proroculti Davidti, au
cetindii, au ascultAndti, poftesd; nicr nu maI de spre part tinerilor, carii
a invata i a sd deprinde_ in sfintele scripturI doresd, ci Inca mai alesti

www.dacoromanica.ro

SLITJBA SF. TIMOTEI, 1752

71

despre bart Preotilorti, caril pentru darul Preotiel santa datorr precumtl
stanta Besrica invat, in toate zilele a-I ceti Praila, adeca cle apte
Laude ale WY Davidri, de sfanta Besrica a4ezate i randuite. Si macarii
ea pentru lipsa cartilorti,''adeca CIasosloavelora, cati PreotI nu fard mare
pagubire sufletsca, ii.parasesc ac datorie. Dreptii acla, ca sas vindece
catui de catii acrasta mare scadre, ne-am nevoitil pentru binele i folosula

Tau celi sufletescti, a da in typarIu Ciasoslovri, urmandii izvoadele cle


drpte i dinateinsale culegandii cle mai de lipsa spre folosula Tau, precum0 urmatoar scara ti le va arata; i infrumusetandu-le cu Icoane, carele

arata in sine talcuir Laudelorti, puinda i Pashalira Cu randuIala mal pe


scurtil, pentru a ta uwrare.
Decr dara cet4te in pace, pe Dumnezeu in toata vrm lauda i cu
rugkrunile tale, cle de purur nof, roaga-15 al VA catra Hs. rugatoriI
Iero-Monasif de la
Colatiunea paginilor, dup ex. Academiei Polunostnita de toate zilele, p. 33-67.
Polunostnita Smbetii, p. 68-95, a Duminecii, p. 96-101. Inceputul utreniei, p. 103-164.
Ceasurile 1-8, p. 165-215. Inceputul obeadnitii, p. 217-237. Ceasul al 9-lea, p. 239-256.
Sub form de titlu : Rnduiala a laudei ceii de a saptea, p. 257 -283 (Vecernia). Pavecernita midi, p. 285 -301, cea mare, p. 302-358. Troparele Triodului, p. 359 -387. Ceasurile Pastilor, p. 389-396. Troparele Penticostarului, p. 397-408, ale Invierii, p. 409-433.
Troparele peste toatii sptamana, p. 43f-443. Troparele i condacele sfintiloril de obste,
p. 444-468. Bogorodnciele ..., p. 469-476. Synaxariu, p. 477-573. Cinstitul paraclis, p.
575-605. Slujba Sf. Pricestanii, p. 609-643. Rugaciunile mesei, p. 644-647. Insemnare
pentru intelesul Pashaliei i Pashalia, p. 647-e52 (restul lipseste In exemplarul Academiei).
N. Iorga, Scrisori si inscriptii ardelene si maramuresene, II, p. 100 (exemplar la
Feleac). - A. Filimon, Dacoromania, VI (1929-1930) p. 379-380 descrie exemplar defectuos i pune gresit anul 1752.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (280 A). - Cluj: Biblioteca Pr. Elie Daianu.

Mineiu, Blaj 1.751 (?).


Semnalat de Dr. Gh. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
(prima list), ca existent la biserica comunei Purcret.

Octoih, Bucureti 1752.


Semnalat de P. Constantinescu-lasi, Tipdrituri vechi rominesti necunoscute, Iasi 1931,

p. 4, nr. 2, ca existent la bisericile din Goiani (Lpusna) si Ohrincea (Orhei).


Octoihul citat de Gh. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
33 (prima list), existent la biserica din Vad, ca tiprit la Blaj, credem el n'a existat, ci
el trebue s fie acesta, tipiirit la Bucuresti.

Slujba Sf. Timotei, (14) 1752.

Grecete.

V eiyEot IrIsp6 1i.v TLo0o apxtsztax6nou 11pootow4aou, Euvv Ixattp atieSlort.Ti7g CI)(04, xoptou
nxperc ro5 XoTtorcettou StastaxiXot) v

'AxoXou0Ect To5
riOsicsa

1.1.1)

Sta. SaniviK zoi) Xortunarou etpxovzo TpaTty>5 KopItC1 IIXtecanot) zal kotspwestax Tcp navtsptotctry apxte7ttax6ny ilpotxovviriou
v.^ TelloYET; to5 ticpiPoutrou xxt enagecrcecrou atiOivtou
xupty 7topty Notyp6py,
Itxt -6'sp.rivoc nicrtic MoXao6X2ztu, xoptod xuptop Itoetvvou KwvarctvrEvou 111txatk
NotoXecou XtXtoSpoilicog, Tuntoestax

www.dacoromanica.ro

72

SLUJBA SF. TIMOTEI, 1752

xoeErCx 3os66a; &rixtepctre6ovzoc; To5 7CCOLepunizoo mrporcoXEToti xtipIon


xd.)6ou, rap& Ao6x,x, Eurripty Turcoypicpy, zCii ix vij v-sicson 0ci3ou. .a4v6"..

lcupf ou

Slujba celui fntru sfinti parintelui nostru Timotei, arhiepiscopul Priconesului. Alchtuita de prea fnvdtatul dascal al scoalei domnesti din Iasi, Domnul
Niculae Hiliodromeus i tipAritd cu cheltuiala prea invtatului boier grdmtic,
a dumnealui Iliascu si fnchinat, Prea sfintitului arhiepiscop al Priconesului,
Domnul Domn Nichifor, sub domnia prea Indltatului si prea cucernicului Domn i stdpAnitor a toat Moldova, Domnul Domn loan Constantin
Mihail Racovit. Voevod, pstorind Inalt Prea Sfintitul Mitropolit, Domnul
Domn Iacov, de cdtre Duca Sotiriu tipograf, cel din insula Thasos, 1752.
In-40, 38 foi nenumerotate (ultima alb6). Pe verso titlului armele lui Const. Mihail
Racovitii Voevod (sterna Moldovii?). F. 2 r. epigrama lui Duca Sotiriu adresata Domni.
torului; verso, gravura Sf. Timotei.
Traducerea titlului de d. Alex. Rijan.
Mgr. Louis Petit, Bibliographie des acolouthies grecques, Bruxelles 1926, p. 285-286.
Emile Legrand, Mgr. Louis Petit, Hubert Pernot, Bibliographie hellnique au XVIII-e sicle,
t. I, Paris 1918, p. 403-404.

Muntele Athos: Biblioteca M-rii Xeropotam.

Iacov, Mitropolitul Moldovei, Pastoral, (Iasi) 1752.

Foae volantd.

D. Dan, Mdnastirea si comuna Putna, Bucureti 1905, p. 95, nr. 97 amintete, dup Inventarul

0 carte pastoral, tipdritd, dela mitropolitul Iacov, din 28 August 1752, adresata
unui oarecare preot Dimitrie.
Ceasoslov, Blaj 1753.
A. Filimon, Dacoromania, VI (1929-1930), p. 380 descrie o noua editie a Ceaslovului
din Blaj 1751 (v. mai sus, nr. 105): exemplar defectuos; in-8, p. 21-586. Are tiparul, fron-

tispiciile, gravurile (semnate de gravorul Vlaicu) asemanatoare cu cele din Ceaslovul


1751, deosebitd fiind numai rAnduirea textului In pagini. A. Filimon da ca an de tiparire
1753, pentrucd, dupa acest an, tipografia din Blaj a introdus unele Inoiri tipografice
tehnice, care nu se gasesc In Ceaslov.

Evanghelie, Bucuresti 1753.

Sfnta i Dumnezeiasca Evanghelie Cu voia luminatului i fritiltatului


Domn i obldduitoriu a toat Tara Rumdnease, Io Nicolaie Alexandru

Voevod Mavrocordat, cu blagoslovenia i cu toatd cheltuiala purtdtorului pra-

voslaviei, prea stintit Chir Daniil, mitropolitul a toatd Tara Rumneasc si


exarchu plaiurilor. Acum Inteacesta chip tipdritd i diortositd, in scaonul
Dumniealui, In Bucuresti. La anul dela spesenia lumii 1753.
De cucearnicul intru preotie Popa Stoica lacovici.
Comunicat de dl. prof. I. Crticiun din Sibiu.

Liturghii, Bucuresti 1754.


Semnalat de Dr. Gh. Bran, ca existent la biserica comunei Deseti, din Maramure
cf. Graiul Maramuresului, nr. 04 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 35, prima lista).

www.dacoromanica.ro

IOAN TH. CALIMACHI, CARTE DE MAZIL, 1758

73

Alfavita sufleteascd, I4 1755.


1111441EHTP1 I Gg4)itaTICK1

cum 4sono[c8]nk M$61111 X TSTSptirok I IiiAwph

,,NAMS'ItS KS
in II/11041M 11I4M11 4TA[10] 471113
atliCTAWIt IIflK TVIllipAIT'It. 4. 3HAEAE np.h llSmiii1kr8nSil, [Infi n]rk ;:tarkaitaTsasil
Abauisasri tiIcTpS, It risiiTefi FVKI
Oailt.WI. KS BildrOCA[ORIHTA] up) Ks TOtiTit
KYEATSPAAd np-kwc4s4]luliTSASil iiiHT[110110Aiirk DNS KVIlld I iihtcb[Rfi 4 cdsxwra
[tie]

CitRirf11,81ACIVI%tS

igHTp0110ATI 4%Miii,, Al'

rHrY GTAHORWIH Tunorp4.


Autorii Bibliografiei..., vol. II, p. 300, nr. 483 au bibliografiat gresit sub anul 1785
(in loc de 1755) si incomplet aceasta carte, studiat, din punct de vedere bibliografic, cu
a4H

toatd atentia, de N. - A. Gheorghiu, Glosse bibliografice, Bucuresti 1937, p. 6-12.


In-80 mic, de 5 foi nenum. 253 foi, tipar negru, cu 19 rAnduri pe pagind.

Titlul incadrat de 3 'Atli cu chenar gros de flori i unii, iar sus un frontispiciu
inflorat, cu medalion la mijloc; in medalion crucea cu iniia1eIe 10 X0 HE WI. Pe verso
titlului icoana Maicii Domnului cu lisus in brate.
ALM frontispiciul, cdt j icoana se mai gsesc in Bucvarul tiparit tot la lasi, In 1755.
In foile liminare, dupd tillu, urmeazd Insemnarea capetelorti, cu litere mici (f.
2r 4v) i o lmurire despre invataturile ertii, tipdritd cu litere mai mari (f. 4v 5v),
ambele reproduse de N.-A. Gheorghiu, op. cit., p. 9-12.
Pe f. 253r. sunt 10 versuri despre iertarea gresalelor de Upar, de Evloghie smeritul",
(reproduse In Bibl. rom. veche. II, p. 300).
Originalul din care s'a tradus este slavon: fI44Rwri. A[s]xolaikui, cf. St. Gr. Berechet,
Originalul stavon al Alfavitei sufletefti" din 1755, In Revista istoricd, XXIV (1938), p. 242
243.
Const. Turcu, Un blestem original pe o carte pu/in cunoscutd , Iasi 1.942 (extras
din Analele Moldovei, I (1942).
Biblioteca Inginer Flaviu Dem.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne (292 A).
Baldovin, cunoscut bibliofil din Bucuresti.

Editia I.
Invdtaturd cre,stineascd, Blaj 1755.
JEKIIIITgPit I 1{1)6111fIllIGKh I Rpm& 4TpFs-kpri

PlicriSrilcSpH, rffirrpS

Cvcdstilittril
+TA6 TVII1OHTli K li"A"PRIIILA
I
RA-kAIRVIdl
ElYkrkpAtuSa.
4
aukwiirTap
TSMiti KvpIS Kvpk : I II: II4EMk ihifIWA
111K6MEAWp. I filtgAllt

GdsriTii Tpn,K AMA RAVii. lag: -a-a.


,N1 KStit111-11-1KSAb. llena Radon I Tynorpd4ssa.

In-160, 2 foi nenum. 82 foi + 28 foi + peste 10 foi nenum., cu 18 Mnduri pe pagina Titlul incadrat in chenar de compozitie tipograficd (facs. nr. 26), are pe verso Insemnarea: Aceasta mdndstire s'au Inceput si o au lnzestrat Impdratul Carol al VI 1738
si o au isprdvit fiica sa M. TheresiIa pe sama Episcopiei si a calugdrilord Rumanesti.
La p. 3 incepe o prefata, aceiasi cu cea dela ed. din 1756 (v. publicatit mai jos, Corrigenda, sub nr. 299).
C. Tagliavini, Contribuiii la Bibliografia romdneasca veche, in Cercetari literare, V
(191.3), p. 4-7.

Sibiu: Biblioteca Astra,

Budapesta: Biblioteca Muzeului National maghiar.

Antologhion, 1756 (?).


Semnalat de N. Iorga, Scrisori i inscriptii ardelene i marainurepne, II, Bucuresti
1906, p. 158, ca existent la biserica Mndstirii din Remeti.

IoanoTheodor Calimachi, Domnul Moldovei, Carte de mazil, (Iai)


7267 (1758).
Foae volant.
Drept titlu : la, 'wank eAtvph KOISOA
10

www.dacoromanica.ro

IOAN TI!. CALIMACHI, CARTE DE MAZIL, 1758

74

Foae volant., chip de formular, 16 X 11,50 cm. Data : leatil 7267 Dechemvrie 20.

Cartea se da feciorilor de mazili afiati In slujba boerilor, pentru a nu le da zlo-

taii peceti.
N. Iorga, Documente priviloare la familia Callimachi, I, p. 422, nr. 5 (reproduce textul).

Bucureeti : Biblioteca Academiei RomAne (Documente 66 I LXVII si

156

LXVIII).

If 1111111 _Ui._!,74.1.kli

117. Petru Pavel, Aaron,


Bucoavna, Blaj 1759.

A t .... 14-40-1'4ifikt/4.,,,&t9tta&,,,,It

KXKOilK1171 I Ilfirrp8 At-

II;
IK

Bit

C g ti 7, r ',;E f' 1

reiiiiiiiieFh

urn. +ifrpfs,iri., in,i rztry;


novrri fl

(8?He

otiorwimt

iligc.ZiNsa,w p

RA27figriYA1/4

11:01? Ct; CCIAltiri,

1101141-111WpIt

AA TEMilOAK

Aa

4-

K8 B.h.rocnoziNTia Hp*

SIIuATSI Kt'lliSKvk : II: llageali


iiiiP011h I KlIkkilKhil 4).hrhI

Tim-146TR. I
intcT6A c4s6T,r1 Tpoiti

pAwSA811

vrAct; 'rrnapPITi

IV

nplitimp-k

fintiuit`&

AMA Xi:

&PI:3CM :
it Atirie.

K.

1111x-

lla
flue' :
I

IIETO Gua/monk: Tvii.

gfigg;

Kvpig Krp:

In-160, de 31 foi nenumero-

11:
I11,114,61L

Aeipwr;

tate. Titlul fricadrat in chenar de

FT

nA'stok

EAstetom flbripsuugn4 .
,

,...

...

.....,

t mzeu,osfrk uttitirrE TpOtil 1


5 41)14 Kt::,, r: Tioi A4rriE6

Ai Kg iiperilaWAt inoint EA;14:6A

TreirfiiA

isz2

;Lice..

.12,9Rgi s' eii;;I

26. Invdtdtuid creftineascd, Maj 1755.

Titlul.

flori de compozitie tipografica. Pe


verso titlului : Rugaciunea Sfntului Maxima innaintea cetaniei.
Cuprinsul :
Slovele Imptirtite in ginsnice (vocale), neglasnice (consoane) i dythonglfi (A, ta, to).
Insemnare pentru cumu sa

cade a slovni slovele ce au de


asupra titla (intregirea prescurtarilor).
Prosodiile, (diferite rugdciuni).
Zeace porunci ale tut Dumnezeu.

Urmeazd pe mai multe pagini enumerarea simturilor, sfaturilor, pacatelor, etc., dupa
care avem :
Faptele bogoslovii, (credinta, n.dejdea, dragostea, cainta, ispovedania).
Insemnarea pe scurtil a sfintelor tamo (botezul, sf. mir, euharistia, pocalania,
preotia, casatoria, sf. maslu).
Sub titlul Puntumurile unirii, care sf.resc volumul, se arata care sunt capeteniile
bisericii, care sunt atributiile lor i oarecari principii de dogma (de ex. Mope).
Vezi Omagiu I. P. S. S. Dr. Nicolae Balan, Mitro politul Ardealului. Sibiu 1940, p.
587, nota 1.
Exemplar comunicat pentru bibliograflere de prof. Dr. Onisifor aibu.
Sighioara : Biblioteca liceului sasesc (Die Bibliothek des evangelischen Gymnasiums).

www.dacoromanica.ro

LITURGHIER, 1759

Catavasier, Ramnic 1759.

75

Editia IV.

RATYIKAGLAPIO I flicSmk 11 miTpa WA05, TVIritplIMIt, I 4] 4.Tikia Aomtat nrk


ASMHIli191:341g OW liv GICdpiltiTk, 1'Imr6pIE l`titu KontoA I KS CArOCAOKillifilt, MIA KMM8/MA C*FIU,T11 CAM ioEHT6ptoaSti Ai AAHESES I KO rPfiroad dfiiiCK0118Ak PAmHHK8all I 4 c4IiiT4 an'eilionyi a morAHHK8Asii ita flISAK AGM XC t 4rIA
I

GAS

Tvn-apimk Al llna Kwembimin I 11,o,4Hich, B.611: TlfriorpOnk PlillA1 HH4AHSAII.

In-80 mic, de 215 foi. Tiparit cu negra i rop, cu 23 rAnduri pe pagind. Titlul

incadrat. Pe verso titlului, sub 6 rAnduri de TroparIuld na. teriiI, glasii 4, se did o gravure,'
reprezentAnd pe Maica Domnului cu Iisus in brate. Aceiai gravurd se mai aid reprodus 5,
pe fata 28r., 56r. i 159r. Altd gravur pe f. 28r., 184r. i 214s. (vigneld).
Pe primele 28 de foi textul este grecesc, cu itere chirilice ; indicatiile textului, tipdrite Cu row, sunt romdneti. Pe foile 29-56 textul este slavonesc cu indicatiile rometneti,
tiptirite tot Cu rosu. Restul textului este romanesc.
Pe f. 150 Incepe : 116.nduIala celuI deobte Paraclisdn.
Pe f. 158 : Adunar acelord 12 lunI, de presto and (Calendar); Incepe cu Luna luI
Septemvrie.
Pe f. 172r. : Pashalien.
Pe 211r. : Rugdciunea la blagoslovenila colivei.
Urmeazd stihuri de stea, la f. 112r. 113r. i 2 oran
ratia primei editii din 1747, tipdrit. In Bibliografia rometneascet veche, II, p. 97-98
incomplet, fiindc, lipsea foaia respectivd din exemplarul Academiei, se completeazd acum
astfel, (f. 214)

tiindti i da<r>uri in maini, aurti, smirna i tarnaie, o ce s'au fnvrednici


malta Intelepaine i spre c de pli<n> norocire i desfatare i. atata buildtate i pldcre d(u)mnezerasca fntru to vcil.

Oratie catra ai cash' In car ver mrge.


Cinstite jupane obladuitorrule alti casei acetira, de vrme ce ar ajunsti
a prznui o Willa foarte mare ca aasta, cu credinta te trichina celur ce s'au
nascut astaz soarelui dreptatil ce au rasaritti din pantecele feftarel Mara
i noao cebra ce 5,-(1na Intru Intunrec i in umbra mortil s'au aratat i
din cdlduroasa inima sa mult,meti, cu toti ai caser dumitale pentru multa
i nemsurata mila ce au facutti Cu nor m(i>lostivul D(u>mnezeu au
intaritti fir noastrd c cazutd. Cu na5ter caruia i eu ma rogti, ca unuia
nascuttl firu lur D<u>mnezeu i D(u)mnezeu adevaratti, sa ddruiascd pace,
sntate pr luminatului nostru Domnti i virata norocitd i bund fntemerare
intru cinstitti i luminat scaun Mriei Sale i fmpreund ell toata curtea
Mdriei Sale i impreuna Cu dumnta cinstite jupane (sau : pr cinstite
Printe) i cu tow norodulti crestinescti ca impreuna dpurur sa priimiti
bucurira Masta in multi ani Cu veselie, cu toate cle bune i de folosq.
La f. 215r. rAndurile pentru iertarea grealelor tipografice, intocmai ca la editia I
din 1747, reproduse In Bibl. rorn. veche, II, p. 98. Bibliografiat de d. N. Cartojan.
Bucureti : Biblioteca Academiei Romdne (314 A).

Liturghier, BucurWi 1759.


Exemplar la biserica din Ndnesti, cf. Dr. Gh. Bran, Graiul Maramureplui, nr. 94
din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 36 (prima listd).

www.dacoromanica.ro

ANTOLOGHION, 1760

76

Antologhion, Iasi 1760.


Semnalat ca existent la biserica din Semi, de Dr. Gh. Bran, Graiul Afaramureplui,
nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 37 (prima list).

T. A. Cavallioti, Introducere in _granutticii, Moscopole 1760.

Greceste.

Eiaayarril

nape( To5 alSsattuesa-

erzAzn.ritrPAHmATTiorza

Tot) %/I DA07410)TiTOO

pa' Tzt A; 3Ecr;pkiv


,
?Nyiktar7r'6Tht
'11-4r)ta:Ad ,14) MoxvOYAE.1 vtogi Opt).
e elcr ))Aa(Liz,
ciAe rI9(07)7tr4

Xs!. vstuart lapuOstcrric'AxaSvAac, xa't p.sTXou =piazonandi xat ispoxtuxoc

l'Epox.ruuue;t

Aratrap

--

1-5:119e;ern; ftisivitto-or, Aia-caSi;t;


rns Choo-c:,s8 1100 r4cES. Mex,;
rateAct
o
ps A'acc,

Kopko Oso&I)pou 'Avaataaloe Ka.61XXteusou MoazonoX(vou, aevapp.oaasfa% sic

o t; 6.4

o5 `ATtanitou ep6voe
11p(;)z-qc louattviavir: 'Axpetaciiv, zal ric OsoatbaTou
Moaxox6Xso4,
IseXtrsia

51,71'd fo.CciAlticiati-a
47,-Ottme, crtui ap goo Ar
Cis Si
X petal' *s
Fq7D704,43, st
0,

SaaviXou vlic iv Moe-Lord-

s?)xpstav Tan) xponcrissEptov.

t(nroic ixaoOstax Sanin coi ivstitozaN5v 7t pclycov

11"7-4P

kg cr
ki A' rice
&AI xter 673 realpp' m age, ati7rekt,aktZdCa
3-1 /.4, 0

Too xat xplatp.orcaTou Kuplot) 'Avvevtou xatC- recopytou

Mmo(is, si)narpiaou

xoThr,;Nocs

Moaxo=ascec, iv riT ono-

v Ty7rOypvp(c.t TI!
cuitza .17,;p8.-.
tirS rS
I I u1;7;
c4
Ed MoXOir7C

TpcepEc To5 `Oalou 'tat @so-

E'L'

cripou Ilazpbc iguir) Naot)p.


COO eaup.X't00p705.

'Ev Moaxon6Xst

,
27. T. %. Cavallioti, introducere in granuttica,
Titlul.
Moscopole 1760.

Introducere In gramaticii de Domnul Teodor Anastasie Cavallioti


Nloscopoleanul, prea cucernicul i prea
tatul dascill al Academiei, de curnd ridicati

la Moscopole si mare
protopop si predicator

al prea sfantului Seaun


al primei Iustiniane a Ohridei si al cettii de Dumnezeu pAzite a Moscopolei, alcatuit, spre inlesnirea Incephtorilor. Acum, Inti, data la tipar, Cu
cheltuiala prea cinstitului prea vrednicului Domn Antonie Itagi Gheorghiu
Bue, nobil din Moscopole, la tipografia cuviosului si de Dumnezeu purtatoriului pdrintelui nostru Naum Facittorul de Nlinuni. In Moseopole, 1760.

www.dacoromanica.ro

CATAVASIER, 1762

77

In-8 mic, 7 foi nenumerotate, 144 pagini. Verso titlului alb. Pe titlu gravura mica
a evanghelistului Luca (facs. nr. 27). Vignete inflorate la p. 4 i 144. Deasupra vignetei
dela p. 144, gravura Sf. Naum, patronul tipograflei din Moscopole, fntre ornamente.
Pe paginele liminare dedicatia autorului, inchinat, lui Chiril, Arhiepiscopul Primei
Iustiniane i al Bulgariei, precum i zece epigrame fnchinate autorului, semnate de: Terpos
Macu, Vretos, N. Sabalas, Naum Grustas, ieromonah Savva, Gh. Nicolaidis Turtas,
Naum Nicolau Turtas, ieromonah Ambrosiu, Toma Anastasiadi, loan Posamas.
V. Papacostea, Teodor Anastasie Cavaltioti, in Revista istoricd roraind, II (1932), p. 64-65.
E. Legrand, Mgr. L. Petit, H. Pernot, Bibliographie hellnigue au XV II I-e sicle, t. I,

Paris 1918, p. 510 511 (greesc numarand 8 foi liminare *i 11 epigrame).


Bucure*ti: Biblioteca Academiei Romano, cota 323 A (exempiar fara p. 1-2).

Catavasier, Bucureti 1761.


Catavasiariu, cu bate trebuincioasele cantari... cu blag. Mitrop. Grigorie. Buc., 1761
astfel este semnalat in broura Anticarialut Ardeatul, Catalogul I, Cluj 1926, p. 21,
nr. 521 b.

Evanghelie, Bucureti 1761.


Semnalata de Dr. Gh. Bran, Graiul Maranturesului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
38 (prima list), ca existent, la biserica din comuna Slatioara.

Proclamatia generalului Buccow, Blaj 1761.

Foae volant. Nem-

teste, ungurete i romanete.


Foae volanta (de 19 >< 27 cm.), datata Sibiu, 19 Apr. 1761, tiprita Ins ca literele
lipograflei din Blaj. Convoacti. pe Romanii din Ardeal la Sibiu, pentru a pune capitt certurilor dintre ei, In chestii
Dr. A. Veress, Oranduieli romdnesti vechi tipdrite in Ardeal (1744-1848), Bucureti
1926, p. 8.
Cluj : Muzeul ardelean.

Catavasier, Blaj 1762.


Iii1TiigaGiii1P10
iCirocnogitfiia

110-k CO

KS AqATE

flown

T6TY "LOW I TpE111SHHOACI IMHT1i4Irl.

ilIlPOIIII AI Micro&

u,44 iip,AAAIMSA, wit niptioinwpti 411


nosimiTY t1,1 CVITA T(10111,1 4% .641;INCK. "'AMY 04411K.

11111111h

KAZOKSA (1)IrspAw8n8A.
AHAOTtliff

I KS I

MIRK I 116TPk."

c*Ii-litriTtInSri,
I

In-8 mic, de 3 foi nenum. i peste 567 pagini (complet 570 p.). Titlul fncadrat in
chenar de linii i flori de compozitie tipograflca (facs. nr. 28).

Tipar negra i rou, cette 17-18 randuri pe pagina. Verso titlului alb. Celelalte

2 foi liminare au tabla de materii ce publicam mai jos. Catavasiile urmeazd In rornanWe
!Ana la pag. 378. Dela p. 379-474 sunt serse In grece0,e, dar cu litera cirilice.

Insemnar pe scurt celoril ce s cuprind fntru acest Catavasilarru.


Catavasiile rumaneti.
La Nater lui Hs. listti.
La Botezul Domnulul.
La Stretenie.
La Duminica Florilorti.

17

40
50

www.dacoromanica.ro

78

CATAVASIER, 1762

Canonulti

78
104
140
152
40

La inaltar DomnuluI
La Adormir PrcistiI
La Zioa CruciI
La Buna Vestire
Troparele Patimilord

72
98
115,nduIala UtreniI Dum.
183
RanduIala Utrenil praz.
201
ROnduiala Sfintelor Lyturghii 210

Troparele cu slavele la praznice i la sfintI s incepti list


,

cc=accooc)o 0
-ats

1:2cxdattettz-49-c

1.,L,u .4"

AI

Al

NI

KATAEA016110
X

VMATTL.

nfIrETrorr ZiVit
a0

TrfesVramage HAttirzfn .
11-

ro C AOEE

o ow
qtyrzAbri, W

Kg
Ira
,
MT CAI CffiafTEASINititiA-

TrVAV AMIL

115Tfi 111;iCni&

Af 0114

Etivrr.
A?0,,i'AVAga

Ifl Pnta

aill nz'pluiltupb. 61"


Ire cAzAut'rdAr cini-9;wgAig

"

/v

I V 11ZOWIT

mq+

co- urrA Tp9,

AL At tb-41 /tit To%

fitihttirph;tgit..

*aCwetibeet5t" tet3v6-. .v0t(di


28. Catavasier, Blaj 1762.

Pricsnele sOptOmanir 0 ale


Praznicelorti
Stihurile Vecerni
COntrf la anafurd iprod
Podobiile glasurilord
Polieleul la praz.
Psalmil cer ale*1 earn' s cnt dupd eel' 2 psalmI, la
praznicile D[o]mneti,
0 ale sf[i]n(tilor)
Slava dupd sfOr0tu1 Priplelorti
COntdrile luI Moisi
Preveliculti
Paraclisul
Molitva ColiveI

226
233
240
248
263

271

272
317
336
342
568
529

Pashalffa pe 40 de anI
Adunar celor 12 lunI cu
mana anului
577
Tabl care arat mana anului pe aril' : 60
475
CatavasiI grece0I.

La Na%er luI Hs. list


La Botezti
La Stretenie
Canonuld Pa0ilorti

La inltar Domnulur
La Adormir Prcistil
Catavasiile Prcistif
La Zioa Crucir
Stihurile ce s cant la sfintir apef
Troparele Invierff
Stihurile la UM, ce e,ti maY cinstir
Slavoslovil'a

RnduTala Lyturghir

www.dacoromanica.ro

379
388
397
401
415
419
423
427
395
432
437
439
442

Pi P. AARON, INSTITUTIILE DOCTRINE' CRESTINE, 1764

Pricsnele peste sapt(mn)


Rnduiala Lyturghil a Marelui Vasilie
RanduIala Lyturghil a PrejdessteniI
Irmoasele care se cant la anafor

79

483
454
458
461

Nu corespunde cu cele trecute in Insemnar : Adunar a celor 12 ludi de peste


an, p. 477-528.
Exemplarul descris de A. Filimon, Dacoromania, V (1927-1928), p. 611 este complet
si are 570 pagini.
I. Rosu in Societatea de mdine, II (1925), p. 111. Pentru larga rdspandire a acestei cdrti, v. N. Iorga, Scrisori 0 inscriplii ardelene 0 maramuregne, II, p.
115, 161, 203.

Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane (329 A).


Iasi : Biblioteca Universittii.
Budapesta : Muzeul National.

Catavasier, (Buzu) 1762.


D-1 prof. Damian P. Bogdan, bibliotecar la Academia Romand, are un exemplar defectuos dintr'un Catavasier, deosebit de toate Catavasierele tipitrite pan la cel din 1768, la
Buzau. Din studiul Pascaliei rezult ea s'a tipdrit in 1762. Pentru Buzau, ca localitate de
tiparire, sustine identitatea tehnicii tipografice cu cel tiprit la Buzdu, 1768 (Bibl.rom. veche, II, 176-177, nr. 355), cdruia i-a servit ca model.
In-80 mic, peste 335 foi nenumerotate. Dela Paraclisul Maicii Domnului inainte,
textul celor 2 editii nu se mai potriveste ca paginatie. Mai sunt deosebiri si in titluri,

care sunt mai arhaice (slavizate) in ed. din 1762. Apoi, pe ultima foae verso a catavasiilor Precistei, textul grecesc (dar cu litere cirilice), este gravura Maicii Domnului cu
Iisus in brate, avand sub ea cateva randuri tiparite, gravura care lipseste in editia 1768.
Alte exemplare din aceiasi carte, dar tot defectoase, mai mi-au ardtat dd. Comandor Manoiu, bibliotecar al Palatului Regal, dr. Florian Mateescu din Bucuresti, preot Gh.
Moisescu dela Sf. Sinod (exemplarul cel mai complet, cu 335 foi).

N. Iorga, Scrisori 0 inscriplii ardelene f i maramuresene, II, p. 144, cu trimitere pro-

babil gresita la anul 1761 (peale s fie chiar cel din Blaj 1762, pentrucd nu arata nici
locul de tiparire). D. P. Bogdan, Contribufiuni la Bibliografia rom. veche, Bucuresti 1938,
p. 10-11, nr. 8.

Octoih (Blaj ?) 1762.

Octoill bogat din 1762.


Atanasie Popa, Biserici de lemn din Ardeal, in Anuarul Comisiunii monum. istorice,
Sectia pentru Transilvania, vol. IV, (1932-1938), Cluj 1938, p. 78.
Biblioteca Bisericii de lema din comuna Lunca (jud. Mures).

Penticostar, Blaj 1762.


Semnalat de N. Iorga, Serisori f i inscriptii ardelene 0 maramurwne, II, p. 130, ca

existent la biserica din Lupa.

Petru Pavel, Aaron, Institutiile doctrinei cresstine, Blaj 1764.


Andrei Veress, Bibl. rom.-ung. I, p. 299, dup. St. Katona, Ilitoria critica Begum

Bungariae, tomul 39, Pesta 1778, p. 931 aminteste Intre lucrdrile tiparite de episcopul Ro-

manilor uniti, si

Institutiones doctrinae Christianae (Valachice), Balsralvae 1764.

www.dacoromanica.ro

80

PENT1COSTAR, 1764

Penticostar 7272 [1764].


Semnalat de N. Iorga, Scrisori fi inscripfii ardelene $i nzaramurefene, II, p. 80, ca
existent la biserica neunitd din Cluj.

Carte de rugeiciuni (Ardeal, 1765-1770).


N. Iorga, Revista istoricd, 17 (1931), p. 26-27 o descrie astfel : o cdrtulie din secolul al XVIII-lea, de Mora i frontispiciu ca In Austria iosenn, care, In litere latine .F1
cu ortografie ungureascd, are acest titlu :

Kntek En kare kresstinul


s'ndeamne la kredincze, la
Nedeide, ssi la Dragoste
ktre Dumnjezu.
urmnd un Kntek En lauda presvntej Vrgurey Mriej. E o carte de rugdciuni, catolica, in versuri.
Asemenea tiprituri romneFti, cu ortografia ungureascd, s'au executat mai ales
In a doua jumatate a sec. al XVIII (v. Evanghelie, Kalocza 1769, sau Kintgets Kinipenyesty,
1768; in Bibliografie, II, nr. 365 Fi mai jos nr. 142).
Cartea descrisd de N. Iorga st alturi de acestea Fi nu e mirare sa se 11 tiparit tot
In tipografiile calugarilor piariFti, cam pela 1765-1770.
BucureFti: Biblioteca prof. D. Munteanu-Rmnic.

Evhologhion, Blaj 1765.


Semnalat de N. Iorga, Scrisori i inscriplii ardelene t maramurefene, II, p. 125, ca
existent la biserica din Lozna.

Antologhion, CAldaruani 1766


Un Antologhion identic cu cel tiparit la BucureFti 1766 (vezi nr. urmdtor, cu bibliografia complet) a aprut cu mentiunea de tipar, In titlu :
(aceasta fiind singura deosebire fata de editia din
Ozpi-ra AisHarnipt
BucureFti).

In-folio, 2 foi + peste 540 (numai ata'Aea in ex. Academiei).

Dovezi documentare de existenta unei tipografii la alddruFani, nu avem; cd au


existat, dar s'au pierdut, nu ne putem inchipui, data 1766 fiind proa apropiat de epoca
noastr. Ipoteza lui A. Filimon (Bacoromania, V, p. 612-613), ca este numai o editie de
titlu a editiei BucureFti, cerutd de mitropolitul Grigore, pentru cinstirea CaldruFanilor,
mi se pare Interneiat.
BucureFti : Biblioteca Academiei Romne (345 A).

Antologion, Bueureti 1766.


f11100l1f0F1011 I"[AGM" (1)(10iiP1i KXE1111TdlIGIPh I Kaphu KSninium .Tpt;
CAM ()XMAS4/1d AtfulE3filpHAWIl1 1103HIPU, til C4iiRHAWIII3 FISM61H, Wii LIIU C4,1iU,H061111. tlf C
noonSice 4 iii SHH 1 niism;A: flICSA li-11813HTY
4 atitIfitE nfrk ASAAHHATSASII MA11111. I I63 GIMPlinTh Flinr6pifF r AKA MIA : 1123
Kv
EiirOCAOKHlia op* Cril..1,FiTSASil IIIHIT(1011041ATY S TtITS OtrrpoRniixint MrpTS
fluSAY AEAd ,U
a tirAs.
G4sriTe iliuTponwnIe 4 B.SOpitini:
rPfll'OPie:
AW(13

Ai iwpAke GTormoKiliv Ti.norpitOnY.


546 foi. Tipdrit
In-folio de 2 foi nenum.

cu 40 de rnduri pe pagind.

www.dacoromanica.ro

Cu

litere negre i roii pe cloud coloane,

ANTOLOGHION 1 7 R

81

Titlul este incadrat intr'o gravurit Cu compartimente, in care se af1A, sus, icoanele:
Troitei, Maicii Domnului, Sf. loan, arhanghelii, aposiolii Petru, Pavel; sfintii Nicolae
Grigorie; jos: Sf. Gheorghe, Sf. Dimitrie, Sf. Procopie, SI. Ecaterina i Sfintii impArati: Constantin 1 Elena.
Pe verso tillului se all stema Moldovei i a Valahiei, sub care se citesc urrnaloarele
versuri:

Doao chipuri cu steme, ce in pecete s'au insemnat,


Domnului Scarlat Ghica Voevod s'au incredintat.
(Buorul, Corbul, doao smne minunate:
Daruri arat Doamne pr inaltate.
Acste inchipuiri arata indltari
Ale acestor doao mai jos numite tari.
Buorul a Moldovei sterna de domnie,
Corbul al Ungrovlahiei de stpanie).
Pre carele acum Dumnezeu fi pazeasca:
Tara Rumaneasca s o stapaneascd.
Pre toti vrajmaif supuindu-i supt sine,
Otcdrmuind tara cum Taste mai bine.
F. 2 r. liminargi are nu chenar de linii i flori, ca 5 vignete induntrul chenarului,
dar nimic tiprit; pe verso se afl, incadratti in chenar de flori, icoana Pantocratorului,
semnat. Ivanu Bacov 1678, (ca in Chela infelesului, Buc. 1675, vezi facs. din Bibl. rom.
veche, I, p. 221, doar c inscriptia ruseasc s'a tradus aici in romAnete : Dumineca tuturortz sfinfilorft) sub care se afl urmatoarea rugAciune:

FdcatorTule a toata fdptura, cela ce vremile i anil aT pus intru stdp5.nirea ta, blagoslovte cununa anuluT bunatatif tale, D(oa)mne, pdzind in pace
pre fmpdratul i cetatea ta. Pentru rugcrunile Nascdtoarei de D(u)mnezeu
i ne mntuTate pre noT.
Textul incepe pe f. 1 sub o icoangi reprezenlAnd pe MAntuitor in rnijloc, Cu St Fe-

cioara la dreapta i Sf. loan la stAnga.


Pe f. 5i0 v. se Mid urnatoarele rAnduri ale tipografului:

Cretinului cetitorTu.

Tuturor celor ce v'ati invrednicit cu luminarea mintif a privi in oglinda


daruluT, cu plecacfune ma rog, cu cel intunecat la minte : once greald

yeti afid, sau din alunecarea mintif, sau cu netocmirea cuvintelor, sau cu
nediorthosirea, sau ori in ce chip, indreptati cu D(u)hul bldndtelor i pre
mine cel ce m'am ostenit ma ertati, caci n'au cetit inger, nici au diorthosit
Heruvim, s nu fie greit, ci au cetit ochi trupeti i au scris nand' de tina,
i au diorthosit o minte intunecata, macarti eh' lunecarea mintil i neintelgerea deplin sa lauda presto tot trupul. Pentru atasta lard ma rog tuturorti cebra ce ati luat de la D(u)mnezeu talantul tiintif i al labirif de
ostenla, pentru cela ce au luminat minta sfintilor sal Apostoli a intelge
scripturi i printeinif toata lumea au luminat. Priimiti cu sufletsca dragoste i Masta ostenld a prostief mle, precum au prifmit Hs. Gel dol
filri ai valuvei cei srace. Stiind ca stapdnul viei priimte pre cel de pre
urma ca i pre cel dintfu i unula adec pltte, Tara pre altul miluTate,
pre cel dintdfu mangde, fara celuf dupre urma darulate i nu pdrste
11

2267f.

www.dacoromanica.ro

82

A NTOLOGHION, 1766

pre nici unul a ei lipsit, carele O pre mine-neputiMosul i nevrednicul m'au


inarit m'au invrednicit, la acest lucru, dupd inceput, de am i ispriivit.
Al tuturorti cu totul plecat Iordache Stoicovici typ.
Dela f. 511 r.-546 V. Bogorodnicile Voscresneloru.

(Descriere bibliografic de d. N. Cartojan).


I. Rou in Societatea de ?Mine, 11 (1925), p. 111.

A. Filimon In Dacoromania, V (1927

1928), p. 612-613 (btinuete, dar nu fntemeiat, c Antologhionul a avut predoslovie).


P. Consta,ntinescu-Iai, Tiparituri vechi rominesti necunoscule, Ia4i 1931, p. 6-8. D. Fecioru,
in Raze de lamina, IV (1932), p. 220, nota 2.
D. Balaur, Biserici in Moldova de Rasarit... judeful Lapusna, Buc. 1934, p. 14 (pentru rspndire) i acelai, Antologhioanele din anal 4766.
Studiu de bibliografie, Buc. 1935.
Vezi mai sus i nr. 133, editia dela Ciilditruani, precum *i nr. 315, editia dela Rmnic.

Bucureti: Biblioteca Academiei Romne (345 B).

Antologhion, Blaj 1766.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
la biserica din comuna Rona-de-jos.

Apostol, Blaj 1766.


N'am vzut exemplare. Pentru larga lui rispindire, v. N. Iorga, Scrisori si inscripfui ardelene si maramuresene, II, p. 73, 111, 160 i Dr. Gli. Bran, Graiul Maramaresalui, nr.
94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 41 (prima lista).

Evanghelie, Blaj 1766.


Semnalat ca existent la bisericile comunelor Botiza, Berbeti i Calinezti (cf. Dr.
Gh. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Alai 1935, p. 3, nr. 43, prima lista).

Octoih, Blaj 1766.


Semnalat ca existent la biserit-,a din comuna Apa-de-mijloc (cf. Dr. Gh. Bran,
Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Alai 1935, p. 3, nr. 42, prima lista).

Decret pentru militia romdneasai limitanee, Viena 1766.

Foae

volantd.
In-folio (19)00 cm.), 31 pagini.
In 84 articole, se arat, felul cum trebuesc organizate regimentele romneti granicereti ; datat Viena, 12 Noemvrie 1766.
Dr. A. Veress, Ordnduieli roindnesti vechi tiparite in Ardeal (1741-1848), p. 9.
Cluj: Muzeul ardelean.

Maria Tereza, Ordonantii in contra ciumii,

Bla,j

1766.

Fcae

volant.
In-folio (16, 5x29 cm.), 6 pagini.
In 10 articole, cu data Viena, 25 Aug. 1766, se atrage atentia ca locuitorii din apropierea granitei vor fi supui la un control higienic preventiv contra ciumii.
Dr. A. Veress, Ordnduieli romdnesti vechi liparite in Ardeal (1741-1848), p. 8.
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro

83

CiNTECE CiMPENEST1, 1768

141. Strastnic, (Bucure*ti) 1767.


Semnalat_de N. lorgaScrisori.
existent la biserica unite, din Beiu.

inscriplii urdelene $i muramumene, 11, p. 49, ca

'a; ';

....,
T,

,..;

-2...J *../... './0r7i


.r.

9:

_,..-1:.

u -.a'
a,

tZ.' 4/

7g. 1

14.1
,......-.

4..,.

'''.

..r.

r.

;,,,--- .-.....1,..
.i.,

..

YESN

..1..

.1

....-._

iru> i

-.A

r' , .. ....
- , ..- -.

.. f-.

....

,.

...

'752%.

'.... t LA
-ZUR
....

.._,..
t
'

_,

P;

,.

.---.!

?:*

,.

.,.

,..'

Pekutye .g ye tin 1-10,yej .


Piattii vojk
b

00
o

Fetyi oi:r ;.;Nyeverztvir 1 1 4-",-

_ .

r,...

, ...-

' '.'.=',.
' ' .''tseiori ..i

."..

'

-.....te Otritvfzk I'll., ku ..littzt."-I -.


,..,
&Iv: iz b cak., '.
Y:4 - . it
- .
Tipirt: in tigpi Dommriui,.,-..... ,!..--' ....(

'

[' --:'

....

rONINYIjii40.054YE_

, :,,.

g',i'

I'S.:*.: 3

". 1 ,,.....,

f,.?

t.. q

- orr

r.1 v

i'SCltr

'

.
ii,.....,
,

...:,`

..

-,...-)-,

-....3.,

r.-..,,,..

,..

..,

10

...

f.

'tit; :sAsg.. . .i

sz%
..

,-

-,

'.',

',I

fr,

,...k:
,-..-.=

Ts,

"lo

" V. .VV"" C. ,' '.


.s.

'4 v

-6-e

-'

Ai Pi

IL.

7'.-

,
-

..

-*;

r.

'

,-

29. Cantece campenesti ca glasuri rontetnefti, Cluj 1768.

2:

Titlul.

142. Cdntece cdmpeneisti Cu glasuri roindnegi (Cluj) 1768. Romanete

i ungurete.
Titlul (facs. nr. 29).

www.dacoromanica.ro

84

CINTECH CMPENETI, 1768

In-160, 1 f. (titlul) + 15 foi nenumerotate; coalele, sunt numerotate cu neregularitate,


jos, Cu AA, i B-135. Limba primelor 14 pagini este romaneasca, literele latine, dar cu
ortografie ungureasca (facs. 30); ultimele 4 poezii sunt serse ungurete (facs. 31).
La A2 i B, frontispicii floral, simple. Pe verso titlului:

_,

.4,4

0
4.

'

CX) urare
Temin ,.e.4u..ine 19vire. :
"Fiiz,i,:e jel:fitifiteuire

Foaftyt: roitz je

1.wfki.6 1:11..;i.Iikolite;

1..:1

'Yd ItiP..Yi 1604. :9...Itit ;..,.,,

..

A...' VCE'eorjIiIi.A1 2t:fly.etS.Ei


10.11yAiik...ic in:I irKiv.. t:

"

.;'' I

..,

;.14.i.ipi:::3,1:..ll, i,t,yeptiit.;:.,

.'v.iiem.-fig,.-v; litzit'; ke..., ;. '


1..-

--::fil.4 .11. fzitritti-kri:041iitzi

',

..1- Jnyime , kr.c..5tylnyai4

I f:O.iiii44: T. ..13*-.F:iikqj.7-ic
.1)t.f..initrt_kr..plin .g.O.v.liti!jc..,

, .. .Mcilterk,ti1;j1;-rikiii):;:4'...-. .
1.5.:Oxr4t4e.".......
; ; Sii.nr. lefvite- Esettpij:04ije
-

kulA7pr.t.t.,44.1.. file ti6iy.5.'.'-::::.:.,.-,


.

.1. 1, i. 1;regyitiimit 'At:: 110 .:3.;i4.-:.


-

- ..1\ -,... '"f tY eq.); i '..:17i...tiltr;-441141,0::-...


,..1)-

,..:1,,is

ic..qjike'l..:11-rjOiS.4,i'W.;:.:

.....'-!4:}.6

4,.....
- :.

-.1

:.

ki., ..!,.iiii.13444.: -:,..:...,

..i9jrgy..-y:fi)j trekut.

.1-1,711e.,kuni. ku nii44.-.4.; fekut

Iiicer ice:hint. fzuperite.:


.. Si: gye.Eume lepecite
.:..:,:,in :iftOite ri. begle.'

_'',4-:-)iute.ferell

NUfi 0.2 n. th,artst


..

.::,.:21e-.-.: ij

--keTz. tsertito,.

ACtrtyike

jk: cy t... Irrnyike


It ,;.,-

Gyil-

..

30. Cantece crnpeneei cu glaauri rometnesti, Cluj 1768. - O paginI romineabeil.

Pintru kinttu mly lyeznye, szint multye Szloavje, gyin Kuvintye lesztye, Szkrisze numj dupe voroave, nu fije kntetorji tserketorj greselyilor,
potusze in multye forme kintg.

www.dacoromanica.ro

85

CANTECE CiMPENETI, 1708

Jelidm fekut, Jeulidm si pusz in Szkriszoarje, Ld drdgosztye pene jeram


in prinszoarje.
r.,7

;
7..

.04 40241,0 45 o

4,) 64,- 4) 4-0.

0.-0* -.

...4,:tir4474,-;a.-ra,,,4.2:ti7,
.

...

.7

...,ef

,:..' % 'ter

,........,,,,e7s.C., .4%. ier

-.., 4,1

0-,,-.., -",i.. 4.

t_

I..,.....,e,4,k,r.,1:;...,

..,:-,,,,,,-,.--,...,

...,....

. VGY AN .0LAH
itY.14AGY-AF..NE1i."
'
.s_.
..
:. :-. .Ntrritti:A.'
.s,
.,
Q0k,...1flerelset::tifat.e-lhq
-

"1a,-)73ic)ki.r. crneihtt, ... -'.-,

Ki j6

f..c.,:;17(:c1

I..

::.

r:Viet

.0:..:Nt:krkITnrie-D,It
.

..

-.

.\ ez7stSn't.:i1.1!.iet..

..,"
..Szorr;fze!4sis,i ktiti,.'isvel
t'-.Iti:::,.l-,-'
'S keclve,'N'iok
...I,
-

*..

...

"l'hi!.bc1::,, LI
. ,,.:i Mint Pyramt

l. ti-1-,....1 er,.etst.:gilvi..1..

.:

'

.;

-.

,.. ole, Idei4t h;n- fz.. imOlja .Ef7re1tlejt:t har yifglja


.

De ha fot-t:il -mind megaia

'ken kevZ:fuck: taltilia.


kittit - is el.- v.i1isit7,-. -....:,
Sok it. .I.(liik M-iilatis4t ; .
Te)Ile- vat() tivo,z;isit ,Kesergi el -iflaracisit:. . :

Eittlegeti . el - menst ..

'

, .;t

Vlle-yal6 gve7st.,

De' ,valaba zerr014st.'.i,

F. :

Remnyli :meg - tifztelisit.

A' fzp Nynph.k .4liessg6t.


'A' ,Diinna .clelisg6t ;

-FVr tolln. gyenqes4q4e,, .

.Mlja Tale fejr,s4gt':


B4

,
..

1-`

r
LI

.:-.

.,
'

.4

Ica,.

aaTT,

31. aintece camponefui cu glaauri rouunqii, Cluj 1788. - O paging ungureasci.

Titlurile poeziilor romitne*ti:

E. Kintyeku tseluje Kdrje zdtse gye Drdgosztye.


2. Horjd Fetyi Betrinyi.

www.dacoromanica.ro

86

CINTECE CAMPENEST1, 1768

Roda Nyevesztyi Tineri Fetyij szpominyindu.


Fepturd, Unuje
Je Zue bune gyela Dregutza pornyind gyitilidsze.
Tseluje tsinye ij ku Dregutzi intrun Szttit.
Kintyek dupe Ibovnyik, szakepate.
Horja Nyevesztyi trejind, reu, ku Berbatu.
Tseluju tsinye szen Szoare pintru dvutzije nu printru ice ji drdge.
Tseluje karje sze plintse pintru szon-szurat.
U. Kerora lye plak Fetyile si Rumuntsije.
Z' mutind Quartlyu.
Tsinye szkape Vetsiny bun.
Vjetatu Fomeji adukind amintye gye Fetyije.
Cele unguresti:

Egy magyar nek ugyan oldh notara ( = Un cantee unguresc tot


pe melodie romneascd).

Ms nek Magyar naira mellyben a' Leg6ny baslIzik a' Leany


vagy Aszszony marasztya, egy misnak felelvn keservesen ( = Alt cantee
pe melodie ungureasca, In care feciorul fsi la ziva bun, iar fata sau femeia
Il oprete, rspunzand unul altuia).
Magyar nek, keserves Magyar neltira, mellyben a' ki az, sirassa
maga ( = Canteo unguresc, pe melodie ungureasc, jalnic, In care, cine e
[Intristat], s-si planga neca,zul).
1.8. Sziv leszti5 orvossAy = Doctorie invioratoare de
Traducerile titlurilor unguresti le-am luat din lucrarea lui Onisifor Ghibu,
la istoria poeziei noastre populare f i culte, In Arad. Rom., Memoriile seg. lit., s. III, t. VII
(1934-1935), p. 1-36, unde este studiatit pe larg aceast carte si sunt publicato textele.
Dr. A. Veress, Bibliografia romana-ungard, II, Buc. 1931, p. 121 122, nr. 870 descrie

un exempIar fr titlu al acestei crti, pe care gresit o crede tiparit. la Buda pela 1800;
Inclina a crede cit autorul e vreun ofiter ungur al regimentului ilir-romn din Banat",
1ndragostit de vreo femeie romana', ciireia fi inchind poeziile.
Pentru editia a II, o editie cirilicd a poeziilor romnesti, v. mai jos, p. 115, nr. 202.
Sighisoara : Biblioteca Gimnaziului Evangelic.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romne, copie folou.rafica (357 N

143. Penticostar, Bla,j 1768.


11611THKOGTAP1011h I

i1iCi1111

AS/i1A11 lifrk0WITH I PlielifIFITSASA. ISflTI CT.h.11,RHArk tipk

Tvn.Iim, ASIllt

PAN-

4111tritT4.CIA PhINIAHHAWPtt I ilpH1411;kCerl AIVIAASLISri. /111110411 : I MelMilfri A6AMIIIII IinaPia'il


ep6lu I KS MirOCAOKHIR1Ewit Mail MAPA. I TyWhill'iT11
Tt'llOrpti40/it iriAWIELCTiipel fiH
CTpl. Affirri
Xi : i21.11r-AH.
4111011,tilTai

In-folio de 2 foi fard numerotatie si 202 numerotate. Tiparit cu negru i rosu, pe


doua coloane, cu 30 rnduri In coloan. Titlul e incadrat tuteo gravura mare, cu compartimento, sapat de Petru Papavici tipografu RimnicIanu". Pe verso titlului icoana
Buriel Vestiri i la f. ir. ca frontispiciu, icoana Invierii.

www.dacoromanica.ro

87

CATAVASIER, 1769

Prefata:

Catra cetitori.
Vrandii a tipri acesth sfantil Penticostarlu, car s, cette i sh cnth
printi Sfintele Besridi a RsArituluT, Incepandti dint)" SfAnta i luminata zi
a Pa0ilorti pAnh In Dumineca tutororti Sfintilortt, i aduchndu-ne aminte
de porunca SfinteI Besrid, ca printi Sfintele Besrid, rugile cele adevrate,
lrnurite s, se beg, (precurnii in Pravil, siAntultt Soborh. dela Carthaghenti, in canonul 101, arath); ne-arritt nevoit6 a urrnh izvodulur celui' mai
vechru grecescii. Pentru acl'a nu te mira, nici ne vinov',ti de vei gasi Inteacest PenticostarTu sau adaosil cevh, care In cle rurnneti i s1ovene0.i, Ora
acumti tipArite, nu A. gse0e, sau lasatti cevh, care intealtele s gse0e;
ci cu umilinth i cu frica lui Dumnezeu cet0e, cnth, sau pre altif cntndri,
sau cetindti, ascultd; aducndu-ti aminte ca curn ai vorbi cu frisu0" Dumnezeu nevazutti: precuma fnvath, Triodulit, Lurff, In shptamAna c dint-11Eu a
sfhntului Posttl.
Diaconul N. M. Popescu, Prin Banatul Tinioarii, p. 73.
1. Rosu, Sometatea de
mdine, II (1925), p. 203.
A. Filimon, Dacormnania, VI (1920-1930), p. 382-383. Fisa
bibliografic este scrisd de N. Hodos.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romne (359 A).

Vietile Sfintilor Pahomie, Dorotei i Teodor Studitul, Blaj 1768.

Latinete.
SANCTORUN PARENTIUM1 I NOST[RORUM1 PACHOM[II J AEGVPTIACI, j DOROTIIEI THEBANI, Rc THEODORI I STUDITAE Ascetica.
I

Nunc primum huc ordine I typis edita. I Balasfalvae I Typis Monasterji


B. V. Annunciatae. I MDCCLXVIII.
in-80 mic, 7 foi liminare si peste 528 pag.
Pe verso titlului motto din Apocalips, 10, v. 9. Colturile primelor foi sunt rupte; se
poate totusi reconstitui cuprinsul foilor liminare; Praefatio ad pium lectorem cu extrase
din sfintii pdrintd ai Bisericii. Martirologiu Sf. Pahomie i Sf. Theodor Studitul. Ex vita S.
Pachomii. La p. 10 nenum. o xilogravurd cu G.
Aceast gravurd cu inscriptie cirilica In limba romOn., precum i cea dela p. 42 cu G. Aopoee4, aratd provenienta tipografic romneascd a chirtii, precum ii destinatia ei pentru Romnii uniti.
Textul la p. 1 numerotat incepe cu Praefatio S. Hieronymi (p. 1-4) si urmeaza
128 capitole din Regula S. Pachomii. La p. 43-44 Laurentius monachus pio Lectori, Salutem,
continudnd vieata, doctrina si extrase din opera Sf. Dorothei, pand la p. 471. De S. Theodoro Studita, p. 472 pn la sfrsit.
A. Filimon In Dacoromania, V (1927-1928), p. 613:614.

Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane, copie fotografica (303 B).

Catavasier, Ramnic 1769.


RaTtinliGIANNO j
H11

:I

AKSmk

Ilfrk ASMIIHATSASII

KS CirOCAOKillTat, uiICFATSMAA

4Tp8 aqicratilY
Ifx)

KHIIk

I TVIII4ATIt

4TAA

AON_

I upllrpte itiFINHAPx 11-11{ff KO6K0A


FOgliTvonSil Ae

Aiiimitt

Kvp

114 AFISAI% AMA Xi idllfa,A.


P1+141.1*
itlifc'tC4flY1 fi phimilHKSAi;
GAS TVIMIIHT M 11611A Fili.Trit hp,AHACiff, KI1(111, TifrnorpAl4sSAS 14,MHHtlAHSAI%.

041116

6111-(4COEISAK

www.dacoromanica.ro

88

CATAVASIER, 1769

In-80 mic, de peste 328 pagine. Tiparit, cu negru si rosu, Cu 17 randuri pe pagina.
Pe verso titlului se afta troparul Nasterii in greceste si o gravura mica, reprezentand pe Maica Domnului (aceiasi gravurd la f. 46r,, 94r. r.).

Cartea fncepe cu catavasiile In greceste, tipdrite Cu !itere cirilice; urmeaza apoi


pe f. 46 si urmatoarele cateva catavasii fa slavoneste, iar de la f. 94v. fnainte, numai
romaneste.
Dela f. 285, incepe pascalia.

A. Filimon in Dacoromania, V (1927-1928), p. 614 cunoaste exemplar rara titlu, dar


cu 329 foi.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (364 A).

Penticostar, Blaj 1769.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graba Maramureplui, nr. 94 din 30 Alai 1936, p. 3,
ca existent la hiserica din comuna Slatina.

Trambitei ronzdneascd, (Rmnic 1769).

Foae

TPMILIfiff[vh P611/14HIGKI.
1n-folio, 3 foi (tiparite numai 5 pagini). Cele 2 vorbe din titlu, separate de o cruce
impodobita cu flori si capul Mantuitorului.
Manifest politic contra Turcilor, scris in 414 versuri, pe doua coloane.
Al. T. Dumitrescu, Trdmbila romaneascd. Manifest public, patriotic $i revolulionar...,
in Anal. Acad. Rom.,lit., s. II, t. XXXVII (1914-1915), p.21-46, editeaza textul si-1 atribue,
ara argumente serioase, lui Ienachit. Vacarescu, care 1-ar fi scris din Indemnul emisarului rus, Colonel Nazarie Carazin.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (ms. 4075, f. 1-3).

Bucvar, Viena 1770. Slavo-rusete.


Tipograful vienez Kurczbeck, care avea monopolul tiparirii cartilor illirice", a tiparit
un Bucvar (Libellus alphabeticus) in timba Merara slavo-rusd, pentru locuitorii orto locsi
din Transilvania si Ungaria (Ruteni i Romani). Exemplarele tiparite au fost confiscate
din fnalt porunc fmpardteascd, pentrucd se omisese mentiunea filioque" din Simbolul
credintei, tipul Atanasian.
Exemplarele confiscate se gdsesc si azi In depozit", cf. Prof. Dr. loan Moga, Contributiuni privitoare la tipdrirea ceirtilor bisericegi in veacul XVIII pentru Ronainii din Transilin Omagiu I. P. S. S. Dr. Nicolae
vania $i Ungaria
Mitropolitul Ardealului, Sibiu
1940, p. 587-589.

Slujba Sf. Varnava Sofronie din Atena


Bucureti 1769. Grecete.
1-1 esta xat i.spet azoX0u0Ex T6V csEctw
Zto?povEou

tpxXXoldvi

Osor,6pcov

i a Sf. IIristofor din

ito:t6ptuv ihm5v

B7.pve.t.Sccw.

,A076v, xcet iepo5 Xptarn6pou, :cbv


TCp
11404 pet &ex-veo:uno,
Sexirg 4867,1 :o5 aTo6crcou
N5v pv xpciirov
Oe?
r..
oi;

stiagearecrou xxi ro:X7Ivoti,:ou atiOivrou


faelL6voc 7riCI71 Otipipo6),azEce;, zepEou %opto!) Iwivvou Fpimplou 'A)46.vSpou FzExa BoeS6S7.. 'Apxtepecreovzo To5 7C/vtepcureccou
OtiTxpo6Xxxiag xopEou 1'p7u1pf.ou. cHyoutLeve6ov:o to5 zavocuoycettou ;mi as6aav.u.oTaTOD irxrpin 4.6.)v etylou xx071roty.evou v v tq :o5 MGXSpet xstp.iv7N Lepig as6/011E74 xxi (3ccatXtx-71; /Le-flor/1g p.ovIlavcriEa.; To5 Zouv.eX zeplou Xptcrw,p6pou. 'Ezt-

www.dacoromanica.ro

89

TRIOD, 1771

cdiztaTacsE, To5 iv tepop.ovecxotc vxzetYo6 flapeevEou EoutteXteorou TpoureCouvTfou TO5 111eTccoro6Xou, zap& recupTEep KowarayTEyou td Not
AcxCcipou Taw
BouxoupiaTtoy vicf. TurcoTpnE4 gZEL acoroEy ,extpUf.
'Iumvy(vcoy. 'EyTirj %at&
/.12XsEl Te

Dumnezeiasca $i sfintita slujb5, a cuvio$ilor $i de Dumnezeu purtgto-

rilor parintilor no$tri Varnava $i Sofronie din Atena $i a sfintitului Hristofor, cei ce s'au nevoit fntru muntele Mela, care se sluje$te la optsprezece
ale lunii lui August. Acum pentru fntAia$ data tipsdrit sub prea cucernicul
si prea luminatul Domn i stapanitor a toat Ungrovlahia, Domnul Domn

loan Grigorie Alexandru Ghica Voevod, phstorind InaIt prea stintitul al


Ungrovlahiei Domnul Grigorie, pe and era staret Domnul Hristofor, prea
cuviosul i prea cucernicul parintele nostru, igumenul sfintitei, cuvioasei
Imphrtestii, prea marei mb."nastiri, cea pe muntele Mela a$ezatA, a
Maicii Domnului dela Sumela. Cu fngrijirea $i sub privegherea smeritului
fntre ieromonahi Partenie Sumeliotul Metaxopulos, cel din Trapezunt, de
cAtre Gheorghe Constantin $i Niculae Lazr din Ianina, In noua tipografie
din Bucure$ti, In anul mantuirii 1769.
In-40, 2 foi nenumerotate + 28 pagini. Verso titlului alb. F. 2 liminar recto cuprinde 2 epigrame In versuri inchinate maicii Domnului, scrise de Paul, Evghenie si Partenie Metaxopulos. La p. 27 testamentul Sf. Varnava i Sofronie. P. 28 notit, istoric
asupra mnstirii Sumela.
S. G. Mgr. Louis Petit, Bibliographie des acolouthies grecques, Bruxelles 1926, p. 24.
Emile Legrand, Mgr. Petit, Hubert Pernot, Bibliographie hellnique au XVII 1-e sikle,
H, Paris 1928, p. 98-99 (reproduc cele 2 epigrame).
Dl. Alex. Elian a tradus titlul.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romne 069 B).
Muntele Atos: Biblioteca M-rii Xenophon.

150. Cuvnt pentru iubirea de argint

asuprire, (Rmnic 1770-1780).

Foae volantA.
KXKIIITh 11611TPX fORIIPZ AB Apvfmni, mi i1GXIIPfln:
In-folio, peste 2 foi; caracterele tipografice sunt ale tipografiei Rmnicului.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 267.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (ms. 4075, f. 7-8).

151. Triod, Blaj 1771.


TPH6DA,IC011 IfliSu 4HTiI uffaTb nui ThrlillIATI+, MHZ, pAHORtAil ilecimitari IPhrkiiiiTSASA. GSnrrk CTliFIX*1111(1* llirk 4111.1111,A TH1 4il'hpliTrkCIA NJ' MAIM/M(1k

11f11301111 :

I MAMIIIAAo.%MI1Ie

I WIllItiTh
Gift I Rs fiirocgrih iMvpIMdri
BECT111311. IflHIi Mild XI: ifitir6a.
1111611-11CTk1l

BAA>K6

Ic1PUll eap6ThIOrpA$IM

In-folio, de 2 foi nenumerotate + 237 foi. Alt tip tipografic are 1 foae 4- 236 foi
1 foae. Numerotarea foilor este ins foarte defectuoas, fncepnd cu foaia 141. Titlul incadrat Inteun chenar cu compartimente, al/And in cele 4 colturi simbolul evanghelistilor,
stnga figuri de patriarhi i slinti ; sus, la mijloc : icoana
pe coloana din dreapta
Mntuitorului; iar jos: Buna-Vestire. Clienarul este semnat : De Petru Papavid Typograf.
Rmni6ann.
12

www.dacoromanica.ro

90

TRIOD, 1771

Pe verso titlului icoana Bunei-Vestiri, semnat Petr. T.. A doua foaie liminara
are pe recto un cuvnt Catra cetitorIu, iar pe verso O ornamentatii florale.
In fruntea textului un frontispiciu reprezentnd icoana Maicii Domnului, a lui lisus
Christos i Sf. loan; jos, scena fariseului rugndu-se In templu; pe foaia 113r. scena rstignirii pe cruce.
Tiparit pe 2 coloane, Cu rosu si negru, 43 rnduri pe coloana.
Pe f. 2 r.:

Cdtr cetitortu.

Wanda a tipri acest stantti Triodti, care sd cet5te i sti dula" printi
sf(i)ntele besreci a Rdsdritului, incepandti din Dumineca Vamewlut i a
Fariseulut, pdn in Sttmbdta lui Lazar i aducandu-ne aminte de porunca
sf(i)ntei besreci, ca printi sf(i)ntele besrici, rugile cle adevdrate i ldmurite sd se facd (precumil in pravild sf(a)ntulil sobort1 de la Carth(a)ghenti
In canonul 101 aratd). Ne-amti nevoitri a urma izvoduld celta mai vechtu
grecescti. Pentru acta nu te mira, nici nevinovrtti, de vei gsi inteacest
Triod sau adaosti ceva, care in cle rumneW i slovene5tr, pand acumti

typdrite, nu sd gsete, sau lsatti ceva, care intealtele sd gdste; ci cu


umilint i cu frica lui D(u)mnezeu cette, canta, sau pre alta' cntAnd, sau

cetind ascultd; aducttndu-ti aminte ca cum at vorbi Cu ins0 D(u)mnezeu


nevdzutti, precum invatd Triodul, Lunt in sdptamttna cea dintaitu a sf(d)ntulut postra.
(Bibliografiat de d-1 N. Cartojan).
Aceast predoslovie este tiparit intr'unele exemplare pe f. 2 r. liminara, in rnduri

din ce in ce mai scurte si avnd sub ele o vignet florald, cu cap de Serafim, semnata
11(etru) T(ipograf). In alte exemplare ea lipseste; in schimb, pe o foaie final nenumerotat,, tot sub titlul Catr Cetitoriu, se indreapta mai multe greseli de tipar, toate de
natura a fi schimbat tipicul traditional, daca nu ar fi fost aratate. De aceia se spune ca
artarea si indreptarea acestor greseli le socoteste ca un cuviosii lucru.
Compara cu A. Filimon, in Dacoromania, V (1927-1928), p. 615.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rornitne (370 A).

152. Psaltire, Blaj 1773.


WillITAPt I IlpopK8A84 EUA ditirkpTSASii I AiinflAt
%U
anaroa Wt1(11.
THI111pliTli, I 08RT er-hrixonip-k EIYI 4a-nolti,A-reri 4urcP,RMA-kIIIHAW(16, flpini11,4C111
06.PaGiall. K8 muroprvkinsnsii, Aripogri: ,N6i1MHEF1 A6AMIIIII,
cnoKhaat '.Mwpt IMari A006. I 4 ThorpAlsTat illions.erApitri I UREA RECTI0 :
RAANCit. IfluilAMA
#
I

Sub cllenar: A,

IliTOS TIA

PkIMIIHIIAHSAh TisrllOrlhi$SA.

In-80, 1 foae (titlul) 486 pagini + peste 3 pagini nenumerotate. Titbil incadrat de
un chenar floral simplu, are pe verso gravura lui David prooroc, seztind in jelt frumos
sculptat. Paginele nenumerotate dela sfrsit cuprind invatatur cuniu sa cetste PsalUrea in sfntult1 si marele Post, in saptamAna dinutiliu, a doao si a treia si a [mitra
si a sasea.
Cluj-Sibiu ; Biblioteca Universittii.

Bucuresti : Biblioteca Academiei Romne, copie fotografica (381 A).

www.dacoromanica.ro

(MIHA1 RO5U), INVATITUR1 CRESTINETI, 1775

91

Evhologltion, Iasi 1774.

Evhologhion, adec molitvenic, acum inteacestas chip tipArit. La intAia


de Dumnezeu innltatei domniei a prea luminatului oblduitoriu a toat tara
Moldavii, Io Grigorie Alixandru Ghica Voevod. Cu blagoslovenifa i Cu
toat chielturala preaosfintitului Mitropolit al Moldavii Kiriu, Kir Gavriil. In
sfnta Mitropolie in Iasi, la anal dela Hs. 1774. De Grigorie Stanovici
tipograful.
Pr. C. Bobulescu in Spicuitor n ogor vecin, I (1920), p. 47-48 nu aratd formatul:
[in-40], nici paginile (peste 827).

Dupd tabla cuprinsului, aceste rnduri

Sfrsit i lui Dumnezeu laud, carele ne-au ajutat dupii inceput de am


si svrsit. Si s'au diortosit de Evloghie monah. Iar aseztoriu slovelor, Damaschin diacon Turdurache.
Ponturile pcii (Bucuresti) 1774.
Drept titlu :
TIOCA*0.1,011d11E

COPAMIIIHT/A alHpA, eme

Ruseste i romneste.

Ilpeociumpe1om8 111.HTponoaTTS.

1148 TpHmick ilp-k

11611T1:30HAI

norkaaawk npogkicoliarnuni ctombakapwaa-k

4IAAMMIWAA-11,

c4siiiiSrr8ak

In-40, 5 foi (ultima pagind albd), textul rusesc pe coloana din shinga, cel romdnesc
in dreapta.
La sfArsit, textul rusesc este semnat :
116TPIL PCD11/16(1H11,0gh 10MA ii romila.

MI'6A

PlV

roba llpanaoKs.

In 11 articole nenumerotate, Petru Rumiantov, general-guvernator, comunica Mitropolitului Grigorie al Tdrii-Romnesti conditiile si urmdrile pentru Romni, ale pcii
dintre Rusi si Turci, la 1774 (Kuciuc-Kainargi).
Comparnd caracterele tipografice ale Hatiserifului tipdrit la (Bucuresti) 1774, cu
cele din Ponturile pacii, gdsim asemnari care ne fac s credem csi aceasta din urm
a fost tipdritti tot la Mitropolia Bucurestilor, iar localita.tea in ruseste, -11411A0U6, arata
numai cd acole ponturi au fost date in Braila, dar nu si tipdrite acolo. Dece nu s'ar mai
fi tiparit si alte dirti la Brdila, in aceiasi epocti. ?
Tipdritura reprezintd forma definitiv a tratatului. Pentru alte redactii manuscrise
deosebite, vezi Arhiva Romeineascd, I (1860), p. 239-243 si V. A. Urechia, Memorii prezenBucuresti, 1889, p.
tale Academiei llomdne in 1887-88. Opere complete. Seria B. Toni.
91-93.
Textul cartii a fost reprodus in facsimile si transcriere in O comunicare obsteascd a
conditiilor ?Wei de la Kuciur-Kainargi (1774) de t I. Bianu, cu noLd himuritoare de Generalul R. Rosetti, in Acad. Rom., Mem. sect. lit., s. III, t. VIII (1938), p. 137-141 si 9
planse.
Bucuresti : Biblioteca Prof. N. lonescu.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Roman% copie folografica. (388 A).

(Mihai Rou), Invdteituri cre,stinegi, Viena 1775.

lntru Mdrirea Sfintei de o fiintei de viat fctoaref i nedespartitei


troite TatAlui i Fiului i sfntului Duh. S'au tiprit aceste invtturi crestinesti foarte de folos, scoase de pre limba greceasca pre limba rorraneascd,
pentru folosul de obste. Sub stapetnirea intru tot prea luminatului Impara-

www.dacoromanica.ro

92

(mium Rosu), INVTTURI CREVINEFTI, 1775

tului i craiului Domnului Iosif al II. Cu blagoslovenia prea sfintitului Archiepiscopului i Mitropolitului slaveno serbescului i romnescului popor

Domnului Moise Putnic. Iar cu toata osardia si cheltuiala sfintiei Sale P5rintelui Constantin 5uboniu, neunitei legi grecesti, preotului slobodului crdescului oras a Timisoarei paroh.
Tiprit in Imprtitoarea cetate Viena, la Iosif, nobil de Kurzbek, de
curte tipograful .si vnzdtoriul de crti, in anul 1775.
Iuliu Vuia, tScoalele ronuinegi banalene in secolul al X VIII. Studiu istoric,

OraF;die

1806, p. 112.

Antologhion, Rttmnic 1776.


Semnalat de P. Const.antinescu-Iai, Tipeirituri vechi rominqti necunoscute, Iai 1031,
p. 4, nr. 4, ca existent la bisericile din Scumpia-Balti i Zahaicani-Orhei.

Antologhion, Bucuresti 1776.


Semnalat de Atanasie Popa, Biserici vechi de lemn ronuine. ti din Ardeal, in Anuarul
Comisiunii Momonentelor istorice, sectia pentru Transilvania, 1930-1931, P. 185, ca existent
la biserica de lemn din Copceni (jud. Turda).

Apostol, Bla,j 1776.


Semnalat de Atanasie Popa, locul citat la nr. precedent, p. 255, ca existent la biserica de lemn din Corneti (Ardeal).

Catavasier, Blaj 1776.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Grajea Maramureplui, nr. 0' din 31) Mai 1935, p. 3,
nr. 7 (prima lista) ca existent la bisericile din Vad i Mnastirea Moisei.

Liturghier, Blaj 1776.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiut Maramurefului, nr 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
6 (prima lista), ca existent la biserica din comuna Bora.

Grigorie, Mitropolltul Ungrovlahiei, Sfaturi in post, (Bucure.sti) 1776.

Foae volant.
In-folio, 4 pagini. Drept titlu:

ITHCOPi6 KX iliflail i A[X]l1/11636X tipKierucKtve :

wH

liiirroonomiTh,

Otrrpoutixini.

Exemplarele, tip formular, se trimeteau protopopilor; exemplarul Academiei este


trimes protopopului Thoma din jud. Arge. La sfArsit 1776 Fevruarie.
Dan Simonescu, Sfaturi in poslul mare, ale unui mitropolit din sec. al XVIII-lea,
In Revista Societeilii Tinerimea Romtind, Aprilie 1932, p. 14-17.

Bucureti: Biblioteca Academiei Romtine (393 D).

Catavasier, Blaj 1777.


Cu 493 pagini. Astfel trecut pe o listd de cdrti, oferite spre winzare Acad. Romtine.

www.dacoromanica.ro

93

1ENTICUSTAR7 1780

Maria Thereza, Imptirilteasa Austriei, Poruncei pentru depunerea


Foae volana.

jurametntului Blaj (1777).

110171 iliaPhA TaPa3iM K 11171il1 dkfl AkillilaBaX I A pdinASMiii 4irhp-kT.kcs giAt3118 KPIIACKS AEAA ivipa Ofmrsp-kcim... (urmeazil titlurile ei).
In-folio, 2 foi. La sfArsit:
s'au tipritti in TypografiIa, Ep(i)scopiei Blajului din
Ardealil. Cu mAna: 1777 Avgust 27.
Al T. Dumitrescu, Foi volante, p. 323.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 912).

Numirea olitiilor de vana, Lww 1778.

Foae

Drept LAW:
filig11111P1i.

RITOPeq111

04)1:11011110Ph, Gax lifIGG110Pli AG gif11111 11611[6] HerxAltHrlt AltNUM


ink ilommfoRt, II
.1%

AAsHaTE, Al"4,roatig.

In-80, 2 foi (ultima pagind albd .


La sfArsit: Dat In orasulil cent mare alu nostru Lembergil,la anulii 1778. Ianuarie
si mai jos
la 2 zile. Hainerilud Kona" aRi SvAntulil imper. romanesc de Auerspergil
Frideriha Karl Smetti, Secretariusg.
Deasupra titlului un D latin, iar a doua foae e numerotat 451 (67), ceea ce ne face
s credem ca exemplarul Academiei e numai un fragment dintr'o publicatie mai mare.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne (411 A).

Caanie, Bue,uresti 1778.


Semnalat de Atanasie Popa, Biserici vechi de le= romanegi din Ardeat, in Anuarut
Comisiunit Monumentelor Istorice, sectia pentru Transilvania, 1930 -1931, p. 291, ca existent

la biserica de lemn din comuna Apahida.

Osmoglasnic, Baia 1778.


Tipirit de Eustatie Popovici la Baia (Abrud). Semnalat, fa."rd artarea izvorului, de
Petru Gherman, Muzica bisericeasca din Ardeal, in Omagiu I. P. s. s. Dr. Niculae Balan,
Mitropolitul Ardealutui, Sibiu 1940, p. 432.

Ceasoslov, Bueuresti 1780.


lifIGOG/IOREL I (Ifipi 4C6-111 (sic) CASSIMA Al sfi Hai Al 1104111Tf, ASIIi pduil
41118 $Tdi/i1 A0A11111 A
ilK8A ..TpAgErr Kiln TV11141-11
KfA(111,111.
1111* Ii18AIIIHAT8/1811 A6AUlit EV I finOarimi8 loar, Youmit ROKA . I Ks CAArOCAOKillria
I

"AAAC41iTI

IT8SI liIHT130 110MT 1111 OtfrlICHAAKTE6 Kv


5SKSpitilry. (IA 2HS
11.
Ttrnora$Tfitc4iiTlilIHT[p]onomtl
Illfi KgTS1A

fl[rk

Al G1%41,110'1'.

Cd

I rpfiropie 4

Din aceasta carte nu cunosc decAt 2 pagini (titlul si f. 299 verso), comunicate in
fotografii de Pr. Ion Birlea, din Sighetul Maramuresului.
A
IliTp011110
F. 299 verso infatiseaza gravura: Iisus luminatorul, seninata : A ,-,11/tifiTplf
TH/11,14S.

Penticostar, Blaj 1780.


Semnalat de Dr. GIL Bran In Graiul Maraniuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 8 (prima listd), ca existent la biserica din comuna Bdrsana.

www.dacoromanica.ro

94

THIOD, 1780

Triod, Blaj 1780.


Semnalat de Dr. Gli. Bran In Graiul Muranturesului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 9 (prima lista), ca existent la biserica din comuna Poieni.

Grigore Maior, Vladicia Fagarasului, Instruciii la moartea Mariei


Foae volant.
Thereza, Blaj 1780.
1 foae, in-folio, tiprit. pe 2 coloane. Drept Mitt

Noi Gavriila Grigorie Maer, din mila lui D(u)innezeu Vladic,a nighiraului a prea fnltatei chesaro-crestii Mrimi sttnicti dinti launtru, iproci,
fiilor nostri Vicaresilorti, Decanilorti, Arhidiaconilorti, Protopopilor, Notarisilor, Namstnicilorti, Parohilorti, Igumenilorti, Calugrilor i tuturorti sufletelorti PravoslavnicT, emir va aflay supta arhipastorifa noastr", pace voao.
Urmeaza, inirarea binefacerilor aduse poporului romanesc in timpul dornniei ei
(colegiu la Viena, coli in Sibiu, etc.) i anunta succesiunea la tron a inipttralului losif
al 2-lea. La sfrit

Data In Blajil dela Mitropolie. 3 Dechem. 1780.


Bucureti : Biblioteca Palatului Regal (legata la sfitritul volumului Mdrgaritare,
Buc. 1746).

Bucureti : Biblioteca Academiei Rotrane, copie fotografica (432 A).

Rugei ciuni pentru impeirat iostasi, (Blaj 1780-1788).


PX1'1111(011aHHTP 4111PATZ1h m cBwribui aft'

Foae volanta.

4 KPtille Aci

1 foae, 26 X 17 cm. In text este amintit fmparatul Iosif; cu tiparul Seminarultti


din Blaj.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Bucureti : Biblioteca Academiei Rorrane (Foi volante, nr. 794).

Rugciciuni n vreme de rzboi (Blaj, 1780-1788).

Foae volanta.

P8r6tItHH AA liptiV11 Al 11113666 Sctinpa 98114HillVp.

In-40, 2 foi. In text este amintit imparatul Iosif ; cu tiparul Seminarului din Blaj.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Bucureti : Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 793).

Carte de blestem contra celor cari fac lux (Iasi 1781).


In-4 mic, 14 foi, cu 23 randuri pe pagina incadrata in linii. Exernplarul Acadentiei
Romano incepe Cu f. 2.
Din relatrile lui Andrei Wolf, Beitrcige zu einer statistisch-historischen Beschreitning
des Fiirstenthums Moldau, vol. I, Hermannstadt 1805, p. 160 (nota) tim cAteva vorbe din
titlu, transcrise ins& de Wolf Cu ortografia germana :

Avraami ku Mila lui Dumnezeu Patriarch simtei tschetetzi


schi a toate Palistina... Gavriil ku Mila lui Dumnezeu Archiepiscop schi Mitropolit a toate Moldavia.
Tot A. Wolf ne spune (op. cit., vol. II, p. 198-199), ca insui Domnul Constantin
sa cad asuptii patrier.ti i arhiereti a noastre blastamuri (cum

Moruzi, consimtise

www.dacoromanica.ro

F1LARET, ENCICLICX. PROTOPOP1LOR, 1781

95

spune fnsusi Mitropolitul Gavril Calimall) toti aceia cari ar fi fticut contra hoaririlor luate.
In Cartea de blestem, I'. 6r. este amintil domnul Conslantin Dimitrie MuruLi. (1777
1782); la f. 11r, serie de venirea Iasi a patriarlitilui Ierusalimului i Palestinii, Avramie
(acula darti viinda), care fu rugat a contribui prin isclirea acestei cArti de blestem,
la stArpirea mAndriei, risipei si luxului de frnbractiminte. A. Wolf ne spune ca opera a
fost tiparita in tipografia Mitropoliei, la 1781.
Dela f. 12e. inainte se insird msurile luate
.

Sz.i. nu se poarte taftaua cusut cu fir si peteald. 2. sireturile Cu pe-

teal si fir s nu se mai intrebuinleze la haine, ci numai la colane 3. cumasurile i alurile sunt oprite, afard de cele trebuitoare la rVald 4.
sunt oprite fmpodobirile la haine 5. se ingildue purtarea giuvaerurilor, care
l'aman din tata' In fiu.
Reprodusa de D. Z. Furnica, Din istoria comerfului la Bomani, Bucuresti 1908, p.
15-57. D. Russo, Din corespondenla Doamnei Ana Racovita, Bucuresti 1911, p. 7, nota 1.
13ucuresti : Biblioteca Academiei RomAne (113 A).

1,74. Filaret, Episcopul Rnrnicului, Enciclicei protopopitor (Rmnic 1781).

Foae volant.
In-40 mic, l'ara titlu; 1 f. + 9 foi numerotate.
Pe prima foae nenumerotatA, recto (verso alb):

Filaretti Cu mila lur D(u)mnezeu Episcopulti flmniculur.

Cucrnice Protopoape . . . dinti sudti . . . . bl(a)goslovenie. Dup cuprinderea acestor ponturi, t'anda c ne-amtl incrediniatti i. te-amti ornduitti
.

ea Masa dregtorie besericeascl a protopopier, fntru toate s fir srguitori


a s urma intocma, Insutr mar fntru purtndu-te cu inteleperune ca unti
epitropti all Arhiereului i s aibr virat, cucrnic, cu frica lui D(u)mnezeu,
ca s fir spre pild i celoralalg preotr, ferindu-te In tal chipulti de rapirl
asuprle i nedreptff, Tar nepurtndu-te cu ortinduial i nesilindu-te
spre implinirea acestorti poruncr besericetr a sti urma, mdcarti c ai ck5tigatti cinste i mil dela nor, clara precumti zicem artndu-te nevrdnrcil,
s tir c atuncea, vei avea necinste i urgie; Vasta poruncimti,
Pectea
La f.

17.

1:

Ponturile de urmarea ce s5, cade a face si a da povtuire cucrniculti


Preotil Kyr Papa ... ce s'au ornduitti Protopopti la sudti. . . . pre cumti
mal

aratl.

Urmeaza 18 ponturi de mare interes pentru administrarea i organizarea bisericii.


Locurile lasate libere in formular, trebuiau completate la cancelaria episcopiei.
F'ilaret ocupAnd scaunul episcopal al Ramnicului dela 1780-1792, credem c enciclica s'a tipdrit la RAmnic, curAnd dupA insaunarea lui.
Textul, Insotit de comentarii, a fost publicat de Const. Erbiceanu In Biserica ortodoxa
romana, XV (1891-1892), p. 403-421, 507-521, 626I347.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (430 A).

www.dacoromanica.ro

96

ANTOLOGII1ON, 1782

Antologhion, Buouresti 1782.


Semnalat de Dr. Gh. Bran In Graiul Maramureplui, nr. 9i din 30 Maiu 1035, p. 3,
nr. 10 (prima list.), ca existent la biserica din comuna BoLiza.

Octoih, Ramnic 7290 (1782).


Samnalat de D. Balaur, Biserici in Moldova de rdsdril, Ja leful Lcipu$na, Bucureti
1934, p. 15, ca existent la biserica din comuna Micduti.

Paten,s de toleranfa, Blaj 1782.


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitittii (comunicat de dr. Sabia Murewn).

Ceasoslov, (Bucuresti 1783).


In-160, 2 foi nenum. (titlul i scara) -I- 420 foi. In exemplarele Academioi Romdne
lipseqte foaia ca titlul. Primul an din pascalie este 1783. La stdrit :

S'au typarit acest 6asoslov prin osteneala diorthosiriI smeritului fntre


ieromonahr Grigorie Ramniceanulti.
Acesta a semnat carti tiptirite la Bucureti (v. Bibl. rom. beche, 11, p. 370, ca arhimandrit).
Bucure$i: Biblioteca Academiei RomUne (159 A).

Octoih, Blaj 1783.


6KT0AX I mil I GASIKEME GdtiiHRIMtViik Af 61111. &Sit%
iiap.k
Wit ThrhmiT ASH1 P.m-EASima haGI,P4'1111 PliGIPIITgiUil. c8nT
'CI

dsopHilli-ra

flhp'hLL a Ilfr6110-11ATSASil 411411,IT 2

pii,I wA trkitn: I,S,6miginSil, /\MHSa%S


IliAtVp Mai NIA011.

PIVMSIIHAWO. I
I

1:6G11(1)

Sum1113-k

piii11Pfffill,

uii AO'fIll%

KS ROM

AEAA XE '40: J 4 filleDK J KS Tvnitoon GEMHIIi1010ASil.

In-40 de 1 foaie, 478 + 224 pagine. Tiparit Cu negru i row, Cu cdteva ornamente

gravuri fin lucrate (v. facs. nr. 32), gravurd, repetata pe mai multe pagini. Cea din
fata textului, reprezentAnd pe SI. loan Darnaschin, e semnata. Cu Mere latine : IOANNI :
A. Filimon, in Dacoromania, V (1927-1928), p. 617 vorbe,te de o gravura cu Isus pe
cruce", la p. 478, care lipsete In exemplarul Academiei.
Dr. Gh. Bran In Graiul Maramureplui, nr. 04 din 30 Maiu 1035, p. 3, nr. 46 (prima
lista) semnaleaza exemplare la bisericile din comunele StrAmtura, Biserica Alba i Slatina.
I3ucuresti Biblioteca Academiei lionidne (459 B.

Psaltire, Ramie 1783.


Sibiu: Biblioteca Astra (comunicat de dr. Sabia Murewn

Apostol, RAmnic 1784.


A TObst W41311 TIll'hplIT AS1111 fl,M1,,I,Siftitil iliASII
r11100TWILL I
4 311MM, AE ,A,AHE3ES nrk 41111/11AITEll
not a8MHHAT811$11 06A-ItASHT5111t
I

S T6ST'll 1ipaI PSAAXIACK11.


IIHKOASE R01011liIA liiiiVTOKOPMiT I KS E
AarOCAOKElldanuui
KS TOST'll I KUATSAA4 IllYk J C*fiU,IITS/1811 IVIHT(10110MIT 2(n OrrpoKnaveri I Kvp 431.nAprr, I 4 CIGISHSA PAMHH: Ad 2111811 ,1411^11A.
I

(,A,E

0004 KOCTANTIIH Tt.norpit :).

www.dacoromanica.ro

97

PENTRU SLOBOZENIA NEGUST0RIE1,"-1 784

In-folio, 1 foae (titlul), 264 pagini. Tipar negru i rosu. Textul pe 2 coloane, paginile
fncadrate in linii. La tnceputul textului, icoana Invierii lui Christos (tipul : Coborirea In iad).
Titlul fncadrat inir'un chenar gros, xilogravat de G.0 Tanorpith, semnat In stanga.
Reprezint, la cele 4 colturi, simbolurile evanghelistilor; Sfintii Petru si Pavel, in margini ; sus, Iisus Christos Drept Judecator, iar jos, Buna Vestire. Pe verso titlului steinele
Moldovei si Tarii Romanesti, cu versuri.
Observ o gresalit in titlu: la 1784 linea domnia Trii Romnesti Mihail Sutu, iar nu
Joan Mavroghen Nicolae Voiuvod Mavrocordat" cu acest nume n'a existat vreun Domn.
De altfal, exemplarul se termina cu un epilog anacronic, pe care 1-a scris Dimitrie Popp
Costa la Apostotul tiparit la Blaj, 1811 (vezi-1 publicat in BOL rom. veche, III, p. 95). Dar

tehnica tipograficii. (de ex. Sandu gravorul semneaza pe carti tiprite In Blaj) arata
Blajul ca localitate de tipitrire, nu Rmnic, cum este In titlu. Este pentru prima dat cAnd
intetlnesc In domeniul cartii romanesli vechi, un fel de mistificare tipografica. sa fi fost
oare, mai cautate cartile bisericesti
04

mai vechi (ar justifica schimbarea


anului, din

1814,

In

1784)

si de

/A4Ei

peste Carpati (ar justifica schimbarea localittii de imprimare, Blaj


in Ramaje; cf. mai jos, nr. 300, p.
122-123)?
I3ucuresti: Biblioteca Academiei Romane, (damita. de Mitropolia

Moldovei (160 A).

Cuviintare desiwe tai-

na preoliei, Viena 1784.


Cluj-Sibiu: Biblioteca Univer(comunicat de dr. Sabin

sitatii

M u resan).

Triod, Rmnic 1781.


Semnalat, su pt rezerva, de Diac.

N. M. Popescu, Prin Banatul


Bucuresti 1919, p. 75, ca exis-

tent la biserica din comuna Gornia.

32. Octoth., Blaj 1783.


XllograTurI
reprezentind Sf. Treime.

Infliintare pentru reglementarea regimului iobagilor, Blaj (1784).


Foae volant.
nade din .2KOG 4GaivillataJ H,KsgiAHIJA C11 CTOlillit, 01H M OrhalT
el& Onpick.

28X17,5 cm. In 15 articole se reglementeaza diferite rapor2 foi (ultima foae


turi fntre stapani i iobagi. La sfarsit: Typarit in Blaj cu typarlul SeminarIului.
Scris de man., in cirilica: Anul 1784.
Al. T. Dumitrescu, Poi volante, p. 315. A. Veress, Ordnduieli romanefti veda tiparife n Ardeal (1744-1848), Buc. 1926, p. 9.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (Foi volante, nr. 789).

Foae volant.
[Prefacerea Sinedului a Impartiei turcesti pentru slobozenia
negustoriei supusilor cresti Impartesti In Tara turceascal.
Pentru slobozenia negustoriei, Blaj 1784.

13

22671.

www.dacoromanica.ro

98

PENTRU SLOBOZENIA NEGUSTORIEI, 1784

In-folio, 3 pagini. In 8 ponturi se reglementeazd comertul libre al negustorilor din


Ardeal, cu impdrtia otomana.
Traducere din nemtate; fa nemteVe, s'a tradus din turcete.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 9.
Cluj: Muzeul ardelean.

183. Porundi rsculafilor rondlni, Sibiu 1784.

Foae volanta.

foae, lungime 28,5 cm. text, 15 randuri. Guvernul, in numele citruia semneadt
guvernatorul B. S. de Brukenthal, cancelarul David Szkely i secretarul Anton Horvat,
ordona rdsculatilor lui Horia, s se intoarc la vetrele lor. Datata 11 Noemvrie 1784.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rout. vechi, p. 10.
Cluj : Muzeul ardelean.

187. A dota porunca retsculatilor rondlni, Sibiu 1781.

Foae volant.

foae lungime 27,5 cm. taxi, 18 rnduri. Incepe Fiindcd fntru turburarea....
Se promit 30 zloti ungureti celor cari vor preda autorittilor pe rasculatii romni;
tinuitorii sunt amenintati Cu tragerea in tap. Datata 18 Noemvrie 1784.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 10.
Cluj : Muzeul ardelean.

188. A treia poruncei rdsculatilor rondini, Sibiu 1781.

Foae

fotte, lungime 27,5 cm. text, 14 rnduri. Incepe : Cu mare neplacere....


Se recomandd tuturor supunere conducatorilor i proprietarilor comunelor. Datata
22 Noemvrie 1784.
Dr. A. Veress, Ordnduielti rom, vechi, p. 10-11.
Cluj : Muzeul ardelean.

189. A patra porunca rasculatilor rondini, Sibiu. 1784.

Foae volanta.

foae, lungime 27,5 cm. text, 9 rnduri. Incepe : Dupa ce au tntales....


Se promite suma de 300 galbeni acelora cari vor preda pe capii revolutiei. Datata
23 Noemvrie 1784.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 10.
Cluj : Muzeul ardelean.

190. licinduiala cea notai a vdnxilor, Viena 1784.

Foae volana.

In-8', 14 pagini. Articolole 65-104 din regulainentul referitor la treceri prin contraband.. Datatd 29 Noemvrie 1784, tipografia lui Martin Holimaister din Viena.
Dr. A. Veress, Ordnduieli roma. verhi, p. 10U.
Cluj : Muzeul ardekan.

191. loan,

Cuvant la Duminica pogorlrei ST. Dull (1785).


A611TPg G431-111,11 IIIPIIHTedk11 110GTP

KSEAHT6 Ad ASMIIHIKA flOrOpApill AgsAsii

Brourd
scris, pe 7 pagini nenumerotate. Tipar negru, 25 rnduri pe pagina.
Nu are anul i locul tiparirii, dar, dup limba in care e scrisd, e o tipdriturd munteana
(Bucureti ?). Se gdse,Ae legatd intre foile 383-388 ale unui rnanuscris cu omilii dela

sfrvitul sec. al XVIII-lea (nu exist precizat anul 1785, cum se arata pe eticheta.).

www.dacoromanica.ro

99

ANTOLOGHION, 1786

Omilia aceasta nu se afld intre omiliile lui loan Gur-de-aur, tiprite pnd la
anul 1830.

Bucureeti : Biblioteca Academiei Rom- ane (ms. rom. nr. 1953).

Invagcturei pentru recenseinzant, Sibiu 1785. Foae volantd.


In-folio, 22 pagini + 4 tablouri ei 1 foae (errata). Se aratii. insemntatea recensmntului lii Ardeal. Editiile german i ungard sunt mai reduse fate'. de ed. romneascd.
Dr. A. Veress, Orelnduieli rom. vechi, p. 11.
Cluj : Muzeul ardelean.

MON turd despre strttinutare, Sibiu (1785).

Foae volanta.

4FL11111TXPI.
2 foi, 28 X 17,5 cm. Se arat. diferite conditii In care se pot face strinutiri de populatie dintr'o tar In alta. Datat, cu creionul, 1785.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, 315.
Bucureeti : Biblioteca Academiei Romtlne (Foi volante, nr. 7.89 bis).

Reinduialii pentru reglementarea inbligiei. Sibiu 1785.

Foae volantd.

1 foae, 39,5 cm. Idrgime, 26 randuri.


Impratul Iosif al II-lea reglementeaz, in 6 ponturi indatoririle iobagilor faVii de
proprietarii lor de moeie.
Data: Viena, 22 August 1785.
A. Veress, Oreinduieli rom. vechi, p. 11.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309.
Bucureeti: Biblioteca Ae,ademiei Romne (Foi volante, nr. 687).

Ponturi pentru pedeapsa dezertorilor, Sibiu 1578.

Foae volantA.

In-folio, 5 pagini tiparite la Martin Hohmaister.


Pedepsele aplicate dezertorilor din armata ungard sunt mai mari ca acelea aplicate
dezertorilor din armata austriac.
Data : Sibiu 10 Sept. 1785.
Dr. A. Veress, Ordnduieli, rom. vechi, p. 12.
Cluj : Muzeul ardelean.

Antologhion, Ramnic 1786.


Anthologhion I ce s." zic,e I fnflorirea cuvintelor carele cuprinde fntru
sine rnduiala DumnezeeOloru Praznice, ale sfintilor numiti *i ale sfintilor'
de oWe ce s6, praznuescti, In 12 luni ale anului. Tiparit Intrti fntAia domnie
a luminatului Domnri Io Nicolae Petru Mavroghenis Voevodti, cu blagosloveniia i toat5, chieltuiala prea sfintii sale iubitoriului de Dumnezeu Kyriu
Kyr Filaretti Episcopulti RAmnicului, In sf(5.)nta Episcopie a RAmnicului, la
anulti dela Hs. 1786.

S'au tiprit de Climent Ieromonahu Typ., de Popa Costandin Typ.


Si de Dimitrie Typ. fi&m.
Comunicat de D. Fecioru. In-folio, 3 foi+ 573 foi, tipar negra qi rou, in 2 coloane, 40
rtinduri pe pagin. Titlul Incadrat faro gravurd semnatd de Difac Costandin Tip. Rdm..
Dupd titlu urmeazd predoslovia, semnata de Grigorie Ierodiacon (Rmniceanul). In
fata textului, gravura Duminica tuturor sfintilor, sub care se precizeazd: S'au fnceput

www.dacoromanica.ro

100

ANTOLOGHION, 1786

acest sfetnt i dumnezeesc lucru, in luna lui Noemvrie In 25 de zile si au luat sfetrsit in

Mai, in 6. La pag. 573 jos : Tipdritu-s'au aceast sflIntd i dumnezeiascd carte, prin
osteneala diorthosirii smeritului 1ntre ierodiaconi Grigorie Rmniceanul.
I. Rosu in Societatea de =line, 11 (1925), p. 203.
A. Filimon in Dacoromania, V
(1927-1928), p. 617-618.
Valer Literat, Biserici din Tara Oltului..., in Anuarul Contisiunii
monum. istorice, seclia pentru Transilvania, IV (1932-1938), p. 10.
Biblioteca Bisericii din Mdneci-Piimanteni (jud. Prahova).

Penticostar, Blaj 1786.

Penticostariu, acum intdiu avzat i tiparit dupA rnduiala Besearicii


Rsaritului supt stpAnirea Prea Inltatei Imprteasei Ftmleanilor, printeasel Ardealului, iproci, Doamnei Doamnei Maria Teresia, cu blagoslovenia
celor mai mari. Tiparit in Blaj, in tipografia rnnstirii Bunei Vestiri. Anii
de la I. H. 1786.
In-folio, 2 + 202 foi; textul pe 2 coloane.
Prefata

Cdtr. cetitoriu.

Vrand a tipri acest StAnt Penticostariu, care sa ceteate i s ant:a


prin sfintele Besearici a Rdsritului, incepAnd Cu sfnta i luminata zi a Patilor 'Ana in Dumineca tuturor Sfintilor i aducandu-ne aminte de porunca
Sfintei Besearici ca prin sfintele besearici rugile ceale adevarate i lmurite
s se facd (precum in Pravila, StAntul Sobor de la Cartagena, in Canonul '101
arat), ne-am nevoit a urma izvodului celui mai vechi grecesc. Pentru aceia

nu te mira, nici ne vinovdti de vei gsi intr'aceA Penticostariu, sau adaus

ceva care In ceale nu s gaseate, sau lsat ceva, care intr'altele s gaseate; ci Cu umilints i 'cu frica lui Dumnezeu ceteate, canta sau pre altii
cntand sau cetind ascult, aducAndu-ti aminte ca cum ai vorbi cu
Dumnezeu nevazut, precum invatA Triodul lunii, in sitptdmana cea dintaiu
a sfntului Post.
Barbu Teodorescu, Un Penticostariu din 1786, In Revista istorica, XV (1929), p. 158-159.

Iosif II, Impratul Austriei, R4ndaiala ciseitoriilor, Sibiu 1786.


Foae volant.
In-folio, 16 pagini tiprite la Petru Bart din Sibiu. In 62 arlicole se reglementeazd
logodnele si c,sdtoriile din cuprinsul Ardealului.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309 descrie exemplarul Academiei, care e neDr. A. Veress, Ortinduieli rom. verhi, p. 12.
complet : 12 pagini, In loc de 16 pagini.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (Foi volante, nr. 688).
Cluj : Muzeul ardelean.

Iosif IL, Impratul Austriei, Randuiala divorturilor, Sibiu 1786.


Foae volant.
In-folio, 2 foi. Reglementarea despdrtirii de mas si pat, in cazul cAnd una din
parti nu consimte la divort.
Dr. A. Veress, Ornduieli rom. vechi, p. 12-13.
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro

LITURGHIE, 1787

101

Leon, Mitropolitul Moldovei, Pastorald llasii 1786.


ildfallb. Ke MIiAt n8ii

Foae volant.

nk WIT 11111TpOROAHT6

TOXT%

MOAMEI/71.

In-folio, 2 foi (ultima alba). Pastoral la instalarea lui ca mitropolit, in timpul Domniei lui Alexandru loan Mavrocordat, cruia fi aduce laude. Data: 1786 Martie 2. Semnatura xilogravat.
Oferita Academiei spre cumprare, de Arhimandritul Daniil Ciubotaru dela M-rea
Obreja, jud. Alba.
Peiztru tinerea seirbeitorilor, Blaj 1786.

Foae volant.

In-folio, 6 pagini.
Decret Impratesc pentru fixarea s,rbtitorilor legale la uniti i neuniti; sa se teargai
din randul srbatorilor Joile i Vinerile, precum si Martile dintre Pati i Rusalii,
tinute de brbati i femei s le petreacd fr lucru, cu a sa pgubire.
Sus, in dreapta Acestil Paten0 sa vinde cu ase creitarl. Exemplarul Academiei este defectuos, incal datele nu se pot citi In Intregime : adresa lui Vladica,
Boba este din Blaj [1786] Maiu 1. Circulara data In numele imparatului Iosif II, este

datat Viena 1 Ianua.rie 1787. Circulara catre episcop, a craescului guberniu avala
Grolti Telechi este datat. In SibiTu zile 16 Noemvrie 1786.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Dr. A. Vuress, Orcinduieli rom. vechi, p. 13
cunoate numai redactia ungureascii a acestui paten.
Bucureti : Biblioteca Academiei Romano (Foi volante, nr. 790).

Poveituire, Sibiu 1786.

Foae volant.

In-folio, 3 pagini tiparite in tipografia lui Petru Bart. Instructii privitoare la jupuirea
i tbacirea pieilor. Data: 18 Noemvrie 1786.
Dr. A. Veress, Ordmiuieli rom. vech,i, p. 13.
Cluj:,Muzeul ardelean.

Pravilei, Lemberg 1786

Foae volant. Nemteste si romneste.

N'am vazut exemplare. In 11 pagini, Pravila reglementeaza raporturile dintre stpana de mo.ii i podanii din cuprinsul Bucovinei.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 323.

Intrebeiri si reispunsuri, Iasi 1787.

Sfnta Istorie pentru copii cer micY, cu scurti Mtrebiirr i rspunsurl,


alcatui

clara aast.. cartulie, de celt1 mal mica intre presviterI


IereI Mihaiki In Iasi. Anir de la Hs. 1787 Maru 15.
In-16 (9 X 12 cm.), peste 76 pagini (complet poate 78 pagini). La p. 1. o gravura
florala (un buchet de trandafiri).
Catehismul de la Iai, 1803, reproduce partea !Mala a acestuia, din 1787.
Pr. C. Bobulescu, O carte necunosculd In Revista istorica, 11 (1916), p. 81-83.

Liturghie, Bucuresti 1787.


Semnalatn, de Dr. Gh. Bran in Gralul Maramurrmlui nr. 94 din 30 Maiu 1935, p. 3,
nr. 45 (lista prima) ca existent la biserica din comuna Poieni.

www.dacoromanica.ro

102

PSALTIRE, 1787

Psaltire, lihnnic 1787.


4T118 11111-TY KO TvMIRI1Ah I
a'
op*
f
4whniviTSASii
,A,6,14HIt
IIG)
IliK011d6 114nittnim. I
no*
r6mni.
I
KienTSRoa
to
TPX inflIKPOItHR KO6KO,A,IL I KS MirocAosinIRt
lin
GdSliU,TH CAM I 10EHT6p10A8r1 M,A,AFIESiS Kv I(131-111dPeTh "dastiynsith Phlm
iitisx AMA itkAmik : situ!:

11411ITI-IPZ I11110(16KSASA Rill


dit..rpS :11T1kliN AGNIllif,

wii

Al KAAAUHT6 hpoNtog Tt1 : w I Ai IICVIla KlaTa6AH6 Tvil

Ag

1106gliqTv Pum.
In-40 mic de 293 foi numerotate si 1 foae nenumerotat.. Tipar negru, 17 rnduri
pe pagin. Pe verso titlului, prorocul David stnd pe tron.
La sfrsit:
lIHA

Ty[Aritu-s-au atastil stntd i Dumnezelasca Psaltire prin osteneala


diorthosirir smerituld fntre Ieromonahi Grigorie
Fia facut de Al. T. Dumitrescu dupit un exemplar adus de anticarul Zwiebel.

Foae volant...

Circulard pentru strdngerea biruritor, Sibiu 1787.

Una foae cu 12 rnduri tiprite, datat, Sibiu 29 Oct. 1787.


Oblig pe primarii comunelor s, predea, din 4 in 4 stiptamni, perceptorilor regali
sumele strnse din diferite impozite.
Dr. A. Veress, Ortinduieli rom. vechi, p. 14.

Decretunzd Cu diferite rdnduiale, (Sibiu, 1787).

Foae volantd.

Titlul (scris de mnit) :

Protocolu poruncilor i a rnduelelor Imprhte.5ti in lucrurile biserice0A. Sent Iosef.


5 foi, 31 X 17 cm. Cu tiparul tipogranei lui (Petru Bart din Sibiu) sunt tiparite mai
multe instiintdri dintre 8 Noemvrie 1781-17 Sept. 1787.
Al. T. Dumitrescu, Fol volante, p. 315.
Bucureti : Biblioteca Academiei Romne (Poi volante, nr. 791).

Invdtd turd impotriva calcezii oilor, Sibiu 1787.

Foae volantd.

In-folio, 4 pagini.
Dr. A. Veress, Ortinduiell rom. vechi, p. 13.
Cluj: Muzeul ardelean.

loan Bob, Episcopul Blajului, Inistiintare despre sdrbdtorde


Foae volant.
Blaj (1787).
N'am vdzut exemplare. In 3 foi, Vldica arata sarbatorile ce trebuesc Iinute, potrivit
decretului Impratului Iosif II, din 1 Ian. 1787.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.

Iosif LE, ImpAratul Austriei, Instructii, Sibiu 1787.

Foae volantd.

In-folio, 10 foi. Dupa o introducere, urmeaz, aceste capitole :

I. Despre emigratie sau eirea din lara. II. Despre verburile cle
strAine. III. Despre vrcleana silducere (Gutfiihrking). IV. Despre rapirea
supuilor.

www.dacoromanica.ro

103

INViTITUR PENTRIT CVITANTII, 1788

Data : 2 Aprilie 1787, Viena.


Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309.

Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 13-14.

Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (Foi volante, nr. 689).


Cluj : Muzeul ardelean.

Octoih, RA,mnic 1788.


XAaWkIfirk KNEOHTHAWII I

GMNSKIAI CHW M WWI. I

X napa %Lip% KS
a4lIJ1 Kiptimr%ick, ASAWHEK11 c-kpa, tiivar, WH TPONIHT

CilitTGAICh I WH I

AKSM

AS1111 pHH,A,SIAAA fifelpitIrl rhcilpHTSASA.


KS CAAPOCAOKIHIRt, WA KS T6AT1t KIATSAAA I Hp* Ctisii4HTSASII,

Up tiorilhaT

611HCK0118/1

611HCKOfilfaia PlaIMHHKSASII "SHSA AMA sauiFirk Agri

LIJ1

A,1 MINIMS

CAS TPrivirr 4 c4srrra


XC :Abut I AI DOHA KOCTAHTHH

PliTAWHKSASII

IIIH

Tvnorpa4sSn.

In-P, 1 foae (titlul) + 424 pagini i alte peste 194 pagini.


Tipar negru i rosu. Pe verso titlului gravura rstignirii MAntuitorului, inconjuratd
de 16 compartimente in care sunt simbolurile
Diaconul N. M. Popescu, Prin Banatul Tiinioarii, Bucuresti 1919, p. 76.
Bucuresti : Biblioteca Academiei RomAne (522 A).

Budelko, Doctorul, Cuprinderea meisteyugurilor, Sibiu 1788.

Foae

volantd.
In-folio, 2 pagini tipArite in tipografia lui Martin Hohmaister.

10 articole in care se aratA sistemul doctorului primar al comitatului Gyr, de a


curati grAnele do opsigd, neghind si tdciune. Sus insstimga : 3083/1788.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 14; acelasi, Bibi. romAnd-ungara, H, p.
51-52. nr. 692.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Roman% copie fotograficd (520 A).
Cluj : Muzeul ardelean.

Iosif II, ImpAratul Austriei, Pravila cericetorilor, Sibiu 1788.

Foae

volantA.

In-folio, 13 pagini tiparite la Petru Bart din Sibiu. In 27 articole se reglementeazd


problema cersetorilor, in sensul trimiterii lor peste granit.
Tor. A. Veress, Ordnduteli rom. vechi, p. 14.

Cluj: Muzeul ardelean.

Ingiintare poruncitoare, Sibiu 1788.

Foae volant.

In-folio, 2 pagini. Se interzice facerea de cavouri in biserici, capele sau pe mosii ;


sunt ingaduite numai in tinterime.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 15.
Cluj : Muzeul ardelean.

Inveild turd pentru cvitantii, Sibiu 1788.

Foae volanta.

In-folio, 14 pagini. In 13 articole se arat, cum trebuesc facute chitantele pentru


bucatele i nutretul cailor, rechizitionale pentru armatti.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 14.
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro

104

INSTI1NTARE, 1788

Ingiinfare (Sibiu 1788).

Foae volantd.

AGGEIPOciOff 4111PITSVGKI, KPIMPGKI, tillOGTOIIANGRI /111PAP6:


Una foae, 27 X 44 cm. Deasupra titlului, un frontispiciu infatind stema Austriei.
Manifestul, dat in numele imparatului, la intrarea trupelor austriace in tara, de catre
Feldmareal Graf v. Lasti, promite locuitorilor deplina libertate i tratament egal cu cettenii austriaci.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 336 (ca bibliografie).
Bucureti: Biblioteca Academiei Rometne (Foi volante, nr. 1098).

lasuri contra incendiilor, Sibiu 1788. Foae volantd.


In-folio, 20 pagini. Primul regulament de pompieri, ca data Viena 26 Iunie 1788;
tiparit ins la Petru Bart din Sibiu.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 15.
Cluj : Muzeul ardelean.

Vestire pentru importul lutelelor, Sibiu 1788.

Foae volantd.

Una foae cu 12 randuri, datat Sibiu 20 Noemvrie 1788.


Se ingadue importul lulelelor i al altor fabricatii din Tirol, cu conditia sa se piateasca vam 10 ok.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 15.
Cluj : Muzeul ardelean.

Vestire pentru urmeirirea a doi soldati holi, Sibiu 1788.

Foae

volant.
In-folio, 2 pagini, datat Decemvrie 1788.
Dr. A. Veress, Ordnduipli rom. vechi, p. 15.
Cluj : Muzeul ardelean.

Aritmeticei, Sibiu 1789. Romneste i nemieste.


11.1.1111 GAR 110R1111,S41P4 KI1Tirk j flPfielliaTIKI. j
Agliapa
KOTtirk j newrpS tarrposSktu,ark

nosHilliAGOK

p8mkunpri

(11A0116

HISHI-111.1i

cSii co-

tie MI

4KaU,11 4 WKOAMAI WkAE


6VCTAHTF[{H,16 AHOIKTOOLIk

4A,11fIlTAT% 4 AliAMA 1110M1O11CK1i


S

11.11COAMA01% HfOirtiHTf ILLI1oHAAH411114

RHHAI zh'hIrk

Avii" dPA*Ak
Gfiliifi, AI

KS 15. KfIEHU,.

IlfT(18

fidlint Kicepo-

KprhICKSAk ITpHIrrrSaK Tunorpa4 fivU,11/1011k tifA0filt GKOIAACTHWIIIA NionyHHTI


psm-hueipri.

1789.

91n1e.tungj ur I Tedietitimrt. I 6um 133ebraucfp ber in ben Zribialcfpfen Ternenben


nict)t unirten Uctfacf)itf)en I,atigenb. I Terbeffert in ber Ualacf)igen eprcufr bull) DemeI

trius Eustatievits ber nitt miirten Sieben,bargijcben Ytaltionalfd)ulen Zitettor.


Intr'un oval :

Worinalittite.

goitet ungebunben 15. fr. I ,Verrmannriabt, I beq 13etruf3 Tar0 f.


bey nicf)t unir ten GalacfAclien Scliulpriften. 1789.

f.

priuif. Oucfprucfer

In-120, 152 pagini. Titlul romnesc este la p. 2, cel nemtesc pe p. 3. Textul romnesc
Incepe la p. 4 i urmeaz pe paginele Cu sot, iar pe cele frii sot textul nemtesc.

www.dacoromanica.ro

105

D. CANTEMIR, DESCRIEREA MOLDOVEI, 1789

Pe titlul romnesc gravura mic a unui copilas asezat fntre flori. La fiecare cap
de capitol, frontispicii inflorate, iar la sfrsitul lor vignete.
Pn la p. 15 avem tabla cuprinsului.
Bucuresti : Biblioteca Prof. Nao Ionescu, fost director al liceului Matei Basarab.
222. Dimitrie Cantemir, Descrierea ,1Io1dovei, traducere de Vasilie Levsin,
Ruseste.
Moscova 1789.
KEIHTH
,AHmuTpiti Katrremapa,
neToputieenoe, reorpmingeeicoe n noanTageeKoe

BblIVICKA 113
AaBill7

61.1B111aCO KI111311

HL M011-

onneanie I M0.11Mill I

I 01 I ntnenRaro nepeaomenia nepenexb I Baenhill Jlemmurr3.1


YnneepenTeeRolt Tanorpaoin, I y H. Hommorsa. I 1789.

Hilit311i10 eormunTean".

Moexna, I

BT,

(Extras din cartea lui Dimitrie Cantemir, fost prncipe In Moldova,


descriere istorica, geografa si politia, a Moldovei, cu vieata autorului.
A tradus, dupl transpunerea germana, Vasile Levsin. Moscova, Tipografa
Universitara N. Novicov 1789).
In-8 mic, XLIV +388 pagini. Colatiunea paginelor: p. I, titlul; p. II, 0,1(obeiiie (Aprobare); p. III-IV, Hpe,untikomxerrie (Instiintare); p. V-XXXIV, Ntimb Amurrpia KaliTompst
Runa MowBeeicaro (Vieata lui Dimitrie Cantemir, Printul Moldovei) datatd Berlin 1769 si o

lista bibliografic a operelor lui D. Cantemir, de Schmidt; p. XXXV-XLII, lipeoczosie


(Predoslovie) de G. T. Milller; p. XLIII-XLIV, Calepnasie uiiri (Continutul c5.rtii); p. 1
388, textul.

0,p6penie.
no npuHaaaniio 14mnepaTopeicaro Moexonexaro YminepenTeTa roono,h% KypaT0p0B1, 51 UUTjFI, Ci10
Aaein, u He H0,111671% B13

TIOAT) 3araaniem73: ,AHMKTpill Kawremnpa onneanie MOJI-

Heii }linero Hpomilmaro HaeTaHaeHilo, AaHHoy mat o

paacmaTpnBanin negaTaemurr, Bi, YminepenTeTexotl Tlinorpa,Din

11011eMy onan

n nanegaTana 6brrl momeas. KoaneaccHiti Contuum, Kpacnoptqin npooeceops


IieHCOp'b nanegaTaembun B1 YHIlBeDOKTeTealit Tnnorpaoin ICHRT'L,
AHT011% BapC013%.

Traducerea:

Aprobare.

Din porunca domnilor Curatori ai Universitatii Imperiale din Moscoya, am citit aceasta carte intitular: Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir si n'am gasit fn ea nimic potrivnic instructiunilor ce mi s'au
dat cu privire la examinarea cartilor tiparite de Tipografa Universitatii;
drept care, aceasta poate fi tiparita. Consilier de Colegiu, Profesor de Retorica si censor al cartilor tiparite In Tipografia Universitatii.
Anton Barsov.
IIpe,hynkhomnenie.

AOCTOHHCTBO cero lineal-1in Tientan, KOH (lime

B11)1t.414

A0130;13110 11.3HUTHO,

CoHlITHHKI, Mu.iiep exthaah, o6nteeTny neauxylo aaenyry, ninine,hn foeno,hkula ,lt. Euumnra BI, COCTOHHie H3AHTI, ero BI, CBtTl.
11 FOCHOX11113

CBOOrb maraalint ;kan II0B0ii RCTOpiil U reorpaoin 11 npoq. Meat,hy Ttm% Aoporaa
u,tna nomanyTaro Mara:mira yAepazaza 6ohAuyio HitCTb J110601114THh12{1, HO3HaTb
14

www.dacoromanica.ro

106

D. CANTEMIR, DESCR/EREA MOLDOVEI, 1789

&nun Ty 3eMJ110,
KOeil BO Bpemena Haunt Hp0H3011130 apaNttaattia ,1/0eT0iii10e
lloaopunte BOBH61. Cie uottyAttito nepesomauca K'b oco6olty naAaaito cero KanTentaposa coalluettia. He onopoutsaa nepsaro TECHCHiE, MO/KHO eMb.110 obliaeltellillTb. (IT
MHOIKeeTBO aorptuntoeTeik, BT. Hoe sapastuaxea, nottpamieno; Tamlie Aim Butoruxi,

(maim-muff 3Ateb 6yRaoii n(1)".


anTaTeiteii ayatatilmia Hp11:101KellhI. Hpilht
liMb101HiR
Bb aoaat 6yasy L'" errb
Hp1110113 HaAJleKtfirb sttaTs, tITO
r. Baumara, a He 1151tIOLLOH mafiosi, eamaro e011111111Te.M. Bupoaemi, Racatoateera
AO 11013teTH eer0 anemia, 6JIRPOCKJIOHRblii
MOIKerb yemoTpliTs 1131 ape-

Aystkomaettia r. Batullara a upeuenosia rocaoxata. 111tta.lepa.


Traducerea:

Instiintare.

Meritul acestei scrieri este destul de cunoscut oamenilor de stiinta,


cari au vzut-o i d-1 Consilier de colegiu Miller a adus un mare serviciu

societatii, and d-lui Bisching posibilitatea de-a o scoate la lumina In


magazinul su pentru Istoria-noua si Geografle etc. Insa pretul ridicat al
mentionatului Magazin a silit pe cei mai multi dintre doritori, sa se abtina dela cunoasterea mai Indeaproape a pamantului In care s'a petrecut,
In vremile noastre, razboiul demn de mentionat. Aceasta a determinat pe
traducator la o editare speciala a acestei opere a lui Cantemir.
Fr sa criticam prima tiparitura., va putem asigura fara teama, ca
multe din greselile ce s'au strecurat In ea, au fost fndreptate. S'au mai alaturat observatii din cele mai necesare multor cetitori, insemnate aici Cu

litera 0" (F). E bine sa se stie, deasemenea, ca observatiile care au la


sfrsitul lor litera B" (B) sunt ale lui Bisching, iar cele care n'au niclun
semn, ale autorului Insusi. De altfel, cetitorul binevoitor poate afla (datele)
privitoare la istoricul acestei serien i din avizul d-lui Bisching si din introducerea d-lui Miller.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano (cota 522 B).

Euhologhion, Blaj 1789.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramureplui, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 47 (lista intia) ca existent la biserica din comuna Borsa.

Ordndukda paraclisurilor 'NAM testi, (Iasi) 1789.


Dupa vointa Preosfintitilorti Episcopi, Kira Antonie al Romanului
Kira Iacovri aid Husului, Epitropi Mitropoliei Moldovei. Aceasta carte s'au

tiparitri, orkiddala Paraclisurilorti Impardtesti, cumil s se urmez, la Coronatie si la nasterea Ei, la suirea in Scaunulti impAratescii a toat Rosie
si la ceale victorialnice zile, dupa cum arata in tabla, la starsitulti acestii
crti, in fiestecare lun i zi, asa totri clirosulti bis6ricescris aibd a urma
negresitti, 1789, Iulie 19 zile.

S'au tiparitti in tipografia cea politiceaset a lui Mihail Strilbitchiisi


Protopopri aHi Rossiei.
In-16, 29 foi, cu o gravurd, a Mntuitorului, semnata Proto-lerei Milian S.. Pentru
prima data se introduce in formularele de pomenire numele membrilor fa.miliei imperiale ruse.
Economin D. Furtun., 0 carte rara, in euget dar, III (1939), p. 629.

www.dacoromanica.ro

107

RANDUIALA CONSCRIPTIEI CIIIRIILOR, 1789

Mihail Strilbitchi, De-ale casii vorbe ruseyti fi moldoveneyti, Iai 1789.


,A,0111i11111116 I Pri31'OROPLI. I PXGKEG, I-1 11400,4RGKIG, G 1111TATIAkCERMH
KOMILIIAMTAMhl.

AG 11116 IlfIG111 i BOAPlle. I PXG1111H WU 1110l1A,ORGH6q11-1. I Ita uphill464Cit KOMRAMIHT8f1H. 11789. roAa, vOKTAapA 20. Ala.
111,1TARO Irk rPOA* Riccarh, IlpTo-IIipieArk illonAitacatim-h, ROA6CKHAVIL, ii
RICapARCKHM%, IIIHKAAAONVIt GTplit1611U,EHM%,

Irk G66CTIKEHHOl1 GROM TanorpAPH.

Dupit. o insemnare scris. de Al. T. Dumitrescu, fost funcionar la Bibl. Academiei


Romdne.

Ceaslov, I4 1789.

Rusete.

Exemplar defectuos vtizut (Oct. 1931) la Dimitrie Simionescu-Simicel, care 1-a adus
la Academia FlomAnd spre vAnzare, dar I-a retras.
Sfarsitul epilogului (traducere din ruseste)

Aceast sfnt i de Dumnezeu luminat carte, Ceaslov de pe Ceaslovul tiprit in Capitala Moscova fn anul 7165, In anul 7-lea al domniei
cucernice a stpanitorului tar i mare duce, Alexie Mihailovici, singur stpanitor a toat Rusia i in anul al 5-lea al Patriarhiei Preasfintitului Iosif,
patriarh al Moscovei i al intregii Rusii, tiprit cu invoiala lumintiei
sale, Printul Grigore Alexandrovici Potemkin Tavriceski, la Iai, In anul
dela facerea lumii 7298, luna Septemvrie, ziva fntaia.
(Dupd o notit, scris de Ion Bianu).

Circulard, Sibiu 1789.

Foae volant.

In-folio, 3 pagini. Circulard pentru prinderea unor soldati hoti.


Dr. A. Veress. Ordnduieli rom. verhi, p. 17.
Cluj : Muzeul ardelean.

Inytiinfare, Sibiu 1789.


Foae volant.
In-folio, 2 pagini. Ordonantd pentru depunerea i pastrarea raverii bbineti a
orfanilor.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 16.
Cluj: Muzeul ardelean.

Randitiala pd duritor Ardealului, Sibiu 1789.

Foae volantd.

In-folio, 32 pagini nenumerotate, cu desenul a 2 pdduri model. Begulamentul dat in


Viena, 30 Mai 1781, dar tip.rit cu invoirea Prealnalta la A[nul] 1789.
Au fost editii si in limbile germand i ungara.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 16.
Cluj : Muzeul ardelean.

Rdnduiala conscriptiei chiriilor, Sibiu 1789. Foae volantd.


In-folio, 36 pagini. In 48 articole so aratd regulamentul chiriilor i formularele
de inchiriere.
Dr. A. Veress, prdnduieli rom. vcchi, p. 17.
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro

108

REGIJLAMENTUL DECORATI1LOR, 1789

Regulamentul decorafiilor, 1.789.

Foae volantA.

In-folio, 9 pagini. In 20 articole se aratd c premiile fa b,ani date pdnd acum pentru
virtuti militare, se vor inlocui cu ordine de decoratii.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 17.
Cluj : Muzeul ardelean.

Vestire, Sibiu 1789.


Foae volana
In-folio, 3 pagini. Ordonanta despre con tractul matrimonial al copiilor cari stau
sub tuteld.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 16.
Cluj : Muzeul ardelean.

Octoih, Ia4i 1790.


Semnalat de D. Balaur, Biserici in Moldova de rdsdrit, Bucuresti 103, p. 16, ca
existent la biserica din Vdrzd.restii vechi.

Instrucfii privind ceireitoia, Cluj 1790.

Foae vo1ant6.

In-folio, 6 pagini. In 8 ponturi se desfiinteazd ciirdusia gratuita, instituita in 1750


ca mil-sur:1 militar.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 18.
Cluj Muzeul ardelean,

Protocol al nou ndscutilor (Sibiu, 1790-1792).

Foae

Una foae, in-folio, cu 11 rAnduri text. Formular de extract de nastere si botez, cu


completdri de mAn din anul 1793.
Aurel Filimon in Dacoromania, VI (1929-1930), p. 385.
238.

Circulara, Lemberg 1791. Foae vo1ant. Nemtete i rom.nete.

Tacf)ricf)t

I bom taiferf. tnI. atisiften Vanbefguberaium.

In-folio, 2 foi (ultima albd). Textul romdnesc in coloana din dreapta. Referitoare
la libera tiere i vAnzare de carne in Viena, de oriundo s'ar aduce carnea. La sfdrsit :
gLiow la [I] zile a luI Iulie 1791.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 323.
Bucuresti : Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 914).
237.

Bucvar, Dub'sari 1792.

ELXK1f1Ph I as 4tiiip
CA6K6 CAOKOHill1H.

As 4.11%11,-1,T 8p% LliA0ph tif K0011 Crli


CAS TH11'146111 11Ki'Ml% Al I 110-ro hpill 3it

I
KAOTI KS
EacapeisTai illii-

4Ki11,1

Xallith GTAxs-6401 4 Tp8 4c8ink A CA Ti'norp-k$To 4 T,vortink A8K4CilpH, 4 cT-h- I


Pwcaiti, 4 ZUSAh, I
NOIA1E91I Kri M311AI.

In-80 mic, 48 foi. Titlul incadrat intr'un chenar floral. Foile 1-3 r. dau literele
numele prosodiilor ; dela f. 3 v. incep textele de rugdciuni.
I. Rosu in Societatea de m'Ene, 11 (1025), p. 111.

Reeditarea cu putine schimbari a I3ucoavnei tiparita la lasi, in 1755 (v. Bild, rom.
verh,e, II, p. 130-132, nr. 294).
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (copie fotografica).

Sibiu ; Biblioteca Universit4i.

www.dacoromanica.ro

INDATORIRILE SLUG1LOR CATRE Silo:4Ni, 1793

Iertare dezertorilor, Cluj 1792.

109

Foae volantd.

Una foae, Cu 32 randuri text, din 1 Noemvrie 1792.


Leopold II, Impttratul Austriei, iartd dezertorii call se vor intoarce la regimente in
timp de 10 luni.
Dr. A. Veress, Oranduieli rom. vechi, p. 18.
Cluj: Muzeul ardelean.

Randuieli ronVine,sti vechi privind oieritul, Cluj 1782.


Foae volantA.
Iu-folio, 5 pagini. Guvernul Ardealului tipitreste 3 porunci domnesti ale lui loan
Mihail Const. S,utu, domnul Tttrii Rometnesti, date in Bucuresti la 7, 29 August si 29 Sept.
1792, referitoare la tunsul 'duff i gospoddria oilor. Guvernul motiveaz recomandarea
acestor porunci, fiind obicee vechi, seculare, practicate si de ciobanii ardeleni, cate duceau oile din Ardeal in Tara-Romilneascd, unde gdseau pasune mai bune.
Dr. A. Veress, Ordnduie/i rota. vechi, p. 18.
Cluj : Muzeul ardelean.

Molnar loan, Paraenesis ad auditores chirurgiae, Cluj 1793.

La-

tinete.
PARAENESIS I AD AUDITORES I CHYRURGIAE I in lyceo regio academic claudiopolitano I habita I a I IOANNE MOLNAR de MU LLERS-

HEIM I de I morbis & 'medicina oculorum I professore publico I quum primum sua collegia I ordiretur I anno MDCCXCI. j Mense Novembri.
CLAVDIOPOLI j Typis Martini Hochmeister Caes. Reg. Priv. Dicast.I
Typograph. & Bibliopolae 1791.
In-80 mic, 13 pagini. Pe verso titlului : Imprimatur, 5-ta Ianuarii 1793. Claudiopoli,
C. loannes Nepom, Esterhazy mp. Lectia de deschidere la cursul de oculistich tinut de I,
Molnar la Universitatea din Cluj.
Andrei Veress, Ceca despre viafa i activitalea doctorului Ioan Molndr-Pivariu 0 a
fiului sdu, In Anuarul Inst. de istorie nafionald, III (1924-25), p. 569-572 (descrie si rezumd cartea). Facsimil dupb, titlu, in Dr. Valeriu L. Bologa, Contributiunt la istoria medicinei din Ardeal, Cluj 1927, p. 25-28, (Cu bibliografie).
Buda-Pesta : Biblioteca nationala.
Psaltire, Minnie (1793).

In-80 mic. Exemplarul Academiei Romdne are numai foile 2-295; lipsurile sunt
numai la fnceputul cdrtii.
anul tipdririi, citim la f. 295r.
Tipar negru, 17 rAnduri pe pagind. Pentru locul

PurtAtorfu de grij. fiind Typografiei Kyr Grigorie Iconomul sfintei


Episcopii RAmnicului.

Typaritu-s'au Masta" stntil i dumnezefasc5. Psaltire prin osteneala


diorthosirii Cucearnicului Gheorghie Typograful RAmnianul.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Rometne.

Indatoririle slugilor cedre stdpdni, Cluj 1793.

Foae volantd.

In-folio, 32 pagini. Regulament, in 55 articole.


Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 18.
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro

110

PROTOCUL AL FaPOSATILOR, 1793

Protocol al riiposafilor, Viena 1793.


IIPOTOK011h
I

CSIISCA

P6110GfiltiiiI0P11, I

in4px14 AURA%

411 MOMIA flIPCTIffil

I4I

Foae volantd.

GIMCKOHIA

(sic) Te-M.1111101411 I

WH

AA6I

AHICTK KOTAlik

LISA MiHSASH

1. HttpOrlia.
TenorpadsTa Asii HORHA

HOOTOHOHICKk

1793

HOBAKOHH(16.

In-40 (21 X 16, 5 cm.). Am vd.zut numai acest titlu in Biblioteca Astrei din Sibiu.
Negresit di se anexau foi-tablouri unde se scriau numele celor morti, pe comune. Exemplarul de la Sibiu are pe titlu, dupd. cuvantul Parohfia, completarea de mena'.: usatului Dobra.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (copie fotografich).

Ceaslov, (Sibiu 1794).


In-8 mic, 2 foi nenum. + 430 pagini. Exemplarul Academiei Romine n'are foaia
cu titlu. Prima foae nenumerotatd, negresit, titlul ; a doua are pe recto gravura Si. Treimi,
iar pe verso tabla cuprinsului.
Primul an din Pascalie este 1794. Pe ultima pagina':

La acest Dumnezeesc lucru folositorIu, tbst-am ostenitorru no' stneritiI


feorr, care 1-am i zAtuit *i 1-am i diorthosit, Mihail din vestita cetate a
Sibirulur i Radu din santa Episcopie a RamniculuI.
Rugam dar pre tot pravoslavnicul cetitoriu, ca s'A fie grealelor noastre
lesne erttorlu, ca i Dumnezeu s-i dea tot binele aici i in veacul cel viitortu
s.-i fie intru bate de ajutorIu.
Sf,rit i luI Dumnezeu laud.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne.

Molitvenic, Iai 1794.


Semnalat de Dr. Gh. Bran, In Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Maiu 1935, p. 3,
nr. 15 (a doua lista) ca existent la bisericele din comunele Ieud, Sieu i Bocicoiel (au-

torul Insd greseste, alud afirma

cd,

Molitvenicul este cunoscut Bibliografiei lui Bianu

si Hodos.

Iacov, Mitropolitul Moldovei, Instrucliuni preofilor, (Ia5i 1794).

Foae volant.
In-folio, peste 1 foae.
Exemplarul defectuos vAzut de mine
urmiitorul titlu :

Kg suba ligH

Imprumutat dela d-1 Gh. Kirileanu

llh1flz ihndelffiGKO1111 Illfi

are

1111-1TP6.3110-

11HTh 11/16111,S,i1K1all.

Dupti titlu urmeazd instructiunile, clasificate In 6 articole, dintre care ultimele 3


sunt copiate de d-1 Kirileanu, dupd, un exemplar complet.
Instructiunile se refera la purtarea preotului In biserica i in mijlocul credinciosilor

si la dreptul preotului de a cununa (de pildd, alud cunund tigani, s'a' nu cununi fara
rayas a boiarinului ce va fi stlipAn a tiganului si a tigtincii).
Nu stiu dac data,rea d-lui Kirileanu, 41794 Dech. 8, a fost pe original sau nu.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne (copie fotografica).

www.dacoromanica.ro

IERTARE DEZEIll ORILOR, 1796

111

Poezii Midi, 1795(?).


Cunoscutul cercetator Pr. D. Furtuna din Dorohoi are o carte tiparita, de care ne
Comunica urmatoarele : Poezii noo de I. K.. Hartia pe care este tiparita poartd lii filigrand anul 1795.

Molnar I., Economia stupilor, Viena 1795.


In-120. N'am vazut cartea. Cunoastem numai editia din 1785. Ar fi a doua editie,
probabil numai de titlu.
Catalogul Bibliotecei i alu Museului diecesanu din Luyosiu, nr. 1396 din 1888, p. 90.

Francis II, Imparatul Austriei, Ordin de pedepsire, Sibiu 1794.


Foae volanta.
In-folio, 7 pagini. Ordinul de pedepsire se indreapta contra dezertorilor din regimentele marginase, (land exemplu pc cei din Hateg.
Dr. A. Veress, Ordnduieli roz. vechi, p. 19.
Cluj : Aluzeul ardelean.

.117isuri contra talharilor, Cluj 1795.

Foae volantA.

Una foae, cu 26 randuri text, din 28 Sept. 1795. Guvernul, constatAnd mdrirea numarului de hoti i talhari in tinuturile Haromsicului, Fagarasului i Brasovului, rdsplitteste pe denuntatori i iarta pe talharii cari se vor intoarce In vieata linitit casnica.
Dr. A. Veress, Ortinduieli rom. vechi, p. 19.
Cluj : Muzeul ardelean.

Liturgliie, Bucureti 1796.


In ms. rom. nr. 2303 al Academiei Romane se afla o Liturghie tiparita, cu foile
57-253 (cu lipsuri); pentru toate celelalte foi avem completan i scrise cu mana. Comparand acest fragment cu Lilurghiile tiparite pana la 1830, observam di este necunoscuta.
Pentru datarea i localizarea tipariturii, n'avem dece sa nu credem urmatoarea
nota cirilicA, contemporan, dela f. 1 r.

s'au tipArit in zilile Marii Sale Domnului nostru


JUasIte sfinte
loan Alexandru Costandin MuruzA V(oe)v(o)d, fntru Intara, domnie, cu toata
cheltulala prea sf(i)ntitului Mitropo1iti Dosotheu, a toatil Ungrovlafifa, aice
sfanta Mitropolie, In Bucure*ti, 1796.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (legatd in ms. rom. nr. 2303).

Iertare dezertorilor, Cluj 1796.

Foae

Una foae, Cu 30 randuri text sj alte 3 randuri Cu semnauri, din 1 Dec. 1796. Imparatul fixeaza un nou termen de 10 luni, ineepand Cu 1 Ian. 1797, pentru iertarea dezertorilor intorsi la regimento ; pentru ceilalti pedepse grele.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309.
Dr. A. Voress, Ordnduieli rom. vechi, p. 19 (o repota si la p. 20).
Bucuresti Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 691).
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro

112

VENIAMIN EOSTACHI, PONTURI, (1796-1803)

Veniamin Costachi, Episcopul Romanului, Ponturi Cltill

s'd

cacle a

petrece preotii, (Iasi 1796-1803). - Foea volantd.


Drept titlu

B6111111118E1 11X (111-1/14 AMI Mil:1636XI G111613171'Fb.

In-folio, 2 foi ; ultima pagina'. alba. Nu se arata locul, niel anul tiparirii. Sunt
8 ponturi.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 285.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 308).

Catavasier, Blaj 1797.


Semnalat de dr. Gh. Bran in Graiul Maramuremlui, nr. 94 din 30 Maiu 1935, p. 3,
nr. 23 (a doua lista) ca existent la bisericile din comunele Valeni, ieu i Borsa (autorul
greseste afirmand ctl. in Bibliografia lui Bia.nu si Hodos este trecut, aceast carte).

Catehism mic, Sibiu 1797.


KflTI[XIG/11X.11 iIIH,I CAS I CKSIVPATli RO4KOCAARHHK11 AMPTSIIIIICApf
rpetiiipiT HEIAIIHTI, f RENTO; TOIRS61111,A 141SHLIHAWII
KS1"11,

HWyH110,f1 pWAVKIHEIIRT, *1s.-

IleVarrsn 611HCKOl1iCK8A 4 KApAOKill, AA l'II-18A 1774. U(HHSTSA Gv -

f W1

146A 4.1-1101T, WuI KS :4117.144A ilartrivaconSASii,

TrwkiniT.

Intr'un cerc intlorat: K. K. Normalschule:


Gl& AH,A,1 AfrAT la 13. K0E4100. GAS TVEMPAT 4 Gfignz) 4 TVEICOVA*iiR
HITOS RAPT, KS IIHK. 41111.r6Tilp. f Krhflil 111141101. 1797.

In-80, 1 foae (titlul, alb verso) + 91 pagini. Cuprinsul: Intrare, p. 1; Parten 1.


Pentru credint, p. 3; Partea 2. Pentru dragoste, p. 49; Partea 3. Pentru nadejde, p.
74. Termina cu: Scurta talcuial a celor noo fericiri ev(a)nghelice,ti, p. 90-94.
Bucuresii: Biblioteca Inginer Flaviu Dem. Baldovin.

Punctumuri indreptatoare, (Cluj) 1797.- Foae


In-folio, 22 pagini. Paragrafe priyind jurisdictiunea scaunelor i districtelor Sasilor
din Ardeal.
Dr. A. Veress, Orelnduieli rom. vechi, p. 19-20.
Cluj : Muzeul ardelean.

lertare dezertorilor, Cluj 1797. - Foae


Una foae cu 27 randuri text si alte 3 randuri ca semnaturi din 18 Noemvrie 1797.
Consiliul de rtizboiu prelungeste cu sase luni termenul de Intoarcere a dezertorilor la regimente, incepand cu 31 Oct. 1797.
Vezi i nr. 238, 249, 252.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309. - Dr. A. Veress, Oranduleli rom. vechi. p. 20.
Bucuresti Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 692).
Cluj : Muzeul ardelean.

Inceputurile istoriei de obge, Sibiu 1798.


41161IXTNPf1 T61116f11111116

flile I fICTOPlii Ae 6filile. arropii


I

nApTt IS,1111 Tia&

Offfilk f 4 Tvoorp.zisLa Sil LUTO fiApT. f1798.

www.dacoromanica.ro

ION BOBB, CUVINT LA DUMINECA FLORIILOR, 1 798

113

In-40, peste 24 pagini.


C. Lacea In Dacoromania, III (1923), p. 800.
N. Iorga, Cea dintai istorie universald
tipdrita in Transilvania, In Anal. Acad. Rom., ist., s. III, t. IV (1925), p. 381-383 Inclina a
crede c Amfilohie Hotiniul ar fi traducatorul, din frantuzeste.
Cluj-Sibiu : Biblioteca Universitatii.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne, copie fotograficd (614 A).

D. N. Darvari, Introducere n limba din& Viena 1798.


Greceste.
Etanwit I el; T'O iXXIlytxty TXtimay. IRept.ixouaccI Sca?6pon; 0.Xlvtxok acstI

X6youg nivu t'usoskE ttouc si Tpsig ixaTovtSaq St7,1pwavoin,

auvapp.ocsOsIact

nexpci

mtptou NotoXiou To5 Accp6ipso4 so5 x liksEcso6pac t; Maxsaoyfu, xp xMatYI


rGv IipurconsEpon t
eEkkiao cpowN I zat ixSoesial I 6=6 I TO5 ty.tunizou Ailtx8Olon
dyroii

'Itovvon NosoXion I soil Actp6ipson. 'EY &by-t.] Ttil 'AouaspEce.

'Ev

TunoTpacpEo;

Faupliou Bsva6q. j 1798.

Introducere in limba
cuprinzand osebite dialoguri eline foarte
de folos, fmpartite in trei grupe de cate o suta, alcatuita de Dimitrie al
lui Niculae Darvari, din Clisura Macedoniei, spre folosinta fncepatorilor In graiul elin si editat de prea cinstitul fratele su loan al lui Niculae
Darvari.
In Viena Austriei. In tipografia lui Gheorghe Vendotis. 1798.
In-120, 8 foi, 253 p., 3 foi, primele i ultimele nenumerotate.

Pe verso titlului 2 versuri din Hesiod.


F. 2-5 r. liminare : o prefald a lui D. N. Darvari, datald : 'Ey Bvv- t'Asatpici,
1798 clhoptiapiou 16. F. 5 v. o epigrama In stihuri iambice adresat autorului, de fratii
Chiriac i Theof11 N. Zertzuli din Metovo. F. 6-8: zece mici compozitii retorice cu subiecte variate.
Pe ultimele pagini nenumerotate tabla cuprinsului, errata si lista operelor gasite
spre vAnzare la casa de editurd a lui loan N. Darvari.
Traducere de d. Alex. Elian.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Rometne (617 A).

1798.

Ion Bobb, Vldica Fgarasului, Cuvant la Dumineca Floriilor, (Blaj)


Foae volant.
XR1HTh.
In-40, 4 foi numerotate jos si,

Dupd titlul Cuvdntu, urmeazd:

Prin care ne Invtm, ca pururea fntru toate i pentru toate


multamitori luI D(L)mnezeu i s-1 laudam, Cu dovedirl din sf(a)nta Scriptura

fntarit si de Prea-o-sfintitul Vldica Fdgrasulur loan Bobb asezat, ca


In anul 1798 In Dumineca Floriilor s s, zica, cand cu totil a multdmi
lur D(u)mnezeu pentru osebitele facerf de bine, acestir taxi artate, ne
fndetorim.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne (Foi volante, nr. 795)
15

22671.

www.dacoromanica.ro

114

CULEfiERE A MULTOR RUGXC1UNL 1799

Cutegere a multor rugriciuni, Buda 1799.


KM11I1,16P6

S Id/a:ATOP PXTVIX/11:1 1161ITPX I Trksa ripi;tiqunwp qinwp

OSMIlli1i4111, HISHARrl, icApIri 41a11,1%. 1 KS AOHOVirit OTItillOHT611H41Wp.

4. EXAti, 1 Tii-WhIlliT'h AA KrhACKA WHHEIfICHT%110111 TliorpnO.


In-80 mic, de 16 pagini.

1799.

Bucuresti : Biblioteca Academiei RomAne (610 A).

Ngtiintare (Offitialis), Cluj 1799.


Foae volantA.
In-folio, 3 pagini. Raport oficial despre cruzimile saviIrsite de Francezi in regiunea Londeck.
Dr. A. Veress, Oreinduieli ron!. vechi, p. 20
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro

SECOLUL XIX
263. Bucvar, Movildu 1800.
&MARI'. i GAS 4tanne A. 41{11111,111'4%
CA<Sfif CAOKIHN1H.

CAS

4iA0011 4f llph Ck 45il41 K414

THwhon ad.mb Al npoTo Ii

SAk 11/10AAkfli

IC8

ELAAA-

vol I

wit afiecaptisIdi IIIHHGT1111^1ACHILKIII (sic); .Tpti 4aut a CA I TPflOrtYKZISif 4


KKAIITipA q1Cv'pmuAStiTix AA ASAMLISII I UNTA KACIIAIIH11411 KKHCT11.11011 (P); 41 AS
I

4s6CT6, KSPONIIIITIIS

4I

MAPHCTpATSM MCAillitiSAStif.

4 AHSAK : fAtii MAA

In-80, 2 foi i peste 44 foi.


Pe verso titlului gravura Sf. Treimi semnatii Protoierei Mihaii. Foaia a doua limiliar este numerotatd i cuprinde buchile, mari i mici ; pe verso are gravura rastignirii, semnatd de acelai gravor, care mai are i alte gravuri in carte. O noua paginatie
incepe tot cu f. 1 (3), repetand buchile.

Cluj-Sibiu : Biblioteca Universittii.


Bucureti : Biblioteca Academiei Remalle, copie fotografica (623 A).

264. Cantecul celui ce boleaiste de &agoste, (Buda 1800),


In-80 mic, 16 pagini ; n'are foaie de titlu.
Este retiparirea in litere cirilice a 7 poezii din cartea Ctintece climpene$ti, descrisa
mai sus, sub nr. 142.
In aceastd noud editie, insd, titlurile i textul sunt simtitor schimbate dupd felul
limbii remalle.
Pentru ca s se poat vedea schimbdrile, reproducem titlurile editiei cirilice, care
sa se compare cu cele din editia I-a

CAntecul celui ce bolea$te de dragoste (ed. I, cantecul nr. 1).


Jelania featii btrne (ibidem, nr. 2).
Plngerea dupd fetie (ibidem, nr. 3).
Despdrtirea a doi iubiti (ibidem, nr. 5).
Dupd iubita sc,dpat (ibidem, nr. 7).
7. Nevasta trind ru cu bdrbatul (ibidem, nr. 8).
7. Cel ce sd insoard pentru avutie (ibidem, nr. 9).
Editia cirilica Inlturd cele 3 poezii ungureti. Cartea s'a tipdrit, probabil, la Buda
futre 1780-1800.
Dr. A. Veress, Bibt. rom.-ung.

p. 122, nr. 871.

265. Strastnic, Blaj 1800.

Strastnicu. Acum a treia oara asezat i tipdrit, dupA rnduiala besricii


Rsdritului. Supt stdpanir inAltatului imprat Romanilor, Frantisc al doil,

www.dacoromanica.ro

116

STRASTN1C, 1800

Craiului Apostolice. Mare Prinlip al Ardlului si a clelalte. Cu bla<go-

slo>venia Exslentii Sale pre luminatului i pr sfinlitului Domnului Domn


loann Bobb, Vldicul Fdgdrasului, in Blaj, la Mitropolie.
Anul dela naster lui Hs. 1800 (Cu tipariul Seminariului).
In-40, 1 foae + 218 pagini. Textul pe 2 coloane, tipar negru i rosu, cu 42 randuri
pe pagina. Tillul Incadrat de gravuri din viata Mntuitorului. Pe verso. icoana rastignirii.
Loan Rosu in Societatea de mdine, 11 (1925), p. 111. nr. 7.

Iertare dezertorilor, Sibiu 1800. Foae volantd.


Una foae Cu 31 randuri alte 4 randuri cu semnaturi, text. In numele imparatului,
se prelungeste Cu 8 luni termenul de iertare a dezertorilor, cu conditia intoarcerii lor la
regimente. Datat: 25 Maiu 1800.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309.
Dr. A. Veress, Modulen 2'0111. vechi, p. 21.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 693).
Cluj : Muzeul ardelean.

Ingiint are (Aruncare), Cluj 1800.

Foae volantd.

In-folio, 2 pagini. Se cere ajutor pentru sracii din regiunea Breisgan (Austria), loIn razboiul Cu Francezii.
Dr. A. Veress, &Ondulen rom. vechi, p. 20.
Cluj : Muzeul ardelean.

OrdonanN despre cat(lnie, Sibiu 1800. Foae volantd.


Una foae cu 16 randuri text, din 9 lulie 1800. Guvernul mustra pe locuitori ea au
groaz de catanie.
Dr. A. Veress, 02071dUiPli 7'02)1. verbi, p. 21.

Cluj : Muzeul ardelean.

Apostol, Blaj 1801.


Semnalat de Dr. Gli. Bran In Graiul Maramureplui, nr. 94 din 30 Maiu 1935. p. 3,
nr. 48 (prima lista), ca existent la biserica din comuna lapa.

Povetuire sau ducere de nulai, Buda 1801.

Poveczuire szau ducsere de maene ktr csinszte si direptate, adke:


Karte Raenduit szpre csetdnie, pntru KopiT Romdenesti csej ese nvdez
en Skoalele csle miesi. La Buda. Tiperite ku keltujala Krejesty orientalicsestij Tipografij a Universzitatej Pestij 1801.
In-80, 157 pagini; are 5 parti. Tiparila in romelnete, Cu !itere latine.
Pentru editii anterioare, dar in limbile romana si germana, v. Bibt. rom. veche, II,
p. 222 (Viena 1777), p. 321 (Viena 1788), p. 353 (Viena 1793), p. 403 (Buda 1798).
E. Micu, Materialii pentru istoria tipografiei romane, In Teansilvania, XXV (Sibiu,
1894), p. 175.

Dr. A. Veress, Bibl. ronalnil-ungard, II, p. 126. nr. 882.

Iertare dezertoritor, Sibiu 1801.

Foae volantd.

foae, 37,8X32,8 cm., cu 33 randuri tiparite.


Se prelungeste termenul de predare a dezertorilor cu 4 luni, pana In Fevr. 1802.

www.dacoromanica.ro

STIHURI CITRI HAGI POPP, 1802

117

Data : 12 Oct. 1801.


Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Dr. A. Veress, ChAnduieli rorn. vechi, p. 21.

Bucuregti : Biblioteca Academiei Romne (Foi volante, nr. 694).

272. Ciaslov, 1802.


Un Ciaslov I802" semnaleazg. Atanasie Popa, Biseriri verhi de lentil ronutnefli din
Ardent, In Anuarul Com. 11.1bnum. Isl., seclia pentru Transilvania (1930-1931), p. 227, ca

existent la biscrica, de lemn din Cuhea (Maramureg).

273, Psaltire, Buda 1802.


Inregistrata pe o fir scristi, de Al. T. Dumitrescu, fost funcionar la Biblioteca Academiei Romne, ca vtlzut de el.

Esopia, Sibiu 1802.


RIAVIJ,Il

I ma

I aGG311. j TvivitoilTe
3NAfilf 1111-WI (1)PIIHIAIIGKXG rut ,e,ofm-n. IGIIB111,1

11A411,filifITSM/11

Hai IIVIC411%/111,tiTSA811
MINIATSAS11I

TvnorpAlsTia Asrt IWHH /WT. 1 1 8 02.

In-120, 49 pag. numerotate gi alto 30 foi nenumerotate.


Pag. 1 titlul, pag. 2 alb, ; p. 3-49 ViIata. lui Esop, dupe.' care urmeaza Pildele
Invtturile lui Esop, numerotate dela 1-105.
1,. Gr. Berechet, O edille necunoscuta a fabuletor lui Eso, in Revista istorird, 24
(1938), p. 141.

: Institutul de istoria vechiului drept romemesc.


Bucuregti : Biblioteca Acadeiniei Romne, copie fotografic, (653 B).

Stilwri efitrei Ilagi Const. Popp, (Sibiu) 1802.


GrrilxxPfi KiTK A8MHkSI
AACTSAiiui IlailaKAIICSA I
Tvuipu cuip a
r
1

Xf11,111

KPV111, I

KOIIGTAHA,111,1 HOLM, 1 Aicepo 1

'AKA-

KAM ANN pAgna q-k

C'h4urltpmL 4 mo Iupagoc,ogillmmvp mictowill

HATO. al1118A 1802 ALA 21.

linii

In-40, 2 foi (ambele albe pe verso). Paginile tiparite stint incadrate in chenare de
i flori. In loc de titlu, avem o cruce intre doi 1ngeri trAmbitnd.
Textul poeziei

A fi Incredin6osl ca vol.
Ci Dumnezeu cel putearnic,
lar tu, crestinilor o imparti Cu ravnA SA te facA 'ntre nor harnic.
[dulce. Ca'n multi anr sO trAesti.
Pre nor sa ne fericestr.
AdevOrat cA drept urmezr
Cu credinta ta cea tare,
Crucea sO fntemeezr.
Ce e lumir luminare.
Constandin impOrat tare,
Si neamul s-t infloreascA
lar tu cu credintA mare.
Pre oamenr s foloseascA.
CrestinAtatea 'nflorestr
Intru cinstea parinteasca,
$i Cu crucea-I intdresa.
Cu laudO crestineasca.
In dar o inpartr la nor,
Constandin i cu Elena, au aflat Cinst.

[Cruce,

Bucuregti : Biblioteca Academiei Romano (653 A).

www.dacoromanica.ro

INViT TURA CELOR CE DAU PORTII, 1802

118

Inveratura celor ce dau portii, Sibiu 1802.

Foae volana.

In-folio, 6 pagini + 1 formular. Data : 1 Iulie 1802.


Dr. A. Veress, Ordncluieli rom. vechi, p. 21.

Foae

Patew impratesc nzonetar, Sibiu 1802.

Format 15 X 24 cm., 5 pagini.


Se arat lipsa de pe piat a petacilor (valoarca 7 1/2 creitari) i se interzice exportul, precum i once alt fel de speculatie.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 22.

Foae volanta.

Patenf impereitesc monetar, Sibiu 1802.

1 foae, 36,5 cm. cu 19 rAnduri.


In locul monetelor de 24 si de 6 creitari, se bate molleta nouA de argint de 7 creitari
si de 8V2 creitari (zisd Marias).
Data : 15 Martie 1802.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 21.

Patetv impeireitesc nzonetar, Sibiu 1802. Foae volant.


Format 14,5 X 23,5 cm., 5 pagini. Se prelunge0e termenul de preschimbare a monetei de 12 creitari, pana' la 31 Martie 1803.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rorn. t'edil, p. 22.

Patenis monetar al Guberniumului, (Cluj) 1802.

Foae volana.

1 foae, 35 cm., 19 randuri.


Instiintare din 23 Sept. 1802, pentru fixarea schimbului monetelor de 10 creitari
pAn la 20 Oct. au valoarea de 10 creitari, iar dela 21 Oct. 15 Noemv. valoreaza
creitari
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 22.

Tarif vaznal, Sibiu 1802.

Foae volaba.

foae, 29 cm.

Tarif la Criiiasca Hrmintie dela Turnu-Rosu.

Dr. A. Veress, Ordndinen. rom.

vechi, p. 22.

Acatist, (Sibiu 1803).


Am vdzut exemplare defectoase, fara foaia de talu. Formatul 8 X 15 cm. de 2
foi liminare nenum. (cuprinsul) -1- peste 400 pagini gresit numerotate (dela p. 278 sane
la p. 289 si urm.; 367 inainte, in loc de 385 i urmdtoarele, pAnd, la sfArsit; p. 401, in
loe de 400).

Cerneal neagrd i rosie, Cu 19 randuri pe pagina plina.


Literele sunt mici, cele ale tipograf iei din Sibiu. Pashalia 'acepe cu In anul acesta
singurele elemento de localizare si datare.
1803"
Numeroase xilogravuri: p. 64, Iisus Christos; p. 138, Icoana Imprtaaniei, avand la
colturi pe Sf. Iacov, Sf. Vasile, Sf. loan Zlataust i Sf. Grigore; p. 222, Izvorul cel de
viIata datatori"; 1nainte de p. 289, icoana Domnulu Savaoth"; p. 304, Sf. Nicolae.
Continutul ce.1 obipuit al unui Acatist. Pentru identificare citilm: p. 281 (sfAritul
lipseste): Untare jalnica cb.tra prea sfant de D(u)mnezeu Nascatoare" (S-La Maica cu
Stabat mater). P. 367 (numerotatia cea gresit.): Snaxarul. P. 392:
jale pliingand...
Pashalia.
Bucureti : Biblioteca Academiei RomAne (necatalogat).

www.dacoromanica.ro

PATEN$ IMPXRITEK MONETAR, 1803

119

Bucoavnli , Sibiu 1803.

Sibiu: Biblioteca Astra (comunicat de dr. Sabin Muresan).

Ode... domino Ioanni Bob... episcopo Fogarasieni, Cluj 1803.


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii (comunicat de dr. Sabin 'Muresan).

Apel pentru ajutorarea ora,sului Ems, Sibiu 1803. Foae volanta.


Format 15 x 24 cm., 3 pagini.
Apel datat Viena 14 Dec. 1802, pentru ajutorarea norodului din Ems, pustiit de focuri in 1777 si 1800.
Dr. A. Veress, Oranduieli
vechi, p. 23.
1803.

Francis II, ImpAratul Austriei, Carte de tocmeala tisturitor, (Sibiu)


Foae volant.
dd HMI. 5619. 1803. I 11011 4)PdHL1,IIIK

Urmeazd diferitele lui titluri (v. nr. urmittor).


Una foae, 37 X 36,5 cm. In noud articole se reglementeazd raporturile pentru tisturi
(ofit,eri) si slugile lor. Data 25 Martie 1803.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Bomikne (Foi volante, Pachetul IV, necatalogate).

Franciso al H-lea, ImptIratul Austriei, 114nduiald despre neutralitate


Foae vo1ant5.

(Sibiu 1803).

Drept titlu

11011 4Vd111011K till ,A,011da IArlii infuld lI11 &NMI:1434N kifilaGgil


41111PAT AA P01101111d0P, KI311011
riidfmlefi j Hill /10,A,0/114Plari, APXr1110ffelVfIT0PICId AgGT131611, 110Rd-

14XFIT0P1li I Exprxmlaii, 11111 rtoTiipfffiriari, infiPaaa nogagniTorqb a

Tounguilail
In-folio, 6 foi (ultima pagind alba). Dupd o introducere, in care se spune cd s'a
hotarit pdstrarea neutralitdtii in bittaIa de acum, carea s'au pornit intre FrAnci i intro
Anglusi, se aratd in 21 articole masurile luate de guvern In acest sens. Dat la Viena, 7
August 1803.

Al. T. Dumitrescu, Fui volante, p. 310.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 695).

Ordnduialei, (Sibiu 1803).

Foae volanta.

Format 14 X 24 cm., 4 pagini.


Se stabilesc conditiile de cdsatorie a sotiilor fostilor militari, morti sau disparuti in
timpul serviciului.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Dr. A. Veress, Ordnclaieli rom. vechi, p. 23.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 696).

Patenf impa'ratesc mondar, Sibiu 1803.

Foae volanta.

1 foae, Cu 3 paragrafe.
Se fixeadt, ca termen pentru schimbarea bancutelor de 50 zloti, ziva de 30 Iunie.
Dr. A. Veress, Oreindaieli rom. vechi, p. 23.

www.dacoromanica.ro

PROSCOMIDIA SF. LITURGIIII, 1803

120

Proscomidia Sr. Litur.ghii, (Sibiu sau Blaj) 1803. Foae volanta.


Illiocicomka,Ta

O foae, 70 X 38 cm.; tipar negra rosu, pe 4 coloane. Textul este incadrat in


chenar de 1106. In text este pomenit Impdratul nostru. La sfArsit: S'au typiirit 1803D.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (Foi volante, nr. 796).

Nerntete

Inveitaturei despre seinulnarea iizului, Lwelw 1804.


romanete.

Unterriti fiber I ben A'fatibait, fiir Tiitpuett, Witifgen, tutb etlefien.


raukogeben I non I ber !big. Btonotuiltinatriotiften IOefeffidialt in R3tOmen. I 3in 3at)re
1804. I Vemberg, Igebrucit bei A'ofent) o' ontt 13if1er.
I

4.R111,1TXPil IAecnoI GIlli.11141P6


mil I GAMMA. I cas AAT I4 I Rox.Enda

11HX111:11

I neirros goxemia, illopeRra,

At K. eKOHOMPIACK%,

IlATIlaIll,t1CICK Gogh-

Iamo llii 4 nag.


a NM 1804. I Gas TilirkpilT ri
TATE. I
In-80 mic, 61 pag. ; paginele cu so t au textul in nemteste, celelalte in romneste.
Cuprinde : p. 1 albti ; p. 2-3 titlurile ; p. 4-11 introducere desprelnsemnatatea productiei
; p. 17-29 despre grij, cum s. capat
inului ; p. 12 17 (lespre intocmire
samnt de inu bunil de siinadnat ; p. 29-47 despre sAmanatu, crestere, coacere ii culesul inului. P. 48-55 Tlcuirea planului spre facere usuctorii de inu, impreun cu
cuptoriu de obste de copt pne, si ca un lacasu, care s afl.. P. 56-59 Tlcuire numerilor i leterilor a planului. P. 59-61 Osiibite luvri (Anmerkungen) in
cutC. Lacea In Dacoromania, III (1923) p. 800. Dan Simonescu, Din vechile
turale romdno-germane, In Hrisovul, II (1042), p. 218-219.
Bucuresti : Biblioteca Academiei RomAne, dar dela George Grigorovici (667 A).
Cluj-Sibiu.: Biblioteca Universittii.

Triod, Blaj 1804.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Grai ut Maramureplui, nr. 94 din 30 Maiu 1035, p. 3,
nr. 49 (prima lista), ca existent la biserica din comuna Brsana.

Instrurtie pentru pedepsirea furitorilor de sare, (1804).

Foae volanth.

Format 14X25 cm., 40 pagini.

Aceste instructii, dei date in 16 Martie 1786, se trimet tiprite autoriLitilor din
Ardeal abia in 1804; de aici, calcularea anului tipariturii. Localitatea: Sibiu?
Dr. A. Veress, Ornduieli rom. vechi, p. 24.

Iosif H, Impratul Austriei, Ingiinlare despre reglementarea seir0torilor la Unifi si Neuniti, (Blaj) 1804. Foae volantA.

thnia. 9040 1804.


I0Gf14) t111 4,0111 KXUfluItI uiAgi1111163dXflu1G till PGIfflii1111LIGDP,
4111NIT IIXPXP% tflIThT, Kfq11011 11110GTOlIIPI6GK I nil rapalatilfi,
J

hoxdahl, Afli111141111,11-1,

111301111,111,

11111

GlIfIK011111, 41PX11110K4-

11,X1ITGDPIOA fiXGTPIII; 11I1(16114.

2 foi, 29X16,5 cm. Este republicarea instiintdrii date la Viena, 1 Ianuarie 1787.
In acelasi an o nou editie, deosebitit ca tehnica i dispozitie tipografic.

www.dacoromanica.ro

MESTESUGUL ZIDIRII SI AL STINGERII FOCULUI, (1805-1806)

1787.

121

Ilarion Pwariu, Documente pentru limba f i istorie, II, p. 162-166 publica editia din
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Bucureti : Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 797).

Mitrovschi, Infltiinfare catanelor linbeitranite, Sibiu 1804.Foae volant.


1a

II8s. 8773. 1804.

4m1Husipe AG ilfII1G1 GIIPG KX11011111111111 K11Tf1lI61163P 116i1COP 461TP111:1T6 11111


VhlillT 4 40,611XfIrt1Til KeeflP61 KfCAGIII
11111 1161ITPX KPO,H1111011G11 AMP Gi1KIi1 fl A,01111AMT, 11X HaT611111

KXTOPIblitil Kil MunaaffAximi


O foae, 35,5><27,5 cm.

La shirsit : In Sibil Noeinvrie 24. Anul 1804. Mitrovschi. m. s..


Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Bucurelti : Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 697).
Veniaminl

Mitropolitul Moldovei, Pastorala In post, (IaQ 1804.

Foae volantd.
Drept titlu:

Keillf11111111ll1 11X man am Arfin636xI aufelikKona tuff muTpononiTk


rsTsptv M wagle IMAKOCAAKIIIINHAW(11% K011111116, ii Orimk AMA A,A111Aq111%, Fltitlf, CitIrKTTf, iuui CIrKCHII CS/ISIIITiCK1t. flip% AIM CA11(1ildat HOACTInt,
Kit AiMli 11110MITIM, IIJ1 EllarOCAOKilITI 1111011HTtCK1.

In-folio, 4 pagini, Cu data: 1804 Martie 10.


Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane (675 B).

llege,cugul zidirii fi al stingerii focului, (Blaj 1805-18061.


11Xi1/111Hi1Th .f.E.1111,11TXPI Alm). (1111 MAN AIM, TI 1111I MN (sic) CrkTitT0(110
flOTI1HKA 4SOKSASH Ammar AA SHAIMM, Kpi IiStiH A1111 1119111,11 Al WItiNAHT,
wt11i1 ANIIIMISH11 KS 22
ANN K011911111801 Al NM CTK Ctli OKST01310A II1H *GAOCS

HIC04111.

titlul de mai sus In Infliinfare-a din 1806 (Foae volant la


Cartea este cita.t.
Academia Romana, nr. 800). Pretul va fi 2 florini unguresti si se va vinde la Bolta
cea de 61.0 In Blaj, a lui Martin Hohmaister.
Cartea avea 3 ph*, fiecare parte avand mai multe sectii :

Partea 1. Despre gAtirea ziduirilor (sic) celor de pamttint sau despre zidirea dupui modrul aa numit pizee.
Partea 2 (in original, greit VI"). Despre pizeele cle noao sau despre

giltirea cdrAmizilor celor de panant, dupill cum in piireti Ouri In forma


covetii, salpi ratunzi i voltiri de ptimnt i acoperiwri de zid de pmant
farit de niciun lemn sa se poatA face.
Partea 3. Despre coperivl de pae aa zise havaner, sau despre nearzatoarele indiii de pae.
Nu suntem siguri daca aceast ca.rte, scris, a fost i publicat. Exemplare nu cunoastem. Vezi mai jos i nr. 309 F;ii 313: Luminate invaldturi (Cluj 1806) si Iwtiinfare
(Blaj 1806):
16

www.dacoromanica.ro

122

ONOMASTICON, 1805

298, Onomasticon... principis Josephi, Buda 1.805.


ciuj: Muzeul ardelean.

Polisois Kontos, Imn liti Const. Alexandra Ypsilanti Voevod, Viena


Grecete.

1805.

"Tp.vocsi

hX6rettov, aotio(inccrov, 6soas66auccov


'Itocivrqv Kmatavtivov 'AXseecvapou 74,1Xc'cvnlv Bos66Sav, xsti
6X%xi.x.

rv

xxip.syaXorpsniatatzov

-,Wsv,6vcc ilialc Oirap0'sOs xtczczo9p-ilesig v Bouxoupscziy zap& ro iv `Ispsiiatv iXXoyttou

ataxixikou HoXoC4rti Kovto5 To6C 'lavxvvIvow. 'Ev Bcivvv 1805.

Imn catre prea fnaltatul, prea tnteleptul, prea cucernicul i prea mritul
loan Constantin Alexandru Ipsilanti Voevod i stapnitor a toata Ungrovlahia. Alcatuit i versificat In Bucureti, de cel fntre preoti invatat dascal
Polizois Kontos din Ianina. In Viena 1805.
In-40, 10 foi nenumerotate. Pe verso titlului o epigramA semnat de Ludovic Vramer,
inchinat autorului. P. 3 o inchinare a lui Polizois Kontos adresat, Domnitorului, datata:
'Ev Booxoupecratp. 'Fact Zcoos qua'. In fruntea poemei o litografie in culori: doi Ingeri sboard
pe deasupra unui ora., unul trmbitAnd si altul purtnd inscriptia In Legibus Salus. La
dreapta, atArnii, de o coroand stemele t,rilor romanoti.
Bucure01: Biblioteca Academiei Romne (688 C).

Meletio, Episcopul Romanului, Instiifare despre cfirti tipei rite In


Foae volanta.

.Irdeal, (Ia.5i 1805).

N'am vzut exemplare. Originalul, intr'un exemplar defectuos, a fost aratat de Justin
tefan Frtiman lui Ion Bianu, care a pus sd se transcrie. Pentructi, originalul s'a pierdut,
reproducem transcrierea, pentru marea insemntate a continutului.

Pentru aceasta i nor, dupa datoria noastr cea pastoreasca, nu


lipsim a v instiinta, ea In anulti trecutil s'au adusti aicea din Ardealti patru
cartr suptti nume de Teologie dogmaticeascei, cuprinzeitoare de ceale sapte tatne,

tiprite fiindti acolo, care dup ce s'au cercatti, s'au aflatti c sunt pline de
socotealele [ceale reale] ale apuseaniloril ce sntti improtiva marcir noastre
Bisearicir rsaritulur, veninti cu ad
1) cu care limba noastr cea moldoveneasa pna acurn nu s'au fostri smreduitti. Mijdrereal ...2) s'au mar
adus lng aceastea i alta carte ce s numeaste Catihisisa mare, intru
care . ..3)ut spre amgirea celorti mar prostr, serie cumti c nimicti nu are
improtiva dogmeloril credintir i a ornduialelorti i obicearuriloril bisearicir
rsaritulur, iarti In luntru cuprinde fmprotiva toate dogmele ceale razvratite
ale bisearicir apusulur, pentru al cAria capulti, carele iaste papa, cu atta
obrznicie
fr de niclo ru.ine neintrit s intaresc, iarti mar vrtosti
tare s razvrAte,.scti, ca iaste intocma cu Domnulti nostru Is. Hs. Inca si

altele ca de acestii feli, unele de iznoava alcdtuite, precumti sntti ceale


ce mar susti s'au artatti, iarti altele dup a lor socoteala stricate precum
santti iarti trioadele ce acumti acolo s'au tiparitti, dar la inceputti cu
cleugti puse iara5 spre arnagire curn cA sntti tiparite in Tara Rurraneasa
In Episcopia Rmniculur, care si MONA Dumneavoastra vetr putea cunoate
din poarta c[r]til dupa nepotrivirea vreamilorri, vicleugul lor i minciuna,
la care trioade spun cA Janga a.. . .4) ar fi scos i slujba sfntului Grigorie
1

3 i

Lips in transcriere.

www.dacoromanica.ro

123

ULTUIREA VRSATULUI, 1805

Palama, ca cela ce iaste foarte protivnic Latin[Dori. De care aceastea macar ca


prea fnaltatul nostru Domn instiintandu-sa, i cu ravna [adevar]ata pentru
pravoslavie aprinzindu-se, au datti luminate poruncr dumn[i]lorsale boiarilorit
isprravni]ci, si vamesilorti, si capitanilorti de pre la marginr, ca sa fie cu

privighiare, si nicl de curnti sa nu sloboaze s'a Intre cartr bisearicestr


dogmaticestr de preste hotara in Moldova. Darti fiind ca cer de acolo factl
multe mestesugurr spre aducerea ion), nu lipsimti si nor pre totr de Obste
parinteste a va sfatui, ca sa va feritr de cartile ceale dogmaticestl i bisearicestr ce santti tiparite acolo, si fara, de a fi fncredintate cu pece,atea noastra,
nicr sangurr sa le priimitr, nicr pre tiff dumn[i]lorvoastre a le ceti sA nti lasatr,
ca sa nu sa inchipuiasch in mintea tinerilorit oare care reale socoteale de suflet5 vatamatoare si de munca veacinica pricinuitoare, ci sa vA fndestulatr, precumti parintir nostrr, (1ntru a carora vremr ca soarele au stralucit pravoslavica

aicea) Cu cartile ceale Bisearicestr ce sa tiparescit In Tara Romaneasca


aicea In Moldova. Stiind cA pentru cer ce sa aluneca la oare care gresale $i
sA pocaescit, mila lui D[u]m[nezeu] iaste mare, iarit pentru cer ce In reale socoteale cadtt, usa milostivirir iaste cu totult1 fnch[isa]. Tart!' molitvelorti voastre,
preotl fntru Domnulti, va poruncimil, ca nicr de curntt sa nu suf[erlitY a sa ceti
prinit Bisearicr cartr tiparite de acolo, fara de a noastra, pre cumit s'au zisii,
print"' peceate fncredintare, ca nu In locri de a bine cuvnta numele lui Dumne-

zeu, fmpotriva sa se intample sa-15 hulitr, si In locii de a dobandi mila lui


Dumnezeu, sA tragetr asupra-va mania lui cea dreapta. CA de veg fndrazni
la aceasta dup, fnstiintarea ce va facemit, si v. vomit atla printi cercetarea
cucernicilortt protopopr, deosebittl de judecata lur Dumbezeti, darit flier nor
nu va vomit lasa fara de cuviincioasa canonisire. Sa titY inca si aceasta,
ca cer ce aducil calf de acolo, si le \rand's.'" prinit Ora, ca sA amageasca
noroduld; rumpti foaia cea dela Inceputulti cartir, ca sa nu se cunoasca ca
santil tiparite acolo. Darr' ins de yeti lua seama la forma tipariulur, prea
lesne veff priceape. Aceasta vA sfatuimit
Pentru confirmarea celor atestate de Meletie, v. mai sus, Aposlol, Ramnic, 1784,
nr. 181, p. 96-97.

llifisuri pentru ferirea de boale contagioase, 1805.

Foae volanta.

Format 14 X 24 cm., 6 pagini.

In 13 articole se reglementeaza aceste rrasuri, hotdrind /0-20 ani de Inchisoare


celor nesupusi. Data: Viena, 21 Nlaiu 1805.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rout. vechl, p. 24.

Pentru ultuirea veirsatului, (Sibiu) 1805.

Foae volant.

2100. 1805. I B1M-1111W KPalf11711111.


2 foi (ultima pagind all*, 24 X 15 cm.
Sub cuvAnt ca se aduc multumiri lui Dumnezeu pentru izbAndirea ultuirii varsatului,

se dau noi Indemnuri pentru vindecarea varsatului firesc" si a celui ,,de vaca".
AI. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315-316.
Bucuresli: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 799).

www.dacoromanica.ro

124

PONTURI PENTRU IERTAREA DEZERTORILOR, 1805

Ponturi pentru iertarea dezertorilor (Sibiu) 1805.


Nro. 9286. 1805 ,AAGIIP6 1tHaPild IMPA011.

Foae volantit.

O foae, 42 X 34 cm. Se acord iertare dezertorilor inapoiafi in fard, NIA la sfOrsitul lunii Aprilie 1806.
Dat in Viena, 10 Noemvrie 1805.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rormine (Poi volante, nr. 698).

Bugiciune in vreme de foa mete i de rdzboiu, (Sibiu) 1805.

Foae

volantd.

Nro. 9392. 1805.1 egrioixita

netarifs

4OillT, mil Aya P13fi010.

foae, 255 x 15,5 cm.


Gavriil Hango in Telegraftd ronidn, Sibiu 1903, nr. 10, p. 43.
Al. T. Dumitrescu, Poi volanfr, p. 315.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne (Poi volante, nr. 708).

Aaron, Vasilie, Vermri veselitoare la zioa numelui... lui loann Bobb,


Sibiu 1806.
K6PIIIXP171 1 RaGalliiTalft 1 na SilVAuSithSI "daupniiiifIeri
ASA 1 A6M11

gimmitom tfrkr-hoziwsmsri
GTATtmsti.
AIIHAOHTI1S COTHHK

linLilill finifig....

KVIsi14111 AkkpliNtil

CAM

,A,6m118-.

Kocalio-

inA

G11011, 1 4. Tvoordsia ASA 'WARR RAPT.


In-80, 16 pagini. Pe verso titlului:

Vive Decus Patriae! praesentem transige laetus


Lucem, quae redeat semper arnica Tibi!
Hancque renascentem (polies celebrabis; Eandem
Sidera laeta probent, signaque fausta notent.
MICHAEL TERTINA In Regiae Magno-Varadinensis Academiae ArchiGymnasio Humaniorum Litterarum Professor Publicus ordinarius.
La sfArsit:

Sibif 17 zile lanuarie 1806. Al Extellentiei Tale, mar mic mar plecat
fiu sufletesc Vasilie Aaron, jurat in marele Printipat al Ardealulur Procurator.
V. si nr. urmOtor.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romilne, copie fotografica (688 D).

Aaron, Vasilie, Versuri veselitoare la ziva numelui


lui loan Bobb,
Sibiu 1806.
VERSURi 1 VESELITOARE 1 la 1 Zioa Numelur 1 Extellenliel sale Domnului 1 Domn 1 IOANN BOBB 1 Vlitidicul FagArawlur 1 0 1 A Proa Inalter

Cesaro-Crdetr Marimr 1 dinlontru Sfeatnic al Statulur. Sibii I In Tipografla


lur Ioann Bart.
1

In-80, 16 pagini.

Dupii foaia de titlu facsimilata de Dr. A. Veress, Bibl. romeind-ungard, II, p. 149,
nr. 935; acelasi, Erdly- s magyarorszdyi rgi oldh knyvek s nyomtalminyok (1544-1808),
Cluj 1910, p. 94-95.

Edifie ca libre latine a crfii dela nr. precedent, tiparita ca libere cirilice.

www.dacoromanica.ro

125

MITROPOLITUL IACOV, PASTORAL , 1806

Istoria bibliceascii, Buda 1806.


In Prospectul pentru diclionar al lui S. Micu (Clain), exemplarul descris in volumul
de fata (nr. 696), se arata ca Bind de vanzare la Institutul regal ungar de pe hinga Universitate i urmatoarea carie: Istoria Bibliceasca. in-8. 6 kr. I Einleitung in die biblische
Geschichte. 8. 1086. 6 kr..

Intregul catalog al cartilor de vanzare este scris in limba roman i germana,


astfel c nu trebue sit credem ca Istoria bibliceascd era scris. In 2 limbi.

Pentru biruinia asupra soprotivnicilor, (1806-1812).


Broura a fost descristi de N. Iorga, Dotal biblioteci de indndstiri, Ghighiu i Argq,
Bucure0i 1901, p. 16, asifel : Pentru biruin asupra soprotivnicilor6. Ectenii.
Cuprinde rugticiuni de tot felul. La urma o Tabla, infatiand datele naterii memsupt Alexandru I-iu. E deci din vremea ocupatiei rubrilor familiei imperiale ruseti
seti dela 1806-12.

308 a. Caragea, loan Nicolae Const., Granzatica linzbei franceze, Viena


1806.

Grecete.
Descrierea completa', v. mai jos, p. 161.

Baronul Ioachim Bedeus v. Schaarberg, Lunzinate inviiMturi. (Cluj


Foae volantd.
1806).
Lumindte Entvetzeture deszpre tsel mai liesne, tdre, schi sztetetorio empotriva fokului Meschteschug dl Zidirii, kdre numdi din peretzi de pemunt,

schi din Koperischuri den Pae szte. Szpre asutoriol schi foloszul obstii din
preune ku 22 de ikoane. (De Baronul Ioachim Bedeus von Schaarberg).
Fara loc i fart", an de tiparire. Oranduiala este trimeasa de Guvernul Ardealului,
cu nr. 1158/1806 i e tipttritti la Martin Hohmaister, deci In Cluj. Vezi i nr. 297 i 313.
Dr. A. Veress, Bibl. rom.-ung. II, p. 150, nr. 937.
Cluj : Muzeul ardelean.

Carol, General al Oastelor imparateti, Iertare dezertorilor, Sibiu


1806.

Foae volantd.

1 foae de 34,5 cm. text, Cu 39 randuri. In numele imparatului, se prelungete termenul de iertare a dezertorilor, dela 1 Mai 31 Dec. 1806.
Dr. A. Veress, Oranduieli rout. vechi, p. 24.
Al. T. Dumitrescu, Fui volante, p. 310.
Bucure0: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 699).

Francisc al II-lea, Impiiratul Austriei, Proclamatie, Sibiu 1806.


Foae volantd.
1n-folio, 1 foae ; ambele fete Liparite.
Imparatul exprima bune nadejdi de prosperarea Europii, incheiandu-se pacea.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p.310. Dr. A. Veress, OreNduieli rout. vechi, p. 24.
Bucureli : Biblioteca Academiei Bomane (exemplar in ms. rom. 967, f. 171).

Iacov, Mitropolitul Moldovei, Pastoralii, Ia0 1806.


Drept tail"

ffIKWKI1 KS Matlil ASIT ASMHIThS fipKillIFICK0111%

Foae volantd.

wIT illaTP0110AaTil A

TWIT% (110,1,,i,XECIA.

www.dacoromanica.ro

126

MITROPOLITUL IACOV, PASTORALI, 1806

Format 34 >< 34 cm. text, 1 foae. Indernnuri ca s posteasca si st se spovedeascA


lumea. Datat : La 'ail 1806 Iunie 17.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 284-285.
Bucuresti : Biblioteca Academiei liorruine (Foi volante, nr. 306).

Ingiintare, (Blaj 1.806). Foae volantd.


Nro. 1158. 1806. I 41011110Pa.
In-40, 2 foi. Se anunta tiptirirea unei cri despre constructia caselor, pentru a nu
mai fi expuse incendiilor. Ca loc de vanzare a cartli se arata libriftria (Bolta cea de
carti))) lui Martin Hohmaister din Blaj.
Vezi mai sus si nr. 297, 309.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 316.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romzine (Foi volante, nr. 800).

Paradista Nsctoarei de Dutnnezett, Braov 1807.


111111GTFITgi1 I IMPflildfiG. I tin np-k C4SATIII 11.hcicrhT6ape1 A

oiAtiesiS,

utipSprk<DE46tIperililtlpiEll. .f.ToKmAT ,a,t4rk qEi 111,16,1iCK, IHHTS.AfAUXHAP-k 4 KAHTtiirk.


KOIIGTIIIIA,1111 wit 163111111
KS Ttlint IlIenTSkuvh A,AlirkAtv Opkiinwp Kli
I

hOl'Htl. I Tvrrh[pwril 4] fipmnoK. [18017.


I

In-40, 1 foae (titlul, alb pe verso), 12 pagini.


Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (718 A).

Liturghii, Sibiu 1807.


G441Terle I ink AlitlIe3eCIVIIiIe I illfTXPrifi

A giAtvp Ailwrp8 cdsfiuoi whMIN, Iti A'SA I vimAnnipiniiiR. Il Aswairh Ttrwhpiim I 4 SAAIAI 1113'k4.HAA111,ATSASA 41114AT FPi1III

piimpinwp HOW(IIA. I2i ASA I MAHN 3AATOSCT, 12't ASA Raciinie

'1ll Aanfill:h.
flPA4ASASII.

4H LTSS KIYKICKSASII 1'SnHT


4 TIfIlOrptidSitl ASA JAHN KApT. 11807.

KS C1OCQ3iII,

CAS TIfIlltIIHT 4

HRI

T6T

In-40, 2 foi + 316 pagini. Tipar negru i rosu. Foile liminare cuprind titlul i tabla
de materii.
Aurel Filimon in Dacoloan Rosu fn Societatea de mdine, II, (1925), p. 111, nr. 8.
romania, VI (1929-1930), p. 385. D. Balaur, Biserici In hfoldova de reisdrit, Buc. 1934,
p. 19 (exemplare in Basarabia).
Bucuresti : Biblioteca Academiei Rom:Ine, dar dela T. Pamflle (721 A).

Mineiu pe luna Martie, Buda 1807.


Semnalat de A. Sacerdoteanu, Inscrip(ii i insemneiri din Costesti-Vdlrea, in Bulet.Com.
Mon. 1st., XXVIII 1935), p, 102, nr. 6, ca existent la biserica Grusetu, din Costesti-VAlcea.

Vieata ,si pildele lui Esop, Sibiu 1807.


G Ca II. TlrfilipliTf
KiriVIVI, nil 111311,0116 I opt .4",'4EninTsAsil
np.knSminiSTSASii j UM 11(1-k411AALI,ATSASA 41INIAT (1)PAIIIVIGKgG
I

4 SAW.

Gfisiii, i 4 TynorpAdsIA S nSil lwetni fiArr. I 1807.


In-80 mic, de 136 pagini,
Vieata lui Esop ocupa primele 53 de pagine. In aceasta editie cuvAntul pildEl este
inlocuit cu faura.

www.dacoromanica.ro

127

CATAVASIER, 1808

O editie nouii apare In 1812, faret loc (v. Bibl. rom. melee, III, p. 70-71, nr. 816).
N. Cartojan, Ceirtile populare in literatura romilmi, vol. II, p. 266-267.
Bucuresti : Biblioteca Profesor N. Ionescu.

inaitrituri, (Sibiu) 1807.


Foae volant.
Nro. 2898. 1807. 1 4RIII,ILTXPI.
23)04 cm.
4 foi (ultima paginil
Cuprinde urmatoarele Invlaturi :

Invttur In ce chip i Cu ce fealiu de mijlociri cei fnecati In ape


s'ar putea ajuta mai pre lesne.
Invttur, cum trebue a tinea virata oamenilor celor nAdu0ti de
aburul crbunilor.

Invttur cum trebue toat, nenorocirea carea s face In pivnit

cnd fierbe mustul, nu numai a o fmpedeca i pre omul cel n'd4t a-I
ajuta. Ca aburul mustului ce fierbe s se poat lezne strcura.
Invttura ce trebue a face mai fnainte de curtirea fntnilor, care
de mult au stat inchise, i in ce chip s poate ajuta vreun om nadu0t cu
acel prilej.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, 316.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (Foi volante, nr. 801).

Foae volant.

Patens monetar, 1807.

1 foae, de 17,5 cm. cu data Viena 16 Aprilie 1807. Instructii despre monetele de aramg.

de 15 si 30 creitari, de curAnd puse In circulatie.


Dr. A. Veress, Oranduieli rom. vechi, P. 25 (Cu greseala de Upar, ca' a fost imprimatt,: in 1806).

Bucoavn, Buda 1808.


RXIIIAPIO I i1iaT78 i1p8ag1il
rSpicich, W1 XoTA1014E gt1 4snpo8HATI.
1

Ilpon,8n 4111131% AfrkT4%


HOCHTill1gi

K.

OVH-

p8mamilmii, Kap1I1 rk SIM% I .3

I An ExAn 4

11011ACKA

Tt.nortsulsie

01;11H-

Ofilir8pitint 1808.

In-80 mic, 43 pagini. Textul incepe chiar pe verso titlului.


Bucuresti : Biblioteca Profesor N. Ionescu.

Catavasier, Sibiu 1808.


KIITilKnOlePfl j 1'P61-16GK
4nviiT1/71:41 HOCTlig

WH

I PGDALXH6GK j

TvnviiT

4,

slinene

ripig

4)Pf1H11,11GK L ACM-111% I IlpHH C110603iHil

CTHTSASH KOHWICT6100 M Hf-kHAH,H110p.

Gllriffi I 4, TynorpkisIa

n'gri

iwAnt. RApT. 11808.

mic, 240 pag. + 1 foae. Tipar negru

i rosu. Pe verso titlului gravura

Sf. Nicolae.

La p. 2-3, aceasta rezolutie de imprimare Cu data', mai veche:

Cetind eu Vast numit carte Catavasitari i ne aflnd intr'Insa ceva


impotriva relighiilor, ci inc de folos 0 de lips la sf(i)ntele bisearici; care
cuprinde fntrInsa cntri i laude spre cinstea lu D(u)mnezeu, drept aceafa

www.dacoromanica.ro

128

CATAVASIER, 1808

o judec a fi vreadnic a sa tipari, poftind mai in jos ca preotil si cantaretif


sf(i)ntelor bisearici, cu 'Duna inteleagere cetind si cantand pre dansa, sa se
poata si pre sine si pe ascultatorir sal a folosi: mila si darul a tot putearnicului D(u)mnezeu sa va ocroteasca si supt aripile milli sale sl sa sprijineasca, a min.
SibiTu, in 18 Martie 1803.

Ioann Popovici m. p. Gheneral Vicaresi


Pag. 4-8 tabla cuprinsului; apoi catavasiile grece0i p. 9-50, dar cu litere cirilice;
catavasiile rormine0i, p. 51-235.
La p. 236:

Stihurile ce se canta la copii cmd umbra* cu steaoa in seara Nasterii


lur Hristos, Impreuna cu doao oratii, Cara boerii si catra jupanii casii.
Dupa notite comunicate de regretatul cercetator basarabean, Al. David.
Rev. Soc. ist.-arh. bis. din Chi0ndu, XVI (1925), p. 15 din Cataloyal Bibliotecii ... aceleiai societati.
Chiinu: IVIuzeul istorico-arheologico-bisericesc.

Anton do Marki, Estract din Gramatica germano-ronnInei, Cernauti


Nemteste.

1808.

auptirfulien Porgeftriebenen bentten I Sprat,


beutfci)er unb tvattatiidyr Sprate....
In-80, 5 foi, 1 tabeld, peste 310 pagini (exemplarul complet trebue ca a avut 719 p.
+ 7 foi). Titlul i prefata continua intocmai ca In ed. a II a aceslei carti, din aim! 1810
(v. reproduse In Bibl. ronz. veche, III, p. 25-27).
Tabela cuprinde scrierea celor 41 litere cirilice, arattIndu-se pentru fiecare pronuntia
In nemtqte.
Bucureti: Biblioteca Academiei RomAne (713 A).

914311 I aus3 bet fiir I Torntat, unb

ler)re

in

Vasilie Popp, Elegia... Carol Michaeli Moyer, Cluj 1808. -- Latineste.


Elegia I qua I spectabili ac clarissimo I viro I Carol Michaeli Moger I

in I Lyceo Regio Claudiopolitano I Chymiae, Metallurgiae, Historiae Naturalis I et Technologiae I Professori I publico ordinario parentat Basilius
Papp Senior I pius defuncti 1 discipulus SC in Regio S. los. Seminario Alumnus I Anno Aerae Cristianae 1808. I Claudiopoli.
Typis Coll. Reformatorum 1808.
I

Format 16 X 11 cm., de 4 foi. Poezia este scrisii In hexametri, la moartea profesorului lui V. Popp.
I. Mulea, Viata 0 opera doctorului Vasilie Popp (1789-1842), Cluj 1928, p. 90.
Cluj: Biblioteca MuLetilui ardelean.

Vasilie Popp, Elegia ...Georgio BaPffi, Cluj

1808. Latineste.

Elegia Excellentissimo ac I illustrissimo domino I Comiti I Georgio,


Mail I L. B. de Losontz 1 S. C. R. et a M. Camerario, status I actualis infimo I consiliario, in I signis ordinis sancti regis I Stephani magnae crucisI
equiti, I magni Principatus Transilvaniae, I partiumque eidem reaplicatarum
I

I Gubernatori Regio I et regni ejusd. magni Principatus I Gubernii Praesidi; I Devotissimo animo oblata I die onomastico I a Basilio Papp I Seniore

www.dacoromanica.ro

129

G. ANDREAS, AD SABI3AM, 1809

Logico I et in Regio Seminario S. Iosephi Alumno I anno aerae christianae]


quo: I pax tranquilla poli, sic ut sol, fulgear ipsi sitque Comes Lubricis
I

quels libet illa VIls I Claudiopoli.


Typis Coll. Reformatorum 1808.
Format 16 X 11 cm., de 4 foi; in hexametri.
1. MuOea, Viata $i opera doctorului Vasilie Popp (1789 -1842). Cluj 1928, p. 90-91.
Cluj: Biblioteca Muzeului ardelean.

Psaltire, Blaj 1808.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maranturqului, nr. 94 din Maiu 1935,
nr. 50 (prima lista), ca existenta la biscrica din comuna Barsana.

p. 3

Francis I, ImpAratul Austriei, Oranduied despre batalioanele de


yranip, (Sibiu) 1808. Foae volanta. Nemtete i romanq.e.
2 foi (pagina 4 alb), 29 X 18 cm., pe 2 coloane.
Diva titulatura finpitratului, se anunt Iniiintarea unui batalion in rezerv la
granitile mi1itre0,i a CroatieI, Slavoniel i BanatuluI. Dat In Viena, 23 August 1808.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 700.

Porancei ceitr(i toti xoesto,vii ninstiii1or, I4 1808.

Foae volanta.

Ks mina ASH MAAHISiS j 11 nirk


Ul if

I Ilk StliASAWA,

G4sriTsAsii .3MIEHT'ILT6010A811 GVII6Alt


1110AAAK1A, RAAAXIA, wi R4cFipici, 't4pi wii ILIKAM(111.

La sfr.,it :

GAS pint .3 filwei rui fluSu

fICTDH. ASH.% ASA 110iAlBillff, KS.

In-folio, 1 foae.

Pe temeiul mai mullor canoane sinodale, se reglementeaza intrarea poslwicilor in


calugarie, precum i ieirea cdlugarilor din mandstiri.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 78.
Bucure0: Biblioteca Academiei Romane (f. 178 din ms. rom. 1071).

Ion Damian, Tableau gographique, traducer.e din nemtete, Paris


1809. Vol. I i II.
Frantuzete.
Tableau gographique et politique des royaumes de Hongrie, d'Escla-

vonie, de Croatie, et de la grande principaut de Transilvanie. Par Jean


Demian. Traduit de l'allemend. Publi par M. M. Roth et Raymond. Tomes

Paris, 1809. Chez S. C l'Hiullier.


In-80, XV+ 360 pag.; 492 pag. *i o harta.
Cu acest titlu bibliografiata de Dr. A. Veress, Bibl. roni.-ung., II, p. 175, nr. 991.
13udapesta: Biblioteca Muzeului national.

Gyrfy Andreas, Ad Sabbain (versuri), Buda 1809.

Romne5te

latinete.

Ad Sabbam e Nobilibus Tkly Consiliarium Regium subtribunum


insurgentium militum Gyrfy Vigilarum Praefectus.
Budae, Typis Regiae Universitatis Pesthanae.
17

22671

www.dacoromanica.ro

G. ANDREAS, AD SABBAM, 1809

130

In-80, 8 pagini. Cuprinde o oda' i alte 7 poezii: Spiritus Zingari in periculo, Ver
Aestas, Autumnus, Hyems, Militis equus, Montanae mors virginis.
Textul poeziilor e bilincv, jumatate din versuri romdnete i restul latinete (ex.
Annu gata turret, regitur Jove solque, solum que, etc.).
Dr. A. Veress, Bibl. rom.-ung.7 II, p. 175, nr. 990.

Budapesta: Biblioteca Muzeului national.

Insemnarea puselor inainte invateituri, Buda 1809.


Insemnrea puselor inainte invAtaturi, cdre 31 de colrI in

c6ala

Norml a NtieI Roman0I din Pe0,a prin ciirsul de iarn dela Constantin Diakcinovici Lga invtt6ru1, au invtat i acum la pblica examindre. in Ulna laf Aprilie in 24 de zile Annul 1809, fnainte de prnz Dela

9 pn la 12 ceasuri s'au aratt.


in Buda, 1809. La Craid,sca Tipografle a Universittli Ungurstl.
In-40, 7, i 7-10 pagini.
Cuprinde numele persoanelor din corpul didactic, materiile de invatannInt, oratii
inainte i dupd examen in limbile romdma, ungara i germand, clasificatia cu numele
elevilor, pe clase. Texte din Psaltire i Ceaslov. V. mai jos, nr. 327 i pentru anul colar
1809 1810.

Dr. Andrei Veress, Bibl. romeind-ungard, II, p. 173, nr. 984.

Budapesta: Biblioteca Muzeului national.

Latine0e.
Elegia I quam I Illustrissimo Comiti Emerico Wass I de Czege I e
Lyceo Regio I Claudiopolitano terminalis I maxima cum laude studiis I excedenti cecinit I Basilius Papp I Philosophiae etc. in alterum annum I auditor.
Claudiopoli I Auno aerae Christianae I MOCCCIX.
Impres. Typis Coll. Reformatorum 1809.
Vasilie Popp, Elegia ....Enteric Wass, Cluj 1809.
I

Format 16 X 11 cm., de 6 foi.


I. Mulea, Viata f i opera doctorului Vusilie Popp, Cluj 1928, p. 91-92
Cluj: Biblioteca Muzeului ardelean.

Vasil() Tintil. Calendariu, Cerniiuti 1809.

Foae volant.

Calendariu pe anul dela natere mntuitoriului nostru


Cernuti, s'au tiprit in typogranea a lui Petru Ekart.

I.

Hs. 1809,

Cu acest titlu 11 citeazd Teodor Balan, Vasite Tintita, in Revista Arhivelor, III, 2,
nr. 8, Bucureti 1939, p. 190; alte informatii lipse,sc.
Biblioteca Preotului Eusebie Procopovici din Mdmaieti (Cernauti).

Insentnarea puselor inainte invapituri, Buda 1810.


Titlul la fel ca in editia scoasd pentru anul colar 1808-9 (v. mai sus nr. 330, Cu
deosebirea cd mentioneazd 30 de colari".
In-40, 8 i 6-7 pagini. Continutul mult asenninator cu cel din editia precedentd.
Dr. Andrei Veress, Bibl. rom.-ungara, H, p. 177-178, nr. 996.
Budapesta: Biblioteca Muzeului national.

www.dacoromanica.ro

CIRCULARE MONETARE, 1810

131

Vasilie Popp, Elegia ad inelytos status, Cluj 1810.

- Latine0e.

Elega I ad I inclytos status et ordines trium I nationum magni Principatus I Transilvaniae I partiumque eidem reannexarum I Claudiopoli I ad
publica negotia Tractanda Icongregatos I per Basilium Papp I juris, naturae, publici, gentium, civilis I , romani, theoretici, patriae & cet. i auditorem. I Claudiopoli I anno aerae christianae I MDCCCX.
In-160 (16 X 11 cm.), de 7 foi.
I. Muslea, Viala f i opera doctorului Vasilie Popp, p. 91-92 si titlul facsimilat la p. 93.
luj: Biblioteca Muzeului ardelean.
Circular& pentru inyozitul pe mo,steniri,

Lemberg

1810. -

Foae

volant. Nemtete i romane0e.


Nro. 4376. I Sereijgreiben I Dom t. I. @alisicfien Vanbeg4ubernium.
In-folio, 2 foi. Textul romnesc in coloana din dreapta. Data: 14 Oct. 1810. Completare la circulara din 8 Sept. 1810 (v. mai jos nr. 330).
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 324.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (Foi volante, nr. 917).
Circulara,

Nro. 1262. I

Lemberg 1810. - Foae volant. Nemtete

Streiffrlyeiben

romne0e.

ber in nuerorbentli*n Steueriadyn aufgeita I ten

Dortommi5ion.

In-folio, 3 foi. Textul romanesc in coloana din dreapta. Dup titlul de mai sus,
urmeaza:

Pentru birul stngerif, ce este s s. plteasca dipe avere mo0enitoare


mkcatoare.
Data: 20 Oct. 1810.
Al. T. Dumitrescu, Foti volante, p. 324.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (Foi volante, ni'. 918).
Circulara,

Lemberg 1810. - Foae volantd. Nemte0R i romne0e.

Nro. 38.425. I StreiRdyeiben I bon f. t. 63ali6igen ?anbes34tibernium.


In-folio, 1 foae (verso alb). Textul romnesc in coloana din dreapta. Dup titlul de
mai sus urmeazii

Pentru fmplinirea pecetIlor de plumb de vama, ce s'au pus la expedipile de tranzito.


Data 4 Noemvrie 1810.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 324.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (Foi volante, nr. 919).
Circulare monetare,

1810. - Foae volant.

Format 14.5 X 26 cm., 3 pagini.


Sunt reproduse vechi orndueli din anii 1799, 1803-1804, privind ducerea emit

a banilor de aur i conventionali.


Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 25.

www.dacoromanica.ro

132

PATENT PENTRU IMPOZITUL PE MOSTENIRI, 1810

Francisc I, Imparatul Austriei, Patent pentva impozital pe mo,vteniri, (Lemberg) 1810. Foae vo1ant5,. Neil*te i romne*te.
!213ir aran

ijle, I um ey3otio @raben anifer on I Ceterreic ; aiinig bon


rI,ero u Cejlerreict), SF.
er

gatu, Zi4eim,
In-folio, G foi. Textul romanesc pe coloana din dreapta. Data: 8 Sept. 1810.
AI. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 323 (v. mai sus nr. 335).
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne (Foi volante, nr. 915).
I

Nectarie, Episcopul RAmnicului, Carte de diaconie, 115,mnic 1810.

Foae volant.
In Biserica ortodoxii romanii, XLI (1922-23), p
T. G. Bulat, O carte de diaconie
376-377 a publicat-o si a atras atentia asupra insemnatatii acestei tiparituri.

Barn Ion, Gratulatie prea-o-sfinfitulai domn Vasite Moya, epis(opal


neanit, Braov 1811.
Sibiu: Bib:ioteca Astra (comunicat de dr. Sabia Muresan).

Bucoavna, Braov 1811.

Bucoavng, pentru invt.tura Pruncilor de a s, deprinde at'At la cunoWerea slovelor, la slovenire 0 la cetanie, cAt i la rnduiala Vecerniei, Utreniei 0 a santei Liturghii. Typarit5 cu toard cheltuiala d[u]mnealor Fratilor Costandin i loan Boghici.
In Priveleghiata Typografie din Bravv. Prin Typograful Fridrihi Herfurt, 1811.
In-160 (format de buzunar, lungaret , 84 pagini, cu 24 rdnduri pe pagina. Textul
1ncepe pe verso titlului i pAna la p. 11 avem exercitii de alfabet. La p. 12 gravura Invierii Domnului, dupd care urmeaza RAnduiala Vecerniei, Utreniei, Liturghiei aceasta cu
ectenii in greceste, cu litere cirilice), Zece porunci, Invalaturi bisericesti diferite rugaciuni. Ullimele pagini, 82-8i numerele romanesli i lalinesti i tabla inmultirii.
Ed. II, Sibiu 1818.
t. Gr. Berechet, O edifie de Bacoavna nectinoscuta, in Revista istoricei, XXIV (1938
p. 142-143.
Biblioteca Inst. de istoria vechiului drept, romdnesc.

Ceasostov, Braov 1811.


Semnalat de D. I. Balaur, Biserici in Moldova de rasiirit, Bucuresti
existent la biserica din Marinci (Basarabia).

1934,

p. 19, ca

Ceastov, Buda 1811.

nedesp5rtitei Troi5, a Tatlui


Intru marirea sf(i)ntei de o fiin1,5,
i a Fiului i a sfAntului D(u)h, cartea aceasta Ceaslov intru care se cuprinde randuiala cum se cuvine a s cAnta ceasurile cu troparele i cu alte
dup1 obiceaiu sf,r0turi . c.
S'au dat la tipar cu inghduinta celor mai mari, in Buda, la crAiasca
tipografie a UniversitAtii ungure0i, 1811.
N'am vdziit exemplare. Pr. C. Bobulescu in Spicuitor in Ogor verin, I (1920),p. 48
50 reproduce WWI de mai sus, dar nu aratd formatul, nici numarul paginilor.
La pag. 1-6 avem o expunere despre felul cum trebue facut semnul sfintei cruci
(publicatii de Pr. C. Bobulescu, loc. cit.).

www.dacoromanica.ro

CIRCULAR, 1811

133

Octoih, Ia0 1811.


Semnalat (ca oarecari rezerve))) de P. Constantinescu-Iasi, Tiptirituri vechi rotninrfli necunoscule, Iasi 1931, p. 4, nr. 6, ea existent la biscrica din Mseduti (Orhei).

116zsa Georg. Const., Oratio de praestantia praxeos medicae


nalis, Viena 1811.
ciuj: Biblioteca Muzeului ardelean (comunicat de dr. Sabin Muresan).

Voroava dP tdlcuirea SI. Apostoli, Neamt 1811.


Semnalat (((Cu oarecari rezerve) de P. Constantinescu-Iasi, Tipitrituri vechi romineVi necunoseute, Iasi 1931, p. 4, nr. 5. ca existent la Mndstirea Tignesti.

Circulare mondare, 1811. - Foae volanta.


Format 15,5 X 26 cm., 9 pagini. In 12 paragrafe si 4 facsimile de pe monetele de
hrtie, se arat valoarc:a oschimbtoarelor tedule.
Dr. A. Veress, Oriinduieli rom. vechi, p. 25.

Circulara mondara, 1811. - Foae volant.


Format 15,5 X 26 cm., 2 pagini. In 6 paragrafe se d, libertate de circulatie hrtiilor
de 100 florinti.
Dr. A. Vcress, OrtEnduieli rom. vechi, p. 25.

Circulara monetara, 1811. - Foae volant.


Format 15 X 26,5 cta., I foac. Despre libera circulatie a harLiilor de 12 florinti.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 25.

Circulara monetara, 1811. - Foae volantd.


Format 15 X 25,5 cm. 1 foae. Despre libera cireulatie a hrtiilor dc 25 si 50 florinti
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. verla, p. 25.

Circulara monetara, 1811. - Foae volant.


Format 15 X 26 cm., 1 foae, ca 2 desenuri de bncute de 1 si 2 florinti, care se pun
in circulatie.
Dr. A. Veress, Or(buluieli roma. vechi, p. 26.

Circulara zonetara, 1811. - Foae volant.


Format 16,5 X 29 cm., 1 foae. IDspre schimbarea hartiilor de 10 zloti. Dala: Viena
12 Noemvrie 1811.
Dr. A. Veress, Or(Induieti, rom. vechi, p. 26.

Circulara mondara, 1811. - Foae volanta.


Format 16,5 X 28,5 cm., 1 foae.
Despre schimbarea hrtiilor de 5 zloti. Data: Viena, 10 Dec. 1811.
1'07)1. vechi, p. 26.
Dr. A. Veress,

Circulara, Lemberg 1811. - Foae volant. Nerntete i romanete.


Nro. 32.467.

Streifidgeiben

oont t. t. gaffiailceit Vautia-05uGernium.

In-folio, 4 fol. Textul romnesc pc coloana din dreapta.


[)upa

www.dacoromanica.ro

134

CIRCULAR, 1811

Pentru rsuflarea birurilor t'Ara rAnduiala, care au fost pan acum,


adecA a birulur de 60 de sut dipe mosrf, a biruluI de adaogere la visteria
stangseril bancotadulilor de 50 de suta si a pltiril casligurilor de lotorie
ce s'au vestit cAte 16 de sut, drept adetful stapmesc si trnesc pentru
anul militarescu 1811, fn sinetfurl de schimbat, s'au intreit In bancoladulf,
cat si drept raluitia primiteI liferatiI de naturale. Data: 28 Sept. 1811.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 323-324.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romne (Foi volante, nr. 916).

356. Protocolum al botezatilor, Sibiu 1811. Foae volant.


I. Protocolum I pentru insemnarea I botezatilor I pe seama I bisearicilor
I Prin slobozenia In. K. Gubernium I Sibiu.
ne-unite din 1
Tiphrit in Tipografla lui Ioann Bart 11811.
In-folio, cu 12 rubrici, una pentru scrierea numelui i 11 pentru diferite alte date:
(anul, luna, ziva, locul na$erii, porecla, oltuirea, etc.). Indeplinea rolul registrului de astazi,
astfel c, numitrul foilor varia dupg, numele botezatilor.
Aurel Filimon in Dacoromania, VI 1929-1930), p. 386.

Foae volantsa.
II. Protocolum 1 pentru fnsemnarea I casatoritilor I pe seama I hisearicilor ne-unite I din I . . . . I Prin slobozeniia In. K. Gubernium I Sibiu.
357. Protocolum al cei satorifilor, Sibiu 1811.

Tiprit In Tipografia lui Ioann Bart 11811.


In-folio, cu 12 rubrici pentru completarea diferitelor date.
Aurel Filimon in Dacoromania, VI (1929-1930), p. 386-387.

358. Protocolunz al morfilor, Sibiu 1811.

III. Protocolum 1 pentru insAmnarea I mortilor 1 pe seama bisearicilor


neunite I din. . I Prin slobozenia In. K. Gubernium. 1 Sibiu 1811.
Tiprit In tipografia lui Ioann Bart.
In-folio, nu se cunofiMe exact numrul foilor. Registru cu mai multe rubrici, ce
urmau a fi completate cu mAna.
I. Bou In Societatea de meline, II, (1925), p. 203.

359. Vasile Tintila, Calendar, Cerdauti 1811.

Foae volanta.

Calendariu pe anul dela nasterea Mantuitorului nostru Is. lls. 1811


care este un an de obste de 365 zile, fntru care se afl'a arAtarea vremilor,
prin acele patru timpuri ale anului, risaritul si apusul soarelui. Cernaut.
S'au tipIrit In tipografla a lui Petru Ekhart.
O foae, format 25 X 21 cm.

Liviu Manan, Contributiuni la istoria literaturii ronuinegi din veacul al X1X-lea,


Chiiniiu 1927, p. 45.

Biblioteca Preotului Eusebie Procopovici din Mbimaieti (Cernauti).

360. Apostol, Blaj 1812.


Semnalat de Atanasie Popa, Biserici veda de lemn ronvinesti din Ardeal, in Anuarul
Com. Monum. 1st., sea la pentru Transilvania (1930-1931), p. 313, ca existent la biserica de
lemn din Coltirea (Satu-Mare).

www.dacoromanica.ro

135

VASILE TINTIL, CALENDAR, 1812

Calendar pe amd 1812, Buda 1812.


Am vzut exemplar far, foaia de titlu i fdr sfrit.
Titlul frisd nu poate fi deosebit de ace/ea ale calendarelor budane, care au inceput
s se tipdreascd anual, dela 1806.
In-120, 38 foi nenumerotate. Dupd prica calendaristic obinuitd, urmeaz Invtdtur cum se cade sd ne purtdm in sotietate cu oamenii.
Dan Simonescu, Un calendar dela Buda necunoscut, in Arhiva Romdneascd, IV (MO),

p. 355-356.
Bucure0i: Biblioteca Fundatiei Culturale Mihail Kogalniceanu.

Psaltire (Sibiu 1812).


Biblioteca Academiei Romdne are o Psaltire WA, inceput, pe care catalogul o dateadi 1812. Anul ni-1 arat Pascalia.
In-80, p. 3-288 numerotate cu cifre arabe. Coalele sunt numerotate cu litere latine:
A, B....; la pagina 288 e scris: Sfrit i lui Dumnezeu laud. Tipar negru, litere mdrunte ca in tipariturile dela Sibiu, cu 28 rAnduri pe paging..
In fruntea pag. 3 gravura mica a lui David rugndu-se in genunchi, in fata altarului;
lng el coroana, buzduganul harpa; in perspectiv, coloane i
Cathismele se termind la p. 213, iar la p. 214 CAntdrile lui Moysi. Pentru polyeleu,
p. 237. Pascalia, p. 262. Invtatura pentru citirea psalmilor, p. 266. Cinstitul paraclis,
p. 271-288.
Bucure0i: Biblioteca Academiei Romne (811 A).

Circulard monetara, 1812.

Foae volant.

Format 16 X 26 cm.. 1 foae. Despre schimbarea banilor de 6, de V, i de V, creitari


de arama. Data: Viena, 2 Ianuarie 1812.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 26.

Circulara monetara, 1812.

Foae volant.

Format 16 X 26 cm., 2 pagini. Despre bancnotele de 1


nuarie 1812.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 26.

Circulara monetara, 1812.

i 2 zlot.i. Data: Viena 6 la-

Foae volant.

Format 16 X 25,5 cm., 2 pagini. Despre schimbarea bancnotelor de diferite valori,


puse In circulatie In 1806.
Dr. A. Veress, Oranduieli rom. vPchi, p. 26.

Foae volant.
Regulament silvic, 1812.
Format 14,5 X 23 cm., 8 pagini. Despre: Rndul ce vine de a sa tnea cu padurile, in 15 paragrafe.
Dr. A. Veress, Ordnduiell rarri. vechi, p. 27.

Vasile Tintil, Calendar, Cernuti 1812.

Calendariu de cas pe anul dela nastere cea dup trup a Domnului


NIAntuitorului nostru I. Iis. 1812, care este bisect de 366 zile, prin un
iubitoriu de stiintele matematicesti. Cernauti S'au tiprit si se afl la Petru
Ekhart, tipograf Kraisului, Bucovina.

www.dacoromanica.ro

136

VASILE TINTILI, CALENDAR, 1812

Liviu Manan, Contributiuni la istoria literaturii romdnesti din veacul al XIX-lea.


Teodor Balan, l'asile Tintild, in Revista Arhivelor, III, 2, nr. 8,

Chi inu, 1927, p. 45.

Bucureti 1039, p. 190.

Biblioteca Preotului Eusebie Procopovici din NIii.mhie0i (Cernduti).

Vasil') Tinti1,

ut DattWhienber, CernAuti 1813.

Foae volantd.

Nemte. te.
flf)r ma) ber gnabettreityn 0.bart
Ten anb aft einserittteter at.0-Sta1eaber auf ba
unfe0 rlitfers3 uttb Sefigtuaf)eo eftt qfyirti 1813, bunt dam s2icbt)ober ber mott)enut,
tiicten Oiffemtaften, Nertto*, gebructt ttab su finben bet) s4etrw8 .ffjarbt, sZufotuitter
RreM3tuf)bruder.
Titlul acesta traduce exact Calendarele romnWi tiparite de V. Tintil (v. mai sus

nr. 367), rapt care ar arta tot pe Tintil autor al lui. Se zice c5, publicarea lor a urmat
pang, la anul 1846.
Teodor Balan, Vasile ?Ueda, in Revista Arhivelor, III, 2, nr. 8, Buc. 1939, p. 190.

Biblioteca Preotului Eusebie Procopovici din Mmieti (Cernttti).

Const. Diaconovioi-Loga, Caractere caligrafice, (Buda?) 1813.

Caractere caligrafice pentru coalele poporale.


Cr. Dr. Teodor Boti, Istorio .5coalei Normal(' (Preparandiei)... din Arad, Arad 1922, p.300.

Vasilie Popp, Elegia de laudihus lfedicinae, Viena 1813.

Latinete.

Elegia I de laudibus Medicinae I quam I Illustrissimo ac Magnifico Domino Praesi I di et Directori, item Clarissimis D. D I Professoribus, totique
Inclytae Facultati j Medicae Vindobonensi.
Novo anno I Muneris instar I Animo devotissimo I obtulit I L. Basilius
Papp, Transilvanus Mezii-Kemnytelkiensis, in Antiquissima, ac celeberrima Universitate Vindobonensi Physiologiae et Chemiae Ordinarius Auditor.
Illustrissimo Comiti Joanni Nemes de Ilidvg I Caesareo Ephebo et in
Caesarea Regia Nobililum Academia Theresiana Jurium in alterum Annum auditori, Dilectissimo Musarum Amico I in perennis observantiae tesserarn I dedicata.
Viennae. I Anno aere christian4e MDCCC XIII.
I

In-160, 14 pagini. Pe verso titlului


. .
dat medicina Salutem,
.
Quaeque juvans monstrat, quaeque sit herba nocens.

Ovidius.
La p. 3-4 urmatoarea scrisoare catre Comitele Ioann Nemes de flidveg:

Illustrissime Comes!
Difficile erat, Comes Illustrissime ! nedicam difficillimum, in tanta Mae-

cenatum copia unum eligere, cui rudem hunc ingenii factum sacrum facerem, nee alia hoc mihi via scienclum erat, quam ut aleae rem commiterem.
Jacta est alea, Teque Commes Illustrissime, quern in animo meo jam pridem candidaveram, sors elegit. Patere igitur Comes Illustrissime! ut hos

www.dacoromanica.ro

APEL ADRESAT BUCOVINENILOR, 1813

137

versiculos gratum erga Praeceptores meos animum (qvalem et Tu erga


Tuos gens, et semper gessisti) undique spirantes, Tuo Nomini sacrificem
hisque meam erga Te observantiam tester, nec spero solum, verum etiam
firmissime confido fore, ut humillimae, justissimae que petitioni meae facilis annuas, cum ex Illustri illa prosapia ducas originem, cujus Majores
Litteras juxta ac Litteratos summo semper honore prosecuti sunt, quibus,
cum opes, quas fortuna distribuit, sint cadueae, et brevi tempore duraturae,
immortales per hos erigentur columnae. Tuquoque, quamvis et nascendi felicitate et opum facultate tantus sis, Majorum Tuorum vestigiis opprime insistens, quod certe facis, Major eris, Maximum autem efEciet Te excellens
Tuum ingenium, quo Tuos inter Conscolares sumper eminuisti, Tua Humanilas, qua summos, imosque absque discrimine amplectaris. Vale igitur
Comes Illustrissime spes Patriae, Juvenum Decus, Familiae ornamenturn, et
hoc levidense munusculum co accipe animo: quo Tibi dedicat
Tuus Humillimus servus Author.
Poezia, In distihuri elegiace, are numeroase note explicative.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne (831 A).

Circular ln privinta oierilor, 1813.

Foae volantil.

Format 14,5 X 23 cm., 4 pagini. Data: Cluj 24 Martie 1813.


Din lucrarea lui A. Veress, Pdstoritul Ardelenilor in Moldova qi, Tara Romdneascet
(rand' la 1821), in Acad. Rom., Memoriile Sectiunii Istorice, s. III, t. VII (1927), p.204 si
222-225 (publica textul unguresc insotit de traducere romnd), rezultd cal aceastd circular a aparut si in limba ungard; acelasi, Moduleli romfloqti vechi, p. 27 inregistreaza
redactia romdneasc.

Prancise I, Imparatul Austriei, Nimbi ialii sin'e a lreitu irea um, i


Foae volant
inainte primi Wilt fundtq, :1813.
Format 11.5 X 23 cm., 4 pagini. Data : Viena 16 Apr. 1813.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 27.

Prancise I, Imparatul Austriei, Circular monetar , 1813.

Foae

volantl
Format 16 X 26 cm., 9 pagini. Data: 7 Mai 1813.
Despre emiterea bancnotelor de 10 si 20 fiorinti, in valoarea de 45 milioane florinti.
Dr. A. Veress, Ordnduiell rom. vechi, p. 27.

Prancisc I, Imparatul Austriei, Rtinduiala nou in pririnia loteriei, 1813.


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii (comunicat de dr. Sabin Muresan`.

Peter Graf v. Goes, Apel adresat Bucovinenilor, Lemberg 1813.


Foae volantA. Nemteste si romtnWe.
Outotuincr! M;116RIII1G111--11

In-folio, 2 foi (ultima pagina alba). Textul romdnesc in coloana din dreapta. Indeamnd tineretul sa ia armele contra imparatuluI frantuzasc. Data: 13 Sept. 1813.
Al. T. Durnitrescu, Foi volante, p. 324.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (Foi volante, nr. 920).
18

www.dacoromanica.ro

138

GRAMOTE, UCAZUR1 81 13R0$UR1, 1813

Gramote, urazuri si bropri, (Chisinu) 1813.

Foae volantA.

Nu cunoastem exemplare; din descrierile facute, se vede ca au fost mai multe tiparituri, unele sub forma de foi volante (gramotele preotesti si diaconesti), altote sub forma
de brosuri can scurt invatateare, care se trimeteau preotilor.
Paul Mihailovici, Tipariturl romanelli in Basarabia, dela 1$12 pana la .1816', Bucuresti 1941, p. 11, nr. 1.

Foae volant.

Indemnuri pentru vindecarea boalelor, Sibiu 1813.


7885. 1813.

4. flginerle TATIAXii I

infi tia O(DiiTX-

[fIrl

ilki7 [Ah].
2 foi, 27,5X15,2 cm. Incepe cu un extras din Mathei, cap. 8, slih. 1; combate spusele
evanghelistului, artnd ca nu mai e potrivit a merge la preoti pentru vindecarea boalelor,
ci la doctori, cari trebue sa altoiasca copiii de varsat.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 703).

Sfaturi contra ciumei, 1813.

Foae volant.

Format 16,5 26 cm.


Dr. A. Veress, Oranduiell rom. vechi, p. 27.

Daniil Vlahovici, Episcopul Bucovinei, Pastoralnica scrisoare, CerFoae volanta.


nauti 1813.
Scrisoare adresata preotilor, indemnandu-i sa ajute la recrutarea a doao slobode
batalioane si a unii devizie de rezerve din Bucovineni, pentru Imparat.
.27 Octomvrii
Datat : Cerniiuti 7 Noernvrli 1813.
N. Iorga, publicAnd-o (Biserica Ortodoxa Romana, 52 (1031), p. 720-730), o aseaza
In bogata serie a tipariturilor administrative in romneste.
Bucuresti: Biblioteca Insiitutului de Istorie Universala ((Prof. N. Iorga.

Bucoavnii, Buda 1814.


ce :idsnii 4 Iirmim-k
EXKKAPIOil I niirrp$ npSH1ipwmxmilpil I
Otjler8p-kcirk, wi I 4 whpuNt
4111)FSHATE. I AAliSM [4 Kirtim]cia Tvilorpa4lie
OlpiligIOCHTATIrl
OlHrspityri. 1814.
I

In-80 mic, 48 pagini. Pe foaia de titlu se all stema Austro-Ungariei. Textul incepe
pe verso foii de titlu. Pana la p. 11 exercitii de alfabet; p. 12-20 cugetari morale In proia
si in versuri; p. 20-46 diferite istorioare i fabule; p. 47 explicarea semnelor ortografice
si la p. 48 numerele arabe, cirilice i latine.
loan Rosu In Societatea de maine, 11 (1925), p. 111.

Sibiu: Biblioteca Universitatii.


Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne, copie fotografic, (846 A).

Rorn'neste si ruseste.
Bucoavng moldoveneascA cu traducere In ruseste.
Bucoavna, Chisinau 1814.

A aparut in 1200 exemplare; la data de 22 Decemvrie 1814 se gaseste trecuta cu


titlul de mai sus, in registrul Crtilor tiparite in tipografia exarhiceasca din Chisinau,
intre 1814-1821.

Stefan Ciobanu, Cultura romaneasca in Basarabia sub stapanirea rusa, Chisinau


1923, p. 79.

www.dacoromanica.ro

SAMUIL KLEIN, PROSPECT PENTRU DICTIONAR, 1814

139

Ceasoslov, Minnie 1814.


Anticariatul Ardeatul". Catalogul I, Cluj 1026, p. 22, nr. 534.

Vasilie Popp, Elegia Francisco primo, Viena 1814.

Elegia, I warn I Caesari Augusto I Francisco primo I Austriae Imperatori, Hungariae, Bohemiae, etc. I Regi Apostolico Domino suo Clementissimo. I Dum 16 Iunii pompa triumphali Viennam ingrederetur, I sub I
Nomine Europae, quae ejus victricibus armis a jugo, sub quo tam diu
genuit, nunc demum liberata est I Laureae instar I Devoto animo gratulabundus offerebat Ladisldus Basil. Papp J Transilvanus Mez-Kemnytelkiensis

in celeberrima et antiquissima I Universitate Vindobonensi Medicinae III


anno Candidatus.
Anno Aerae christianae, I MDCCCXIV, I Viennae.
Format 22 X 17 cm., de 8 pagini.
Pe verso titlului versul Jane fac aeternos parent pacisque illinistros, din Ovid. Fastor. Pe coperta exterioara dela sfarsit: aViennae. Typis Antonii de Haykul. 1814. Poezia e
scris in distihuri elegiace.
Ion Muslea, Viafa ;i opera doctorului lrasile Pop p, p. 06 (titlul facsimilat).
Cluj: Biblioteca Muzeului ardelean.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane, copie fotografica (855 A).

Samnil Klein (Micu), Prospect pentrn dictionar, Buda 1814.


Opt pagini fotografiate, gasite fare manuscrisele rmase dela Ion Bianu. Nu stiu
unde se afl originalul, dupa care I. Bianu a pus Fa se fotografieze acest prospect, pentru Academie. Din studiul lor reiese cd Dictionarul incdput de S. Mica trebuia s. apar in
1806 (dovada Prospectele descrise sub acest an, v. mai jos, Corrigenda, nr. 696). 0 nou incercare de tiparire (necunoscuta cercetatorilor nostri) s'a ftcut i in 1814, cand admiratori
ai lui Micu au scos Prospectul ce prezentam aici.

Pag. 1-3 cuprind anuntul ce reproducem mai jos. Pag. 4-6: Praenumerationum
collectores in Hungaria. La p. 6 se amt.& prenumerantii din afara de Ungaria: (de ex.
Bucuresti, Cernauti, Jai). Pag. 7-8 pagini model din dictionar, pentru cuvintele: a, abatere, abatit, abatu;ii, ab, abecedd, abore, aborld, aboresdi, aborire, aborit, abrosii, Abructii, aburu

acaiu, acar, acrifid, acariu, acasa, ac/are, ac/are, ac/u.

Explicatiile cuvinielor se dau in limba romana. Cuvintele studiate se dau in ortografia etimologic, ca caractere latine si in cea fonetica, cu caractere cirilice. Sunt traduse in ungureste si nemteste.
Se stie c nici de data aceasta n'a reusit sa apar Diclionarul, care vede lumina
tiparului abia In 1825, intr'o forma deosebita de cea prevzut de Micu in cele 2 prospecte anterioare.
Prefata:

Nuntium.

Octavus et amplius jam labitur annus, quod Typographia haec Regiae Universitatis Hungaricae Pestiensis Publico annuntiaverit: Lexicon
Latino Valachico [Germanicor Hungaricum, et Valachico Latino
GermanicoFlungaricum, quod Auctore celebri olim Admodum Reverendo
* Se slie ca Prospectul din 1806 a fost pentru patru limbi (v. nr. 606, volumul de
fata, Co i. rigenda).

www.dacoromanica.ro

140

SAMUIL KLEIN, PROSPECT PENTRU UICTIONAR, 1814

Patre Sainuele Klein compilatum fuit, typis et sumtibus ejusdem Instituti


Regii luce publica donandum esse. Huic Nuntio jam pridem satis factum
fuisset, si post mortem P. Sainuelis Klein ex Manuscriptis, quae
observare non licuisset, annuntiatum Lexicon non tantum ad apicem perductum non esse, sed etiam, ut quo utilius et perfectius reddatur, multa
adhuc lima indigere. Ilarum curarum sollicita Typographia Regia feliciter
rescivit, recte eodem tempore Reverendissimum Dominum Basilium tiolosi,
eo tum Vice Archi-Diaconum Babolnensem, nunc autem actualem Archidiaconum Montanisticum, el Parochum Graeco-Catholicum Nagy-Agensem
in Transilvania, Virum a multigena eruditione conspicuum, in simili Lexico elucubrando desudavisse, qui dein eatenus interpellatus opus suum
Typographiae huic Regiae lubens obtulit, Excelsumque Consilium Regium
Locumtenentiale Hungaricum, Vigore Bgratiosi Intimati de dato 12. Ianuarii 1808 N-ro 501 editi, Eidem indulsit, ut Lexicon hoc suum sub certis
conditionibus in Typographia Regiae Universitatis Hungaricae cum pleno
Auctoris Jure typis vulgare possit : Lexicon istud prae Samuele Kleiniano
illam specialem Auctoritate Excellentissimi ac Illustrissimi Domini loannis Bab, Episcopi Fogarasiensis in Transsilvania, et Illustrissimi, ac Reverendissimi Domini Samuelis Vulcan Episcopi M. Varadinensis in Hungaria, tum testimonio plurium Eruditorum habebit Commendationem, quod
non tantum multo perfectus, et amplius, nimirum quatuor Linguarum, habens

pro initialibus omnes quatuor Linguas, utpote : Valachicam, Latinam,


Hungaricam et Germanicam, futurum sit; verum etiam quod parti Va lachicae Auctor unam fundatam, et unanirnibus cum Reverendissimo Domino
Archidiacono, et Regio librorum Revisore Petro Mjor consiliis stabilitam
Latino-Valachicam orthographiam, quae hactenus desiderabatur, praemittat.

Lexicon hoc quadrilinque, quo cum adparatu, qualibus typis, in quali


formato et charla, quamque correcte excudendum sit? ob oculos ponit,
Annunciationi huic adnexum partis illius, in qua Valachica Lingua praecedit,
folium primum. Ut autem numerus excudendorum exemplarium praevie determinan, sumtusque pro tam magni moliminis opere copiosi quaqua ratione
tegi queant, Typographia haec Regia constituit viam Praenumerationis
mire. Praenumeratio acceptabitur pro qualibet singillativa parte, quae ob
vastitatem majorem probabiliter in duos Tomos dividenda erit, singillative
praenumerari, cum quaelibet pars sine relatione ad alias unum integrum
opus jam in se, tum eo etiam ex motivo constituere possit, quod praevideantur tales Praenumerantes futuri, qui non omnibus quatuor partibus, sed
aiii una, alii duabus, alii tribus, alii omnibus indigebunt. nuaelibet Pars
censetur plus, minusve ad 60 philyras exsurrectura, consequenter philyram a moderato 6 x- ferorum pretio computando (pro aliis enim longe altius deflgetur) unam partem constare posse 6 flor. quos ut D. D. (pleno titulo). Praenumerantes apud D. D. Praenumerationis Collectores, in fine
huius Annunciationis, in quantum noti sunt, nominandos, dein apud singula
Postae Officia, ac clenique apud omnes Scholarum Directores, Professores,
aliosque Literaturae Promotores, catenus hisce perhumaniter el officiose

www.dacoromanica.ro

APEL PENTRU R11.11CAREA UNU1 MONUMENT, 1814

141

requisitos, qui more consueto undecimum exemplar titulo fatigiorum, et


nefors expensarum suarum gratis accepturi sunt, a proportione partium,
pro quibus praenumerabunt, seu si pro una parte, 6 fi. si pro duabus, 12
11., si pro tribus, 18 fi. si pro omnibus qua tuor partibus, seu respective
quinque Tomis, '30 11. usque ultimam Octobris anni modo decurrentis 1814
deponere velint, aeque perhumaniter requiruntur, siquidem impressio partis
Valachicae, in qua exordium sumetur, pro 1. x. bris inommisse defixa sit,
eo tamen hic expresse observato, quod eum simultanea omnium quinque
Tomorum impressio ad semel suscipi nequeat, Praenumerantibus liberum

maneat, modo pro parte Valachica sola cum 6 11., hac terminata, quod
Publico annunciabitur, pro latina cum 12 fi. et sic porro pro reliquis ad
facilitandum Praenumerationis negotium, ne videlicet majoris Summae ad
semel expositio Praenumerantes a comparando utili hoc opere absterreat,
per partes et successive praenumerare. Casum in eum, si partes hujus Lexici ad plures, quam 60 philyras exsurgerent, Domini Praenumerantes per
G x- feros a philyra supersolvendos habebunt; si vero pauciores efficerent,
illud plus vel restituetur, vel acceptabitur in computum Praenumerationis
pro altera parte. Terminata unius partis impressione Domini Praenumerantes statim sua recipient exemplaria ab iis, apud quos praenumerarunt,
audientque ex jis, vel ex Annunciatione, an aliquid supersolvendum, vel
illis restituendum sit? Summae ex Praenumeratione collectae vel per
Literas Campsoriales, vel per Currum Diligentiae, vel ala secura occasione
franco, ut dicitur, et cum periculo submittentium ad summum usque Nundinas S. Leopoldi Pes tini celebran i solitas, immediate ad Typographiam
bane Regiam transponendae sunt sub titulo: Inclytae Regiae Universitatis
Hungarica.e Pestiensis 'Fypographiae Directioni, Budae, indicato penes submissas Summas, queis perceptis submittens statim ex officio quistabitur,

Praenumerantium nomine, charactere, et domicilio, ut exacte posteritati


tradi, et cuilibet parti D. D. Praenumerantes impressi adnecti possint.
Sibiu: Biblioteca Astra.
13ucure$i: Biblioteca Academiei Rometne, copie fotografic6. (85(3 A).

Alexandre I, Imparatul Rusiei, Manifest de Incheierea pricii ca Pranta


Foae volanta.
Cliiinsdu 1814.
In-folio, 2 pagini text cirilic; traducere din rusete.
Paul Miltailovici, Tipdrituri ronuinefli in Basarabia..., p. 11-12, nr. 2.

Alexandre II Imparatul Rusiei, Ucaz la sfarfitul aizbolului francopus, Chiirau 1814. Foae volanta.
In-folio, 2 foi.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronidne.,sti in Busarabia.., p. 12, nr. 3.

Apel pentru ridimrea unui monument Tarului Alexandru I, Ch4inau


1814.

Foae volant.
In-folio, 6 pagini.
Paul Millailovici, Tipdrituri ronainefli in Basarabia..., p. 13-14, nr. 5.

www.dacoromanica.ro

142

PENTRU PRICINI tNTRE MORARI, 1814

Francise I, Impgratul Austriei, Pentru ferirea pricinilor intre moFoae volant. Nemteste si roma,neste.
rari, Lemberg 1814.
In-folio, 6 foi; romnqte in coloana din dreapta. Duptt titlul german al lui Franz
der Erste ...", urmeazd

macingtori, este de trePentru ferirea multoru pricl fare moran i


buing a hotarl cu de amanuntul, ce au morari s'a" faca pentru cei ce vinu
macine bucatele si de Improtiva, ce are s s plateascI lor pentru
mAcinare
Data: 1 Dec. 1814.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 324.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romdne (Foi volante, nr. 921).

Foae volanta.

Ponturi pentru iertarea dezertorilor, (Sibiu) 1814.


reFiepnit IMPAOH.

O foae, 39 X 33,5. cm. Se iart dezertorii Inapoiati fu tara !Ana la sfritul lui
Martie 1815.

Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.


Bucureti: Biblioteca Academiei Romdne (Foi volante, nr. 704).

Rdnduialci pentru altoirea contra varsatului, 1814.

Foae volant.

Format 14,5 X 26 cm., 6 pagini.


Dr. A. Veress, Ordnduieli rcmz. vechl, p. 27-28.

Vasile Tintil, Calendar, Cernauti 1814.


In titlu se spune cd este hicut de un iubitoriu de *tiintele matematice*ti, care nu
este altul deal Vasile Tintild. Pe ultima pagind este urmtoarea:

Instiintare.

Fiind c Cu pozvolenie i Intrire a fnnaltelor locuri cat de curund


va esi din tipografia aceasta un iscusit calendari moldovinesc cu mare
mestesug fdcut, care va sluji nu pe 1, 100 sau 1000 de ani, ci din fnceputul si pa,n6 In sfArsitul lumii; asa dar cu aceasta tuturor de obste s.

face Instiintare, cum c acii care ar avea deschis, vointa ca de acest


fealiu de calendariu a cumpra, pot s capete aice fntru aceasta tipografle
un calendariu cu 40 crgitari valut.
Calendarul de perete anuntat a aprut, vezi nr. urmator.
T. Bdlan, Vasile Tintild, In Revista Arhivelor, III, 2, nr. 8, Buc. 1939, p. 190-191.
Liviu Manan, Contribununi la istoria literaturii romdnegi din veacul al XI X-lea, Chi,inau
1927. p. 45, nota 4, pomenete de un calendar-carte, care nu e altul decilt acesta.
Biblioteca Pr. Eusebie Procopovici din Mmieti, judetal Cernduti.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romdne, copie fotograficd (865 A).

Vasile Tintil, Calendar ve;snic, Cernuti 1814.

Foae volanta.

KfIlIGHAAPi 4: KAN rk &PM TOATI G'146-11T0tIpirli


MAPii A 1111Cfpltall
rkC'kflATILISA, AilltlITSAT KS 41MST6PIO4 ASA MiHI3ES ASH
AmAcKIN
m
lOGHTOpii M AUCTA IIITAHU,'11, HS Ill OVH 411, W CSTh, ceit3 w Mil Ae
I

www.dacoromanica.ro

143

CEASLOV, 1815
441118T,

11111

111t4 4

A ITACKAATA CASHCAIIAI

ri

A:1

cdrkpliniTsit ASActri, H8VitIii06611/1 116THTOpil Cit grie 46


flASA NM% 4I

4.1)M111 Ci18 a MSc WA HAWA46 KATOA114411

CAOK'll

Hi 86 Al flhi 4HANTI.

Jos

116PHIX414 m 1

ilispie 1814.

cs

4s-IIKST

npriu &ChM AMITAAA, 61114-

Tsil KAOHK.

Calendar de perete, pe hartie groasd, lung de 75 cm., lat de 46 cm.


Calendarul a aprut in 63 exemplare.
T. Balan, Vasile Tintild,
Revista Arhivelor, III, 2, nr. 8, Buc. 1939, p. 191; plana
III prezinta fotografia micsorat a Calendarului.
Citat si sub titlul Tabelar vesnic, Calendar pentru 100 ani (cf. Const. Loghin, 1st. lit.
ronidne din Bucovina, Cernuti 1926, p. 24).

Biblioteca Pr. Eusebie Procopovici din Mdmlesti, judetul Cernduti.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne, copie fotograficd (847 B).

Uraz, de ragficiani pearl( izbiivirea Bisericii i a Rusiei de neiveilirea


Gallilor, Chisinau 1814. Foae volant.
In-folio, 1 paging.. tipdrit.
Paul Mihailovici, Ttpdrituri romanesti in Basarabia..., p. 13, nr. 64.

Ruseste si romAneste.

Bacoaviul, Chisinau 1816.


fikKE4iPh finiiI 11d4AAki406 Oif4W1ld
KOTAW UM% 0"y4ATHCA I KHArit nricmenkr
CAMliFICIKAMH, HAF164ATACat El. I aKCApTunorptidsTu, Irk
WiCKOA fieccapAscrcoii
Swrii rAa.
1{61WHIHiliCK04 lliuTponciniru
I

linOfffillh

I"a"

Mina

I 4im6ip. 4Kit-

U;KTSp1t I niuTo3 46A 46 110iCKII aI 4139110


KApTF MOAAAKiltifWf. GAS Turmoil% 4H 65anituicica Tvnorpii4sTe AHlik Baccapasiia, 41
CihrITA 11/1HT00110Aif

RAW HHiSASA.

In 80, poste 46 pagini nenumerotate (numerotale sunt numai coalele, quaterniuni)


Pe verso titlului gravura Maicii Domnului.
Pn la pag. 9 se de', alfabetul mare, mic i grupe de litera; dala p. 10 se continua
cu rugaciuni. A apdrut la 20 Aug. 1815, In 1200 exemplare.
L. Ciobanu, Cultura ronOneascd in Basarabia, Chisinau, 1923, p. 79. C. C. Giurescu,
Bucoavna basarabeand din 1815, In Revista istoricd rorndnd I (1931) p. 124-128.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romanesti in Basarabia..., Bucuresti 1041, P. 14, nr. 6.

Bucuresti: Biblioteca Institutului de Istorie nationala (Facultatea de Litere).

395, Ceaslov, (Ramnic 1815).


Am vazut exemplar defectuos: in-8) mic, foile 3-416, numerotate. Tipar negru, 17
rnduri pe pagin.
Pashalia, care, Incepe la f. 398, are anul dela Adam 7323, iar dala Hristos 1815, artiLand anul tipririi.
In fata Minologhionului (f. 205 v.) este gravura Sf. Treimi, semnat, D. T. 1810.

Pe ultima pagin, sub o cruce incadratii In chenar, aceast notd tipritd:

S'au typrit i s'au diorthosit de Dimitrie Millar Popo VV Typograful5 RamilManultl.


Campulung-Muscel: Biblioteca M-rii Negru-Vodd, cota nr. 92.

www.dacoromanica.ro

144

MOLLIMIC, 1815

ifolebnie, Chi indu 1815.


4T(18 OItAILt 045171T111,

AeCv $111lleu,-K, Ae I FiiLh, (1-111.WhT6.111f1, WA tu MCTtiT'hASII, WA a (DAJASA, WA


GdSliTSA811, I ,\f.
HAZIPOLUCTAFISASA Gil r(8)pk I GTIOLYINATWNISA AOMHSASA il6CTOS I4aunPaT4T% Poccim:
Tk1xf1 ilit6NHAexllu1lO11h
*Ttioo,a Goojeil OLI a llp-k
IMPU,ATfhl T110(H)11,f,

Hila

rOilfCTAKIllAaMHI 4,111111P1TaGefl

druman'arreft

un'e

UqIsiire Ilp-ksnarokerreigni A6am ele 4111111PIT60611 11141P11 Gil 96160 POR T1111Le

4 *l'Amo 6HIMPAHIVICSASEI I ,NOM11 W A S'tUipSi KHi2I KGD1I,C14111llgIOgHqh, IBA a oto' CAAI 6HAfKplAHH1164CFA A6AMIlf 111 Apere HNWHNI

al-111111

I 060A0P(Alleff E111111COFAHHLOWAAW011I AGA11-111 111ApHAW136 HIMICH .1111K O-

116f1 : w

IliiglIOIKHIEe w UHK11lh ll1g1OK11qh, w S anee K mil .16sceti A6411.1H1


,sSel ah, 111A
MAMA HilfrAHI 11111Ptiefl 114111flIOEHG, cu S G6uti
4S1AH11,d CHIMPI1{

AHFILIACIA AIT6AMHf illtipfri HIlfrAHf aKaTelinineft 11111r110Elle fi : wit


HAI11101A11H46ACIA I ,N6AMNI MANA HAfrAllf ilII11H Ili111171.(igHe.
Ks gAill'OCAOKENTA
lliGdsreT8nSel .r.ApinTi1T6pwInSri Glr110,A,Le, ude S Ilpt C3c4sruktil8ntiel 141E0i:1(1h
6ajelIHTOOFIOAATh HHWAHiSA$A, 111A XoTiu8SI, CAS TV11141ATII KtipTt Stli1CTA, 41
Mvi1I

ut3migee llIOdd1i1111Kh : XAHK h()MI 1,5,8,4m4 K.MIT'hf1H4tOVIII Af 061'"1t'ISHH, WA


HApsit'Afec8{3emtvph Orklf eiTe, .tut. dIlAfiXlitIACKA Tvreorp.i4sie i HACCtiptiGilfA, 4f cX4S4111
C4S1-1TA tlLHTOIIGal
HAII1HirkSAS11 wit A XOTAIISASA. 4 KVWHH'ILS,
X1113.111 AfAil
4aqtvkAMA, sTKr. ph Afina HALL] erk q1 ASA% TO8116 71 ASA AMAMOS KSIELiHT5Aglia AlKisMpiff.
A811, AWIT.
171HAAKTILVHSAlk, r,
Cf

Format 16 x 20 cm., 128 foi; hrlie groasa, maslinie, cerneala neagra. Frontispicii,
vignete i initiale impodobite, In general putine i simple: cornul abundentei. In l'ata textului gravura lui lisus ca mare arhiereu, binecuvAntilnd.
Editii noi In 1816 (Bibt. rom. veche, III, p. 152-153, nr. 913) i 1862.
P. Constantinescu-Iai, Tipdrituri vechi rominesti necunoscute, la,i 1331, P. 8-10, nr.
3 (Cu greeli de transcriptie). Nu credem in existenta unui Nloliftevnic tiparit la Cliiindu 1815, semnalat de Virgil P. Arbore, Insemndri culese de pe marginea cdrtdor bi..ericesti din orasul Focsani, In Milcovia, III (1932), p. 58; trebue sa He o confuLie Cu acest
Molebnic.

Const. Vardalah; Arta retoricei, Viena 1815.


Greceste.
Tyiroptwilvij,csonazOstast xcipLY
Xivucl yeoki.tx;. 'A sotspweatex

ixXpoo

zoic

IrSpt6kbrrot; KupEot KopEot retopyty xxt Kowarcuttvy KapcaCq,


Tcti titTa0ccic `EX)ciiywy Dariat, rcapei Ktuyaravztvou !32p&XoO tob AiTureTtou.
13t6m1. 'Ex Tfic TonoTpxtpiacob qweedvoo vpep. 1815.

Arta retoricei, alctuit pentru tinerimea greceasca". lnchinat prea


i Constantin Caragea
nadejdile cele bune ale Grecilor de catre Constantin Vardalah, cel
din Egipt. In Viena. Din tipografla lui loan Schnirer. 1815.
luminatilor i ilustrilor Domnilor Domni Gheorghe

In-80, 3 foi nenumerotate, XaTI p., 486 p., 5 foi nenumerotate. Verso titlului alb; urmeaza o prefata semnata de Const. Vardalallos i datata: 'Ey Bouxoupeatioig
Matou a'
In paginele
poksT6 1iva, semnate de Const. Vardalahos i datate: 1813 A:x-p.Gpioa.
3. BotnoupiaTtov. Ultimele foi cuprind tabla de materii si o lista a abonatilor la volum, din
Bucureti, Craiova, Hios i la diferite coli (din (ard, "cale din la}i, Bucure-,,ti i Odesa).
Traducerea titlului de d. Alex. Elian.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romtlne (894 A).

www.dacoromanica.ro

AD/OGIREA TITLUL111 DE (TARUI. POI,$E1, 1815

145

Alexandru I, Irnpratul Rusiei, Manifest de inceperea razboiului,

Chiinau 1815.

Foae volant.

In-folio, 2 foi (tiparite numai 3 pagini).


Paul Mihailovici, Tipirituri ronulnelti in Basarabia..., p. 16-17, nr. 8.

klexandru I, Impratul Rusiei, Manifest la logodna marei cneghine


Ecaterina Pavlovna, S. Petersburg 1815. Foae volant.
In-folio, una foae.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronulnesti in Basarabia..., p. 17, nr. 9.

Descrierea plantei Pita tata rasca, 1815.

Foae volant.

Format 16,5 X 28,5 cm., 1 foae.

Rildcina acestei plante are un izu dulciu


lips numai Cu aceasta pot triii oamenii.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 28.

asa de branitoriu, cilt In vreame de

Ivan Marcovici G-arting, OcArmultorul Basarabiei, Scrisoare adresata


Mitropolitulai Gavril Banulescu, Chiinu 1815. Foae volant.
In-folio, 2 foi (din care numai cele 2 pagini interioare, sunt tipdrite). Scrisoarea,
datatii. Chisintiu, 20 Iunie 1815, incadrat, In chenar, hotrste Vinerea ca zi de tdrg, lar
nu alto zile de sarbatoare, nici Duminica.
Al. T. Dumitrescu, Poi volante, p. 330.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 1025).

Gavriil Binulescu-Bodoni, Mitropolitul Basarabiei, Sfaturi pentru


trimiterea copiilor la Seminar, Chkinu 1815. Foae volant.
In-folio, 1 foae.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronicInelti. in Basarabia..., p. 18, nr. 11.

Invataturi despre cultura cartofilor, 1815.

Foae volant.

Format 18 X 30 cm., 9 pagini.


Data: 12 Iulie 1815.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 28.

Ivan Marcovici Garting, Ocannuitorul Basarabiel, Scrisoare pentru


Foae volant.
repaosul duminical, Chkinu 1815.
1n-folio, 4 pagini (pag. 1 si 4 albe).
Paul Mihailovici, Tiparituri romcinefli in Basarabia..., p. 18-19, nr. 12.

&mull Pataki, Dr., Despre (-bona, [Cluj] 1815.

Foae volant.

Format 16,5 X 28 cm., 4 pagini.


Traducere din ungureste.
Dr. A. Veress, Oreinduieli rom vechi, p. 28.

Ucaz pentru adaogirea titlului de Tarul Pol,sei (Chi*initu 1815).

Foae volant.
In-folio, 1 foae. Se atrage atentia ca in tiptiriturile rom:Inesti, sa se adaoge la titlurile Imparatului si pe col do Tarstvo Pollscoe.
Paul Mihailovici, Timirituri romtinegi in Basarabia..., p. 17-18, nr. 10.
19

22671

www.dacoromanica.ro

146

CALENDAR, 1816

Calendar (Sibiu?) 1816.


loan Rou in Societalea de nuline, II (1925), p. 111-112 amintete un exemplar incomplet dintr'un Calendar al anului 1816, data flind determinat din elementele de pascalie.
Caracterele tipografice ar arata cd este tiparit In Sibiu.
ln-8, peste 180 pagini.
Cuprinde, Synaxarul color 12 luni (p. 1), Planetar (p. 17), insemnare despre steaoa
TigAra" (p. 45). Artare pentru seminte" (p. 47), Spunere de casnic? (p. 48), Gromovnicul lui radie Imp.rat (p. 53), Zodiacul (p. 56), Prognosticon, sau mainainte tire pentru
schimbarea vazduhului" (p. 71), crugul lunii (p. 03), Stdpnirea celor .,apte planete" (p.
101), trepetnic (p. 122), tmdduirea ciumei (p. 129), invatiituri despre cautarea in planete
(p. 132), Inceputul zodiile ce spun" (p. 110), pashalia (p. 161), cAteva curiosnice aflari"
(p. 172). Exemplarul vazut de noi n'are sfilrit, ultima pagina' avand nr. 180.
Bucureti: Biblioteca Academiei Rom.ne, copie fotografica (902 A).

Catihisis mic, Buda 1816.


KfITHXiGiG I
CAS
ciit..ivrk mlipTSpHC601, IIPAROCAtiltil HE% [UNTO CK6AMM Hit/HATO PWAIAHilliii WkAI AHN [tipa OlHrSACK'h, iui ADN IrkP 11,11111
4np1SHATI. 118 MHAOCTHRA 4rhAstiliwk
46,411Tillifil, KiCAPW Krialperi,
1L119411.
,
fiSAA Till'IORT ES ICTIATSAAA Kosevii Tisnorpa*iii I I 01":HHEFPCHTATiii
I

4
ii.

1816.

In-80 mic, 79 pagine. Pe foaia de titlu stema Ungariei. Far prefaVi.


Intrebrile i rdspunsurile sunt rAnduite
trei pri Pentru credinpi (p. 5), Pentru
dragostea cea cdira aproapele (p. 49), Pentru Nadjde (p. 61).

Piatra-Neamt: Biblioteca Gh. T. Kirileanu.

Inailiiturei pentru ultuirea varsatului, Chi in.,u 1816.


4R1ItlitTXPli :
C6AAA

IIIHTpS Q'%TS11Yk R1q1CATSASII,

IdlpfA1Ii 411AR H Ti Irkaillil Af

R14CATSASII *IiPICK11.

Ala

GAS THEVIITh, na
IIIK &MIMO%

AiO4TOpi,

1111191 TlIAAVIati

THnorosT,

ri

GillIKT IIGTOPRXPI'h,

AliA111A ilIGAIAAKIN'fiCK%, CAS TIN11111RTIL

ASC11

HACAptillai

THnorpAI$Tia

AliMSA POCCIFIACICK.

KNW MIES, AA Xiam% ratliTs

Ag

alKcapitic.

ASil (141.138,ipit.

In-8, 1 foae titlul (alb pe verso) i alte 9 foi.


C. Lacea in Dacoromania, III (1923), p, 800, nr. 3.
Sibiu: Biblioteca Universitatii.
Bucure0i: Biblioteca Academiei Romne, copie fotografici. (909 A).

Pravila cas(itoriei, Cernauti 1816.


1113fiRlil1e1

ca$

I lletIG

A1011IN N HT0Allf Ia 111011APPH

KritrikTO (111I

niwrp$

TOAT1

11,11011Ai

HiA111;h11111

LIEIijii

RINACT, CAS lipAIKHANA011 Ai Wllit inspriquipri,


KApfC101I,l1HASCI ANII KAI1TE
CAS TH1110 HT cno .Ton$Hintapt
AsIx-otHiiiilHA0(1 WCIEHT, CSE 11PHgfilritept nScAima.
CAS 11BECHAFIIIII,

11611110_311,11.

EIIIH, i

ESA

CAS TtflhlT aa HiTili

fiKKAP,A, 111311KHAINIT

1816.

www.dacoromanica.ro

Ttmorihi41

81:0-

ACTUL SFINTE1 ALIANTE, 1816

147

In-80 mic, de 41 p. Sunt 93 articole de lege din Capu al doile a parlii intd:i a Cartii
Pravililor de obste pargaresti: (p. 3). Fiecare articol are explicatii si concordante marginale,
cu alte articole ale aceleiasi legi.
Din titlul cu care fncepe textul la p. 3 (Despre Pravita sau Dreptu a cdsatoriet) rezultd c fn capitolul fntdi a/ prtii fritai Pravilele de obste plirgfiresti tratau alta problema,

iar capu al doile a fost rezervat numai casdtoriei.


Pnti, acum nu cunoastem vreo editie tip.rit a capitolului Intai.
Bucur0: Biblioteca Academiei Romne (917 A).

Prohodal Mantuitoralui Mistas, Buzgu 1816.


Astfel trecut pe o lista de crti, oferite spre vAnzare Academiei Romane, la 8 Decembrie 1941.

Psaltire, Brawv 1816.


4)6pHgriT8nsil npopwit J uII ./TurrhpAT I ORAA.
TeATI 140,ACMMI, IBA KS 11;MIITijiHM SiA ALMA, KS IrtillA111

j K8 iliorthmuu AA
111i1 KS I nomA-

A1411 AWP: KS ILIPAKAACSA 11114tleCTIA :tiiiI KS HACKAIITA. I AKSM 411T.Iftg,

Tvirkpihn.:1
4 3A6161 nirk ASMIIHATSASII, Wil nivk 4irknoTusii I 4111161AT Lt YfIScrplii (1)131411111GKXG
AtIHTIO. I KS Tnn, KlfAT8AAt1 014.6811 KvpiS. I KOHGTfIlITIIII

BOrfill. p 4 H

Tvnorpatta Ahh BP:IIIIEL,

191111 TV110104SSA (1)PHAPHr

XipzisSpr. j 1816.

In-40, 4 foi nenum. si 324 pagini. Titlul 1ncadrat Intr'un frumos chenar inflorat.
Deasupra cuvAntului Psaltirea" un ingeras. In paginile liminare invdtdturi despre citirea
psalmilor. In fata textului gravura mare a lui David, rugdndu-se in genunchi.
Dupd cathismele i cAntrile obisnuite, urmeazd: Polyeleul (p. 275), Cinstitul Paraas (p. 295), Pashalila (p. 309); pe ultima pagina, dupd Psalmii ceI ce 61 cetesc la vrme
de primejdie", aceste versuri:

vrea s'auz cu r4ne


Fonos dela oarecine
S zicA, c nu prea bine
S'au diorthosit de mine
loan litrac
Translator
loan Rou in Societatea de miline, 11 (1925), p. 111.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne (920 A); Biblioteca Seminarului de Istoria


literaturii romne vechi (Facultatea de Litere si Filosofie).

Psaltire, ManAstirea Neamt 1816.


Semnalatd ca existentd la Mandstirea Dobrusa (Soroca), de Const. N. Tomescu, In
Arhivele Basarabiei, 1(1929, p. 61; alt exemplar la m-rea Hrbovdt, semnalat de P. Constantinescu-lasi, Tiparituri vechi rominesti necunoscute, lasi 1931, p. 4, nr. 7.

Artal Sfintei Aliauf e, Chiin'au 1816.


KS mfma

Foae volant.

Oh1318, I 11011 f1l1C-1111,A,PX 4TA110 4111PilTli mil 074H-

rgPli Griamudrro'Pfo p T0TIT1 PGIOGLA, ii nqi, fs npqa, h npothi.


qtt 4tp1iniu,Ape. no T6T11 H01/6,0611.

www.dacoromanica.ro

Chi-

148

ACTUL SFINTEI ALIANTE7 1816

Una foae 48,5 X 41 cm, Cu textul pe 3 coloane. Impdratul aduce la cunostinta poporului Actul Sfintei Aliante incheiat intre Francisc 1, al Austriei, Fridrili Velgelmi, al
Prusiei i Alexandru 1, al Rusiei, la Paris 14 (26) Sept. 1816.
La sfarsit:

S'au t1mcit moldoveneste i s'au tipgrita in exarhiftsca Typografle


a Basarabier, in Chisin5.u.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 330-33E.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 1027).

Alexandru I, Impgratul Rusiei, Ordin de numirea unui lmputernicit


Foae volant.
ln Basarabia, ChisinAu 1816.
In-folio, 1 bao.
Pentru cauzele numirii,
p. 19-20, nr. 13.

v.

Paul Mihailovici, Tipdrituri ronuinegi in Basarabia...,

Bahmetev, Imputernicitul Basarabiei, Ingiintare, Chisinau 1816.


Foae volanta. Ruseste i romftneste.
In-folio, 1 foae; textul pe 2 coloane. Paul Mihailovici, Tiprituri ronilineqti in Ba.
sarabia..., p. 20, nr. 14.

Circulara pentru ajutorarea invalizilor de

re!' zboiu, 1816.

Foae

volant.
Format 17,5 X 29 cm., 4 pagini si un tablou anexat (Insemnare) ca formular. Data:
Viena 16 lanuarie 1816.
Dr. A. Veress, Ornduieli 7'0711. veclri, p. 28.

1816)

Forma de ectenii (pentru Cneghina Ecaterina Pavlovna), (Chisinau


Foae volanta.
foae, 10,5 X 9 cm.

Paul Mihailovici, Tiprituri romnefli in Basarabia..., p. 21-22, nr. 17.

Gavriil Biinulesen-Bodoni, Mitropolitul Basarabiei, Pastorala pentru


depunerea juramantului, (Chisingu) 1816. Foae volantd. Ruseste i rorntmeste.
In-folio, 2 foi (3 pagina tiparite). Textul pe 2 coloane.
Paul Mihailovici, Tiprituri ronuinegi in Basarabia .., p. 21, nr. 15.

Gavriil Bnulescu, Mitropolitul Basarabiei, Apel pentru depunerea


jurameintului, Chisinau 1816. Foae volanta. Ruseste si romaneste.
HOXIGIO ILIIMOGT110, j
IIIIIHHICKH1

1AA1111111116111

6Kcapx-h,

RH-

H X0111HHCKIII i, Hp011

In-folio, 1. foae; romaneste in coloana din dreapia. Indeamnd obstea su mearga la


biserici, pentru a jura credintd Imparatului Alexandru
Data: 28 lull 1816.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 330.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 1026)

www.dacoromanica.ro

TABULE INALTELOR PRZNIJIRI, 1817

Indreptare despre folosinta ghindei, 1816.

1 i9

Foae

Formal 16,5 X 27 cm., 3 pagini.


Recomanda oamenilor in ce chip s foloseasca ghinda spre hrand, In loe
de bucate.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 29.

Polihronismos (ChiOnau 1816).

Foae volant.

In-folio, 1 foae. Multi ani pentru Imparatul Alexandru I, Cnejii Nicolae si Mihail
Pavlovici si marea Cneghin. Ecaterina Pavlovna.
Paul Mihailovici, Tipdrituri rom4nefli in Basarabia..., p. 21, nr. 16.

Calendar, Buda 1817.


In arar, de Calendarul descris in Bibl. rom. veche, III, p. 183, nr. 933 (in-16", acesta
face parte din tipul Ghenealoghia impdra(ilor ci Calendar), mai exista un Calendar pentru
anul 1817, formal in-80 mic si cu titlul obisnuit, ea n calendarele din Bibliografie ca nr.
824, 870, 901 i anii preceder*:

Plii611MIPIO no Xtitin Aona XpIcToc 1817 ...]


Exemplarul necomplet al Academiei Ron-lame are 47 foi nenumerotale; ii lipseste
numai foaia de titlu, astfel ca exemplarul complet are 48 foi. Cuprinde partea calendaristica (f. 2v.-16r.), despre anotimpuri si ,.eclipsuri" (f. 16v.-18r.), Aratarea vremilor" (f.
18v.-20r.), Mare luare de sanca. pentru Intreaga tinerea santitatiI..." (f. 20v.-26r.), ,,Niste
anecdote sau Povestiri" (f. 26v.-32v.), cursul postelor prin tara Ungureasca, Ardl si tra
Romandsc,." (f. 33r.-36v.), insemnarea targurilor in Ungaria, Ardeal, Banal, tri din afara
Tara-Romaneasca (f. 37r.-46r.); urmeaz p. 46v. si 47r, cu tabele de economii si de
corespondent filtre florintii" unguresti i cei nemtesti, pentru a Incheia pe ultimele 3
pagini cu Insemnarea cartilor celor RomanestI ce se ella de vandut In CraIasca Typografie a Universittil din Peste. Un loc deosebit il ocup cartile lui Petra Maior, revizorul cartilor".
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano (933 A).

Carte de rugeiciuni, Buda 1817.


KMI1I'1,16P6 I A MSATWO I Paxiinadi. Ritmos I dson6c8n4uqu FaifI8/A 1101111iN I
00114E01CHIIKSM .jTJc Capit TVIVIORTf. I4 ExAn I it,t KWItrACICil TIfflOrpAdSit
T4TA AHH fliCTA. 11817.

In-160, 120 pagini. Rugaciuni de dimineat, spre somn, de pocainta, de umilintd,


cinstitul paraclis, catre Nscatoarea de Dumnezeu, Sf. Nicolae, cele zece porunci.
Multe gravan: pe tittu Maica Domnului cu lisas in brate; pe verso titlului icoana
Bunei-Vestiri asemanatoare cu cea din cliseul nr. 419.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne, ms. Gasier, nr. 58.

Addogire catrii Tablile Inalteloru Preiznuirt, (Chiinau 1817).

Foae

volant.
1 foae, 21 X 18 cm.
Zilele de sarbatoare sunt; 21 Aprilie, numele Cneghinei Alexandra Feodorovna si 30
August, numele Imparatului Alexandru Pavlovici.
Paul Mihailovici, Tipdrituri ronyinefli in Basarabia..., p. 22, nr. 18.

www.dacoromanica.ro

150

1NDREPTARE PENTRU TRECEREA V1TELOR, 1817

lndreptare pentru trecerea vitelor, [Cluj] 1818.

Foae volant.

Format 16,5 X 28 cm., 2 pagini.


Data: Cluj, 14 Sept. 1818.

Despre trecerea vitelor din Bucovina prin Transilvania i Ungaria.


Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 29.

Pravilele pentru rdnduiala scoatera sri, (ChisinAu 1818).


volanta. Ruseste i rom5,neste.

Foae

In-folio, peste 4 pag,ini (15 capitole). Textul pe 2 coloane.


Paul Mihailovici, Tiprituri ronyinegi in Basarabia..., p. 22, nr. 19.

Alexandru I, Imparatul Rusiei, Manifest despre naflerea Mariei, fiica

Cneazidui Nicolai Pavlovici, S. Petersburg 1819. Foae volanta.


In-folio, 1 foae.
Paul Mihailovici, Tiintrituri ronvIneqli in Basarabia..., p. 23, nr. 20.

Foae volana.

Formii la ertenii, Chisindu 1819.

In-folio, 1 foae.
Paul Mihailovici, Tiparituri romeinegi in Basarabia..., p. 24, nr. 22.

Instructie pentru nzagistratualigi, 1819.

Foae volanta.

Format 16,5 X 27 cm., 56 pagini.


Traducere din latineste: Milostiva instructie pentru magistratualistii, carii Reguiatia
UrbarialiciascA o vor duce in savArsire. (Executie)".
Dr. A. Veress, Ordnduieli roni. vechi, p. 29.

lifinduiala cantirii celor 1 psalmi deosehi, Bueuresti 1820.


Hill A011-1C111113-61 tIl.M
Ae '1,601
C.,11111 o1rmimil46nce HA AfWgIT I
IISOAOC CS*AITiCK HPHLIMISHT6APE TAVIAV1t1411T1
AliM6t1 dAAHIrkCICh. I fiKtiM SIN*
SHAME HA lI8AMIHATSA811 III H up4i .-1(u-knn,ATensil n6cTpe
6Y1HAPX iii11011AE Gmixa ROGNO,A, I 1180TAulA K.ipma 4-k Iiiic-kof4.koc-h,1
HpkC4iiILIsTs IH1 At Millf3i8 SAICSA 111HT(10I10/HT. I KVPIX
PAHAtikult1

iii;A1 CI&

K8g11111

dialrh KM)* C88 SAAWC w

fiXli.NP6111,171

iap

ICRATA

P8r1.111kIlii

1820.

In-160, peste 250 pagini.


Comunicat de d. Const. Dinu din CLimpulung-Muscel.

Gheorghe Kleobul, Manual despre inetoda alitodidartica, Ia0 1820.


Greceste.
D-1 G. Russu, profesor in Bucuresti, ne comunica titlul urmatoarei tiparituri:
'ExOecitq nepi

awixostaztvw-i,q v.se6s09, lasi 1820.

A. Papadopulos-Vretos,

NeoekX.

43c),),0).0TEcc,

II, p. 212.

K. Dien, Leulcolhea, II, p.

212 si Papadopol Calimah, Doua rdnduri din ist. coalelor, in ronvorbiri literare, XX
(1887), p. 175.

www.dacoromanica.ro

FORMA LA ECTENII, 1822

151

Bahmetev, Guvernatorul Basarabiei, Dispozitii pentru alegerea deputatilor, (Clii*intiu) 1820.


Foae volanta. RuseFAe i rorntinete.
In-folio, 10 pagini. Textul pe 2 coloane.
Paul Miliailovici, Tiparituri ronainefli in Basarabia..., p. 24-25, nr. 24.

Form4 la ectenii, Chisinau 1820.

Foae volantg.

In-folio, 1 foae.

Paul Mihailovici, Tiparituri romanefli in Basarabia..., p. 25, nr. 25.

Adunare a sta in/miar Sf. Eranghelii, Mn.d Neamtuiui 1821.


KS

i1,011t1PC- I S cnimgmtvp
IiilitrocAukinida ito'k cSiilipirtM811

Kvpitv Rtiw

herillill11t1111

G41111 :

iFkAIR,SiL

Kii(rk tiltSA%

mil I dittnic.noMT

ilpx1finictton

fh aplinvk
filISA 1821.

KSK :
:

CM; TI:1114HT,
ilionAtilKflii,

SI%

I GA/11K, illfIPIG

:jai

In-12^, peste 111 pag.; intro p. 58-59, 88-89, 108-109 sunt patru stampe mai mari
deca paginele obisnuite, cu explicatia tipirit pe verso ei. LAnga flecare gravura este
textul parabolei corespunzilloare.
Pe primele 15 pag., extras din theologhiia" lui loan Damaschin si pdrerile lui llie
Miniat si ale liii Dimitrie al Rostovului, asupra cultului icoanelor. Pe verso titlului (literete in paranteza, in original sunt omiso):

Dragostea i evlavira ce o au cel (de) Hs. Yubitorl hristianI spre toate

ad(anci) sfintele scripturr, iarl mai ales si cu covarsire spre sfintita Evanghe(lie), socotind-o cu mintea i avnd (gg)tite acste putine stambe la
pil(dele) sfintei evangheliI, le-am fntocmit du(pg) istorie i le-am typarit,
dupre cum (se) vad, cu blagoslovenila pr sfintitulu(i) stpAn, punand fnainte
cuvAntul pr cuviosulur pirintelul nostru Ioann Damaschin, cel pentru sfintele

icoane: (iara) putine grafurr ale altor sfinti Dascali ca s arAtm istorla
mal de departe Ora ce am fnc,eput la sfAnta evanghe(lie). Si accasta o am
t'Azul mal mult pen(tru) flor. Iar. dc, i altora le va pl(Acea), laudat Ele
numele DOmnulu.
t. Gr. Berechet, O carte necanoscuta Bibliografiei ronuineVi vechi, in Revista istorica,
24 (1938), p. 130-132.

Biblioteca lnstitutului de istoria vechiului drept rominesc.


Bucuresti: Biblioteca Academiei /imane, copie fotografica (1110 A).

Apel pentru aktorarea pribegilor cregini (Chisindu)


volantd. Ruseste i romneste.

1821.

Foae

foae. Textul pe 2 coloane.


Se precizeaza: afierosiri" in bani pentru folosul pribegitilor Greci i Moldoveni, ci
sa afla la Odessa si in Bassarabia".
Paul Mihailovici, Tiparituri ronuinefti in Basarabia..., p. 26, nr. 27.
In-folio,

Forma la ectenii, Chisinu 1822.

Foae volant.

t foae, 21 X 18 cm.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronaineti in Basarabia..., p. 27, nr.

www.dacoromanica.ro

29.

152

I. HANCU SI T. BOBEICA, TABLE LANCASTERIENE, 1822

Hann Iacov

Teodor Bobeica, Table lancasteriene moldovenegi

(Chi0nau 1822).
Foi volante, de GO X 52 cm. Se cunosc numai tablele nr. 7 (Citire din sfanta scripturd), nr. 23 (Tabla de aritmetica) i nr. 34 (Cuvinte de trei sloguri).
Etienne Ciobanu, La continuit roumaine dans la Bessarabie, Bucarest 1920, p. 21.
Stefan Ciobanu, Cultura romdneascd in Basarabia sub staptinirea rus, Chisinau 1923,
p. 87-90 (facsimilul tablei nr. 34).

Proscomidiia Sfintel LiturghiE, Chi0nau 1822.

Foae volant.

1 foae, 71 X 50 cm. Textul e tiparit pe 4 coloane i incadrat.


Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnefli in Basarabia..., p. 26-27, nr. 28.

Octoih, Cernuti 1823.


Directia Muzeului judetean din Rdauti refuzAnd Imprumularea exemplarultti, ne
multumim numai a-1 semnala.

Alexandra I, Impratul Rusiei, Manifest pentru logodnei, Chi0-

OA 1823.
In-folio, 1 foae. Anunt logodna dintre Printessa Virtembergului, Sarlota" cu Cneazul
Mihail Pavlovici.
Paul Mihailovici, Tipdrituri ronuinefli in Basarabia..., p. 29, nr. 32.

Alexandra I, Impratul Rusiel, Manifestul ti actul Sfintei Alian(e


Foae volant.

(1815), ChiOnau (1823).

1 foae, 45 X 36 cm. ; textul pe trei coloane.


Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnefti in Basarabia..., p. 28-29, nr. 31.

Dimitrie, Mitropolitul Basarabiei, PastoraM pentru infiinfarea ,scoalelor lancasteriene (Chi0nau 1823).
Foae volant. Rusete i romdne0e.
Formatul (t). Se anunta infiintarea de scoli In Chisinau, In Benderiu si pe la alto
lArguri". lnvatatorl vor fi Moldovenii cresculi la Seminarie" stiutori
ai limbii rusesti.
Paul Mihailovici, Tipdrituri rominefti in Basarabia..., p. 31, nr. 34.
i

Instrucfii pentru scrierea metricitor pi vedomostiitor de ispovedanie,

Chi0nAu 1823. Foae volant.


In-folio, 6 foi nenumerotate + 2 foi.
Paul Miltailovici, Tiparituri ronidnefli in Basarabia..., p. 29-30, nr. 33.

Ingiinfare despre agizarea soroacelor de apelatie, Chi0nu 1823


Foae volanta. Ruse0e i romAne0e.
In-folio, 4 pagini.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romcinefti in Basarabia..., p. 27-28, nr. 30.

Patent impotrira schimosirii trupului, [Cluj] 1823.

Foae volant.

Format 16,5 X 28 cm., 1 foae.


Data: 23 Dec. 1823. Este vorba de impiedicarea obiceiului de a-si ,,schimosi" trupul. ca

sa nu mai fie luati 1n armat.


Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 29.

www.dacoromanica.ro

153

FORMA LA ECTENII7 1825

lIrisovul ha Alexandra illavrocordat (Chiinu 182i).

Foae volant.

Rusete i romnete.
In-folio, 8 foi. Tiparirea in ruseste

romaneste a hrisovului tiprit la Iasi 1785

(v. Bibl. rom. veche, II, p. 306, nr. 490).

Paul Mihailovici, Tiparituri romelneqa in Basarabia..., p. 31-32, nr. 35.

Indreptare despre modul finerii de contumacie, 1824.

Foae vo-

lant. Romne* i ungurWe.


Format 17 X 29 cm., 17 pagini.

Indreptare. Despre modrul tinerii de Kontumatie fara inchidere, caro spre binele
gazdelor Cu vite din Ardeal s'au Ingaduit, dup, care ciurdele de marha si acelora productumuri in vreamea primejdii pot trai".
Dr. A. Veress, Ordnduieli

rOM.

vechi, p. 29.

Pravile pentra dezra dacinarea faptelor rete (ChkinIu 1824).

Foae

volant.
In-folio. 8 pagini. Ucaz al Sinodului catre Mitropolitul Dimitrie al Chisinmlui.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronidnegi in Basarabia..., p. 32, nr. 36.

Ceaslov, Bueureti 1825.


TZP01101'1011. IImk-it

InGoGaog. fiKsm 4TXI

tiq1

:irp8 alliCT

TIfirnkpliT 4 aliAlAi 11irk411-kAtivATSall ii6cTpS I AMH IFNIFO'He A1111IIITPIX I 11111f1


CiiII,ITSa%Si (101)0111iCK011 III1 IVINT130110MT T64T111
118 BAArOCAOKillTIA II
OilirpognAxia I 1111"PIX KvPix rellroPie, filp Ks kIenTSAna AtimwknSil I i'lliacTtich
XAkai fitivrTe IlmisS. 4 ESKSpitikil, I ofICMG.
In-folio, 4 foi. nenumerotate + 567 pagini. Verso titlului alb. Urmeaza, pe paginele
nenumerotate, Simbolul sfantului Athanasie, Patriarhul Alexandria? i Insemnare ..." a
cuprinsului. Deasupra Simbolului credintei este un frontispiciu identic. cu cal din Psaltire,
Buc. 1820 (v. facs. nr. 404), iar la inceputul textului propriu zis (pag. 1) alt 'frontispiciu,
semnat _tpomoriax KOCTINTIA. Pashaliia" incepe la pag. 553.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Roman% cota 1238 A. (Cumparat dela d. G. Finkelstein, ca.re mi-a comunicat cartea).

KOGKOA, I

Schematismas... cMri dioecesis Magno- Varadinensis graeci ritus catlio-

licam, Oradea-Mare 1825


Cluj: Biblioteca Muzeului ardelean (comunicat de dr. Sabin Muresan).

Adfiogire la tabla 1zparategilor zile,Chi*inu 1825.

Foae volant.

1 foae, 22,5 X 17,5 cm. Se adaog la zilele victorialnice" si 21 Aprilie si 25 Iunie.


Paul Mihailovici, Tipriluri rominegi in Basarabia..., p. 34, nr. 41.

Forma la ectenii, ChiOnu 1825.


1 foae, 21 X 17 cm. (pentru Imparatul Constantin Pavlovici).
Paul Mihailovici, Tiparituri romdnegi in Basarabia.... p. 33-34 nr. 39.

Forma la ectenii, Chi0nau 1825.

Foae volant.

In-folio, 1 foae (pentru Imparatul Nicolae Pavlovici).


Paul Mihailovici, Tiparituri romdnegi in Basarabia..., p. 34, nr. 40.
20

www.dacoromanica.ro

154

FORMA LA ECTENII, 1825

FormA la ertenii, ChiOnau 1825. Foae volant.


foae, 21 X 17 cm. Data de tiparire 23 Iulie 1825.
Paul Mihailovici, Tipeiriluri romdnesli in Basarabia..., p. 34-35, nr. 42.

lnytiinfare despre schimbari fiscale (Chiinau) 1825.


RuseVe i romanete.

Foae volanta.

In-folio, 2 foi. Textul pe 2 coloane.


Paul Mihailovici, Tiprituri ronvinegi in Basarabia..., p. 33, nr. 38.

Nicolae I, Imparatul Rusiei, llanifest de iertarea ;si ayararea pedepselor yi a darilor, (Chiinau 1825-1826). Foae volanta. Rusete i ro-

manete.
In-folio, peste 12 pagini. Data cu prilejul ineoronrii.
Paul Miliailovici. Tipariluri ronvinefli in Basarabia..., p. 35-36, ni% 45.

Baroaou'i (Bucureti 1926).


Exemplarul Academiei Bomne, defectuos, are tirmatorul tillu reconstituit
de mn:

cris

Bucoavna pentru fnvatatura pruncilor. De a se deprinde atat la


cunoaterea sl6velor, la slovenire,
dela CNmea.

la cetanie. Bucureti 1826, in tipografia

In-80, de 6 foi nenum. -I- f. 9-48 ((lela inceput lipsesc 2 foi). Cerneala negra si
rosie; distributia rndurilor pe pagina foarte neegala: de cele mai multe ori cAte 19 20
rnduri pe pagin.
Primele 5 foi cuprind materie de abecedar. Dela f. 8 inainte cartea cuprinde
toarele rugAciuni: RnduTala vecerniei", f 8-13. Prochimenle de preste toata saptamAna`
f. 11-15. RA,nduTala utreniei", f 16-23 r. Rnduiala sfintei 1,)turghii" f. 23 v. 38".
Acestea st cAntd, elidid se iinbraca arhiereul", f. 39-42 r.Diferite rugaciuni, f. 42 v.-45 r.
Invata.turi bisericesti" f. 45 r.-46. Despre Tn ce chip sa cado crestinului pravoslavnic
face semnul sfintii cruel", f 47-48 r.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (1207 A\.

Paladi Teodor, Aberedar lancasterian, Bucur4I 1826. Tabele.


Abecedaru, sillabismu, lectura, Aritm. Gram. Geogr. istor. i alte di

ferite cunoscinte imprimate In table de perete. Teodor Paladi, ed. Sola.


Asad este citata de D. Iarcu, Bibliografia chronologica ronvind, Ed.

II, Bucuresti

1873, p. 28.

S'a tiparit in tipografia Stolnicului Clinceanu, cu 2000 lei (cf. V. A. Urechia, Isloria
qcoalelor dela 1800-1861, tomul I, Buc. 1892, p. 113).

Strastizir, Buda 1826.


Diaconul Nicolae M. Popescu, Prin Banalul Timi.oarii, Bucuresti 1919, p 78.
Exemplar la biserica din Boca-Nlontan.

Afiy pentru reprezentatie de sramatorie, Ia0 1826.


Foae volanta.
Iiiwgn I KS 1103K0Ailllia
SKI
CTIONMHIIIH. I Xti 1826 'ilvr8er 5. It
uIIcTASmirkAgri
LLA

MoTonomil 11,ScKS, tSollTil

MIIIIIPWSrSPri.

www.dacoromanica.ro

111SPil

I AUKSIIHKO

(1)11311KM1H-

FORM LA ECTENI1, 1827

1.55

1 foae,39 X 26 cm., textul incadrat de chenar. Dup titlul de mai sus, toat pagina
e ocupat, ca PrescrierP Cu deamdruntut.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne, Foi volante, XIV, puteo, I.

Infliiniare pentra organizaren ocolafilor, (Chisinau


volant, ruseste si romAneste.

1826).

Foae

In Bibt. rom. veche, III, p. 669, nr. 1451, descriind aceast tipritur. de 2 foi, am
din anal 1829.

datat-o dup d. Aurel Saya

TinAnd seam de titulatura ,,namestnic al Oblastii Bessarabiei", existent in tipariturd, dar desfiintata dup, 1828, clit si de o not manuscris. din 1826, pe exemplarul Rey.
Muzeului Istoric-bisericesc din Chisin,u, foaia pare a se fi tiprit in 1826.
Paul Mihailovici, Tiparituri romdnesti in Basarabia..., p. 37, nr. 48.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne (Foi volante, mapt Aurel Saya").

Impratul Rusiel, Desinin[ire de svonari, Petersburg


Foae volant.
Nicolae I,

1826.

In-folio, 1 foae tiprit pe ambele ?ete. Svonurile desmintile sunt: c, vor fi scutiti
de dan; c, nu vor mai fi supusi stpnilor.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronuinesti in Basarabia..., p. 36-37, nr. 47.

Nicolae I, Impratul Rusiei, Ingiintare despre saccesianea tronalai,


Moscova 1826.

Foae volant.

In-folio, 1 foae, tipitrit pe ambele fete. Mihail Pavlovici, fratele Imp.ratului, declarat clironom, pn, la implinirea vrstii legal, a Cneazului Alexandru Nicolaevici.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnesti in Basarabia..., p. 36-37, nr. 46.

Polihronismos, Chisinu 1826.

Foae volant.

In-folio, 1 foae tiprit numai pe o fat.


Paul Mihailovici, 7'ipdrituri ronuinesti in Basarabia..., p. 38, nr. 50.

Molnar, Ioseph, Betrachtungen fiber die vereinigte allgemeine Versargangsanstalt, Viena 1827.
Nemteste.
TetrAtungen

iiber bie mit ber erifen tifterreicbifcben Spatfaffe nercinigte affgemeine


et0 ibrent miirbigiten unb fofgeurciCten Oelicbtinttulte af mornfircbeg
Sobltbeitigteitsnrtitut. 3tir Oeberaiegung meiner Baifengeftibtten ber I. t. flernichichen

Q3erorgunganrtaft,

.frittee bargefiefft non

F:11ent) Egotnar non Tiliifferbeim, Vab-Oberlieutenant be

bein t. I.

1310-gommanbo in Sien.
sien, 1827, Oiebructt unb imMerlage be carI Oierolb.
In-8, XXII + 118 pagini. Din prefat aflm c autorul a intemeiat Institutul gene-

ral de pensil la 12 Februarie 1825 si recomand civililor si militarilor s, se inscrie la


acest Institut care asigura, prin mici cotizatii, plata regulatil a pensiilor si rentelor.
Andrei Veress, Oeoa despre viaja f i activitatea doctorului loan Manar Pluariu f i a
fiului sdu, in Anuarul Institututui de istorie nalionald, III (192i-25), p. 571-572.

Forind la ertenii ;si adrtogire la tabla Impeireitegilor praznice, Chisinu 1827.


Foae volant.
In-folio, 1 foae.

Dupa ectenii, se adaog, zilele 9 Sept. si 21 Mai la praznicele imprtesti.


Paul Mihailovici, Tipdrituri romanesti in Basarabia..., p. 38-39, nr. 52.

www.dacoromanica.ro

MOLITVi LA 1NGROZIREA DE FOAMETE, 1827

156

Molitvd la ngrozirea de foamete. (Chisindu 1827).

Foae volantd.

Ruseste i romneste.
In-80, 4 pagini. Cuprinde cereri la ectenie rugaciunca patriarhului CaDist.
Paul Mihailovici, Tipetrituri ronuine$li in Basarabia..., p. 39, nr. 54.

Nicolae I, Imptiratul Rusiei, Manifest la napterea fiului Constantin,


Foae volant.
Petersburg 1827.
Paul Mihailovici, Tipetrituri ronidnqti in Basarabia..., p. 38, nr. 51.

Ceasoslov, Bucure0i 1828.


11t1G00110'll

Ktiof

(WM S A6atv tbalm cm; THirmiliT Mirk

11111(111*

Illind0111111
T6ATIt ITOSKOCASHLA SilltirkT6(11.
4111PAT I fi T6am Pwciin : firip6411, linp6q11, filiptitl. Illii KSlinarocnoititam
upliatkripuintSaSei mil
S1dAN

11/11Tp0110AiT :

fiNKNP6111171

KVTIN KflP l'PHUOTie.

I4

/UMW

Tvnorpa$Ta mna

In-8^, 2 foi nenum. + 370 foi. Verso titlului alb. La pag. 4 liminara gravura Mantuitorului. La pag. 356 Insemnare cum s citesc Evangheliile...", iar la p. 369-370 Pascalia pentru anii 1827-1955.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (1362 A).

47L Ard tare pentru rdnduirea recensameentului, (Chisinu, circa 1828).

Foae volantd. Romaneste i ruseste.


In-folio, I foae.

Paul Mihailovici, Tipetrituri ronidnqti in Basarabia..., p. 43-44, nr. 62.

Instructie contra ciumei la vite, (Chisindu) 1828.


Ruseste i romb,neste.

Foae volantd.

In-folio, 10 pagini nenumerotate.


Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnefti in Basarabia..., p. 41, nr. 58.

1828).

In,stiintare pentru guberniile declarate sub stare militar, (Chisindu


Foae volantd. Ruseste i romneste.

In-folio, 2 foi, cu 13 instructii.


Paul Mihailovici, Tipetrituri rom4ne4i in Basarabia..., p. 40, nr. 56.

Ingiinf are. (Chisindu) 1828.

Foae volantd.

In-folio, 1 foae. Se opreste tinerea in gazda a dczertorilor ostene;ti, a fugardor


deobste a oamenilor fdrit pasaporturi .... Data: Anulu 1828 Iuliu 31 zile.
Paul Mihailovici, Tipdrituri rom4negi in Basarabia..., p. 41, nr. 63.

Nicolae I, Imparatul Rusiei, Ingiintare despre moartea mama sale,


Petersburg 1828.
Foae volantd.
In-folio, 1 foae.

Paul Mihailovici, Tipeirituri ronvingli in Basarabia..., p. 40, nr. 55.

www.dacoromanica.ro

INFIINTAREA IARMAROCULUI DE SF. D1JMITRU, 1829

157

Ucaz pentru curmarea tugaritului, (Chisinau) 1828.


Ruseste i romneste.

Foae volanta.

In-folio, 4 pagini.
Paul Mihailovici, Tiparituri romilnefli in Basarabia..., p. 40-41, nr. 57.

Mihail Vorontov, Imputernicitul Basarabiei, Instiinlare de.spre ciumd

(Chisinau 1828). Foae volant. Ruseste i romneste.


In-folio, 1 foae. Editia J-a.

Editia a II-a, putin deosebit, a aptlrut In 1829. (v. Bibl. rom. veche,

nr. 1452).

III, p. 668,

Paul Mihailovici, Tipdrituri romdneVi in Basarabia.., p. 42, nr. 50.

Mihail Vorontov, Instiintare pentru u;surarea fi plata dirilor, (Chiinau 1823-1828).


Foae volant.. Ruseste i romneste.
In-folio, 1 foae, Tipritit pe ambele fete.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnegi in Basarabia..., p. 42-43, nr. 60.

Psaltire, Bucuresti 1829.


CAS TVIVIOT ASH.%

Ilpop6KSA84 I mil .it.wtotiTSASA I Aflak. I K.ipe atCgA1 4T7kA1 00411


a T.ialTi% ilptutocnktint
111/11111* 2i'IJAA1E11 a DAUSTiOHHKSASA 111

AirkritTp'16,I HHKO'llfle IhiglIOR1111.


iuip,finp6mi. HD KS BAAFJCAORil-DR

rpuroPie. 4

fintxpegift. I

4111/Pfl'T.

SKi;M

4 Tvnorpi M

TC,4T1. Pwcciia: filip6411,

liIHTPOHOMT

K1rPiX Krp

11Hubwk oilfaKO.

In-80 mic, 276 pagini. Pe verso titlului o gravura cu David In templu, avAnd un
filacter In mana.
Bucure0i: Biblioteca Academiei RomAne, cota 1429 A (cumpdratit dela d. Gusta.v M.
Finkelstein, care mi-a comunicat cartea).

hzstiinfare pentru (*met", (Chisinu 1829).

Foae volant.

Format 33,5 X 21 cm., 6 pagini (24 instructii contra rdspAndirii ciumei fa judetul
Orheiului).

Paul Mihailovici, Tipdrituri ronulnefli in Basarabia..., p. 45, nr. 65.

1829.

Instiintare despre trecerea armatei rusesti peste Balcani, (Chiintiu)


Foae volant.
1 foae, 16X18 cm.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnefti in Basarabia..., p. 46-47, nr. 69.

Pravili pentru dizradecinarea creicimariei, (Chisinau) 1829.


volant. Ruseste si romneste.

Foae

In-folio, 10 pagini, cu 31 paragrafe.


Paul Mihailovici, Tiptirituri romelnefti in Basarabia..., p. 46, nr. 66.
1829.

Ucaz pentru infiinfarea iarmarocului de Sr Dumitru, (Chisinhu)


Foae volant. Ruseste i romneste.
In-folio, 4 pagini (p. 4 alba). Textul pe 2 coloane.
Paul Miliailovici, Tipelrituri rbnuinqti In Basurabia..., p. 41-45, nr. 64.

www.dacoromanica.ro

158

CEASLOV, 1830

Ceaslov (Sibiu 1830).


In-80, f. 17-288, tipar negru, 19 rAnduri pe pagind. Initialele mari, ornate *i mai
multe gravan.
Exemplarul Academiei Rormine fiind tr Inceput i fdrii sfilrit, nu se poate data
Cu certitudine; pentru acest motiv, am luat ca temeiu afirmatia unei notite manuscrise,
care spune cd este din anul 1830. Literele i gravurile par a fi ale tipografiei romilnei}ti
din Sibiu.
Cuprinsul: Rdnduiala utreniei (pnd la f. 29 r.), Ceasurile (f. 29 v.), Inceputul obednitii (f. 52 v.), Pavecernita mare (f. 60 v.), cea midi. (f. 90 r.), Rugaciuni (f. 96 r.), Poluno*tnita (f. 108 r.), Synazariul (f.144 r.), Troparele i Condacele (f. 193 v.), Slujba AcatInstului (f. 228 r.), Paraclisul Maicii Domnului (f. 254 r.), Slujba Impart4aniei (f. 265 r.).
Bucureti: Biblioteca Academiei Romilne (1481 A).

Moise Noak, Heroicon acrostichio echonicum Domino Alexandro ab


Latine*te.
Hohenlohe, Oradea-Mare 1830.
H PROICON I ACROSTICHIO-ECHONICUM celsissimo ac reverendisDOMINO PRINCIPI I ALEXANDRO I ab I HOHENLOHE I DE 'WAL-

DENBURG et SCHILLINGA, I Cathedralis Ecclesiae M. Varadinensis I CANONICO, insignis ordinis Bavarici S. Georgii, I ordinis item equestris melitensis I EQUITI, I Venerabilis Consistorii Episcopalis Ma gno-Varadinensis,

et Inclyti Comitiatus Bihariensis tabulae judiciariae

ASSESSORI, I XV.

Calend. April. I Festivam Onomasin recolenti I oblatum.


Magno-Varadini, I Typis Jannis Tichy I 1830.
In-160, 6 pagini. Pe verso titlului, dupa un citat din Horatius (Cann. Lib. I, od.
XXXII), urmeaza rezolutia de imprimare a Censorului Ladislaus Gedeon.
Initialele versurilor celor 10 strofe dau

Magnus Alexander saevos devicerat hostes; noster Alexander mundum


devincere novit
La sfdrit: Cecinit M. Noak.
Budapesta: Biblioteca Nationald.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romilne, copie fotograficd (1490 A).

Schematismus.. cleri dioecesis ilagno-Varadinensis graeri ritus catholicorum, Oradea-Mare 1830.


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitdtii (comunicat de (Ir. Sabin Murean).

Ingiinfare despre curlifirea Basarabiei, Cl*indu 1830.

Foae volantd.

15 Aprdie, cand
In-folio, 1 foae. Curatirea este fixatd futre 30 Martie
nu trebue s iasd afara dintru ale sale ora.e, tilrgmoare i sate.
Paul Miliailovici, Tiparituri romlinqii in Basarabia..., p. 48, nr. 73.

Istoria suinf liii JI-ni Neamtutui i Istoria Sfintei [mane


Domnului (MAndstirea Neamtul 1830). Foae volantd. Romdnete i sarbete.
Primul text (f. 1) titlul
Incepe lIfirrpts
(ono aiA1141

IGTMPFC.1.
EHCiptitar ,

Cl,

H8t6JJt

0..i811$11).

www.dacoromanica.ro

2K8A1

1110Havriirk

UCAZ PENTRU VIRSTA TINERILOR CUNUNATI, 1830

159

Al doilea text (f. 2-4), tillul


iGTOPia. I ligHTO nirk G4sfiT4 1164/111 S npi
M ASilHfSiS, IIJ1 f1t+013* (1)146apol

4iiTII GT-knhsufil II64CTPI

CAS S*AAT 4 cloticfetivrie 11111-

pul 411TEil Alwrpoltuoniti SAlOMKifl. GISptir11 M flpkjciiIT


Tp0110SAT8A

11A EFAT 1723.

In-folio, 5 foi nenumerotate (a 5-a albd). Tiparul negru, pe 2 coloane, cea din
dreapta in sArbeste. Frontispicii i vignete mari, inflorate, In capul si la sfArsitul flecdrui text.
Nu se arar locul i anul tipdririi; tehnica tipograficd pare a fi cea dela M-rea
Neamt. Am datat cu anul fabricarii hArtiei, 1830, pus ca filigrana* la f. 2 si 3.
Primul text, dupd ce spune c sfintirea s'a facut de Theoctist la 14 Noemvrie 1497,
indicie astfel:

Masa Istorie s'au aflat fntru o sana Evanghelie Sarbeasc, scrisA


cu mana pre pergament, ce Taste s't pan. astAzT intru Vast, SfAnta Mo-

nastire a Neamtulut
Al doilea text povesteste despre declararea bisericii din Moldova ca autocefald, de
ImpAratul bizantin loan Paleologul, in vremea lui Alexandru ce! Bun (precum si de mai
multe daruri ale aceluiasi Impdrat, printre care si 2 Icoane: una, cu Maica Domnului
Sf. Gheorghe, ddruitd lui Alexandru ce! Bun; alta, cu Sf. Ana, ddruild sotiei lui Alexandru
cel Bun, care si ea a ddruit-o M-rii Bistritii. Textul incheie astfel:

$i Vasta Istorie o am scris eu Gheorghe smeritul Mitropolit al MoldavieT, Cu mAna mea.

laxa cand au fost Nicolae Grammaticul la Monastirea Neamtulur, de


au talmticit IstorTa Vasta, de pre acle hrysoave ImprtestI i patrier1655
hestf, In zilele luT Stefan Gheorghie Voevod, era veleatul dela
Fevruarie 17, iard dela Bltranul Alexandru Voevod era veleatul 1401.
SfArsit.
Adevarul acestei istorii, in ce priveste autocefalia bisericii din Moldova, a fost
contesta!, de Episcopul Melchisedek, Chronica Romunului, Bucuresti 1874, pai tea I, p. 86-100.

In ce priveste fragmentul despre istoria color 2 icoane, Mitropolitul Gheorghe insusi recunoaste ca a compus-o dupd material tradus de Spiitarul Nicolae Milescu. P. P. Panaitescu, Virolas Spalhar Milescu, Pars 1925, p. 169 revendica acestuia dreptul de autor, intemeiat :7i pe izvoare rusesti.
Bucuresti: I3iblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 337).

489. Sf. Sinod, lIcaz pentru varsta tinerilor elmitnati, (Chiinau) 1830.
Foae volanta. Ruseste i romneste.
In-folio. Se fixeaza vArsta de 18 ani pentru barbati si 16 ani pentru femei.
Paul Miliailovici, Tiparituri ronu?nesli In Basarabia..., p. 47, nr. 70.

www.dacoromanica.ro

ADAOS
Domnul dr. Sabia Murew, prim-bibliotecar al Universal:4H Cluj-Sibiu, a avut amabilitatea a ne trimete lmuriri pentru rrai multe tiprituri. Lmuririle venindu-ne in tirnp
ce ajunsesem cu corectura fu pagini, suntem nevoiti a le folosi sub forma uraditoarelor adaose:

114 a. Invdta turd cregineasea, Blaj 1755.

Editia II.

InvAtatura cre5tinease, prinri intrebki i easpunsurr, pentru proi adapostirea lipsii1or. Acumil Inti tiparit, cu

copseala 5coale1orti

blagoslovenifa prea-o-sfintitulur Kiri Kirti P. Pavelti Aarontl, vldicAi Filgara5u1ui. In manitstirea sftntei Troit. dela Blaji. Martie 6. 1755.
In-S0 (16 x 10 cm.), 2 foi nenum. 82 foi, + 8 foi nenum. -I- 28 foi. Pe verso titlului,
o gravurd reprezentAnd Sfnta Miinastire dela Blaj, semnata de Vlaicul, cu urmaloarele versuri:

Troitrf s'au numit Hramul

Ca sa pAzeascA totti neamulti.


Spre sfrit, cele 8 foi nenum. cuprind Insemnarea pe scurtfi a sfintelor Taine,
iar ultimele 28 foi num. contin: Dialogostit Uceniculu(i) cu dascalulfi.

O alta ediie, putin schimbat, dar aparuta tot in anul 1755, a fost descris mai sus,
p. 73, nr. 114. A treia editie, din 1756, v. mai jos, nr. 299.
Sibiu: Biblioteca Astra.

177. Paten,c de tolerant , Blaj 1782.

Foae volant..

In-folio, 4 pagini nenumerotate. Datat: Viena, 20 Aug, 1782, contrasemnat de grof


Karol POI, la porunca lu Alexandru 1-16rvat. Se adreseaza Homanilor de lege greceasca
i celor uniti, ca s trlasc In armonie i amintete patenul dat In acelai sens in 1761
(v. mai sus, nr. 124, p. 77).

180. Psaltire, Ramnic 1783.

Psaltirea proroculul Davidti, acurnti intru acestii chipu tiparit, intru


intAia domnie a prea tnltatului domnti Io Nicolae Constandinti Caragea
Voevodti. Cu blagoslovenlla 5i toata cheltuiala prea stintii sale iubitoriuld
de Duninezcu kir Filaret episcopulti RAinniculuT. La anulti dela Aclama
7291. S'au tipgrit de popa Constandin Mihail Popovici tip. RAm[niculurj
Format 10 X 15,50 cm., 293 foi num. + 1 foae nenum.

182. Citverntare despre taina preoliei, Viena 1781

Cuvantare despre taina preotiei, carea cu prilejul liturgiei cer dintai


ce au slujit C. P. Ioann Girtan paroliu5u1 in Sambaceag, s'au zis in bisea-

www.dacoromanica.ro

GRAMATICA LIMBII FRANCEZE, 1806

161

rica catedralnic grecesco-pravoslavnic a raza-Mari, prin C. C. Simeon Magiar, prefectuwl s,coalelor, In 21 de zile a lui Martie, anul 1784.
In fraparteasta (sic) cetate Vienna, la boeriul Iosifil de Kurgbek, la
(sic), rsritulur tipograf 178i.
In-40, 15 pagini.

Bucoavnci, Sibiu 1803.

Bucoavn pentru invttura pruncilor, ce cuprinde fntru sine rnduiala vecernif i a utrenier i a sfintelor liturgir, cu priceasnele de peste

sptmn. 5i la praznice Imprtetr, grece0,e i romnete. Si ceale


zeace poruncf ale lur Dumnezeu i alte invtturr bicerice*tf. Sibil, In Tipografira lui Ioann Bart 1803.
Format 10,50 X 10 cm., 64 pagini.

Ode... domino /oanni Bob..., Cluj 1803.

Ode Excellentissimo, illustrissimo, ac reverendissimo Domino Domino

Ioanni Bab de Kdpolnak-Monostor, dei et apostolicae sedis gratia per


Transilvaniam graeci ritus unitorum episcopo Fogarasiensi, s. c. r. ap. Majestatis status consiliario actuali intimo dum Claudiopoli erectam impensis
suis ecclesiam die 28 Augusti anni 1803 sacro ritu consecraret, oblata.
Claudiopoli Impress. Typis Collegii Reform.
In-80, 3 foi nenumerotate.

298. Onomasticon... principis Josephi, Buda 1805.

Onomasticon serenissimi hereditarii principis regii archi-ducis Austriae et regni Hungariae palatini losephi Pesihini anno MDCCCV. Inter
concentus musicos lingvls Latina et nationum Hungariam incolentium celebratum. Budae, typis regiae Universitatis Pesthanae. 1805.
In-40, 61 pagitii. Bibliograflez aceasta tiparitura ocazionald, care cuprinde 7 poezii
in diferite limbi, pentruca filtre ele figureaLa i un dialog filtre Oprea i Bucur, In romdnete, scris Cu Mere !atine, de George incai". Incipit: Idrnd, frt! du trecut.

308 a. Caragea, loan Nicolae Constantin, Gramatica limbii Iranceze, Viena


1806.
Grecete.
rpall.[LavrixN faXXerTic azpt* StaexazaXia ro5 tryliriXot-e(zon, fisonsescref.rou zai nocpoycciTou ccAivzon %al tiasv.6voc na Oir7po6Xxxia xopEou xup(on Icovvon NtxoXaou
Airszpia4. 'Ev ,c-Ta `EXX7Ivtxi,) TUircrypcupiq FewpKowascrerEvon KapactCa. 'Ev Btivv7,1

Tfoo Bevakou 1806.

Invttura Gramaticei franceze exacte, a prea Inllatului, prea cucernicului i prea fnteleptului stapAn i domn al fntregei Ungrovlahii, Domnul

Domn loan Nicolae Constantin Caragea. In Viena Austriei. In tipografia


greceasc a lui Gheorghe Vendoti 1806.
In-80, 8 + 461 pagini+ 5 foi nenum.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.
22671

21

www.dacoromanica.ro

162

1. BARAC, GRATULATIE EPISCOPULUI VASILE MOGA, 1811

341. Barac Ion, Gratulatie episcopulai Vasile Mogn, Brmov 1811.

Gratulatie fntru cinstea prea-o-sfintitulul domn Vasilie Moga, episcopuluf neunit In M. Printipat al Ardealulur, sfintit In Carlovit, la 23 Aprilie,

anno guando pecunia mox fatis agitatur iniquis sacra papirus opis sin
ubi solvitur aes.
Format 18 X 10,50 cm., 8 foi nenumerotate. La sfrsitul versurilor urmeaza:

loan Brac, translator magistratualis In Braov. Bra5ov, In 29 lunie,


anul deja Hs. care s'au suit In bani prea tare (sic).
346. It6zsa, Georg. Const., Oratio de praestantia praxeos medicae nationalis, Viena 1811.

Oratio de praestantia praxeos medicae rationalis, occasione collocatae in auditorio practico effigiei, illustrissimi, caleberrimi ac doctissimi
I. V. nobilis ab Hildenbrand, sac. caes. reg. a consiliis..., etc. publice habita a Georgio Const. Rdzsa, Vallacho Voscopolitano ex. Maced. med. cand.
anni 5-ti. Viennae Austriae. 1811. Ex typographia Antonnii de Haykul.
In-1, 16 pagini.

1813.

374. Francisc I, ImpAratul Austriei, Randuialrt n privinta loteriei (F. I.)


Foae volantA.
Prin aceasta, toate rAnduTalele care pana acuma In rAndul loterir am

alca, a fi tearsd le publicAluim i hotarim ca In vreamea viitoare i


deregAtoriile veniturilor noastre din loterie i i pirtile jucAtoare de urmatoarele printipiumuri i conditii s. s
In-folio, 9 foi nenum., cu 36 capitole. Datata: In Beciu, In anul 1813.

451. Schematisnnts*,si Calendar pe anal 1825, Oradea-Mare 1825.

mnete i latine0.e.

Ro-

SCHEMATISMUS venerabilis CLERI Dioecesis Magno-Varadinensis


graeci-ritus catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCXXV. Incorporationis yero septuaginta duarum parochiarum anno I.
Magno-Varadini, typis loannis Tichy.
Pe foaia urmtoare:

CALENDARIU pre annu dela Christos 1825 quare artd dilele, dominicele, serbatorile, i septimanile a calendariului vechiu, i nouu, partile
anului, i schimbarea lunei. In Oradea Mare, cu typariu lui loan Tichy.
In-160, 113 pagini, din care 33 dela inceput, nenumerotate; urmeaza 7 pag. nenum.
cu: Index personarum si Index parochiarum.

486. Seheinatismus }si Calendar pe anal 1830, Oradea-Mare.

nete i latine*te.

Roma-

Titlurile urmeaz ca In Schematismul anului 1825 (v. nr. precedent), cu urmtoarele


deosebiri: ... a Christo nato M.D.CCCXXX. Incorporationis 72 parochiarum anno VI.
Dup. vorbele: ... schimbarea lunei, continua: si numera dile 365.
In-16', 114 pagini, dintre care primele 32 nepaginate si 3 foi nenum., cu Index personarum i Index parochiarum.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A DOUA:

INDREPTAR1

www.dacoromanica.ro

33. Octoill, mic (tip. de. Lorint, Alba-lulia, 1580?).

Cap de paginI.

SECOLUL XVI
2. Octoihit/ tipttrit de Macarie, 1510 (Targovite).
tie medio-bulgar.

Slavonete, redac-

Descoperirea unui nou exemplar in Biblioteca Mitropoliei unite din 131aj, studiul
scris do P. P. Panaitescu asupra acestui exemplar, cat i copiile folografice daruite Academiei RomAne de prof. V. Greet', dupa exemplarul din M-rea Hilandar, dau putinta sa
Intregesc informatiile necomplete din Bibl. rom. veche, I, 0.
Foala Cu titlul lipsind In exemplarul din 131aj, reproduc tillul (lupa exemplarul din
Biblioteca Mitnastirii Hilandar din Atos.
tuiaro W !La umiliro
0r0111h WCMOIVIACHI1K8, TKGp.IIU. II kno
AAMACKYILI. EL% Cai6OTA H141(16. HANOME11 1114001H. lia ocnopi R11911q, CTIIKKFPILI
HOISVIO c
r AAC

(Inceputul cu Dumnezeu al Osmoglasnicului, opera prea cuviosului


parintelui nostru Ion Damaschin. Smbt., seara la vecernia mica". Spre
Domnul am strigat, stiharele Invierii, glasul 1).

www.dacoromanica.ro

166

OCTOIH, 1510

In-4, 200 foi, imprtite in 25 caete, semnate In cilirica (iiK-6) jos, pe prima si ultima paging, a fiec,rui caet. Caetul e compus din 8 foi (quaterniuni). Exemplarul din Blaj
are numai 198 foi, lipsindu-i primele 2 foi din primul caet.
Tipar negra si rosu, ca 12 rnduri pe pagind. Din cele 3 feluri de frontispicii, cu care
este fmpodobit Octoihul, gsim si in Evangheliarul din 1512 numai unul : sterna TdriiRomnesti, mica, in mijlocul unui frontispiciu mare cu fmpletituri (v. fig. 24 din Bibl. rom.
veche, I, 11). Celelalte 2 frontispicii sunt frd sterna', mai mici si nu le regsim in crtile

slavo-romne contemporano (cum afirm, P. P. Panailescu, op. cit. p. 7; in schimb, pe


altul II regsim In 7'riodu1-Penticos1ar coresian, 1558, v. fig. 46, Bibt. rom. veche, I, 33).

Initiala E ornat din pagina cu tillul e Met-ilia, cu cea din Evangheliarut 1512 (v.
fig. 27, Bibl. rm. veche, I, 14). A doua initiald ornate,' din Ortoih esto II, identica Cu n din
Evangheiiarul, 1512 (fig. 30, Bibl. rem, veche, I, 18) si cu II din Apostotut coresian, 1563 (v.
fig. 67, din Bibl. rom. veche, I, 50).

0 singurd xilogravur impodobeste cartea, pe verso titlului, reprezentnd, sus, o


biserica cu clopotnit In stil arhitectonic occidental; in partea de jos a gravurei stau pe
un sca.un sfintii Iosif, Theofan si loan Damaschin. Aceasta gravura se regaseste si In partea a 2-a a Octoihului din Cetinje, tiprit tot de Macarie, la 1494 (cf. P. P. Panaitescu,
op. cit., p. 11).

Octoihut lui Macarie cuprinde toate cele 8 glasuri ale cAntrilor utreniei si vecerniei, dar numai glasul 1 este complet pentru toate zilele saptmnii, cfit vreme glasurile
2-8 sunt numai pentru cAnthrile de S6,mbilt, si Duminic, ceea ce afirm P. P. Panaitescu, Cu Wald ptrunderea
constitue o form mixta, extrem de rar si de neasteptat
a acestei carti liturgice.
Epilogul crtii transcris si tradus de P. P. Panaitescu, cuprinde urmtoarele:

Pentruc Dumnezeu cel fnteo Treime venerat a binevoit s umple


biserica sa cu deosebite carti pentru glorificarea si folosul cititorilor, de
aceea si eu, fntru Christos Dumnezeu binecredincios si de Dumnezeu pzit
si domnitor autocrat, Io Vlad mare Voevod si domn a toata tara Ungrovlahiei si a Podunaviei, fiul marelui si prea bunului si milostivului domn,
Io Vlad voevod, am rvnit, cu fndemnul Sfntului Duh si pentru dragostea cea catre dumnezeestile, sfintele biserici si am scris aceastd carte
mntuitoare de suflet, Osmoglasnic, pentru desAvArsirea glorifichirii Dum-

nezeirii cea de trei ori strlucitoare, intr'una venerat. Rog pe cei tineri si pe cei maturi si pe cei 135trani, cari citesc, sau cnt, sau scriu,
pentru drag,ostea lui Christos, s f ndrepte, iar pe noi, cari ne-am trudit
cu sarguint la aceast ()peed, s5, ne binecuvinteze, ca impreun slavind
pe Taal, din care sunt toate, pe Fiul, prin care sunt to-ate, pe Sfntul
Duh, fntru care sunt toate, aici s5.' dobndim pace si miluire, acolo [In
cealalt lume], s ne luminam si s dobndim binefacere, Amin.
Din porunca domnitorului, Io Vlad mare Voevod, eu robul lui Dumnezeu, ieromonahul Macarie, m'am trudit pentru aceasta si am svrsit
noi aceste carti in anul 7018 [1510], crugul soarelui 18, al lunii 7, indiction 12, luna August 26 zile.
Pentru toate celelalte chestiuni In legatura cu acest Ortoih (de pilda: dovada ca
Macarie n'a reprodus textul Octoihului dela Cetinje; fmprejurarile in care vine Macarie
In Tara-Romneasc; discutia daca tipografla lui Nlacarie s'a instalat la Trgoviste,
M-rea Bistrita a Olteniei sau la Snagov I), etc.), trimitem la studiul lui P. P. Panaitescu,
t) Cred eX Macarle nu putea lucre decitt In preajma seaunului de domnie, deel la Thrgovite.

www.dacoromanica.ro

TRIOD-PENTICOSTAR, 1558

167

Octoihul lui Afacarie (15(0) i originele tipografiei in Tara-Romdneasca, Bucuresti 1939,


extras din Biserica ortodoxa romdnd, 57 (1939), Sept.Oct. 1939.
Blaj: Biblioteca Mitropoliei unite.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (52 pagini fotografiate).

3. Evangheliar tiprit de Macarie, 1512 (Thrgovi(e).


redactie medio-bulgarl

Slavonete,

Textul slay al epilogului, numai facsimilat In Bibl. rom. veche, I, 18-19, a fost publicat
de V. Toney, Ounci,' ia cnaBallettart px,HcrincH u cTapolleganut MUCH BS 1.11013,101BC =TU. BH6ano-

Tetca (Dcscrierea manuscriselor f i a tipariturilor vechi din Biblioteca din Filipopol), Sofia
1920, p. 217-248 (nr. 143), dupa un exemplar fost la mnstirea Sf. Paraschiva, din Moldova, apoi la Calofer in Bulgaria.Idem, OnHcis Ha px,Honnetrrh ft vra,ponegamur ICHISPH Ha
HapomaTa 6iidmoTeica Wry C0441ff (Descrierea manuscriselor si a carlilor vechi tipariet, din Bi-

blioteca nationala din Sofia), Sofia 1910, p. 477-478, nr. 466.


P. P. Panaitescu, Octoihul
lui Macare (1510), Bucuresti 1939, p. 15, nota 1.
Bulgaria: Biblioteca Nationald din Filipopol si Sofia.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (numai foaia cu epilogul).

7-8. Apostol tip'rit de D. LiubavM, Thrgovite 1547.


redactie medio-bulgar.

Slavonete

Sub aceste numere Bibl. rom. veche, I, p. 29-31 si 514-516 inregistreazg, aceiasi
carte, una Ins& tiprit pentru Tara-Romaneascd (nr. 7 poartd In epilog numele lui
Mircea Ciobanul, nr. 8 aminteste numele lui Ilias Vodd, domnul Moldovei).
Public titulatura lui Ilias Vodd al Moldovei, necunoscut Bibliografiei si deosebita
de aceea push'. In jurul stemei Moldovei (facs. 273, Bibl. rom. veche, I, 515); ea e urmatd de
mentiunea membrilor din familie:
GaN10,4311131{41016111 FOCHOMplt RACWH SOWN IVIWAAARCKOH, 1w LIMIHKW ROtROAEI H

MATKIH fro,

ISAAP0ill1CTHILA

l'OCHOKAd

MIla AICU0TL4HIJ,4 H CILIHORld 111, 1w IDTVISAH

ROIROAA, kV KOCTAHTHIM E.Of ROM, Chi H011i

HOKOH Ha PO IliTfla ROIKO,Vhl H

IMOVNif

ROVAH fitting% IlitMETh.

(Autocratul Domn a toat tara Moldovei, Io Uia.co Voevod i mama


lui, binecinstitoarea Doamn Elena despotarita i fiii ei, Io Stefan Voevod,
lo Constantin Voevod, flii rAposatului Petre Voevod i lui fle-i venica
pomenire).
L. Stojanovi6, CTapn cpricicu 33111ICUu HaTimen, IV, p. 52, apud P. P. Panaitescu, Octoihul

lui Macarie (1510), Bucure;ti 1939, p. 25, nota 1.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne (numai f. 8 din caetul 1).

9. Triod-Penticostar, tip. de Coresi, TArgovite 1558.

Slavonete, re-

dactie medio-bulgar.
I. Bianu si N. Hodos au datat gresit, Triodul-Pentirostar slay, pe care 1-au descris
In Bibl. rom. veche, I, p. 31-43, din anul [1550]; OA priveste locul de tipdrire, n'au putut
spune mai mull., decdt cd s'a tiparit in tdrile romilnesti".
Exemplarul cumparat de Academia Romilna dela A. Filimon (v. Academia Romana,
Anale, vol. 50, tSedinfele din 1929-1930, p. 32), intregeste si schimbd fundamental datele
bibliografice.
Cartea este in-folio, de 46 cacto, de cdte 8 foi, afara de caeLele 1 (6 foi), 2 si 3 (9 foi),

4 (7 foi), si 46 (4 foi). N'au toate caetele numarul in cifre cirilice, pe prima si ultima foae.

www.dacoromanica.ro

TRIOD-PENTICOSTAR, 1558

168

Exemplarul acesta fiind complet, are 11 xilogravuri. Pe lAnga cele 8 reproduse in


Bibl. rom. vedte, 1, p. 34-41, mai stint:
Pipairea lui Toma necredinciosul, cu inscriptia: OCI3Ala 90,11H110 (caetul 17, f. 8r.).
CAM! WT poammHaro (caetul 32, f. 5r.).
Vindecarea orbului, ca inscriptia: XpficToc
Coborirea Sfzintului Dull, Cu inscriptia: c.kwecTut CISATO1'0 S4 (caetul 40, f. 4v.). Pe

ultima pagind a caetului 40 este urinatorul epilog:


K'hCittliAlkS u

1111kh11,11'0,118

NkA0 muro WEI W IIIA1

KOI'S CAAKA u KfA11,111

11,1111111AM8

TOS

113ifItt Til0H11,11 FlOKAAll'kfA1H 601%. muronsKonii 11,11'hKOK6


1111TII (1,13,111111111A111

RitAKO

Ch11111t111111T11

CAAKA Ap'101IAKA 1h K'kKhl K'kKWA1 AA111146


CKOf

11C11,1111-

KKCAAKOCAOKIE H 110ASA 111101111T,1111111,11h -:- Owe) pami H

Kil

Bit3[UM Kit KIIIICTA nor,t nAarmkpliaroiiWICTOMORIIKAPOIwuK HET11,1111K0 ROEKOAA


CKANTKIIIAAlt
;+
IKROMECTKIIHA1h 11
1111111OKA)Ch 110C11'k111ElliE CKANTO1'0 ,A,8K,1, II
11111tIKKAA1k H 11,11111CAKh CIE ,1,8111K11,1C11,Ytia 1011111d,

1011.1.1,

II

C'hKh311,1CTIIIE

CT1I1k.

1`,1,11'0,1fi n 11/AHTIIKOCTApk. Kh HC11,1h-

AHlIcrg.k ilomairkemero

11E114 CAAKOZ,10010 TillICAVKIIPIHAIFOtci

111tTAtIllelt

11,111

KOMECTFCA'

Ki,CAK,11111111,

11,111

A10,1E

111111181111

AIORK-k

KinicTork p.tmi 11C1111,1KAtTH. HU ME OVC1110,110 110T1t111,1KWIIKCE HA CIE A'kAO KAArOCAOICA-

*TH AA 0E011 CAAKEIIIE WTE11,,1 H3

niuroxkTilo AA1Hlik

KitC'k, China HA1ME Kite* ,A,t5X,1 cruivroro


Ch CBkTW'1113,11111A1C1
A1HAOCTh TtMGt
K11111111
Kit
AltHhl
'WANK
HETNIIIIKO HOECIE CK,Y,ThIA1

lifro

EE

chMiIH

HEAAM eitikrk 3,A,I

11011EIIIECI

II

EMS nAA1ETh.

KO,A,A

CI

iaiuririogutiommil Bit XillICTA sora sitaroickpliaro u KI1HCTO.

Awsligaro U norm painimaro n iiivkcidirmlaro rociiompa, Iw


E.1.CEE 3EA1AH 01:1110KAAVHCKOH H 110,11,811,1KnO, Citiiii

KIAIIKAI'0 KOEKOAhl

KfAIIKAI'0 H twkikonparo Iw Po,ovna

ROIKWAKI-:- 113h x-11rr8 (Iasi& ATAKWHIt KcH TsAIIKc wCEA11% H ChnlICAKh CIE

H ChM OrIFIIHKh MOHX-it. Kit A'kTO.


H

FIAKItl CitKphWIIIHECE M*Cf11,,1

liOnFlUECI CIE
;.1

AVkC111,,1 IOVATI rl MOH.

,A,Hh. Kit HACTWAIIY11 rpart,

(A tot vazatorului i prea bunului Dumnezeu slava i marire, cel ce


d a se savar0 once fapt bun, cea fntru Dnsul fnceput, aceluia slav
stpanire In vecii vecilor, amin !
Pentruc cel in Treime fnchinat Dumnezeu a binevoit a umplea biserica sa cu diferite &Atli fntru lauda 0 folosul cititorilor, drept aceea
eu cel fntru Hristos iubitorul Ioan Ptrawu Voevod am rAvnit cu ajutorul
cu dragostea cea dare Dumnezeetile i sfintele biserici.
Sfntului Duh
Si am scris aceast de suflet mntuitoare carte, numit Penticostar, fntru
fndeplinirea laudei celei prea stralucite In uhitate inchinata Dumnezeire.
Rog pe cei tineri i pe cei In vrst 0 pe cei btrani care o vor citi,
sau o vor cAnta, sau o vor scrie, pentru iubirea lui Hristos, s, indreptati,
iar pe noi, care cu osardie ne-am nevoit la aceast lucrare, s ne binecuvntati ea fmpreun, ludnd pre TatAl de la care toate purced, pe Fiul,
prin care toate se fac, pe Sfantul Duh, In care toate se shvalvsc, ca s,
dobAndim pace i mil, iar acolo prin aceast, lumin s ne luminm de
har, amin.
S'a fnceput aceast, sfnt. carte In zilele lui Ion Piltrawu Voevod,
ve0hca pomenire i s'a savA,r0t aceast carte cu porunca celui fntru
i iubitorul de Dumnezeu i pzitorul
de Dumnezeu i prea luminatul Domn, Io Mircea, marele Voevod a toatii

Hristos Dumnezeu, binecredinciosul

www.dacoromanica.ro

APOSTOL, 1563

tara Ungrovlahiei

1.69

al Podunaviei, fiul marelui i prea bunului Io


Radu Voevod.
Eu robul fntru Christos, Diaconul Coresi, m'am nevoit fntru aceasta
i

am scris aceast carte i cu 10 ucenici ai mei, In anul 7066. S'a Inceput


aceast, carte In luna lulie 8 zile i s'a svttrit de asemeni In luna fulie,
a 30-a zi, In cetatea de scaun Thrgovite).
In fata textului categoric al epilogului, ca tiparirea a avut loc la Trgoviste, intre 8
Iulie 1557 si 30 Iulie 1558, cad toate ipotezele emise pan. acum.

N. Iorga, Noul upar slavon din a doua junditate a veacului al XVI, in Grafica romdnet 1, (1923), nr. 11, pag. 7.N. lorga, Istoria literaturii rom., ed. II, Buc. 1925, p. 173,
nota 1 (ipoteza ca s'ar fi tiparit la Venetia, prin ingrijirea Marioarei Adorno Vallarga,
cumnata Iui Alexandru al II, Domnul Trii-Romnesti (1568-1577), o Meuse autorul 'Ana
la descoperirea exemplarului complet din Triod-Penticostar).
Aurel Filimon, Dacoromania, 5 (1927-1928), p. 601-604, a semnalat primul, exemplarul complet al acestei carti.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.
Bucuresti: Biblioteca Institutului de Istorie Universal

N. Iorga.

10. Evanyheliar, tiphrit de Coresi, Brwv 1561.


I. Bianu si N. Hodos, Bibl. rom. veche, I, p. 43, afirmaser ca descrierea acestei
carp nu trebue considerata ca definitiva", din cauz ca nu va,zuser exemplar complet.
Biblioteca Muzeului National din Budapesta are un exemplar complet.
In-folio, 252 foi, in 32 caete, de eke 8 foi fiecare caet, afara de caetele 30 si 32,
care au eke 6 foi. Caetele au signatura in cirilica, pe prima si ultima pagin, jos, cu urmatoarele abaten: c. 1 are signatura pe pag. 3, prima foaie fiind alb; c. 14 o are pe
recto foil a 2-a; c. 11 este semnat greit 12 (dE); dela c. 24c. 32 numerotatia este gresita cu 1, din cauza ca, pe c. 24 s'a semnat tot numrul 23. Caetul 9 si in albs exemplare,
(dm de pilda, in exemplarul Bihliotecii I. Martian), c. 3, 4 si 18 n'au signaturi.
Tipa.rul este negru i rosu, dar tirajul cu cerneala, rosie nu s'a mai facut pentru
foile 2-7 din c. 15 si pentru foile 1-8 din c. 16, 'neat in exemplarul 1. Martian completarile acestea s'au facut tot In rou, dar cu mama.
Mario Roques, L'Evangliaire roumain de Coresi (1561), in Romania, 36 (1907), p. 429
434 (transcrie in !Here latine foile care lipsesc in exemplarul Academiei Romne, completnd astral i editia lui Gherasim Timus Pitesteanul). S. Puscariu, Un nou exemplar din
Evangheliarul lui Coresi (1561), in Dacoromania, 1 (1920-1921), p. 344-347 (exemplarul

Martian, cu 5 foi lipa din care 2 sunt albe).


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.
Budapesta: Biblioteca Muzeului National.
Nasaud: Biblioteca I. Martian.

12. Apostol, tiprit de Coresi (Brawv 1563).


Un exemplar mai complet decal, cel descris in Bibl. roue. veche, 1, p. 49, 1-a diruit
Academiei Romne Const. Karadja, in 1924. Exemplarul fost al lui loan Papiu din Gherla,
intrat in Biblioteca Academiei Romne in 1906, trimes in 1916 la Moscova i intors de
acolo in vara anului 1935, are mai putine lipsuri decal ex. Karadja. Alto 2 exemplare din
Biblioteca Academiei Romane sunt mai defectoase.
In-folio, volumul trebue ca a avut 40 caete, de &Ile 8 foi fiecare, semnate jos A-A;
caetul O (Z) nu este semnat; caetul 37, in loe SA fie numerotat r3, este numerotat 371 caetul
38 ( A 71) este gresit numerotat 37 (;). Exemplarelor din Biblioteca Academiei Romano le
lipsesc foile 7-8 din c. 1 si f. 8 din c. 40. Foae Cu titls, n'a avut; textul incepe sub un
chenar simplu (la fel cu cel din facs. 28, reprodus din Evangheliarul 1512, v. Bibl. rom.
veche, 1, 15) cu urmatoarele randuri tiparite cu cerneal rosie:

www.dacoromanica.ro

170

APOS1OL, 1563

Gnoilitp-k nc4-Kpori
Ai MC44KA A6M1101:A01f11

FlOCTOAICK

Ai

CKP 11CS

/lord iltrAHCTk. A0if HA SH11

Apoi continua cu cerneal neagr:


11.11*CT*

K9411,11 AkKOS ai1oCTofICKh K MAW .ICM TOAT1

A1111H LOH SCI. Clh*C11

CTI Ai AOyKA

ivirrk

Mill1111'1110VPOIrASH. 46/121 K017. SHOCTOATII, MAH

RHTK otptici cric*ci

KO('Aik

1011111

AOK11811HAI

HiCTA IhkAA11,

SAW

K1110001 K017. [Munk.

A01:7111M

TC

.fdlikA11,MCi

SIIOCTO-

1111

A6MH6-1rAlt

111AS

13-}o'cark cistiTSAorti
.f+T(3Ci.
OCMTII cn
11
4SOirCk CI
TIAH LEJI cii
Stahl' TOK'Aqk1AA AS maT'eie .t. n6KSAK ToVAnt ex[113.T.1Tolaiox . WH TOK'AVkAA
SMCOrl

A[TAKOTHH W
f. I V. r

AS

HARIAh, [

111/A 4K

IIIHM(11111

AAOHHHT6

A-

11Sli1CT6

Hi
111;11111

TtS

111H

suorrom. KS 00011410[11H IUH Kfli1AHH11,A AS fe : 11116CT041HAWP HOVAIIM


lU ChHTK Xil*CT*. CM01111 3171HECiUTh 111i1 XIIpH 4SPATIM AOH. IKWKk. Tl41H1%.
*AA1111'111%

KAS(1,0,WAOMiH

KAHAII1HT11

ioVAA SAS IVRK

Tort,wha

,0,0:41/*

AA AT'AEH

iiiii

RAM111101rA.

itiliWK

IAS

WI CliMWHI%

rip6pviik
HAKiAll &Mt diliCk.

AMICOHIIMVPh. HOirA1ME M ChHTli aHiSCT** CT1451111%. 4stintm'ruk

H11KA MVP TMWHK FIAPAq11A HHWVAAH AOrild% 2141111* AOTATEL 4SOIr


fit1111111

^(1.114111H

maT'Airt 4111THT11 KliTI/Ak

t1 ITCTOAH CiAMMAi 111

IllAECIA1

"ltICh`lk C1111T11

ACTi

Singurul exemplar care pstreaza inceputul textului este ce! dela I. Papiu. Pagina
are fn jumta,tea de sus un frontispiciu cu stema Trii-Romnesti In mijloc. Frontispiciul,
dei este mult asemntor cu cel din Evangheliarul slay, 1512 (v. facs. 24 din Bibl. rom.
veche, I, p. 11), totusi infloriturile sunt mai subtiri, mai fine si mai putin simplificate. Sub
frontispiciu incepe textul cu urmtoarele cuvinte:
atcpSit cds[ii]Hipiawp SHOCTOA

In exemplarul Karadja se observ o imprimare mai slaba a zacealelor marginale


(sag); pe f. 8v. din c. 18 nu se vede deciit litera 3 din acesi cuvnt, care este scris sag in
celelalte exemplare. Asemenea omisiuni de Mere arat inferioritatea preselor tipograficeTextul romnesc se termina cu Epistola catre Evrei, XIII, 29-25 (1. 4r. din c. 37).
Apoi, sub un chenar asemanator cu cele din Evangheliartil sla\ onesc, 1512 (v. facs. 23 si
29, Bibl ram. veche, I, 10 si 16) urmeaza indicatiile tipiconale in limba medio-bulgara. Cum
aceste indicatii tipiconale se fac si pentru August, ultima luna a anuliii bisericesc (f. 0v.
'7v. din c. 40), deducem ca ultima foae a acestui cact, lipsa In exemplarele Aeaderniei,
continea sfrsitul indicatiilor tipiconale pentru luna August si epilogul.
Const. Karadja, Des pre Lucrul apostolesc al lui Coresi ((eta 1563, in Anal. Acad. Rom.,

lit., s. III. t. II, p. 545-555 si 3 planse (si extras). O editie in facsimile, avnd pc margine notate corespondentele din Vulgata, a dat I. Bianu, Lucrul apostolesc. Apostolul
de diaronul Coresi in Beew)v la 1563, Bucuresti 1930 (in colectia l'exte de timba din secolul
XVI reproduse in facsimile).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

13. Talcal evangheliilor


(Brasov 1564).

i Molitvenicul romtinesc, tipArite

de Coresi

In Bibl. rom. veche, I, 51-52 sunt descrise acestc 2 cartd tiparite intr'un singur volum, dupa publicatiile lui Cipariu, de carte spunnd ca s'a pierdut". Mara de exemplarul
lui Cipariu, se mai cunoaste un exemplar din Biblioteca canonicului I. M. Moldovan din
Blaj. 0 copie in cirilic, de mina, dupa acest exemplar, a facut pentru Academia RomAna,
In 1902, Stoica Nicolaescu. Connpletrile bibliografice le-au facut I. Bianu, N Bodo*, op.
cit., I, p. 516-525.
S. Puscariu, Istoria literaturii romine. Epoca veche. Ed. II, Sibiiu 1930, p. 224, sustine c5. Lorint a tiparit Tlcul evangheliilor, pentruc, numai un strain ca Lorint putea

www.dacoromanica.ro

OCTOII1 1574

171

scrie gresit intompwraniony i net3 (in loe de mdrgdritariul ii sau), confundnd pe r cu n i


pe s (e) Cu C. Nu pulem crede cil. numai un strdin putea face asemenea greseli; in plug,
Lorint nu a fost strdin. Lorint este numele germanizat, probabil In cercul patronilor tipografi sasi, al lui Lavrentie, iar el a fost ieromonah", ortodox (v. mai sus, Addenda,
p. 13-15, cartea nr. 11).
Studiu si editie din Molitvenic a publicat N. Hodos, Un fragment din Molitvenicul
Diaconului Coresi (1564), in Prinos lui D. A. Sturdza, Buc. 1903, p. 235-276.

Dr. E. Ditianu,

Un molitevnic calvinesc pentru llomdni, in lidvasul, 6 (Cluj, 1908), p. 168-181, dovedeste,


punnd pe 2 coloane, cil. Molitvenicul lui Coresi este, in parte, o traducere dup un Molitvenic tiprtirit in 1559 (ed. II), la Cluj, de Gspr Heltay, Cu titlul: Agenda, az az Szentegymellgeket keivetnek laizensgeskppen a keresztyni Ministerec es Lelkipdszhizi
toroc. Ujonnan nyomtallatot (Agenda sau actele bisericesti pe cari le svrsesc de obiceiu
ministrii si p,storii sufletesti crestini. Din nou tiprit).
Blaj: Biblioteca Mitropoliei unite.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (copie In cirilie, de mn; o alt copie
facsimilat).

nornicut, parea a 2-a, tiparit de diaconul Coresi (Brasov) 1569.


Slavoneste, redactie medio-bulgarg.
In Bibl. rout. verhe, I, p. 53-54, earlea aceasta este descrisd sub anul 1568. Aceasta
dat, s'a calculat scizndu-se 5509 din anul 7077 Decemvrie 6, artat de Coresi in epilog.
S'a dovedit ins cil. sistemul cronologic la Coresi a fog cel occidental, iar nil cel
bizantin, incdt chiar pentru lunile Sept.Dec. scadem tot 5508; deci Sbornicul a fost tipdrit
dela 12 lulie-6 Dec. 1569.
Exemplarul Academiei Romne a fost trimes la Moscova in toamna anului 1916,
de unde nu a fost restituit.
D. R. Mazilu, Diaconul Coresi. Contribuf ii, Ploiesti 1933, p. 8 si 49-56.

P.m/tire, tipgrit5. de Coresi, Brasov 1570.


Exemplarul descris in Bild. rom. meche, T, p. 54-56, a fost trimes cu tezaurul la Mos-

cova, de unde nu a fost fnapoiat.


In schimb, au fost semnalate si descrise noi exemplare. Academia Romnd are
acum un exemplar foto-copiat duph originalul din Biblioteca UniversitOtii din Cernauti;
exemplarul este insh cu totul defectuos: incepe cu caetul 3 (fiecare caet are 4 foi) din care
lipseste f. 4 si se termina eu caetul 51 din care linsesc foile 3-4. Intro acestea, mai lipsesc
intregi si f. 4 din e 11, f. 3-4 din c. 50.
caetele 4, 44,
Incipit: ...inema mea spurn, bale ctudesele tale (IX, 1). Desinit: ...si dulce vrearea ta rd
(LXXXVIII, 18).

Doua foi sunt lipite pe copertele legturii unui Liturghier slay tip. in sec. XVI

(Acad. Rom., B. R. V. 32 I); altele in legtura Triodului coresian, din 1578, al M-rii VAlenii de Munte (semnalate de N. Iorga, In Almanahul Graficei romdne pe /926', Craiova,
p. 29). Pentru un exemplar al Bibliotecii Universadtii din Cluj-Sibiu si altul din biblioteca
prof. Gh. Giuglea din Sibiu (se pare, cel mai complet), vezi N. Drganu in Dacoromania,
4, partea a 2-a (1924 1926), p. 913-914, nota 3.
Cernduti si Sibiu: Bibliotecile Universittllor.
Sibiu: Biblioteca Prof. Gh. Giuglea.
Bucuresti: Biblioteca Acaderniei Romne (copie fotografica)
Octoih,

tiprtrit de Coresi (Brasov) 1574.

Slavoneste, redactie

medio-bulgara.
Cuprinde numai glasurile 1-5. Academia Romnti nu mai are exemplare, nefiind
inapoiat dela Moscova, unde a fost trimes in timpul rzboiului.

www.dacoromanica.ro

172

TRIOD, 1578

Triod, tipgrit de diaconul goresi (Braov) 1578.


dactia medio-bulgara.

Slavonete, re-

Bibl. rom. veche, I, 68-69, descrie cartea dupa alti bibliografi. Academia Romana*
are acum doud exemplare, dar sunt defectoase; cel mai complot Incepe dela caetul 3,
care e complet, de 8 foi; sare la c. 6, 7 (pstreaza numai f. si 8), 8, 9 (are 11 foi, in loc
de 8), 10, 11 (lipsesc f. 7-8), 12-19 (in C. 18 lipseste f. 5), sare la c. 21-36 (c. 23 pastreaza numai f. 1 si 8). Spre deosebire de exemplarele cunoscute parid acum i In care
nu aveau signaturi c. 3, 14 si 25, in exemplarul Academiei au signaturi toate caetele.
Mai adhogni, c numeroasele majuscule se regAsesc si in alte tiparituri coresiene.
Exemplarul mai complet al Academiei Romano a fost al Mdndstirii Vleni (v. insemnarile cirilice din c. 10-11, 16 si 28). Pentru un alt exemplar, tot al Mandstirii Vleni, v.
N. Iorga, in Almanahul graficei romdne 1926, Craiova, p. 28-29 si (loa, planse cu repro1

ducen i din majusculele ornate ale cartii.


Buchresti: Biblioteca Academiei Romane (ddruit in 1025, de Enea Traian, pe atunci
student la Facultatea teologicd din Bucuresti).

Ortoih mic, tipgrit la 7086 (1578).

Redactie medio-bulgarg.

La eXemplarul cunoscut pana', acum, addogdm exemplarul Academiei Romane, bine

pdstrat, dar necomplet: are 25 cacto de cate 8 foi, afara do caetul 1, dui care lipsesc f.
1-2 si c. 25, din caro lipseste f. 8. N'au signaturi c. 19, f. 8, jumdtatea inferioara a paginei
fiind alba si c. 21, f. 8.
Este greu s precizdm locul tipdririi, neamintit nici in exemplarul complot al Bisericii Sf. Nicolae din cheii Bras,lovului. Faptul ca in frontispiciu avem stema Tarii-Romanesti, nu dovedeste neapdrat ca s'a tipdrit in Targoviste, cum spune Lucian Predescu,
Diaconul Coresi, Buc. 1933, p. 56. Tipografii foloscau stemele i numele acelora care cheltuiau ca tipdrirea cartii, oriundo se aflau ei. Frontispiciul cu stema Tarii-Romaneti dovedeste sigur.,numai c. Octoihul a fost tiprit de Romani, pentru interesele bisericii ortodoxe
minarle.

El a putut fi tipdrit mai de graba la Alba Iulia, de diacul Iorint. Eva.nglieliarul lui
Lorint, tiprit la Alba Iulia In 1570, are vulturul din stem la fel cu cel din Octoih mic,
capul Inters spre stanga i rar coroan, deasupra; (compara' facs. nr. 80, 81 cu facs. 81
din Bibl. rorn. verhe, I).
D. R. Mazilu, Diaconul Coresi. Contribufii, Ploiesti 1933, p. 15-16 si 62.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (ddruit de Oficiul parohial greco-catolic din


Berivoii-Mici, jud. FAgara,).

Evangheliar, slavonesc, tiparit de diaconul Coresi si MAntlil. la


7087 (1579).
Descrierea In Bibl. rom. veche, I, p. 73-75. Un exemplar din care lipsesc numai 4
foi dela Inceput, are Seminarul de Bizantinologie (Facultatea de Litere i Filosofie) din
Bucuresti.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (copie fotografic).

25. Evangheliar, (Brawv 1580, tiparit de Lorint?)

Slavonete i ro-

maneste.
Fragmentul pastrat, compus din caetele 2-16, a fost descris de I. Bianu si N. Hodos,
Bibl. rom. veche, I, p. 80-81, dup Karataev si I. Bogdan.
Completam: Textul este tiparit pe 2 coloane, slavone,te in staxiga i romaneste in
dreapta, dupd cum se poate vedea din cele 2 pagini fotografiate, reproduse de S. Puscariu,
Istoria literaturii romane. Epoca veche, ed. H, Sibiu 1930, p. 79. Cartea a fost considerata
ca facland parte din crtile coresiene (I. Bianu si N. Hodos, loc. cit. i Dan Simonescu,

www.dacoromanica.ro

SBORNIC, 1580

173

Diaconut Coresi, Buc. 1938, p. 7 si 10), pe baza asemnarilor tipografice dintre aceasta

carte si celelalte carti coresiene.


Alti cercetatori atribue tiparirea lui Lorint, intemeindu-se pe particularitti fonetice
In limba crtii. Aceste particularitati sunt ins ale traductorului, iar nu ale tipografului,
care le putea, cel mult, inlatura in forma tiparului, adoptnd o limbd mai literarg. (obiceiul lui Coresi), sau lasa, asa, ca in manuscris (obiceiul tipografului Lorint). Sustinatorii
lui Lorint, ca tipograf al earth sunt: N. Iorga, Istoria literaturii romdnefti, vol. I, Bucuresti 1925, p. 197. si D. R. Mazilu, Diaconut Coresi, Ploiesti 1935, p. 46-47.
Despre traducatorul earth, spunand ca, este de origine malorus ori sseascau, se
mai ocupa N. Draganu in Dacoromania IV, partea 2-a, Cluj 1927, p. 1147-1149, cu prilejul
unei recenzii, in care rasping% prerea lui N. Iorga despre Lorint ca tipograf.
Dota pagini, i acestea in fotografii negative, sunt neindestulatoare pentru a ne
putea pronunla in mod hotarit asupra tipografului.

27. Octoih mic, (tip. de Lorintl, Alba-Julia, 1580).


bulgar.

Redactie medio-

Folosesc notele lui N. Hodos, care a avut sub ochi, pentru scurt timp, un fragment de

Octoih mic slavonesc din sec. XVI, care pare a fi chiar acela de care vorbeste Safafik,
Gesch. der sildslaw. Lit., IH, I, 263.
Exemplar necomplet, fara inceput i fara sfrsit, cu multe foi lips.

Tiparit cu negru i rosu, cu 26 de rnduri pe pagina. Caracterele sunt mai mari


decat cele din Octoihul din 1574-75 si mai mici deca cele din Octoihut mic din 1578.

Hrtia cu marca Brasovului.


Cliseele-frontispicii sunt de 4 feluri.
Cliseu mic, imitat stngaciu dup Evangheliarul slavonesc din 1512 (Bibl. I, facs.
28), reprodus de mai multe ori.
Cliseu mijlociu, imitat dupa Evangheliarul romnesc din 1561 (Bibt. I, face. 65),
Quatern. 11, f. 8 v.
Cliseu mare, cu vulturul mare al Tarii-Romtinesti, la inceputul glasului V si VII
(v. mai sus, p. 165, facs. nr. 33).
Cliseu mic, cu vulturul mic, la inceputul glasului VI si V1II, identic cu ce! din
Octoihul, 1578.

Litera g, Cu fondul alb (comp. Bibl. I, facs. 79), la fncep. gl. VIII. Litera II ca in Bibl.
I, facs. 67.
Glasul III incepe pe ultima fata a tetradei 11.
Dupa factura vulturului din sterna, tutors cu capul spre stnga, ca fn alte liparituri

ale lui Lorint, s'ar putea atribui i acest Octoih mic, iesit tot din tipografia, pe acea
vreme la Alba-lulia, a diacului Lorint.
Nasaud: Biblioteca Iuliu Martian.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (o singur foae).

Slavonete.

28. Sbornic, tipArit de diaconul Coresi, la Sas-Sebe, 1580.

Academia RomAna are acum 2 exemplare din aceasta carte, din care erau cunoscute numai exemplarul Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Brasovului i altul la Petrograd.
Foaia epilogului dintr'un exemplar al Academiei schinnba datele bibliografice cunoscute pima acum, in sensul urmator: in afar de exemplarele tiparite intre 20 Mai11 Noemvrie, anti) 1580, cum serie in epilogul unora din exemplare (v. facs. 87, Bibt. rOM.
veche, I, p. 83), s'au tiparit altele, in care epilogul are o alta dispozitie tipografica
anunta alto date de tiprire:
Ilogici nticam Chi

CTSA il RilICTKKHAA KWIC& NCill,A MAIO, Ai,

2il,

(S'a inceput a se serie aceast sf.nt i Dumnezeiasc. carte, In luna Mai 14 zile 0 s'a sfarOt In luna Noemvrie 7 zile).
noomitphi. g,

www.dacoromanica.ro

174

SBORNIC, 1580

Anal. Acad. Born., Partea administrativa i desbaterile, s. II, t. XXX (1007-1908),


p. 22 (deSpre ex. (land', Academiei Romane de I. Martian din Nasaud) si ibidem,s. III, t.
L (1929-1930), p. 32. Damian P. Bogdan, Contribuliuni la Bibl. rout. veche, Buc. 1938, p.
6-7, cartea de sub nr. 2, nu este carte tiparita fntre anii 1576-1581, Sas-Sebes, ci acest
Sbornic al lui Coresi.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

Evanghelie Cu invataturii , tipritA de diaconul Coresi, Brasov


1581.
Comisia istorica a lionulniei a publicat o editie critica: Diaconul Coresi, Carte ca
inclifetturd (1581), publicala de Sextil Puvariu i Alexie Procopovici. Vol. I, Textul, Bucuresti, 1914, in-80, 4 foi + 566 pagini.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.
1.580

Palia, tiprit de Serban i Manen, Orbistie 1582.


Intrucat I. Bianu si N. Hodos, Bibl. rom. veche, I, p. 93 98 au descris un exemplar
defectuos, voiu face o noua descriere, de data aceasta bazata pe exemplarul complet al
Academiei Romane.

Academia Romana are trei exemplare, dar numai until e complet. In-folio, 160 foi
prefata.
(din care ultima e alba), impartite astfel: 6 foi liminare (terniune), Cu titlul
Caetele 4i de cAte 8 foi (quaterniuni) si caetul de 4 foi, cu textul cartii Sntaia 61,1Tti
(Geneza). Caetele TH TA de cAte 8 foi i caetul K de 6 foi (5 cu text si a 6-a alba), pentru
cartea a doua AcKtiw. (Exodul).

Cactele sunt semnate dela a la pe prima si ultima pagina a fiecarui caet, afara
de c. i i Tc, carora le lipsesle numai ultima signaturd, pentruca se termina textul la acea
pagina. Primele 4 foi din fiecare caet sunt numerotate si dupa obiceiul apusean,
astfel: .7 I, a II, -; III, ;1111, E I, 71 II, 7{ III, 7 1111, etc. Terniunea liminara nu are alta signatura,
decat pe f. 2r. astfel: -1Hartia este alba-galbue, rezistenta si are ca filigrana (vezi c. 6, f. 6; c. 7, f. 1; c.
9, f. 5) doua spade incrucisate, incadrate intr'un desen oval si lunguet jos, iar deasupra
11.

o coroana din 2 grupe de cate 3 frunze in par' si hure ele un desen mai ridicat, ca un
coif (deci mai stilizata decat filigrana gasita de B. P. Hasdeu, (Juvente den bdtriini, I, 79,
in acte romanesti dintre 1...73-1597). Este fabrica de hartie a lui Nagy-Szeben din Sibiu
(cf. M. Roques, 'Julia d'OreiVie, Paris 1925, p. XXIII), din a doua jumatate a sec. XVI.
Tiparul este numai negru, cu 27 randuri pe pagina, de cele mai multe ori; uneori
cu 21 randuri (c. 16, f. 4 v.), sau 22 randuri (c. 16, f. 5 v.). Majusculele sunt in lemn
putin impodobite. O singura gravura este deasupra Litlului (f. 1 verso) si reprezinta un
frontispiciu cu stema familiei Bathory, identic cu cel din Sbornicul slay tiparit de Coresi
la Sas-Sebe, In 1580 (Bibl. I, facs. nr. 87, jos).
In cele 6 foi liminare avem titlul
1 verso; pe recto foaia este alba). Urmeaza,
pe f. 2-3, o expunere asupra cuprinsului vechiului testament. Pe f. 1-5 comentarii asupra
sfintei Scripturi si f. 6 are predoslovia.
Reproduc in ordinea originalului (in Bibl. rom. veche, I, p. 93-98, ordinea e schimbata) aceste texte (comp. M. Roques, op. cit., p. 3-12):
f. 1 v.

KS WAX

RO

AECTONIIINC Mkt% AS Awmue303

WIY6HAATE ASuuv KOA AS AWAIHf3fS KS

SACTE K1011,11

KOWT111114111

quirk whorin iSi htiTiqk }KtirAlliN16 Svh-

gWAltAtt 2113APOli-ASII WH a tykoia obirSciftiffi, !HA Ks 1111Ipii HIN KS i' TliNl,11


atutopMpH IIIN COTNIN'Ill H 21pAtitASASII : ni.prrps 4HTflyKAMTOVPAKc4pH C21SHTX.
Pli'AitY.H1111006 FIO4TIHAK T

CAHEAN ciiCii

KOW1111111101:111 pi)m.xaa: Kitpi

IISMAN MAA TANI AOSMIlt irkPfilta noluTps C141-11`41% C$HTK 4lI0116 T'l&S k
NSA% WAFiefICIITOPIJA11 INSCT(IS

www.dacoromanica.ro

c AWAi-

PAW+, 1582
MA

AS

441115T atliCT* ICi111411, ASI1

AS ?milli: [A slim] K% ATO

turra

f. 2r.

175
Wii AS

HOfmKpi[i]

A ,PW,KAKTKO x-Kv

1109TE 113Aiill Ai ittirmi, SMS iliiHt1H K10

Kapidif C11111111 4TWCICi W

CIA H14111

SM ASH Aiwcti niptkovA :

AHAI6A ;KHAOK*CK.Y.

111E11441f,

crkituttile, iiiui 411TpilATI AlimR111 Aill AtrkAla CKAT Doi AffiVISX pliArl,H*CKA
a QMq Ci ICFMX, CKIHHTSX C4U1TY. Af IITOS

q4cp

ci [LANS 411 frlipica CiSHTA ClaHTS

HT11 4 ASHA

[Ai-silk].

CTOV AWNHSASH

AfAa

rpitat

111411,HAf

ro-hfrrti. w H

HSAME AWII :

AAHThllfi).

stwria.
ficKoAmi,
LI H CAL

,O,WPW3tate/HK

KitpTt AS IC' HARY111111 : KS SATI1 IISA1f

KArrk uSA-kiktAoph:
KtipTA pSTEin : IISTK
KApirk AS GAMOLIK 1111(IWKSAk :

fIT'k AS GAMJiAl% IijKOIf S AW:f.


.t.Atrritiuttottopk, tNy. Ai4-rmu,
Krrt 4mtrkpAutibtopt. S Aw:t : StrkeTi nATpS c

PI

H4OAAHHOW111%

CIIMT11

Ai

saw.

61

ili%3

HI

11;:tATH (If ASH A

KACIT* AS

f. 2 v.
JS:1.

KS

gk
gP

1WKI1

AIA cvlowkwE.

P . K'hpH,H4

I1'I,T11 Hid prOtI

KAOTt MItHMTill ASH CIAIA0A1WH Af Ci KM% nptitrrF


AMHA(1.1A CdpA S ASH C6AOLIAOH
Aoa
Af Hp 011013f,..1,Allif M ailtrk ci
S TWA KAPTI a As COAOMWII
matnt.
nppoittAwii

KArrk AS rie,tiTA tflip6KoyA .

Kip.rt S AS domiliti lipptiltoyA :


S AS dandA

21 AS AA1111lA oft6poKoyA

fittinook,

1.

roolitiTim mau

"factr
ga

ICAAk noopotztop (sic).

Kilitmg npoptirtm.
ii

SKAti npoptina1.
ityti ritioptyKSAk.

"AS

Atirti

KA

HAdMk npoitKorA .
'AP

aKKAKtym tipop6K11.

cozistutoi 11(10114Is.

www.dacoromanica.ro

KviipH,HM

9L1

`vilvd r Z89

!Idly .lowdodu

9Y.

pLdvXyg .9310dJvIti

VIIVW

51,

1019d0d11
11.170.1.

1-131.hVHAt
111161.31

Alele

:7,11.1.9H H4' IldV51 ?I11,49 HM


y,

1.1.70.11.

11.31

SVH

JAN ILLVAW 0751

im 'HM/h/dJ W3H4" !MN?


OMIL.LHeft SY! puow muodelidu

H1hO1JI.3

HVW

1161,51

&NM?, H4' WN1wHV

WC111937

191111N Yds.muihn+
q,LHY0d
`91m4?3 1.hyli5V W531 SV (1.1.9unzi 91n

04MILLIWIt

5731Cb13

11111

ILLH5123

ihSCILL114" WCISJAWEIM7 VV

?.0.1.01.1 Wdp.1 vilOW11)

SOT ILLHY9d H4" (9.11Wdp1 H4" 49tYVH,LW

4.1.31hIN 51.39.LifthilMI 44.31h

yvi'd wvYy im yvIV :v51! Awsm $1.3 9.1.01iNt.w+


Hifi
5w53i
sym
9MIXIIIV51
`owsv
Si/JAHM OYLL7HR.H It/73 v.houo.Loll .Nmy
iSii?..h0Y7
witou sy m3ylvcd 4, gnytioli unwsti !MN v.i0X1571ILL9.11 NW W.LVOX sywitov H4' ytwl.ds
Hsvsuoxoll Jll wdv vvW
Imsot ivy v.k.i.uo 51.3 NuifYoriqj Imwd12 V iroY
swRy tibia qm -tuarhy 1.hrusV witom 5l '13W' 5lliHwlY wVVAH:L1 vitoXdyid.ixti NY
Hotly, AwsN 51.3 Amtiou3 HIHIWVm

pll

igYvyX um S$

1 C

.9N11.,13

`911051111 1I11

NISPH30.1 531

I1HW

H59 -%11

JION le 1100h1 119.3 wil4331 SSI? q35N H4^ ILLInuJ9 :


9013
`ipuoyu w.koN sy 3Aeley wdyspy siumwmY Nthi u3uotv
'0X31.1
usys.Louua!
: 1311110e swsm 511 I1d.L
ydyli
Otoidu
cw.mcloNow
HM
sy
WHVW 114' 111135H
19.L3811
witoN
3111.1H+ dii
'Hhl.LHHJVVW 5W5511 S1 tI,Hin.c1X

5%3

w.LultoYveol.*

HSV

HM 9BONDI

idvi

4,*

HM 54.7

10911

y Hh 9.1.3H

'IOW HIll vih Hillsi..09N

ovs313

sitiphmipia SV

AHhil50011 7

htl? HM

illwAN
glidN3

HOHOW 7101.Oldn Hp1117 (HMH ymicRya `dovutamov `Ivnixduxt 1l1l a.vy


inuos<>v3 evq.middW g.V `wdyspy Lim ILLyn FiNv IV'
.wdyspy
ViVN H3.,r1A1W 1)1000 013 II.LHHVW VWV3
lyv3uh
vitodwwsti %Jowl,* SV

killl 977 paymil.,.Limiv

pith1.3
idym

IIfl

knyusY

viwYtist.d `usystIwsy.L

Nyomou

87 ILL31142 HM

3.1

ISIV5HvwN3IY WOMIT111.3im

im vdo.9.wida.
IM,MVH

clovaYom3u

9111Will

001,14

+ ydyli

t31,01:13 W3014*

511

'HSVSHVIIVX Ild1H4"
HM W.Lv.,/,10W -sui+

11+ vitotivy sv gisniwned um SV `u3Am11y IIIii shmou %rill Hill OVH1t.LIL9


SV tvyyvvs] `1.-kNododli 1,10wRil
91107
`11.1.v.hOW WJHIL7 1..1.31.hy wcly,
1WHIIMIPUI
um
V.114:0VJ
V g 474 11`1" 'Hit,
Idovitismov Yn.o
ILLVNIVW,101411
mdovomvv.3
1V (19/17

riVJL sV

*0141

RN

HIHT11.11 : um ALL

th 91.3

9.141,11WR.J.

1.7110V mun

9007
sv ipAnnly :
vito& doy imete vhum19 wrimm yv
VIONVEMdO'Cr : 114* idvN H3AAAW ntiN3 IV `WIPDHEll 1.1.70.L iVidliV
SF 1.1,314 'LLYV HM 4.1.1111118d0H SISINIvAlY IOU [13)10111V %WOW-011110%H
q.31

sdxfou

`9.1.1H IIJ1

101ASIC/11111 FrHALL

sV

u31)Av11y

us*

WIJSE101

Wd9C/SW H4'

11111

wily) IV WII7OHMJ HIMOC/117

Iiii070111HCISH VJOV f311hIlStiOU

tvilON V3

'iuiwou

117,7,

!P.M.!

mitlyN

WUY

HUH,

HIM WHM110011

IHIOVHI42

th

$11 6117?.1

-)uptuVpum!

`rdovony fh SOMIHwMY
ido '*rH4 um H? 113 NIIH VAIN

Yd01111.4?

HiplfHlwAAY

wilsy

iii)1601 V RV iplimiv HAM vi10007A1* 911101/1h HhJdOsill HVIVAW


HVIVI'Vr 911 wAO.LtM V113 th idVH waft 71I nhLth HVW !WRY II %loll 1-.1* ti+ v.koa.31it1
fY IMAM gfit'Od.L3 wAW4 VWS1;11VN Fl
li1Vi9OILL Z3 %alb ijm 3
wIjV4I4 wAGN LL31h7ILLH4* H1111%)1
HhAitiOdll
ni
VJH
114.1/
ildVW wds.ump.)$, um `wds.ouivy stUtioti 714.h7
IdAW HHILAUNLH
dLH4
`o,L31..hy

vv1.33.19 lis.mi+ 'iv! %DIN Ictovtinedodu ody odd.


1.HWH sN odyw WHiiJ : wdy itA,3Y tenclt.ti y
VH40 irt1ms3n1.1.
4.3 HIM

Oh

www.dacoromanica.ro

!WV'

J.LM(UV

171.h7

SH

vilvd
:

SN

HOH71k111

ovAirm mxwm.3

sostuivmY

Snail
um

uN

MY.

iflHh

94m ysv

HillOHRN

u 00Y
OON WIISY

im

II

WM)!

f'h

9.31 (3.1.3W NdN3

11111:1th

wiyu

ortivoltia,

v.0.1.VNMAI

HM 'WHIJOIV

HOW

cuy

WI/ pup,
V OV

'OHO

cLay ovutuiv piyucl%Nedo,ifi y IYd411VIRISIISILL WI/V*V

HOHINOV

W.LVOLL VHNN

Xl

y.N SM

1.1.01.1

OVOWSH HSV

wd.vm!Viri `vw
9 H.oVOPI9.1V

y.kolnodu

PIEWNC5V3 HSV

stl.Luou vrl.hy wq.ny uslyu

SOIC011wMY

ovinnwdou usv

Th

omm..Lu!'d
Fm
01II'LLH4
111131.114.V301ill

mcinivuutwyi,y) ultinN
OVV1hV

Iht1U

uluim.0
11113

NM

zsg

AJ.V

114"

Sy

13

NOH

SN

W1H4'

yv

ytisd.119C1313

odivissod.c

511

1`4110 1.1.11OLIOY 19311,y)

wusY `ovte
9.* !my

4.31

NON SH

ItiLH4

11.1.W%3 WHO5Y119.15 HSVS.MigiN 9NJOHOYFINC


cOVINJAHNe

NtiOVHd 19110VHdIJNO01 OV1.LHFIWA'NLON4' HSV5.1.0011


00V111114.01 ;my WNII H011 Sti
Nyll
R.3
ovlAny
ciLyoLL
kelnymv WILI.%31
-12
1).E1
'A
ltoy scuA,Isk `yt1HwAo mu vvitonwp
HVW '0111%.0110 01:;099V3 mtiovuul..Lvundvui!
mv.koLutuis y usvsuwAW 5t1.1.39u

n!Y 'IJIIJ3C

VIM!

54

ri

swot' vidyN

wxydy

SN

ovum.0

vsv

11.1.V1103 Nh HOY

WiiVNHM.W ifudym

tv.TION

mvou10.1.11-SO.L09

9VS.I.OAIN

wory irutv
V

`11430VAI* iim

;V :1.1101

WHAM!'

OVONVV3

'si

IISV

nmV

rv.3x nisv iV 1w.vw


II

LVrnU

NM *YOB

Oh

SH

1,1.1iNWV 9WSN

HO

Nuiniv

vitiOrl.hyY

AV

VhV

HI/S.I.U1ON3

u'uou tub

!htis

wit

M.

411ItIONEM.V9%3

HadVIliti.L'IN HIM*, Nwredmy


I.LVSW

HdOSW

M.LVill

HO

!INV 931)M

IrH
!";' yu4e,
11423 1111

Oh

let

HSV

vi

i.vwSN

gi.LHIVN WIAOVN

hH wusV
.90
(uci.vw
scimpliV W3N4"
tymy

;Mips

RH

gniWAW SVHSi liaL304? m.Lytt wthly


9.LW9.3
5100V1'4XtkIH&L%11
1OltidN3 .J41 W141 W11.1/ 1.1.3VJ

9.LVIN ymy

Mph!: f1.11.V MYHMAN


ssp

,3X

OVOVHE SV

ienvy ulnvsw mwsN Sy 9.LSHIef1


HMIS L
'4.N SN f 9.1.V1MAI

vohll

VA HJ.Oh

SH

111411

HON

9YHH.1.1h '13 SH O.L


1fPl.hy 9WSN HON HAM

(voly

9IVSN WHAM H,LOh


%%LIN 114"

%N HNI)

mil v.011

011lyS91%ChL y

NIYHNI.N Sy

SWV

vSIWN

v.kuy5i vtlov!hy :
S.LHJIi Oh IfilV(SNOI1,1 y IV ud.on um

Nth %3 SH

NI1V31 1111:1y Hin


VNWSN

HdrIIl4 vv!V

O1V-a,
HSIPEWNLV* 11.11V1II1L3HEIl wds* 4
: !h dvwNVW
HON m vzsyv
HSV SOSONW40Y SH
OVONV WIINVI1
HSV s!s!ulymY whoN rh*.un
NM

f14.14h

WHEVVN9.3 1.1.3T

sy

113V.Y O

R.I.VIIWO3

HIVV

Hill uiti MYHAJ.IihOH Ovoluy

.J9

St:

usv

VIIVMCiJ

;du gum

JIiH9WS1 HN VC1S.LI1

um tiOVIlhiy1CiallOviitRINLN

NON

du

v}uHrvu Hsv

9dOVIIU011

WIIVJOV V W OHO

SN wO3

f3 WCillS09111/3 HOY 1911d


1,133h ! i,:tovpy sv -wAiY

OVIJAHMISd011

H3Y 9VAOHSVN3 liph/IN1HJ.30VHW

wH*V119.3

ri.hy HON

SN

`Hp.wsv vVvv

wuyodJ v I.I.VHWO3 OV3.1.11iwwxrdsw4HLhtiIIOVONNCSV3 H4 9VO Sf3


II Sd.I.11

.usvsvow ymy
..3X NM IhrIS

WCJ.L3VON OtitiN3
OCiVir MWSN

I.LVALL

WOOY
11311A1W

SV

1.1111

HINOYANC

1.1HSVOY 11

114"

Th!

,3)1iim Odyu3
ouPL.Lu!Y

SN OVIICJOSIA1 HID SN
SV

pi4..3

tl.hy

wmrl- V -01
upddipmid.m.us utmsp3 iiuthi
:
mwsN
VA OFEWI4 HOY
!pow
1.1.V.0W 140 ist sl.v
md.ust"A'.1%* !du
X
Oh
9.3
WN3yli
WOW
-H4"
uci!sw d.vdsm V uswcv VPJsN
upd!sw
V3 um
91.119N SI! 9.LSN39.11
idyN
VNOIJI.31
mivw
pliwcisN
i3X.
49V,i0;17'Ald%11
mv!

scu.kpoxrvg ;du

otitis

si%vsN

NYHM.NW5

A09.3 WWI+ im9.1.VC,SN '9.1.M143

JAN.3 AM NIVIIIVU
1

'N9 sti.Lupi
IHSN

11.11y

WfiR1

HOY

,u1 upedtmc i
011

lph

10sw

Olt-UM

.4z

HNH*3 win)* ,LN RI Nudisk3


V.11 VVih ih
Ifnivu
4 vAoliwniV

SN WWHNII WIWO&L 9W.TION OVOYVAll 9/10VH/IS9 9.3 WIIVIII%114'

'IYvI11I

wu'n

dOVHM.d
mc19v

:13SYV Y

'4.3

"4.3

doslisiX I HM
WCiS*

H9111t1

sH

tenysv Oitimm

S11

swouivneit

y'nuu'it[o]dm sHlov V3IPI


`o Y 'HIM V vdved uwdy

1.1.11Y/19-.11 NM AN
114

9A1VIIHVB

CZ
IL9Z3

www.dacoromanica.ro

178

PALIA, 1582

IlaPAS KS WCTI MPHA' KOVM cti,cirp:k npi Strk Ai CrIt IVItHASILX WhTi, . Ai ,KHAOKH
411TIS 411 KA 11 k :KHAOKiCKk, HI A WhTf, , Ai mSipH, ruh, 5. Ai ikkTf. mil N. Ai :OM
411 KAI'S HA0HiCKS, unii AWk;i1cit u. 411*(11110111frif ASCKSAUlf. 111 A, 11. Ai Kali
MSATE
C'h 118 irkitHm iuil H6H 161tTAi 411 TPSH 11111 ../%11 C541
TI
Hai
osof K aqta
A:1 fw. i1.A-kKa
Af Th., 4i Cit aCEIHTHM KS TO:1TX ail liAL1 CKIIIIIITSP A KCIi"" SH qf
Kwm KSrioarpi KoA ASH Au/Awl:11S Hoir CitAK 4HI1CTHAI HSAL1H KS till*A KS Kalif AK aS
11:1
,O,WPOSAKOH
Kit
ObLYtTl%
SS
FIK
TWKAUIT
MAAf
A.
Hi
TS
HSA1AH
AWMIIISES
al1T.Y.
4KY.
HAHHTA ASH
AflArk *TIOAk TlaS IC 4HASA1H HIS% H KS AkOrt CiSHTb. SA TIIS
:

AltCATk H qf SAASIPM 11t1H Cit ASWM KOi" S1141

ilitiaorrAKS inh

Ai i.i

nST-kpirio pow ESA;

[T]fAf 116CTpS, uoui MI1 Wall rpiiini1,H

WH

WhKAT0U1

oVrakmh THIll Ka Apark

11191.111 -

HEIIOTP*CH 411 liti/K[H]

K1MH

11111

CASH HAF TAAL CKSATXHI MliKS1:111A 4ACT2F. nStorrk ASHK,,kAihl KoAHTSpa AgSASH CdS HT11,
411k WI KS p0A WH KS 4$0A0 CSIITIt

CHT11 HILUfilf Vitt;

KS A% ILIA AOi'H AWAIIIESES UM KS SHiSTOPIOAk

f. Or.

.11ZM0ItH

KS rkK14111111.011" Ags-

11111

KHCKOHOIP litiMAMIIHA0(1k 4 ApA-kAk : uiil KS


Xipth II.jHk. ritionoKiAShrowoak '61-rstirr AS 'XC' .1.11 WOMB CAP KrkKA11.111 k Min( IIISASII
3AKA1lK (413 f M AACKAAOVA Ai AlaKX1114.
iulKIuSSH, 111H KS KEIHH W
nponoKiASfrropovA GKhIrFiUI 411 6 0.11110" i16rOZSASH, 1111i KS IK1 HOTp0110110yA KAIIMH1,111fH

ASH CiSHTit iS TopAaw

XflifANITiA.

CK1u11TSIH 4HTE KT WKSSAlk KOVN TOSTf


411TOS KSKXHTfAi CAltHHTf :1 ASH AWAIIIISFS iISMlH H611

H0VA1.4HTpS 11 A wirrpS

AllAIKIIM aS 'HA

1113 f AHMEX HS 21110 . Elf HTPS

'AM KS map mS.tKA% ci;05cem Air] Arpin.%

iiiui PIP 4ACKA, 111A C146*CKX 110 AHMEX paimxtrkcKx,

Munich nipwKori . wI naT0S

Ci

Af AXPSIIM KOW *(3:1 111,HAOP PSW111111.


K.1%

Ki 1411 KS SAFK-1411

ti*A:iMA

ml

WAX.lTKFI. ml SA11,H

rrui

11111

g. KKIII

SAF

rip 116411 WhIkKa

ASH
11111

HS HISAFKAlif 11,11 hlLiTuli1AK MAI) !MI,

KIICTHht010 CS$AFTFCKk HOA

APAPOCTI ASH

FIKOVCTIFIHT11, HAS I:41X .tHTtiliCk AVKIIX Ai 4'H1,141k, i AVk 11X rp-k frhKXTO:1CM, C91 KRH S$AS hiKA rphhIiHTK npi 5 01310ASH AWA'HS KOVM K11 Alt 416 SAIK%p.T.T8px Kit HS i KS KOi HOtiCTfitirs tiqt r.i1JFIFIN, narrp8 Thia 4iTHHAl& TORN KA(11
4H
AVKHAS Kei CWCH EA'e.K1.111,H KO('M WA AWA'HiSfS C.11 RAI:KICK:A npi Koh iM111.111

AWA'HISFS

Ai 4' AVIAA AS AWAIHFSiS 4H SHAFAF AS BaiT-kpk hoirmti,Hk Rofigomr. iipA-kASASH

f. O v.

A-kpSHm AH Aq-kCTE 1Vhfi 11,H CKI:111 ti HOACTPF 'ACTI AOW A4T111110, MTV, 111A KCKOAAk.
WASH AWmIllt Ai CAPE. WA KICTIIT KliTtSk riCTH 4)11*1111,11 SAfCS XH OH 10 21 0AmsAsu ml 11,141:aH OVHPSI,IfIHH. AIIKOHT0(110 411

It0A1 SiffiCTI AOW WhIl11,11 C'k

n-kprm IIitIbT AwmnisiS KA IBA SAAA'll THE-119H 1111 CKOaTf, Ill 1,1 ArkpVa AS riCTII
4y-birth 4S K8 Ttit al,HOT0010Ak 111A IrkS CKA 4H KiATS1Alt. movATx.. [nil KS 5artH tzaMill li KSHH 411KA Alt4HPX CHM 11111 AtS ANISHrk KOW 4ifiti111 pWauulliA0f111 f IITPS
11

Sq'kh1 PSPAII,11

11 Ili

AlVmH Sf S.

fli1 4HTPS Mitpli ASH.

Ado a THI1A44CTI KitIH iTH IlAk

Ai 4H AIHAA ASH AWAIIIESfS 'GS IllpLiFIh1K Airti KS Mf AA f 1114101r (sic)


PfA0A. U111 KS A14134111% AH171Kh Alt4HAS 4H (Mandl
11111

II f

114111KSPA 111H AA% cKprich KOW 44iiill,HAW/1

4A:1 .+HTPS

HOCTpX

WAVhIIH,

AV6111`XpilITAC110 CKSAAIIS mil KFICTUI310 11419W 1lTk. KS110:1111

AOCOVA ESH*11,HA0011

KlItH *0-

uil HAATA IIitKITlIt0h AMA AWMFIESIS 4HTIS qtiCTI KlaP 11,H

www.dacoromanica.ro

ev

1.79

PALIA, 1582
GKIlliCSAS 11-keT1 K11011,11 C3HT1:

W. 411 LIfTd11 411 Y

2iiuii"5,

.1-1;

I1op5KASCTRA

)(114:

Etti ;

Dr. Iosif Popovici, Pali:la dela Ordslie 45n, In Anal. Arad. Rom., lit., s. II, t. 33
(1910-1910, p. 517-538.M. Roques, L'original de la Palia d'Ordstie, extras din Mlanges
fro* M. Emite Picot, Paris 1913 si Palia d'Ordslie (158 !1ST). 1. Prface et livre
de la GenAse, publis avec le lexte hongrois de Belted et une introduction, Paris 1925,
in-80, LXXI -1-213 pag., dovedeste c Palia este o traducere, in parte, dup Pentateucul
ungar, tiparit de Gaspard. Eleltai, tu 1551, precum si dupa Biblia (Vulgata) lui G. Heltai.
Editia lui M. Roques reproduce numai prima carte, Bitia (Genesa).
Bucuresti: Biblioteca Acadomiei Romne (cel complet, fost al Fundatiunii Nic. Zsiga
din Oradea-Mare).
Budapesta: Biblioteca Universitittii.

www.dacoromanica.ro

SECOLUL XVII
35. Mo/itvenic, Campulung 1635. Slavoneste, redactie medio-bulgar,
amestecata cu elemente rusesti.
Cel mai complot exemplar cunoscut [Ana* acum este al Bibliotecii Ion I. C. Brtianu:

are 9 foi nenumerotate, 216 foi numerotate, uneori cu greseli. Corneal neagr si rosie,
21 rnduri pe pagin.
Foaia cu titlu lipseste in acest exemplar. Ea trebue d a avut pe verso stema jrii,
pentruc exemplarul incepe [la p. 3] cu urmtoarele 12 versuri slave, inchinate stemei,
scrise F,;i semnate de Udriste Nsturel (Bibl. rom. veche, 1, 109, semnalase aceste versuri
numai in Pravila tiparitti la Govora, 1640):
GTPAHA CTA 68SHAMIHIO, 1iTriu,8 gpiiiia 116CHT11.

HA fr)ftl HA* alH, fi oVKANycno ItliCltrk.


Mg* MAAS IVICEATAAPO,

fi

operratrkfiwArtv,

,A,6n03 p6AA, firiCt1P11611, AOSAICT IIIIIHIriWar0.


11A-6 )1SO3A6M11, HITSHI CM Htl limit 1311AHM.
GHK 60 AktIECT nostm, milonir cni;xii AilIFIT.
IIPCTliwit 07.VRW IlbJCOTS, A6M8 CAX allithtiT%.

Ihinini,ii ma

FJCHO

II

XIJACOOCTII IVIACTAIMAIT.

110A 11110>K1 TOM/MO MtipHOI MATIACTRO.


ROMA ficnoogpegificia, 6)61 FS 1161ITIACTKO.
110yliii1CA8 hp CIMS, HO fiCKHAATH CA.
KONA FL11 11*KH 11PCIrl He fiSAVATH CM.
Xpifin-il ILICTSpOA.

Traducerea :

Tara aceasta drept sterna poarta pasrea corbul,


lar pe g,tul ei acum si o coroan sta.
lar In casa prea luminatului si prea bAtranului,
Casa prea vitejescului neam al Basarabilor,
Omul cu toiagul (sceptrul) nu degeaba pe tron se vede.
Deci vitejia acestora e biruinta ce multe auzuri minuneaz.
Tronul, deci, mrirea casei acestora arat.,
Toiagul insa, lmurit vitejia lor vadeste,
Sub el pmnteanului fi e vietnirea pasnica.
Nu da, Doamne, s se schimbe In pieire;
Si aceast coroan a lor s," nu se arunce,
Corbul In veac dela pieptul ei s nu se fnlture.
Uriil Nasturel.

www.dacoromanica.ro

MOLITVENIC, 1635

Urmeaz& predoslovia lui Matei Basarab, Domnul Ttirii-Romaneti, necunoscut6. Bibliografiei, vol. I:
HA KIllirS evicoAoriotni, HAH 11IOAHTge1HK11.

1-0 11/111Te6H finGfINIRIT


ROMEIO gAArOAATI10 HA4AMIHK11 H goEso, 3EMAH ELAAVH

3AHAAIMiltitidat H npotiaia.
HIJAKOCAAKHOMS H KAArO4CTHIIOAA8 (1WAS WTELIECTIIA nainfro, ELA4X03,111AAHIHCKOMS,

HHItiMit p0AWILOAVh, HAMit Kit IAA

H CAAglirkM ,APAEKTS CAMIEHCKOMit

CTKIIIHOMit rasidu,* HCK(11tHO CltPAAC81041KIAMCM. TAKOMM, H HI


T114110 1431:111,t HAM pA3AHKS1041111M% CEM111e1HAr0 H aalllicKaro

HAArO,A,ATH, MHAOCTH AIWA, SA(IMLI/A

H OWN-

h 06411M% HK11

CI&CA01111:1 :

cnacenim WT wisci-saararo llora, H

FOCHOAA H GiltiCA nawiro ICICCA X(111CTc12 Oyetrh,t1,H0 JfCGIMArk H EIPHK*T'hCTEESEAVh.

eama oyno no gOMICTIlltHOMS Upnroppo palm, eme vkAS 11H41%, ch ASWH CAOHO.
ilsis ors KSmAisurtn K-h xpnrrfanFrk, pag11 npeqmparo EAAAhlICH M0110 ICI(CA XPICTA,
TOHMAE, Inge H ghillie HOAAHHAAkIH TOrOMAI CirgW KAAAKIKH motro npsaararo, snaroAaTTIO H nomotinto HA44,1hCTIKOgagit geMAE10 CHO, INA-kris oyso, ialCW Kit CK0111 gitCeH
WHAACTH, raa,a,91 H 7KAIKAA, HE FIMe )(Aga H 110,4111, 110 npopoKS, Hk Mg* IJKO

1111414 H HAH0111141. GAOHICI raaroato ELOW/A, HAM Me ASnia EIHTAITitC/A, H EMI HCH011tAAIMit Hp'hitOf CTE git1TH HAICASAHTE gitC-kr, Migf WT Bora HAMit gAarHrit. 110WHAAAAAlt

orKg H Kp-knu,t ornip-KAnaiscia K.k staw, H HE Mail WHItIAAHrkC:


K'kArf% laKW uy 03418 trkrAt TanoKoatS spauna ; HSMAA TorAa ASIHaWk T3M0
XPHCTTAHCKHM'h, MIA,A,OACh 111,A,01111EMIHHOMit HaMOMAATHCM, Hit rAAAOAAlt HMI

HIgfCHKI)Cit gAArh. flA4gh

Mg* WT CHATItirk

h Hf1430-

Mige ThIWK 01rrOTOKAHHhIrh

KOAHMIt1R1 gtKH g131041ECTAHHO

TAKOKAM RHARiCIA H4M11 WTCIOAS SCO 141HKOAHTH vrpawk,

CArEO mnorotiarrionsimn HAX0M11,11111MH


BOMIHMit
nonStpinTimis RK 143AH4111tirh gilEMEHAX K1 HAWEMS HACTAHAEHHitirla HAKASAH110, HHIkHhI
H
HilKAKOME
01rMAAE1111M. Genat3

OECTOMH11MH (Ja3lOPIHKIX11

H Titipt 111414AHtHillliMit !anomie Kris Kctris HHICXK H Kit CgATItilit 11311tIMAK


11A3111AgAEHTIM, CAS4HAOCM ICTit MATH. GEPW 13A,A,H Ii0M11610 110,1,11HM111% pegliOCTi10, H TA-

KOliar0 ASineKpiAnaro &HUNT/A OlriHHAEHYEArk p4ella/11MM%, HO PPIEHHOM8, 34KHCTh A0M8

-mow CitHtCTit At/A. TAKOMAI H H*KHICit WT saaroroAnkins HAM% H litpHtHWITit


BOAA4111, TSIOMAI flegHOCTh W T*XliSHAE CatIlM134161K11
W CM% flpH11011p1fAeMnitiM MOMIIVEMit 110Wil1pMFAVh. G1IMOTI1HXWM W
CeMit KAKO EbJKOMit CisT110(1HAH, Adige CH4fg4rW r AMA ASTtHWIIIH OVTOAHTH
11438MtrIt 011'60 CAM
CKSAOCTT1O
BOWECTREHHitirlt
3%0e,
FIAK11

MHHAIITEAVh. HAHHA41

(111:8

ClIh01rMHOMIHIEArit HC413111T TOE. it HaWIEHA'hHO Kor8 nomaralowS KisAKNIIIT-KCJA


Kt WRHATIO Ilf HHAlle HAlleCTHCA 111 mputaxom ghlTH M0111110, pAgg-k TVgAM'Oe. Hi

norpaAlteio, cnirkins flE44THe10. Ttaa i

H W TO/A EME Kit CHOACH

H3AAA141

HI1IFIECIHTH

ClIWOSMEHIH, 110g*CTIt Kp4TK8 EAWEAAS 1111fAANKIITH GAArO4CTIf10 HE 110/113110 CSAHXWM.

RhilKWKIM oynw HAM11

K HEAOSAA*FITH W CfWK, KAKW H 4TO C1till0(1HTH. GI oyno

110Mil MAA1a1 14111C11W W61.14Ht OGAT410111EfCM 6114r0MS npimo;ntiino 114101WICK0MS, Agh

HAlakrie TKOVAILIE Kit 0VAOKCTIL8, Cif H HAIHE lIhJlrk EII W Mt% 1410H311041filif Kit
M011111 H 111,3,0AAKIWAEHIM

110-

118K0130ACT118101111. 110K43A HAM% M$NIA 1141Hi1lEAR4

nrknoAonna cKRapenonnona nameavis tMMITiii

VIAKIA011CKA, nptiwgAwa WT pOCHICKHrh

www.dacoromanica.ro

MOLITVEN1C, 1635

183

CTIlAirk, HrAAr0A101HA namit: oynnkvi AtilW Tvnorpa$cno, H HCflWTIIO npniarkwn


W LkIli, nphiAoK K1131ACTIITH, A1HE OVromo Rawl. n8AET.h. TorAa Mk! AM,
Cit IrkKHAI'it MISM1111010 ErW AISMEA11., iEllMOHAX0M11 IhKTpYH HEAAr0HCON,

1111M11 Villa Irk WTOOKA utiur EtH


TE*AHA fiIrIt3KoAIt
11 VIATHIO I ManSio Pwccho nocaaxowit, nmStpi rut C06010 non Tynorpa-

OKEMIHAVIt

H1111111,AIMA,

II 0

dmon 11,191H Oil 11;kir1, H nncanTiA oyno WC0611AM WT C4MAr0 MIRA H AW FPO,

VT 6E11111 W 61111M, AO HACTORMI4r0

11 AO CSATA

AlOr HAM

wnomS,

nooqinx-K CTrkHWHHCTIIOII1MKk rAAK


H CH1
Aa Mg% H

MOANTIVMELI WIN .

WRIIAWK

TOMS HIHICAAT11

11111 HIE

II W61.11Aiil

FIT(10110MIT4 Khncnaro, CHAIHEI1 H*11 war IhTlia


11

HUMS rpaAS
HECHOAOKIIKWM

XOMTaHCTKA H oyc4TEI3E 6AAr0-

11 MENORAH H OMS KEAN !COLLIS AISMS, f rW

T(10HITIAVK C 110A0611 KONICA% Xf1 11 CT 011010 BAArOAATTIO H Torw 11 frbICTII1A

1111LITHhIN111 MOMITIKAMN, EMI ASKA liME Kit HOER* 11 (ITIAMI EKIKOM ;KEAAHM, H flOMAEHTE

OrKE saaronoaStinaro

MLA HE 110 MHOS'kM KHAkTH

ClatIrh III 11 11 S [MTGE/IAN Writ 1111CMEH, TIGI<A

TVAI0,0,EA F1MEHEM Clt npoTHMH, liArlt

IIIH4T61110

raaromo uvkno

H FICKSC HA TIrflOrfIA4S4 C-11 H El* IVIIKS

ArkCTO HA CE WTAS HEH HO HOKASAKOMit All'hrOf

110M H411111,AEM111/1 rpSA-k, H 11011firkKOArk TAM 0 ?MITI', HroaAcnoto Aanho nnTaTionicia


WA*MTH, u NA13-KANTFICA1 : ri ii nou 113HS(IEHIE KliT(10CTHOE 011110Tflf KAMM.
W/ISA1I1 KSAOMECTKS flOAMMALFIKIrk :

no CKO HlIA HYPO ME liCII(IAKAHITA MIEKEFIHKIKI1

cho Ill

MKW

LI,(111KOKr id Ark FlItCAAOHAllif Ant CSLIISIO KNFIrS, WEI

01r60

WT CEAMItIrk,

TfluIHIch, NMI 11110MITKOCAOK HAIM RAEMS10 :


HltiAl Mt 6011H KIM NAHUM 131.CTO,IFIKIA1

C'KKI3-1xWAIOT-11CM,

T4111111

11WhKRE,

EHIAKOCAAK-

IIHS'k GA SMERHIIKS NMI iIHTSirTH SOKEM*11 whavknimown. Gim


CKAITOE

1111111E,

11

Mr(10,

FICE106*AAH1E,

CHAIIIIEFICTEM,

CEAAISIO

cISTK : CKMT01

MACAOCKANWENTE,

3AK 01111 11111

11 (JO HAM, MME HAW EMS 1111AKOIAII1IO CASMATII. 06111MM-1k C'hK*TOM-It H

HI
11 R1Yk chrnacSiowecia. H 11.0r01111 CHArh 11

MIITEM11%, OATS 113AATil HOKEdrkrOArh, 10 ME KrliCli

HkM-6 CM% M31110

611

HAWH

C'11

113110-

rASKOKOIM3SM-

W HArk Torw

OMITKKI, H CASHMK1 HMI HAW A10111E, Ian Kid

LIAOREKOMOR 11 OMS risMOT[IEFITIO, KAArOAApHIVE,

1110AAOKAAKOKE7H OlfrpOKAAKOKE, PScn, G(116011E

11

liSArAfIE. 11311S1AFrkf ME KW, NMI

Clip& pOAwIch, KAArOrOK*H1141 CKA11101111 IH Fi AYAKO H F1, TAKO nrknoAonno IIHVIECTHSIO

KO?KfH MipCIH, CHANII1EHOCASMFITEATE fiord nionwaNro VI IMF HA SEWN CSLIIM Er0 :

huH

6Id HI I HERR% pasSiwknamda CMIUtI. ILHE H

KOMECTEMilhIM H KIIICOKO HACTOMrhh1ii1


AIAAS

11,-k

Aaplt A410111E, HA FiCTpOWEIHrE

S 111111K1010CMIIIE AK H 6AarOKOAH

HAKI1 no Clirlt, HHKIXKEAA r011ECTHO KA HUMS 11 f1EACTAKFITII hCHHrh, HE M H11 Tf MKO

OTOOSIO aAHSIiI KLjI1

CTAIMAETE, HK HE6ECHKIK IJKO 1111 FICTI1 II HS AAO0KA11111

mum. R'ItCli 60 AMINO, NMI C-11 Rh1111E WT )TLIA CIATOKOM ASKOAI CHATKIM
Fi GiiiHOM%
oyno oycirkAnw MO 6E3110

C14410 11(1AK0-

IAIISEM11111, K-11 CIII KHFIS* HAKAIOIIMOTCAN.

CAAKH ON 1.11,1110M11

?HE

XSAOCTFI HAMM

saar0,21,d0HO HigEMANTE, H

id III f IIIIIE111106 FIMA1 EMS ME awe 11 EA*HOC HO ECTli

C1+11 fIFIAArAFOILIE H

11A1h1 C1.11(18M111111,11

HAMM 6/11111k1 NA(1111(110111/AEChl, IcLt CKThiXK KAW FIK CRMyinnio-A*FICTKIITEANKIX% MOAlITRAX% 114<MAIT>CTK0HATII NE 110E3 MITE. 'TAW a KAArOKOAFITE cem8, MME H Ich 11(10,11E

110AKFIMH'kH11161K HACK FM CHX'h (LISA!' q H ONIS

OVA1110?KEHY10

quid ii

110 udC 110MHIM

11361111AN1EM

Kill

wllacurkm

FI

A wAcKaro, HAN 11AII f

EMAHO W6AAAATN

AA1106,111110 CEMS, MISK4111111 CIII rAAr0A10, 11 AK11 MI


C'h RA10 AMITE 10

rhTKO(IFITE. 3ApAKCTKSIITE.

HdIliIh, RAAX03AFIAANHICTY11, WAIF it'llCialiAr0

Hid ;KE oyno wToaEdAhh1


Klt:311ACTA, W6010 II 1111 HTS ughnonnaro ;HE
CTIMI11.1

CliArIOKAIIiIi

1111VICTIII

HAW EM

CElO,

fi Khi

IVIIHEMATO

BpATif,
WI1AC H

IIIITNAVkTE WT HAC

11 Er 16AMS

EL'Is

www.dacoromanica.ro

KiiKli

CHO

184

MOLITVENIC, 1635

MHO CO OCT Fl

RC-kK 31MFIKIK

XSAOKII,A,HttlX IMPEL'

MtAi

11110,4,

Hit

WAOKA

CK14\TiiIIIHT11

AOCTII0 WHAFICT4KA1T h

ECM FtWHS.

TitKMO HOME HIVk

1CTHHHOIO

II 111SO EXklIAET

A81114

BOMICTIIIH010

BAATOKAA1111HAA

OyKIIAIIIMOT

OrTH413110,

CO

CitKPKILIII

CIII,IFt01

HT,VIFIHGiO

CIVkT-

noncelo. Ttm me CIE WT H AC 11111141l111 AtIflOKA HU, 4K11 wTska-

HkIlwWMMEAMITIM ItyhMA,fVkH111k1X, C11 RAM Kit3410 64111111tIM H

li*P1111141

tICTIEHHKOM WCTAKIITH 11(11M,4,1 ,A,ANSE HE WTHTH HAM tVT M 1 (1A cero,

RAM Hit3MONCH 0 KS,11,1T, HE Tit'ITIO KoThltiaticA KorAA


KAMEN Clt ROI4\IVka

H WT

411111

CitKPORHINA Oro H3HICEH RHAHTC1 H CHSC HA MKS ,HEAtElit


344TA N KAM Ill 11 lecTliaro H C111611A, ,A,SXORNKI cero

VkA1C1

C'hKPOICIIIIA,

NCTH*1111111.

ehttie

iblo,A, ill CT 11"kH MTH H


HA/A

Atf4HIIIU H

rhK001111111

HAM

CitlVTEIIIIIICHO

(H M

TAGIVES 1111THAIONNTH Kit 31MAII

Olp,OGTEM OVTOAHTH, Hit H HO 110E41110PS roE3ORATeltlfk 1111111 WEHATI

FIPTAATH C*M11111 CH/ATOMS

1ME ICTIt cnoKS Boxato, ItC1,4,4

,4,1CH11

11S,A,ET1, H WTCIOAS

A4 Kit ASIIIAK npIllwraNYE). fiAAroAapitilfg Or60 Kit


HOTAIIMAHIH Ilit3,21,AFtit NW, HKI CitO KAM H4MH C rOIIBKOaHRIIIIMS GAAPOAATIt

PA3M110MHT11 I H 11(1111410,4,11TH
H

HAM, HME FICANICHMH H (lARK1 W CHKit


TWAHHIEXC/A, 143f Kit HAM KkKH 11POTAMEHIIKIA, HAMATIA HE MI HI 11TE. A*AtITIMIII l8
nperioAATH 440111KOMOGH110418 liorS. TA ME H
CliO

Rit

KC/ALI:kWh

WEHATH

HSNO1KIX

KS,4,0311CTKS ROW EH

CitGAIOAATH

Kit FAKI1

AMA, DO WTHIECTIITH HAW EM HE HERNMHTE, 34111 11111HA3AHOK4TH CitAkaalla HIIICTIt Hit


1111101CT4 Hit HtV

AS11INtHS10

CitA*AOKATH

11111.11S.

110011EE

3,43141MCTIISIITI,

H 0%C-

TRSHT1 NU H CHACAHTECRt.
H3,1,4 H

Hit I1lRG NACEA11111MitC/A r(tA,A,* CTPAH It! HAW1Rt AAltrOM-HOMI.

Prefata la cartea Evhologhion sau Molitvenic.


Io Matei Basarab, din harul lui Dumnezeu, conductor i voevod al
trii Vlahiei-transalpine si a altora.
Pravoslavnicului i binecinstitorului neam al patriei noastre Vlahotransalpine si altor neamuri in aceiasi credint cu noi si slvitului dialect
slavon al aceleiasi limbi, care mai de aproape conglsuiesc. Asijderea
celor ce In genere ne deosebesc de ei numai limba clasei clerice si mireneharul, mila lumei, s'.natate si mntuire de la prea bunul Dumnezeu Domnul
Mntuitorul nostru Iisus Christos, cu srg dorim si ne rugarn.

Asa dar, dup spusa dumnezeescului Grigorie, precum este hrana


pentru trup, asa este cuvantul pentru suflet. Eu, deci, cel mai umil dintre
crestini, robul prea darnicului meu stapAn, Iisus Christos, acelasi ce si mai
sus e pomenit, al aceluiasi deci stapanului meu prea bun, prin binefacerea
si ajutorul cAruia conduc,nd aceast tar, am vzut cum c in intreaga
mea tar e foamete si sete, nu ins de pine .si de apa, ci, dup prooroc,
de vdit hran i adpare sufleteasca.
Cuvintele spuse de Dumnezeu, cu care sufletele se hrnesc i ceea ce
mrturisim Intiu, aceasta va fi invttura tuturor a celor bune, date noua
de Dumnezeu. Am stapAnit dar si puternic m'am intrit, foarte ins si nu
putin m'am mlinit, vazand ca nu este nicieri o astfel de brara; atunci
nevoia sufletelor crestinesti de aici prin foamete timpurie va slbi si prin
foametea celor ce se chinue fr contenire in veacuri apastoare, prin
lipsa pregatirii acelor bunuri ceresti. O astfel de foamete ni s'a artat
nou de pretutindeni viind, cleci vadit din pricina impulinrii sfintelor cart".

www.dacoromanica.ro

OLITVEN1C, 163b

185

Aceasta fmputinare din pricina deselor nvliri i fmpresurari ale

diferitelor popoare, ale necredinciosilor i chiar ale unor credinciosi, in diferite vremuri prin dreapta ingaduint a lui Dumnezeu, conduse spre pedeapsa
noastra i acestia necrutand pe langa celelalte toate, s'a intamplat sa fie
prdarea sfintelor biserici.
Pentru aceasta, miscat de 'qua catre Dumnezeu i astfel de flamanzire, stricatoare sufletului, prin umilinta s'o aprindem, dupa cum este spus:
zavistia casei tale m'a mancat. Asemenea i cativa dintre boerii nostri, de
bun neam i prea credinciosi, aceiasi ravna pentru aceleasi avand, prin
pomenirea cea mai deasa despre aceasta, mai ales, zic, cu rugaminte po-

trivia s atatarn. Am cautat fntru aceasta cum sa facem, ca chiar unei

astfel de foamete prea amare, sa-i potolim truda. Si am priceput deci, ca.
raul a venit din pricina saraciei cartilor dumnezeesti, lar prin inmultirea
acestora, va disp'rea acel rau. i cu ajutorul din belsug al lui Dumnezeu,
se va aseza binele. Al caror belsug am socotit ca. nu va putea fi altfel ca
putinta, decat numai prin tipografie, adica tiparnita. Asa dar, si despre
aceasta intru sinesi din departare a ei aducere si fnzestrare, am judecat
c povestirea ei pe scurt nu va fi fara folos, a o pune dinaintea binecinstirei
voastre, fiind dar noi in nedumerire despre aceasta, cum si ce s. facem.
Aceasta vrere dumnezeiasca, deci care se afla de obiceiu pururea pentru
propasirea In bine a omenirei, aceiasi fcnd fndata calatoria cu fnles-

nire si care si acum aceasta a noastra voire s, o conduca spre ajutor


spre fnlaturarea nedumerirei; ni s'a aratat noua un barbat strain,

cuviosul ieromonah anume Meletie Macedoneanul, venit din trile rusesti,


care ne-a i graft: vazand lucrul tipograficesc i luand stire fntocmai despre
valoare, am venit a va vesti daca v va fi plcut. Atunci noi, indata dupg

ce s'a sfatuit cu un oarecare tovaras al lui, cu barbatul ieromonah Nectarie, numit Pelagonianul si cu el dimpreuna feciorul nostru, credinciosul
Stefan, numit Sprinten-la-mers, 1-am triads dupa tiparnita in Rusia-Mica,
avand cu dansul pretul deplin pentru tipografie i scrisoare deosebita de
la insasi persoana noastra si una de obste pentru lucruri de obste catre
cel de acum mitro polit al Kievului, Preasfintitul Petru Movil si ctre judet
si ceilalti conducatori ai acelei cetati de frunte, avand cuprins prea rugator.
Pe langa acestea si daruri ne-am invrednicit a trimite celui mai sus numit
mare barbat, prin a carui mijlocire si asezare ne-am fnvrednicit de bungtatea lui Christos si de rugaciunile bine primite ale Preasfintei lui Maid, a

carei dorinta a fost de a primi Duhul in pantecele ei si a vedea, nu dupa


mult timp, implinirea cu bine a nasterii.
Tiparnita, zic, intreaga, desavarsita, cu litere de cinci feluri, deasemeni

si tipograf iscusit dimpreun cu ea, anume Timotei .si cu altii, carora


loc hotarit pentru aceasta le-am artat orasul numit Campulung si le-am
poruncit acolo a vietui si a se hrani, a se fmbraca si a se folosi de darea
orasului si in alte cheltuieli de mestesug a o intrebuinla.
Deci, dupa savarsirea instrumentelor de lemn trebuincioase mestesugului, am poruncit ca prin voire i sfat obstesc, mai intaiu s scoat la
lumina aceasta carte, ce este Trebnic sau Molitvoslov numit, fiind cea mai
24

www.dacoromanica.ro

186

MOLITVENIC, 1635

de trebuint cercerrii bisericesti: cu ea se savArsesc cele sase taine, din


cele sapte, ale sfintei noastre pravoslavnice sobornicesti Biserici rOsaritene,
a aptea Ins cuprinzOndu-se in cartea numittti Slu,jebnic, sau Littirghie.
Aceste taine sunt : sfantul botez, sfOntul mir, cinul preotiei, al marturisirei,

al stintirei untdelemnului, distitoria legitim si altele ce credintei noastre


ortodoxe slujesc. Am poruncit s'a.* se dea la lumin dup sfatul i fnvoirea
obsteasch a tuturor celor cari cu noi au conglsuit In adnca fntelegere a
acestei limbi si a credintei. Si prin aceasta lui Dumnezeu, cttiruia pentru
aceast iubitoare cutare omeneasca, fi aducem de la noi, multumire, rugciuni i slujbe, fte Moldovlahi i Ungrovlahi, Rusi, Sarbi si Bulgari.
Alai ales insa, voi din toate neamurile, cucernici preoti i diaconi, atat cei
prea cuviosi monahi cAt i cei mireni, slujitori ai preotiei lui Dumnezeu
de sus si cari pe pa,mant sunteti fiinta lui, a dumnezeestei i prea stralu-

citei si mai sus de ceruri intleas, mrire. Chiar daca i mic pret va

aduce, InsO va da dar bun, de burla' voie, pentru intrebuintare celor doritori.
Deasemeni, dupa, aceasta unora, prin binecinstirea voastra, s, li se

prezinte crtile, dar nu socotiti sO le folositi ca pe un oarecare lucru phmantesc, ci ca pe o comoar Cu adevarat dintre druirile ceresti.
Cdci toate darurile cele de sus, de la TatOl, prin lumina Duhului sfAnt
al Bisericei ortodoxe i a Fiului su, intru totul cu credint, In aceast, carte
se cuprind. Pentru aceasta deci, sthruitor, cu dragoste si cu multumire o
primiti i umilul nostru nume mai sus pomenit, cruia Si este adoga t
struitor i numele sotiei noastre numitO Elena, In sfintele voastre rugaciuni, facute cu sfintenie, nu uitati a le pomeni.
Deasemeni binevoiti acestuia i chiar si In celelalte fndruma te de noi,
catre aceste s le faceti spre fnmultire feluritd. SO trili. Voi mns, straini
de tara noastra. a Vlaho-transalpiniei, oameni de once treaptti si vrstiti,
de amAndouti rangurile, bisericesc i mirenesc, mai ales voi frati ce veti
stOpOni dup, noi, prin alegerea lui Dumnezeu, aceast tara, luati aminte cu
grije la aceasta dtiruire, zic, la aceast, tipografie i ca dar prea curat

primiti de la noi aceasta si o pstrati pe ea in tntretinerea voastr neperitoare in veci, ca.ci este boggtie mai de pret si mai cinstit decat toate
bogtiile pamOntesti. Inca, i dintre lucrurile umile la vedere se vede cO

aceasta bogOtie scoate rod iscusit, adica, din fier, 0~6 si plumb, ci

mai de seam decAt aurul i pietrile de cinste i decat argintul, aceasr


bogatie duhovniceascO, rod prea cinstit si prea sfant este pururea. Boga,tiile din piatra, de aur si de argint impodobesc numai vremelnic trupurile,
iar o asa bogOtie impodobeste sufletul prin adevOr si lucrare dumnezeeacO

pururea o lumineaza prin luming neperitoare. Pentru aceasta si de la


noi primind daruirea, ca doritori cu cea mai puternicti dorinta, aceasta
vota, iubitilor i credinciosilor, nouA compatrioti, o l'Asan', Inainte de a
pleca noi din aceasta lume (deci vou s, v5, fie pururea cu putint, nu
numai, doritori, a potoli cu toat usurinta o asemenea foamete, cand se
va intampla in tara voastr, ci si o prea prielnica, imbelsugare a da semintei sfinte, ce este cuvantul lui Dumnezeu; fntotdeauna deadreapta veti
fi si de aceea fnmultili i saditi pretutindeni in sullete hrana aceasta).

www.dacoromanica.ro

MOLITVENIC, 1635

1.87

Multumire, deci, fn srguint, cu osrdie s dati lui Dumnezeu, iubitorul


de oameni, care a binevoit a ne da noua aceast bunAtate ce v'o dam
vou. Deasemenea i nou, care cu toate virtutile ne-am sarguit pentru
aceasta, de la voi care s, nu lipsiti veacurile fndelungate de a ne pomeni.
Acest lucru In toat, fmbelsugarea mestesugului a-1 rdstra In veacul vostru,
dup plecarea noastr sa-1 fngrijiti, pentruc a fost facut nu pentru a sta,
ci pentru a face necontenit hran sufleteasca. Dup acestea, apoi, fiti sntosi, fiti In pace si mantuiti-v.
S'a tiprit In cea dintAi cetate locuit a 'Aril noastre, In Campulung.
Urmeaz predoslovia catre Matei Basarab, reprodusg in Bibl. rom. veche, I, 530-532.
Cartea a aprut, ins, in 2 editii, pentruca in uncle exemplare aceasta predoslovie este
semnat de loan Glebcovici, adunator (culegator) aseztor de cuvinte, cu ceilalti te salutti, si ti se inching,' ct vreme in exemplarul Bibl. Ion I. C. Brtianu predoslovia este
semnatg, de Ivasco Baleanul si se terming., in plus, cu urmatoarele cuvinte:
Ki TOMI 11(11AVO,

CIN

KIIHS* KMLIJ

petuaaori, TOISHNK11,

HMI 113.0ANTROCA0111t

H auroK1pHIIH Ih 60AA1Erls, rocnomnrh AaoputiK

IICIIOARIIIIK% &Wen&

(In acea vreme, acestei crti mai sus pomenit,


Trebnic sau Molitvoslov, i-a fost ispravnic, cel de bun neam i binecreRIAIIK11111 ilHAWKO fitIAAHSAlt

dincios fntre boeri, domnul mare vornic, Ivasco Blianul).


Urmeazg., pe 1 foae, Labia cuprinsului (f. O nenumerotat), dup care incepe textul
insusi al Molitvenicului. Nu se cunostea nici cuva',ntul despre iertaroa gresalelor tipograflee (f. 216 r.), pe care-I reproduc aici:

GiIORO K1
E1t3/NORAIIIHM W XVICT* WTH,11 H
tTIl, H 4CTIITH rocnome, irrSive cilo KI11111,
AINI 4TO 110III*WIHO Kit HIN WIcLJITf, MOAHAVit flora ptAH, H KOirkHkA1H KACAIINCA,
NOKINARANTI MSMIOCTVIO CRON*, H liCHILMAAHTI IJKW RItI HA0r11141% ECTh ASK% CFI/ATKIN.

HACK K

OVCrKA110 TPSAHKIIIHrKCI

Ti18,3,11111g1CM,

41101VkNkl

W CIAWh.

6111WOC8OHNTE:

rrk1111111, H cplatati nplICTItl

HI

H 6118POCAOKEHT/i1 01;718411TH CI10,t1,061ITIC81 lVT XplICTA Hora, 6m$

Cit CDTH,IM H CRIATIlliNix ASKOMIt,

KAEHHTE. 110HIME

Aa H CANIN apolpFuLa
flOAORAETit KtiNHO

4CTk, H HOKAOHIHIE, Hit HEVICKOH4A1-

AlkIll K*Khl RiICWWh, 8MIN1h.

Traducerea:

Cuvnt catre cititori.


Iubitori fntru Christos, printi i frati i cinstiti domni, citind aceast,
carte, dacii yeti afta ceva gresit in ea, rugam pentru Dumnezeu si cu genunchii ne atingem, acoperiti cu fntelepciunea voastr, i fndreptati, dup
cum v va invta Duhul Sfnt.

Pe noi, fns, cei ce ne-am trudit cu sarguinta pentru aceasta, binecuvntati-ne si nu ne blestemati. Pentruc cei ce s'au trudit sunt oameni
pitcAtosi si cu degete de lut au alctuit si singuri de iertare si de binecuvntare de la Christos Dumnezeu se vor invrednici a cdpta. Cruia i se
cuvine dimpreun cu Tatl i SfAntul Duh, toat mrirea, cinstea i inchinciunea, in veacurile nesfrsite ale vecilor, amin.

www.dacoromanica.ro

188

MOLITVENIC, 1635

Pe ultima pagina a cbirtii (f. 2t6 v.) este urmatorul epilog, care larnureste complet
titlul crtii (care nu se stie decit din lucrarea bibliograficil a lui Karataev 1), da si data
Acest epilog, nu s'a pstrat In exemplarele cunoscute pn acnm:
H rkKIVItIHEH1EM11 CHATAr0

113KOMHYEAA% GDT11,i1 H Ch. HOCH*111fHTWIt

HOKIIIIHTEM ;KE H Hafr1,11KilI1EM11 fl1eCrkTrItIr0 H 6111'0411CTHKAPO rocnoAapia, POCHOMilat


dIt1T4IIA B.ACOARA, POCfl\HH

HACA% H n1ioq, HMUHATi1114

HHOIKOAhl

611,1CTk

I1lOAHTKiHHK1L, Ich ROPOCIIACALVIONVls

CfRi

311,11/111

OrrpOILLIXICKOH, H InkCirW 110,A,S-

MLIVOACHAA

KFIHret

rpdA* AirbrO,Wh

evyconorioIrk, OKI ICT6

110/110, MHOPOrirkWHHAVIs H

AOCTOIDIMM% (LIKONM TVMOAIEMli ili1EpHMOK1LIMI, FLOgH1KHM.,

milpt3 307(w

WT KlinAJIIIENTA XOFICTI

VkTO

HE-

WT C3-

GFIACA ATAI MCLJ 1IOaLQ,AkHA.

Cu vrerea Tatlui si cu ajutorul Fiului si cu svr5irea Sfntului Duh,


din porunca si cu cheltuiala prea luminatului i binecinstitorului Domn, a
Domnului Io Afatei Basarab, don-in i voevod al trii Ungrovlahiei si al
intregei Podunavii si al altora, a fost tipttrit aceast carte numit Euhologhion, ce este Molitvenic, In de Dumnezeu mntuita cetate a Cmpulungului, de &are prea pactosul si nevrednicul rob Ti motei Alexandrovici

Verbitki, In anul de la zidirea lumei 7143, iar de la fntruparea Mntuitorului Christos 1635, luna Iulie, a 30-a zi.
Dan Simonescu si Damian P. Bogdan, Inceputurile eulturale ale domniri lui Matei
Basarab, Bucuresti 1939.

Bucuresti: Biblioteca I. C. Brtianu si Biblioteca Academiei Romilne (la aceasta din


urm, lipsurile completate prin copii fotografice).

Psaltire, tiprit de Ieromonahul $tefan din Ohrida, (Govora 1638).


Slavoneste, redactie medio-bulgar.
Numele egumenului -chinoviei Govora
autorul Sinaxarului din aceast carte,
trebue corectat din Silvestru Taha promonah (Bibl. ront. vPehe, I, p. 107, 535 si in indice,

sub voce Taha), in Silivestru chipurile eromonah..., taha flind o particulil greceasca,
trecut si la Slavi, de umilint fat de slava lui Dumne7eu, iar nu un nume propriu.
D. Russo, Elrnizmul in Bonyinia, Bucuresti 1912, p. 26-27.
Exemplarul Academiei RomAne, trimes la Moscova in 1916, nu a fost restituit.

Caterhism calvinesr, tiprit la Belgrad (Alba-Julia) 1640.


Nu cunoatem exemplar din aceastil carte. Mitropolitul Varlaam al Moldovei, care
raspunde acestui Catechism in 1M5 (v. mai jos, p. 190-194, nr. 18), ii reproduce titiul urmator:

KA(1111* alf c

KIMv Kamexibm8cY.

Krk KS K6/11 WII KS nolibiza Amillint34


FEWprH, ROAI*AY

(1MSASII, ,i1,6AUSAY 11.4.01HANI1

OpirSpillih,

Hill CAKtiHilOpY

11,;1411itri

WIMH. liArk cA8

') Cf. I. Karataev, Onneallie cAammo-pyccienrb Tulum HancuaTanniarb Kupa.moncrunni 6pcBaum (Descrierea
slavo-rase tiprile ca itere civilice), in C6oplluivi, oTAcIIinpyceicaro
513bnta il C.1011CIIOCTII II unepaTopeK0ii

IOM. XXXIV (1883), nr. 2, p. 448 (nr

426), reprodus si de I. BianuN. Hodos, op. cit., I, p. 529-530.

www.dacoromanica.ro

189

ANTOLOGHION,

:ftlifSpCY AH4 AHmKA AlPlACKTi wi CAOKIII-kCIVA


no di Mild 00AVMACIC.11, KS CKAITISAY thit KS
4AFMHA1114,1 IIlit KS KfAIIIS6Ail ,k6MHIfl1 A811

gioARI Fla/WS, naccmopionY cS*AfIlliCe ,


It1111,111

CAAI.

KS CKpHCOApRt CAS

at-

CMFHAMY night rfliqtrH Ag cite, Hai as hallomire .3 timbirne RierirdAY. LII MS THIMOTY
4 cdre riptide.
Tiinttiptonei
4S6CIII Ilona Agirk A114
AkSHIMIACKA.
Wit CAS 411F118MY 4
10.1.1 g
Stinf, Wit CAS
0611.11ttilft
ittict AS tOx 4 e MSAM. Kvh A'k%
Mt'rpa, 03-141. W

paINCAICTHO Kg0,

Titlul reprodus de Varlaam explicd i nepotrivirea, fn ce priveste datarea cdrtii,


dintre Vasile Popp, care sustinea data de 1642 si Tlmotei Cipariu, care sustinea anul 1640
(Bibl. rom. veche, I, p. 107). Nepotrivirea vine din greseala lui Varlaam, care a socotit
gresit cd anului dela Hristos 1640, fi corespunde anul dela Adam 7150, In lee de 7118.
Pentrucd. ne Inchipuim cd mai de grabd a gresit Varlaam la calcularea datei dela Adam,
decal la aceea dela Christos, socotim ca clad de tiparire, anul 1640.

39. Pravila, Govora 1640.


Versurile Inchinate stemei, semnate de Uriil Nasturel (Bibl. rom. veche, I, p. 109),
au apdrut filed. din 1635, in Molitvenicul tiparit la Ctimpulung, v. mai sus, p.181, nr. 35
uncle corectdm i greselile de traducere.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

Evanghelie invatei Mare, Govora 1642.


Exemplarul descris In Bibl. ront. veche, I, p.120 are 4 foi nenum. si 600 pag. (incoapiel). Exemplarul complet are 602 pagini, ultimele 2 pagini cuprinzdnd asfarsitul celei din
urm, Invataturi din evanghelie.
I. Rosu, in Societatea de mdine, 1 (1924), p. 477.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universit4ii (ex. complot).

Inviitlituri, Campulung 1642.


Exemplarul Academiei Romdne nu a fost tutors dela Moscova, uncle a fost trimes
In anul 1916.

Antologhion, Campulung 1643.

S1avone0e, redactie medio-bulgarg,

amestecata cu elemente ruse0i.


Au apdrut cloud editii de titlu; o editie cunoscutd Bibl.rom. vechi, I, p. 128-136, care
amintesie ta ultimele rdnduri ale titlului binecuvAntarea lui Theofil, mitropolitul TdriiRomdnesti; cealaltd editie aminteste pe Melchisedec, egumenul M-rii CAmpulung i titlul
se termind Cu aceste rAnduri, singurele deosebiri fgt.'', de editia precedentd:
TILIAIIIFM il CHKAIIKNIEM if(lOnnOtIAKA

NienKtICIAKA, irSnAltin TOXK

111fHtrk up HatiftlATACia. I gl% Anl.r6AVKII6AH.

6HTM, I C1.1411.-

11% a, MOIL t"ti porr. x, higAir.

Cu silinta i cheltuiala Ieromonahului Melhisedec, egumenul acestui


15,ca, s'a sfAr0t intetia tiprire. In Cmpulung In anul 7152, dela naterea
lui Christos 1643.

www.dacoromanica.ro

190

ANTOLOGHION, 1643

Pe verso:titlului 'este, in xilogravura, stoma Tarii-Romanesti, care Incadreazil. portretele lui Matei Basarab si al Doamnei Elina. Academia Romana are 2 exemplare complete din aceasla carte, din care col mai bun are insemnarea ca. a apartinut bisericii din
comuna Berivoii-Mici (jud. Fgaras).
Cunoscutul paleograf din Rucar, D. Bajan, a gasit in comuna Micesti, jud. Muscel,
foaia de titlu a Antologhionului campulungean (tipul: mentiunea IVIelchisedec), lipita la un
alt Antologhion slay, diferit de cel campulungean, pe care 1-a da.ruit Academiei RomAne,
cota III, 160.680. Gresit s'a crezut c este acelasi Antologhion dela Campulung
editie
mai desvoltata (I. Bianu in Anal. Acad. Rom., Partea administrativa i desbaterile, s. II,
t. 29 (1906-1907), p. 57 si S. Salaville, Contributions ci l'Ancienne Bibliographie roumaine, in

Echos d'Orient, 38 (1939), p. 200). Cu o cercetare mai atenta s'ar fi putut observa ea e de
factur tipografica ucraineanii. i cd poarta in predoslovie chiar mentiunea ca este un
Antologhion tiparit la Lwow, 1643.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.

Carte de inveifei turd, Iai 1643.


De corectat numai paginatia (la ultimele foi) 3 foi: nenum. 381 + 116 4 foi nenum. (in loe de 3 foi, Bibt. rom. veche, I, p. 137). Ultima foae face parte din tabla de
materie i cuprinde Praznicele lunilora peste and, Imparatesti si a sventi mari".
Gr. Scorpal, Load Cazaniei lui Varlaam in vechea noastrd literaturd orniteticd din
sec. XVI $i XVII, in Cercettiri istorice, XIIIXVI
1910), p. 562590 si in Studii
cerceldri istorice, XVII (Iasi 1944) studiu neterminat.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

Evanghelie invaptoare, Man. Dealului 1644.


Lista lucrterilor tipograflei (Bibt. rom. veche, 1, p. 140) se completeaza astfel:
PSx 4.114984 (sic) ASA GT6111MH CC, rpaA TVItrcSEHILIt.
GT`KHAAN. 4SEqpSX figaii8"

MAIM WilH(11).

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

48. Varlaam, Rspunsid impotriva Catehismului calvinesc, (Manastirea


Dealului?) 1645.
Bibl. rom. veche, I, p. 150-151 inregistreaza cartea numai dupa informatiile sumare
ale lui Gh. incai, Completez datele bibliografice dupa exemplarul (unicurn) daruit Academiei Romane de Vasile Mangra:
4.110Tptiltd KATHOCMSCSASA, I LIMN4S-KK8T.16,M 119111114TE M
iig, iuA Jlif1)0114SAY
IISHTp0130 diTSAY
illOAAC4111. J TIfIlltfiliTA, eil*TO, iITIA 4V1I'ljd I siirir, CrifHIMilf Milflit tigttie.

KirIPTD., I KAI)* c
HiCKY,
11,5101a1

J PilcnSucSAY,

Taindu-se la legat, cartea are astazi 10 X 16 cm. La fnceput O foi nenumerotate


peste 32 foi num. sus, in dreapta. Se numeroteaza, i caetele (de cate 4 foi) dar cu greseli.
Exemplarul n'are stArsit; termina cu a 9-a marturisire a credintei ortodoxo: A noa.
Cinstim prea svAnta i prea curata Fe6eara. Tiparul negru, literele mrunte (ca In cartile
Mitropolitului Dosoftei, provenienta ucraineana.), cale 25 randuri pe pagind.
Unele Mere slab imprimate: m, 4%, I), etc. Gravuri nu are. Titlul este incadrat In
chenar linflorat, iar la inc,eputul textului este un frontispiciu care reprezinta 2 cornuri
ale abundentii, pe care-1 mai gsim si in Inzitatio Christi, tip. la Manitstirea Dealului 1647
(facs. nr. 35).
Nu numai acest frontispiciu, dar si literele au aceeasi tdetura i marime in Rdspuns, ca si in Imitatio. Aceast asemanare ma fac,e sd banuesc cd Ildsponsul..., in al carui
titlu nu se aminteste locul tiparirii, a putut fi tiparit la Mntistirea Dealului, unde, peste 2

www.dacoromanica.ro

VARLAAM7 RISPUNSUL iMPOTRIVA CATEHISMULM, 1615

191

ani, s'a tipdrit Cu acelai material tipografic imitatio. Tipdrirea s'a putut face cu banii lui
Udrii;te Ndsturel; aa s'ar explica mai bine cuvintele de laudd ale lui Varlaam, la adresa
lui UdriO.e (v. predoslovia).
Pe verso titlului aceste cloud versuri:

Nu se laude nime, de 'Duna credint5,


De n'are lucrure bune, prea cu socotinta.
Urmeazd predoslovia ce reproducem mai jos. Ultima pagind din cele liminare e albil.
Textul incepe cu vorbele: Otveatnicil. Cartea ce sd. chiamd Catellizmus,

Predoslovie

f. 2 r.

Varlaamti Cu mila WI Dumnedzau Mitropolitula Suceavel si Arhiepiscopulti taraI MoldoveI.


Catra crestinir de(n) Ardealti.

CrediMosi pravoslavnici si adevarati fir svintei ar noastre besreci


apostolesti, iubiti crestini si cu noi de un niam Romani. Pretutindirea tuturor ce sa alla In prtile Ardealrului, ce sinteti cu noi fnteo credinta, cu
direptatea DumnedzauluI s'a Mantuitorrului nostru luI Is. Hs., dar voao si 0 Pet. gl.
pace sa sa inmultasca fntru cunostinta domnulur nostru Id Is. Hs., iara dela 1, za6 64
smereniIa noastra, ea a neste fiI iubiti Intru Hs. blagoslovenie, ruga si ertaciune si de vecie dela Dumnedzau ertare de toate pacatele.
Socotind eu diregatoriIa cla pastorrasca carea mi s'au dat dela Dumnedzau si aducandu-mi aminte de cuvintele vasului celuI ales fericitului
PaveEl, carele cu episcopir Efeseilor poruncste noao tuturor de dzice:
t. 2 v. socotiti-va pre sine si toata turma Intru carea pre vor duhul svant I v'au pus Dea An gl.
episcopi, ca sa pasteti besreca WI Dumnedzau, carea o au rascumparat cu 20 za6. 44
sangele &au. Aducandu-mi aminte, dzic, de datorira cIa nenumarata ce am,

sa lupt si sa propoveduesc, sa fntaresc svanta evanghelie si poruncile si


tainile beserecei noastre, carile sant date de scriptura cea de duhul svant
suflata, dela propovednicii lui Dumnedzeu, fericitii apostoli, si dela acer
luminati de duhul svant, cinstiti s'i svinti pArinti si a toata lumea frivatatori,
-au tocmit Cu duhul svant s'au dat la seapte saboara crediaoasa si sufleteased obicina*) a besrecei noastre ceiI apostole,sti.
Aducandu-mi aminte de datoriIa mea cIa mare, nevoesc, ustenesc,
Dumnedzeu vde numaI, cu toata putrIa mea s'i cu toata usarda lucredz

dupa neputinta mea cea omeneasc, ca sa cresc si sa adaog talantul ce


mi-i dat, caudal" vrun pacatos si de turma lui Dumnedzau departat, volt'
putea sa-I fntorc, sa sa spodobasca a fi destoinic si spdsit, petrecand Intru
poruncile cele pravoslavnice a beserecei noastre, carile difn batrani sant
t. 3 r. date difn 1 tr'untalu si di fnceput acelea sa le intaresc. Sa nu cumva sa sa
tample sa fie nestine svatuit si amagit de viclesugul searpelul, adeca a ereticilor, sa cadza si sa sa departedze de acea alinata si cu pace si fericita
curte, besereca noastra cIa piavoslavnic candai pentru acest lucru de folos
sa vor acopen i mullimea pacatelorti mle, cum scrie Iacov, brat bojiI, fntru
a sa sabornica poslanie, de adevereste dzicand: fratilorti, de sa va Insela
*) Obi nii.

www.dacoromanica.ro

192

VARLAAM, RISPUNSUL iMPOTRIVA CATEHISMULUI, 1645

nestine di fntru voi i de-1 va 1ntoarce nestine, s stie cd cela ce fntoarce Iacov gl.
pilcatosul di In calea lui era riltacit, scoate suflet di In moarte si acopere 5, Za6. 57
multimea piicatelor.

Penteacra, iubitir mid fir, tmplndu-mi-se estimp fn prtile Tri


Romanesti, Cu trebe domnesti si a nrodulul, In Trgoviste, cu ce l mar de
frunte i mar de-a firea vorovind, mar vrtos Cu oarecare boiarin, cinstit
slovesnic si a toat destoinicira i intelgerea, harnic, dirept pravoslavnic
crestin, al doile logothet si frate doamner a bunuluI credinens si a lumif. 3 v. natuluI domn, Io Mater Voivod I , cu mila luI Dumnedzu, domnul Tri Ro-

manesti, dumnealur Udriste Nsturel, carele ca un fubitori de invtiituri si


socotitorru credinter c,eir dirpte, in mijlocul altor carti noao Ce mi-au artat,

adusu-mi-au si o crtulie mica In limba noastr romneascA tiprita.


deac'am cetit, am vadzut smnul ei scris Catihizmus crestinesc, carea o am
aria plin de otravil de moarte sufleteasc. De care lucru, iubitif mid fir,
mrturisesc fnaintea fur Dumnedzu, cu firea tiara, ea' mare grije i multii
scrb au cuprins sufletul si inima tiara, pentru care lucru indatil am chemat s-am strans s,bor di inteamndoao prtile si di In Tara-Romneasca
si di In tara Moldova nu ats.ta c doaras poata ei clti mima voastr,
ce-r ntriLi i rdcinat pre temelra cfa bund si tare a besricei noastre
pravoslavnice, cat cuget i socotesc cndar cu aceste minciuni si amagituri,
Cu carile ciarca si ispitesc In tot chipul s, poat afla pre nestine prostac
f. 4 r. i nestiutori, s5,-1 sparie cu mrturira svinter scripturi, carile fara de cale
li-au pus si rdu le talcuesc catr, a lor perite.
Penteacra am socotit ea am o datorie mare, s tac rdspuns si
art stambtura i talcul cel ru a lor ce tlcuesc ru i strmbaza
scriptura svint. $'atasta nu ca doar prepuru ceva intru fapturile cle
pravoslavnice a crestintatii voastre, c stiu foarte bine si snt adeverit
cum credinta voastr, e-ati apucat di intru si di fnceput, nici unul de vol
cartile cle ereticesti i dscalila i invatatura lorti In numr nu le socotiti, ce numai pentru s art Intunerecul i neintelegerfa lor, ce au Intru
scriptura svinta, carea o tlcuesc pre vora si pre volnicira lor cum vor,
cum de-atasta Svintul Patru mrturisste i fnvat de dzice In 66 de zat(ale) si dzice : aasta s stiti c toat prorocila cArtilor, adec tlcul scripturiT svinte, nu Taste dup cum spune fiestecine.

Pefiteacra dzic ea tlcul ce fac aicea i liapAd talcul lor cel ru,
nu iaste di In spunerea i di in cugetul mieu sau altcuiva, ce di In talcul
f. 4 v. svintilor si de duhul svnt luminatilor j printi, carir dup darea cea scris
nescrisa dumnedzestilor apostoli a besrecei noastre cal pravoslavniee
au tlcuit si nesmintite noao pravoslavnicilor li-au dat, cu mintea s le
ferim, cu gura s le mxturisim si dela inim s le spunem fntru vdirea
ereticilor i Intru 0-Ala pravoslavniciloril crestini.
Penteacra, tiff miel, fntru Hristos iubiti, scris-am asupra acestur Catihizmus nou, cu carele cer den afar de pravoslavie au nedejduit s
sparie, cu mrturiile scripturir svinte, s v inseale fntru eresa lor cea
ratacit. 6--am scris: una, pentru s puteti sta fmprotiv, cnd va fi vreme

www.dacoromanica.ro

VARLAAM, RISPUNSUL YMPOTRIVA CATEHISMULUI, 1645

193

de nevoe; alta, pentru ca sa va aflati fntru fnvataturile pravoslavier in- Glat. gl.
tariti ca neste stalpi neplecati i neclatiti. Deci, cum frivata fericitul Pavel za* 199
pre Galatni de dzice: sant uniI de va spementeadza pre voI i wail sa
strambeaze bun& vestirea lul Hs., ce saval i eu, savaT inger di In cerTu
de va vesti voao mal fntr'alt chip de cum am vestit voao, anathema sa
fie. Cum am si mal dzis i Tara mai dzic, ca. de va nestine vesti voao maI
f. 5 r. fntr'alt chipil de cum ati luat, anathema sa fie. Penteacra si eu, fili mieI,
legiuitura Vasta a fericitulul Pavel cu greu va dzic, cum de-ar fi nestine
fntru voi sa va fndaraptdze i sl va fntoarca di fntru evanghellia luI Hs.
si di fntru fnvataturile cele pravoslavnice a besricei noastre i cu
lor cele ucigatoare de suflete, sa va afunde fntru eresa lorti cea
rIa, s'ar fi cine-ar fi si va va fnvata alta credinta, macar s'are fi ingert
di In ceriu, sa nu-1 credeti, ce sa-i dziceti anathema si sa va lepadati
sa v departati de unula ca acela, ca acelTa 6.am luat dela mosiI si dela
stramosif nostri sant de svinta evanghelie a luI Hs. fntarite de proroci
de apostoli temeliuite si de duhul svint cu luminatele saboarl a svintilor
parinti marturisite. AcstIa dzic, fiff mid, cA sa cade cu tot sufletul sa le
tinem i Cu glas mare sa le marturisim si, de va trebui, dzice Hristos,
pana la singe, de ne fmbrbteadz i ne fnvata, asIa nu va temereti de
f. 5 v, cela ce ucig trupul, ea sufletul nu-1 pot ucide, c acestla a lumiei sant tredobandeasca cela ce vietuesc In
catoare, iara binele de vecie, ce vor
credinta, raste de pururea netrecut fntru veaci nenumarati, si atata sAnt
de mari si de savarsit, cat acela ce s'au suit pana In al treile cerru, fericitul Pavel, spune de dzice ca ochi n'au vadzut, urecbi n'au audzit i la
inima omuluI n'au fntrat celTa &au gatat cebra ce-1 iubasc.
Penteacga, fiff miei, fntru Hristos iubiti, sa murim cu credinta era
direapta fntru Hristos, pentru ca sa fim vil Intru el si sa ne aducem aminte
de acela marele proroc Moysi, cum elti au urft cinstea i marirea fmparatiei dela Eghypet, fmpreuna cu bogatiIa i cu visterele lur, socotind mai
bine sa path* rau cu fratil sal', ce era de un niam si de o credinta, deck
s aiba alta cinste i marire. Ca de vom rabda toate greutatile i nevoile

pentru credinta cIa adevara si de ne vom svarsi intrInsa Cu pocainta,


vom duce i noi cu fericitul Pavel: cu bung nevointa m'am nevoit, viata Tim. gl. 4
mi-am savarsit, credinta am ferit, de-acmu mi sa crula cununa direptatiT, za6. 298
f. 6 r. care mi o va da domnul In dziva acga a direptului giudet. Masta i vor
yeti dobandi pentru credinta voastra cIa pravoslavnica a mosilor si a stra-

mosilor vostri, care o ati tinut fntru fnvataturile cele Milne si de de


mult, a septe svinte si a toata lumea saboara, caril dela apostoli au luat
.si noao le-au dat, acga dzic cununa cIa de Dumnedzau fmpletit'a a m'rirel

si a vietir ceiI de vecie si a fericid, carea toti credinoslI o vor dobAndi


pentru Is. Hs., domnul nostru, a caruIa Taste slava si tinerIa i slujba
fnchinacIunea, fmpreuna cu parintele i cu duhul svant acmu si pururea
intru \Ted de vci,
Anal. Acad. ROM, Partea administrativa i desbaterile, S. II, t XXVI (1903-1904),
p. 51.
Prefata a fost publicata, Cu unele omisiuni, de P. V. Hanes, lidspunsul Mitropolitutui Varlawn (1645), in Preocupdri 1iterare, 5 (1940), p. 108-111. Cartea carea set
25

22671.

www.dacoromanica.ro

194

VARLAAM, RASPUNSUL iMPOTRIVA CATEHISMULU1, 1645

chiama Baspunsul impolriva Catihismusului calvinesc, facuta de Parintele Varlaam, Mirapolitul Suciavei
editie in transcriere si facsimilatii de N. Cartojan, Casa Scoalelor,
Bucuresti 1914 (in colectia Texte de literatura veche ronidneasca).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

52. Thomas a Kempis, Ilnitarea Ira Christos, traducere din latine*te In


slavonete de Udrite Nsturel, Manastirea Deal 1647. Redactie ruseasca.
KHira

Xi's* no-

AmitiTH
fio5iclitio nomotpho noun-kuliem 'KA

kc'ku,-kA KAHIIIit, HOCK*Thlia


gill'04.44111111/A KU/WHIM rriNiAk,
el1111111, litikleHH111,111 OlfrpORAAXTH SA

HAAHHCKOM. CSIHISMHHH,111 HOECIrkTklat

lunar ;HAW KJIKOAKI

EV

Oa fi,ICapaRkl. TOSMAK.sh.iiMl%

cgoFrii, ia fnmArw rhp0AHHKA CbpiCTA


IlacTSpina, KlitOpal'W liOrOAETJ,
AMBAHACKArtV Ha CAAOHCI:111 631fit

riwk lipittfAiHARt. Ha rocuoAapcKom


fix% Tvnorpa*TH 1'kmk A-kAcKom-k
AIOHOICTHIPI, Ai10 ri3Aaciit.

11% Atmo, shlmTia


C7IHYd

Aqiia. idp1.13.

Ilia iiipacAiiRt, cii4wc.

Cartea despre imitarea lui Christos, Cu ajutorul lui Dumnezeu i Cu


porunca i cu toat cheltuiala prea luminatei i drept credincioasei printese Doamnei Elena, stapAna Ungrovlahiei transalpine, sotia prea luminatului Domn i Voevod Io Matei Basarab, cu osteneala adevratei sale

rude Orest 1\lsturel, al doilea logordt, tradus acum din limba latina In
limba slavond. Fu scoasd la luminA din tipografia lor domneasc5., care se
afl In Mnstirea Dealului. In anul dela zidirea lumei 7155, lar dela mantuirea lumei 1647, luna Aprilie 15 zile, s'a sfArit.
N'arn vdzut exemplare; informatiile care urmeaza sunt luate din fotog,rafiile Academiei Romane dup un exemplar al Muzeului eclesiastic din Lwew, precum si din bibliografia ce dau mai jos.
In-80, 8 + 216 + 10 pagini (titlul, versuri i predoslovia, textul, e)ilogul si errata).
Tipar negru, cu 21 randuri pe pagin.
Pe verso titlului este sterna Trii-Romdnesti, cu urmatoarea inscriptie, in caractere
tipografice ucrainene: '6/16H11 li/Ki610 /MUM) HMA1111111 VITON/Ix (Elina, cu mila lui

Dumnezeu stiipAna Ungrovlalliei). Sterna (o mai gsim si In Triod-Penticostar, TArgoviste,

1619) o aquild de gatul cdreia atarn un scut prelungit cu o cruce pe care o sine In cioc.
Pe scut sunt desenate 2 cruci suprapuse pe un piedestal. Deasupra stemei e coroana domneascd. Totul e tinut de 2 lei, care stau pe o terasa (v. facs. In Revista p. ist, arch. si fil.
11 (1910), p. 318).

La pag. 3 urmeaza G distilluri de laudd catre Doamna Elina:

www.dacoromanica.ro

IMITAREA LUI CHRISTOS, 1647

195

s;irOMIgligrkilwtri HMO 11114dAHHU,H

AooAku1 1.5it* IK rkr11EHfflHHIH


nioort

tlaci ii

firOAtilflik iLI,H,

AH110A/HillHOH.

Osptcniii piiiHocmk

1113111Y HU CV'

KI11116H6CHOE taro A103 ii(11AAtiriiiMil


NitimYe finnYme

AiCHW nommacAriiii,
II Toni, lifOkKAOHHW CHIOHY CQ

111.1111Milli

RAGA

Cr61141'1K1MH.

113H8Pill11,

CAgillii1ClarW KY CKTS

Or'60 fflG,

011,0CMOrilikix

M8I, A6BARMH.

ilrOAtipilltlx

A tot bine cinstitoarei stpanei noastre,


FacAtoarei de bine saditA In toate lacasele;
Cu dumnezeiasca inspiratie, care asemenea
Cu bar fmpArdtesei aceleia cu acelasi nume,
Aceleia ce aceasta cruce a aflat, acea rdvna, pune
Prin purtare de cruce, lumei propovduind :
Vieag celor fntru Christos la drept a imita
Si pe urmele acestuia neclintit a se tines..
Primind fructul fr, de crutare istovit
Imbrcat In haina de podoabA a limbei slavone0,i.
Pentru aceia destoinici de brbateasc virtute
Cununi de multamire nu pregetati a-i fmpleti.
La p. 4 liminard (facs. 34.) si pAn'a' la sfrsitul acestor foi urmeaz predoslovia lui
Orest Nsturel catre Varlaam, Mitropolitul Moldovei (transcriu dup o copie al lui Ion
Bogdan, facuta pentru Academia Romn,),
11P6A0G1IO'1ie,
11136'60GgeliI6E111011/IX I

gapnamS.R5iii

l'EHA

iVIOAAAHOCOM

sro fissplinomS, ripmSmirkihumS,K1 I

rcwroAiimito, 111111111130110AHIII0y

IA/

xWm-k

@OykiblICK0A113,

HiMAR1 SppaillOV, THIA'klitilfAISHil I CROEMS au,* fi

R`hClifi

EXPO,VkilliA10,

IMO

A6At IIHCAH1161/1, pilE0A*1111* KAAHAACIA, litiA011,111111C/A riii11111.

lioApamNTH,

KHAHSHH,8 oVS0 dio,

1110SA Kit pii1C110Tk ii Il 114ChtliAil

MHOPHX oV60 EIAHY.,

ij

A2i

pii;

aittillifi Hit vkiiomS HOC/Ali1810, iKIfil3AA114MEHORAMH

winpaohitmS, Ow' Hit fiCI111111H8 1111-1K6AHSHO TpER8IA101110,


/KAI-WSW, rIAIuIEcmKI4 l'ii10

hiskiK8

SIFMAfo

alitirWHifKpEMthf FlAm I CT/aht3Kili8 : irA21 11 I Il


HAUIHMH H j firapamcittimii

f1061MAilitiS.
sKiie 1[118 : II1VkHEHA OKItI nIiCmh, MiuH cit 010-111AAH

Cris414Hti111H, IIOp4IcEl1H8 oipK

nomguartv

EC% 1141118

CR1

114 AOA6' MAUNA Kariim-Im8 ff

,i1;1ilICTILI

fi

AOAH

11110rHAWBY

fi
Crit iirku 11106'llrk
(W)CrlidiWkilWfri flacTphimit Hagluniitt) nximo. I lI HPIMIHH ?Kt HiNiti4kS1, irAA

EItIKUIHMH KOPH-ICHIFIOKAHH810 il
CEIIHSI

Ci'1141'W

1116A*. afRO HAIIIHAM C011,11,i TOAA

www.dacoromanica.ro

1MITAREA L1.11 CRR1STOS, 1647

196
IHIIicKTI
181111.071-1CKOffiS,

gi3pacruY AGCTFrHSUIH mu, AA(16-Irsio


HAN 17.,Evk cloomioms At3gigg,

ii rninASto

iiifkAri, 'Ifni,

KR 01C

/MCC( A10-1EK% TJARKW

ed.K0

Adds Ri

KkKIE, 116Iii110 fl Aii1140, fISSR*

&MICA". 1:06110111:1/A

AoItAngt ApfffiSmucmil
AlOSKii mtiorwilmiSio, pam,s,irtuerw cc

ii

A'

cileirmam

KR aCTIIIIIIS)

KHOK-11114A (NCO

uIIIC1tIuuuuhIJII4LKiirooLISCTArtV NI! CI
CPU, II11
cri
Aonvrk
ec'kmH
HI r,

InEACCAOSIE,

SERCTSA-

r. 1.npfwcfifiliftinonit
....,

W 9 (T1 rt IrZlioi9 /wit., r el ,

gAIAAfAka

, .1

vomponoArtmol

CA/IA(410MA,
ti UM IA
.. 4..
.,

'
3f mAA%

-- m IX0A6Aiifi(OAN
'

, ivt, i.
AaMenn/V, if n Ar-Vnuji ms17K1
, ,
iI
PO

rbor Hi 11L,II4ri' M. CA roArr mi AK . tiMF AoArt


...

TIM A titit,tti , pAcoArrnmrt It AAMeNAC As

giumilork x<1 fl

HAP V

A Fro pi Gil AMMOMi , nif4dApbriult447KE

EliSiK 6 A rorob Ami if f

gt3.I Rniuw,cx1;ick,840IOWA, 5\110TpirAi- IIIIA 0\10MITH KAPONSKOAil.TrA Taal


61:m8A(1A101pArIV

II iOCRkTi-Juli iIIo i.,

11)A10-

LtIIK,a.;
Hit, A1611 TS111111lial

ii0AU1S

KX11-11illa1SKY C;I;w,

'

p AkosArntrA rnf ...rTtr6 .


,
Eincitpl ovso chi, (A; KA nomArzAn'in.,

C1A, CvEi0 61:60

IIIAA AO.I* KR

Sal 6.-VA,owkii0.113SAvklao,

MOCAraiegre , 'A ?Kt ti3.3;1 if ArZArtflOrTli.


/
s y , ny. .
/ 4 us., Atc,-,No IS 4. ti no
8 (AL/ I- il If A3AA:nom
,..., , . s,
,
4 ta f Neff Lniir A Ale Lori ribt;, WAN ecrn
...I.
..-7 c7 I, el
, --,
/ 'C q
.,..
W1010111 yCCI 59fAeirli 7... LUI Arb' AA 9 ini

(NOfI

0,rifT1FIMA MtfrtZ: :140i4/ PIA.111; SA AANf ..,,


eV
e

mtgamil qAcTia),

IfOIASPICf 4 PIPS FM.Vii,LVYWKArVist Seflotlf

MTH

'

A41 PI nAnfAttIJAVM3,5ftp 6r6P1(iT/HPIt1V NM-.

a
AMNIIVI, NALL;CMIliA r An" OAQ MAi

MA ri

116-

C111711H

J cxAli4AS AARHUS, Cogt Oir60 K1

moorti, cpila

4.

i)EArit

iASKIKA

ilacinAgruign,

ritSmiuilc AL
.48111.KA I

Cv

PAmcgoAls, ArIA

e cpFH

,A
cony Sr& ISALLM ?lr MAN ,bliiil : er6 a n
-.., A
. /
no cpAin CrifAMItfin , nITIMMS Iyn4 n
,

%.,1

i;Kfyi

Cum/ KSICTHHHS KZ
ii0-104,1611111
CS-1

%.-".111Ti1llilika

IpaiA (Commit camaa Cifii RI-

Amu

JILYCKIS
eTyKS3S-

excragA/AT,n,uiS gx ciagom,
I

IiR110,R

ApFMAporrti )

P*A-Viiirauf

(m6tio

oSgS.
cat
OcorvAxito-

AomogoJ TOA

gf ii u.kA uiiiNisg,A,
gtl('V%%S

11

6-vm

COTO, liNeTgiiiilidA

tlipacT:Atitv J otivKICSIIIIK
34. /mitarea Eta Christos, Nun. D,a1u110, 1147.
Ineeputul prefe(e1.

cia

pagiltimAx, A uuirii rialo ma1101tilato, 1:IKW

A4r1

cASKitiR

Restul lipsezte In copia lui I. Bogdan. Formula de incheiere o reproduc dupil Rev.
p. ist., arch. si ril., 11 (1910), p. 320:
3ApARCTRiA WO,
filiNCTKA,

i'VGRii'W eIpcn1

RAPJCillhlilirkrilliel, J TKOirtV
pAginisfAirkAmtil

KfOl151611,11111,11'w 1464-

GlpfC111-1, iiAcTSpiA%

Kr1146111 Aoro,o,f, OC,-rpog,KriicglA% MAMA.

www.dacoromanica.ro

1MITAREA Lill CIIRISTOS, 1647

197

Precuvantare.
Prea sfintitului si de Dumnezeu alesului si prea fnteleptului in Christos
parintelui, domnului domnului Varlaam, cu binecuvantarea dumnezeeasc
mitropolit al Sucevii si arhiepiscop a toata tara Moldovii, prea cgldurosului
viu stapanitor si binefacator, cel mai jos iscalit, ca un rob inchirandu-i-se,
ii zice, sg se bucure (11 saluta).
Cartea aceasta purtand frumosul titlu despre Imitarea lui Christos si prea
vrednic, fiind a se numi cu toatg dreptatea aur adevgrat, de mult vreme,

ca sa zic asa din anii copilariei mele, aruncata si prafuita in casa noastrg,
ca un lucru ce, In adevar, nu era de nevoe nimnui. a fost luat de noi, din

vremea aceea, adicg din vremea venirii neamului Sarmatilor') In tara


noastra, and dui:a lupta, fiind batut si biruit acel neam de ostile voastre
si ale noastre si ale Agarenilor, fu prinsg (robita), voi mama cu copiii
sai, a acelei prea slavite, si prea luminate case a Moghilestilor. Pe atunci
mi-aduc aminte ca a fost adusg de catre ai nostri, cari au fost acolo si
au cumparat-o impreung Cu alte cgrti si lucruri
o prea sfintite cap al
pastorilor i Si nu dupa puling vreme, ajungand la varsta tineretelor,
am captat asa dor in inima mea, multa si cald si de Dumnezeu data
dragoste pentru limba ramleneasca sau latineasca, noua vdit fnrudita,
astfel ea In minte si in inima nu mai purtam aproape nici un alt gand,
decat sa invt aceasta limba, noantea si ziva, fara incetare exersandumg. Pang ce seful intelepciunei si datatorul de inteles (de pricepere) a
binevoit s, potoleasca setea inimei mele aprinse de dragostea piing de
flacari pentru (aceasta) limba, printr'o deosebita deprindere (invataturg)
nu numai din fntelepciunea crtilor scrise, ci si convorinteadevar
birea vremelnica si nevremelnich cu toti cei ce o cunosteau bine si in
chip natural (nu artificial), fara sa-mi fie rusine. Astfel, cu ajutorul luminat al celui ce povatueste pe tineri (tineret), din ne$tiint. pe fncet s'a
ridicat mintea mea prea tampita, (si) cartea aceasta, poate ca una ce era
mai potrivita pentru intelegerea mea, poate ca una ce era invtatoarea
precum singurg
cea mai iscusita pentru a imita In adevgr pe Christos
pe sine, In toate cele pentru ale ei capitole, se arat, piing' fiind de Wall
foarte rar era pus la o parte
intelepciunea cereasca si dumnezeiascg
de mainele mele, pana ce filosofia ei, inspiratg de Dumnezeu, patrunse in
mintea si inima mea, unindu-se cu iubirea statornic de Dumnezeu, si
printr'o argtare dumnezeiasca2) s'a inglluit ca aceastg mica floare de aur
s fie infatisata lumii In limba sfanta slavona (asa cum a mai fost tradusa
In alte multe limbi orientale si occidentale, dupa ceea ce am auzit spu1) Se'ntelege: Polonilor.
3) Pftn. aici am urmat traducerea lui Ion Bogdan; de aid inainte, exemplarul vazut

de Ion Bogdan fntrerupzindu-se, urmez traducerea lui P. P. Panaitescu, ca.re a tradus


prefata, duph textul slavon din Crestomatia lui F. Buslaev (v. bibliografia mai jos). ComparAnd traducerea lui I Bogdan cu aceea a lui P. P. Panaitescu, observam ca. Buslaev
a dat numai fragmente din prefat, omisiunile gitsindu-se, in schimb, In textul i traducerea lui I. Bogdan.

www.dacoromanica.ro

IMITAREA LUI CIIRISTOS, 1647

198

nandu-se la multa lume

dupa cum eu fnsumi mi-am putut da seama

de aceasta).

Am fost fmpins i fncurajat pn acum de influenta iubirei mele


pentru aceste cloud limbi, adica slavona si latina. Traducerea acestei Mid
carti de aur, zmislita de
mult timp In mintea mea,
ra
A

ca un fruct arzator de
dragoste, a fost facuta
pentru folosul oNtesc, ca

pentru al meu per-

sonal.
Dumnezeu

cel a

tot

puternic, care hotar4te

r
icrtmrA A ,.

,
TAW

./

once lucru i a1c.tue.5te


totul spre binele lumii, a
binevoit ca aceasta carte
folositoare sufletului sa
fie, In sfar0t, Imbracata

I..,

i
wrioApAmArim X A
4

. "'7 ,,

'"J'

e
t ./
5' X NY fl. ClyallfrrieniX.
e.
... , 7 . a
v.1
rn ,,,, rt.
ye pi

il V:

NI

lle e Art-esey,%ti
...was

A,

tirPcti

is rx

tin. it ',rim (art- trtf{mb,

r'",mrt. .1,,,,""_"
,,

re,/ .

rn2

eviik(Vrra (A015Fr4 )4. I:4.'1,111U


1
....
rrti) Pi fl`...
HAMAAI; f Arir A , LA
0WttSerrrg
sr A 1
dr
,
gm rre.m AWAFAArb, Alp VT( A, firrrytimr- 10
114fTitif A , Pi^ tri1J arr ea tAif', en. 47
r, e
A
e
rill fic.o, li{gAISmrpWf A KO AM f wry,' Pi+

I,

.4 On I CT W

,.

P4 $

.., . . i

/Ur alipArCif A A OS 6f 6 wruicrcru


n Or Aq M A Jr,, rriif ,,,

4,

....

ok#

....

4,

'.
Ic

A,,rtff Mq

I.,

11 Mr( Xyrg XIS(b M 44',4 FS!


c

I1

Fii sanatos Parinte al


Parintilor cel prea binefacator. Al prea Sfintiei

IKrr

ea " V

meu, prin adevar, iar nu


prin tiinta umana, pentruca este o culegere de
fntelepciune, o creatoare
a binelui, scaunul duhului sfant i un propovaduitor al cuvantului lui
Dumnezeu creatorul.

.... f

oy,f(t1.1./ Xi '...11.;,* I y v Pi', ,A, r7frtoY Jyr ry...

in timpul de fat In haina


slavo-iliriana, biliuntrul

--.

)thisflz

rhanti
35. Imitarea, /to: aristas, M4n. Dealulut, 1617.
Inceputultextului (p. 1).

Tale, de Dumnezeu alesul


de ambele parti, mantuire

cauta prea iubitul rob.


Orest Nasturel, al doilea logoft al 'aril Ungrovlahiei.

Celelalte foi liminare lipsesc


din fotografiile Acad. Rorrane.
La inceputul textului se afla titlul cu numele autorului (facs. 35):

eonfhi
Mira

K6rvin13:,'
X'. rAAKA

liomaacnufil kn.

Thoma de Kempis, Cartea I, capitol 1, Imitarea lui Christos.


Pe primele 4 foi, dintre cele 10 dela sfArit, este tabla de materii. Pe:foaia a 5-a
acest epilog (facs. 36):

www.dacoromanica.ro

IMITAREA LUI CHRISTOS, 1647

199

fil`X GM GTPO*41011/,
citAKHmoms,

Tp611

KESAlta, Sit

RI3KOili,11161/AEAH RiKH, KHAS8 HaliA18


III1OCK1L101118

116/111KOMS rOCHOAA(18 ii lloisoA*

1^1

Iw MOO* Racaons*, c

1111ECRU010 irtt,

srwonongqindi

AA-KrOnAtTHkIll

NCHB, HESHEMMOI Afrh?KnKCTRO, ii 1106*A8


H:1

f(Lori-faint:1 Halms

111110C111111110A18

efwzhiaS, AirkrOArHICTItilltrk CAICO


& II,iKKH IMCT<S,IHOI1 Y Aflipt fICIVABAATII,
111,CECti1illklia OKA A 110AACTYCA1 11/11/1k .

Lui Dumnezeu a tot


intocmitorul, Celui in sfnta Treime sl.vit, cinste

laud fie in veacurile


cele fAr, sfArit ; iar Do m-

nului nostru, prea luminatului i marelui domnitor i Voevod Io Matei


Basarab,

fmpreun

ruing fmpotriva vrAjma-

Olor; iar Preasfintitului


hostru Arhiepiscop Teofil,
zile multe, s. propov-

duiasc cuvntul adevrului in bisericele Rsritului ; In lume a fndrepta,

a tot puternicele mini


sl-i fngadue, Amin.
La f. 5 verso, dela star-

sit, se all sterna lui Wrist


Nasturel, cu urmatoarea inscriptie (sus): 3111111/WHIS CAM
In
IIPSROAH111{41;
P6HHI1I'60

parti initialele V H

(D: jos;

...

fi

Ant m

^ ..

lk) aPKE
e

Fir n
..
fli

, .
fijAiirt ti nopmn
, .,

AliGnii ,

E7ISE nOtN(TIII K A

....

MI,

,/

EIMAIM Al I Arit-trmsA,
?i_

6I

Mr10108ftpHi

1 iti(

/IF F;b1 M Ft
rs

tirzourfpfri

no,a,p/V"
-.I

rA4,s,f./ 6c,0,,,.-.
y

...,

, ',AMU/no,,,,,
/ ,
,-th
,rt
prf
q

_,

..,
/y 4
Korf ft-VZ kf i i A 4( [-A/4i, /APR(

prea luminata lui sotie,

domnie neclintite 0 bi-

...

cu

vieath lung i fericit

/
I, w rcvsapch

'4'..

Ill
C SI
cr i, / -,
6rIffirli4T,cfm.
it.",

,,

e-a 7 y

hrS fic/h triroAuvom,


, J
Hr.,

.......

i/
,.,,

,;...

to'ipcium cairt-ti (AAo-rimo.


, 1mb,
,;x5A/AA, ET?
"
,
..
,
1 /
c liori,'I ti to/IN OS ,,I,M VI ISM , A K1/4N/SY.1
11

j,

cr
F f Vt" AO Ms!? H pfAllii-0.
C7

Win ,4.f

po

1111-i'r 4".

rr m,,,,1 n nperve:ts
er vj
7 ri,f,t
.-

,1

EA( If AE,
7' ,
s

Ac ty

r-.

C7-7,..-tff itir114( Ft, A ;if o Altribrh A G A1ctic/06'i H 6 ,tiv


.."7
/
CT
4
' /
wHSO, ,.., N,ArisAfit,cf Aft, nAarrnfio , H CICCte,
A

-;. ,

liA Br Arm: nv,,,,,,...,, 9KF 7.1ppiG nn.6 titivoi)?


f-fra,titi I,:
,
ou,
iniuti , firZ(m011ici1 64 Hiri: tic n ,A6AA, rr, If, rs
,, -.

,-1.f v.) cPriak? ,


ti ....
E

,v,,,,
Ai-Jr,06(rre',""[.
. ,
/ _I n c Act
bi

ErzrfftlAt11,MN

w RH

, rmrea,
M

AA n
1

CA

MINN"

lid thimaah 3AS 11PHAINICHORt

(Semnul smeritului traducator,


U(driste) N(5.sturel) ot F(ie-

resti) spre amintire aci s'a a-

36. imitorea lui Christos, Man. Dealului, 1647.

dilogat)

EpIlogul.

Stema reprezint un scut pe care e desenat un leu stAnd pe picioarele din urmil,
lar cu cele din fatit tine o cruce, cu care loveste intr'un sarpe. (Simbolul: puterea i credinta bat necredinta. In al doilea plan, este un coif de pone cu o coroana; In planul al
treilea un turn Cu o poarta si 2 ferestre. Taut este inconjurat intr. ghirlanda (facs. 37).

www.dacoromanica.ro

IMITAREA LUI CHRISTOS, 1647

200

Pe verso ultimei lei se aft& notiffa urmtoare, pe care o reproduc numai in limba
romAnk(v. Rev. p. ist. arch. i fil., 11 ((910), p. 322, unde se de i textul lay):

Pentruca ne-am trudit oameni Cu

gre.5e1i

ZHAMO hileC MI fentIAC;1.


fire&Opill g A.

#.#0,,41,
ji3O0A'-1

.,-

nevoiasi... smeritii Proca


Stanciulovici, Radul Staicovici, Teodor Dumitrievici i micul Ivanovici.
General P. V. Ndsturel,
0 carte romaneascii din 1647
(Imitatio Christi), in revista
Decemvrie
1907, p. 310 324; aces', articol
Albina, nr. 10,

11,,lb
.411111/A

.141,46../40,

iii
NI;

a fost reprodus de autor si in


Revista pram istorie,arrheolngie i filologie, XI (1910), p.
Dr. llarion Sven316-322.
cickiy, KaTZIAOM KI1111.1, .teilKOIllia-

csamancnoti

'Konen. 1908,

Fu frosina Dvoicenco,
Un studiu necunoseut al tui
Hasdeu des pre tradurerea cart ii
.:,De imitatione Christi" in 1647.
in Renista istoricet, 18 (1032
p. 315-329 (arata i bibliotenr. 181.

cile slave In care se gasea


cartea inaInte de razboiul 1914

1918 si o bogata bibliografie


P. P. Panaitescu,
slava)
L'influenre de l'oruvre de Pierre
Mogila archevegue de Kiev dans
les Prinripauts rnuniaines, Pa-

riq 1026, p. 83-84 (fragmente


din prefeta, dupe editia F. Buslaev, traduse In frantweste).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (8 pagini In

legatura earth vechi nr. 55,


exemplarul care a fost la
1oqcova).

New-York Cit.): Biblioteca

George A. Navrotsky, refugiat rus (informatia d-nei E.


37. Imitaren tut Chrtetoe, Min. Dealului 1647.
Sterna ILA Udrilte natural.

55-56. Triod-Pentirostar, Targovite 1649.

Dvoicenko).

Lwbw: Muzeul bisericesc.

- Slavonete, redactie medio-

bulga r.
N. forge a observat foarte bine eh', I. Bianu si N. }iodo, Rib!. rom verhe, I, p. 171
175, nr. 55-56 au inregistrat, gresit, la 2 numere bibliografice, una si aceiasi carte.
Prefa(a urmeaza, dupe titlu, pe 5 pagini; ea n'a fost reprodusa de I. Bianu si N.
Hodos, spunand ca are cuprins religiosa. Bealitatea este, clupa informatiile orate ale d-lui
P. P. PanaiLescu, Ca are un cuprins de mare insemno.tate culturala, dar este scrisa intr'o

www.dacoromanica.ro

201

CATEHISMUL CALVINESC, 1656

limbit slava cu foarte multe greseli, de un slab cunoscator al frazei slave si de aceia

aproape intraductibila.
I. Brbulescu, Versificarea la noi inainte de Dosoftei, in Arhiva, 30 (1923), p. 197-199,
traduce in romAneste cateva din versurile (2 sau 4, de cate 13 silabe) introductive la sinaxarele diferitelor sarbatori. N. Iorga, Doamna Dina a Terii-Romdnegi ca patroand literara, in Acad. Dom., Mem. sect. ist., s. III, t, XIII (1932-1933), p. 57-67, reproduce, cu greseli,prefata slava si rezuma partite traductibile.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.
Bucuresti: Biblioteca Institutului de Istorie Universala aN. Iorga.

Indrep tarea legii, Thrgovi te 1652.


Tradusa in latineste de Petru Dobra, in anul 1722 (cf. Wiener Jahrbiicher der Literatur, XXV, p. 158-167).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.
Bucuresti: Biblioteca Ion I. C. Bratianu.

Thrnosanie, Targovite 1652.


SfArsitul prefetii in Ribl. rom. verhe, I, p. 206, in limba slava, este gresit transcris
.si socotit ca intraductibil. D-I prof. Damian P. Bogdan reconstitue corcel textul si da urmatoarea traducere:

Fit wit g-krkx-h AA

110,ACT% spaTomosit Eamemt; H Mirk CHE Eh CII.11140 11110IIIEHT/A.

Domnul Dumnezeu s incredinteze pe toli dragostei voastre frate0,i


[prefata estre adresatd clerului i slujitorilor thrii] iar pe mine mAntuirei cerute.
GINN* SKHTIA KCTK*HTE W

rkk

H mHoron-kTirk

nar-hivkaia, Ilkialwe HA-

"6111.4""W" PA"Hrh " "Plig'keTK86v.

Mntuitilor, vietuiti intru Domnul i intru multi ani multe fapte bune, cel
mai sus insemnat plitropolitul stefan, autorul prefetill poftete salut.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (2 exemplare).

64. Catehismal calvinesr, tipgrit la Belgrad (Alba Iulia) 1656.


Datele din Ribl. rom. veche, I, p. 207, luate din editia Gh. Baritiu, trebuesc completate,
dupa original, astfel:
G XT.);r1
wili.nthicthoqi

CKVIATS 13A cii.rk..rInoTpiika

KATIIKII3NISHISASA KS I fillicngtsic8,

WO, I 4s-hpx, ciailipT4ar. (sic) ciiT-h.

La f. 6 r. din caetul
lui cat; THWIt(IATI1
AUVA

si I fiferpaA

n-kf ,

1o5" KPH CTOKA.A.k.fiS.

I Of. I. Airk.
La sfArsit:

Roii
RAT
Formatul 13,50 X 9 cm.. 189 foi distribuite in 24 cacle de cate 8 foi fiecare, afara
de caetul CD, de 7 foi. Caetele numerotate jos, astfel:
de caetul H, care are numai 6 foi
r. alba), 11, P, C,
11, fi, E, r, A, 6, K, S, 3, I, II, IC, A, ti, II (I'. 6 v. alba), O (f.
0S.k.irs.J

X, (1), X, CO.

26

www.dacoromanica.ro

202

CATEHISMUL CALVINESC, 1656

Cerneal neagr, 16 rnduri pe paging.. Un chenar simplu la Inceputul textului


vignete florale simple la sfrsitul celor 3 prti ale cartii.
Dupg. imprimarea Bibliografiei, Academia Romn a avut un exemplar din aceast
carte, care a fost trimeas in 1916 la Moscova, de unde nu a fost restituit.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (dar dela d. Virgil Drghiceanu).

65-66. Dosoftein, Mitropolitul Moldovei, Psaltirea in versuri i Acatistul


Maicii Domnului, tipArite la Uniev 1673.
In mai toate exemplarele vdzute, aceste 2 crti sunt legate la un loc.
Pentru noi exemplare, caro au circu/at prin Ardeal (comuna lp, jud. Salaj), v. C.
Lacea, Bibliografie i literatura veche, in Dacoromania, IV, partea a 2-a (1924-1926), P.
959-961.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.
Cluj-Sibiu: Muzeul Limbei Romne.

Pilatio, Catechismal creginesc, Roma 1677.


Exemplarul druit Academia; Romne de Emile Picot si descris in Bibl. rom. veche,
p, 216, a fost trimes in 1916 la Moscova, de unde nu a fost restituit.

Cheia intelesului, Bucuresti 1679.


La descrierea fcut, in Bibl. rom. veche, I, p. 217-222 sa se adaoge: cele 18 predici

din aceast carte sunt traduse din limba slavd, din opera lui Ioanichie Galeatovschi,
RAqkfl3gm1lita (Cheia intelesului), editia II, ingrijit de autorul insusi si tiparita de
Mihail Sliozca la Lw6w, in 1665.Inssi foaia de titlu reproduce exact foaia de titlu a earth
lui Galeatovschi (campar facs. 183, Bibl. rom. veche, I, p. 219 cu plana III din stefan
Ciobanu, Din legaturile culturale romdno-ucrainene ...). Dup cercetarile documentate ale lui
t. Ciobanu, initiativa si ingrijirea traducerii a luat-o Varlaam, mitropolitul Trii-RomAne5ti.
Faptul ea', un exemplar din Cheia infelesului se gseste legat la un loc cu ms. rom.
al Academiei Romne nr. 4648, nu e o intmplare. Manuscriptul cantina alte 12 predici tot
din Cazania lui Ioanichie Galeatovschi, care trebuia, probabil, sa fie si ele tiparite. Varlaam flind nevoit a prsi scaunul mitropoliei curnd dup tipdrirea crtii (26 Aprilie
1679), cele 12 predici au rmas netiprite.
Vezi pe larg studiul liii ,$tefan Ciobanu, Din legaturile cultural romino-urrainene.
loan nichie Galeatovschi si literatura romeineasca veche, in Anal. Acad. Rom., s. III, lit., t. VIII
(1938), p. 170-204.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

Dosoftein, Dumnezeiasca Liturghie, Iasi 1679.


Semnalam exemplarul descoperit in Biblioteca Universitatii din Upsala, legat la un
loe cu un manuscript slavon. Faptul prezint insemnatate nu numai pentruca exemplarul
a apartinut sptarului Nicolae Milescu, dar si pentruc pe prima pagin a cartii, jos, se
gaseste urmtoarea nota a invdtatului suedez J. A. Sparwenfeldt (facs. nr. 38 si 39):

Valacchicus hic liber Lithurg(icus) factus est meus ex dono Nob[ilis]


Nic[olai] Spatharij Moldo-Walaccho. Sa,c. Tsar. Mayti a sacretis, ohm in
Chinas ablegati. Moscwae d. 30 Ian. 1685 J. A. Sparwenfeld.
Anal. Acad. Rom., Partea administrativ' i desbaterile, s. II, t. XXXIII (1910-1911),
p. 38. N. Iorga, O tiparitura romaneasca la Upsala, in Anal. Arad. Rom., ist., s. III, t. VI
(1927), p. 73-78.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

www.dacoromanica.ro

DOSOFTEIU, MOLITVENIC DE 'NTXLES, 1681

203

72. Dosofteiu, Molitvenic de 'nfales, Iai 1681.


Volumul are 5 foi liminare, nenumerotate i 155 foi numerotate (Bibl.
rom. veche,
1, p. 238 aratd gresit c. sunt 4 foi liminare).

A SIAN- i !,..1 I
if-tircetril

ti .

ee,

A,i,iiiirrtY t 6174f. rufwa-g-AEN 3


.

.,

f rr tll 1 (1../#0411 t ot-rf '1 A ,i'41.0


g

r-,

MNS11.0 ,,,,Aliqrhg. 4%.


.

Ol'of iik.rVi KArliTi,i4iif

4009

Iii;;ItiAlf

'Ar-;;-iifi, :4!1 r OAT 1 Ag ..

Ni rk 'it i & fir A.4.13.4 X, K4 w% rti


r

_dad

9,

.2k.

A4 INVIC 1 Mroli f 6 si.

It, xl

If UN/ALM .VIA:

-,

ati i T. t H Mil til Nt 4,411. 041r.gut.3 K ill ii " 5g la h rt''

'.:

'

*.

'.

:-.

q14(+16 iiia:Q;;:
,a
IA.
4 ' - 1 1.9. II
4. fUo'bill.' 6 Ail rg pi' qi ilz,Nifti 1(N A M r.ly tinl

frort-s,4,0-4(a/ii,tpf tilt4 1 4 f
a 11

. .41

Williirii,A4+14.1E
-

epalaulii,i6
-

at-a

._.

1"

1.1-tStit'll '/if tis9i 67 th rr ,t,azi Akk, 4 ,.


gT As.
4
, ,....
1

4icstaif li 61' 44 Y5/../4./Xary "fit /Al ..:W.,, 6.eeie., Sci r r7744. Ay 4. i


C t..?4-710 X cr( .16f ic
,C.,,,, 44 .f ifii.:71...af A tr.fi:( '", ti
/110 fcLo-t.e., ,^) tii-1"!.
:14-164

I> tc 9

-.

f 4e7 Or &I'll f'-ii/111fi;


4 4 1.9-- i

38. Dosofteiu, Dumnezeittaca liturghie, Iali 1679.


Prima paginX, co nota InvXtatului euedez
J. A. Sparwenfeldt.

www.dacoromanica.ro

204

DOSOFTE11.1, MOLITVEN1C DE 'MILES, 1679

D. Puschil, Molitvenicul lui Dosoftei, in Anal. Acad. 'Min., lit., s. II, t. 36 (1913-1914),
p. 1-114 (studiu filologic).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.
Bucuresti: Biblioteca Ion I. C. Brtianu.

73. Dosofteiu, Viefile Svintilor, Iai 1682-1686.


Din descrierea Menta. in Bibl. rom. veche, I, p. 210-26 se stie ca cel mai complet
exemplar al acestei carti so oprete la ziva de 10 lulie. Acest fapt nu trebue interpretat
In sensul ca nu s'au gasit exemplare complete, ci dupa cum observa G. Pascu, Istoriea

1j
-

(77/
"

co-yrt414.: "

0-gtrw.14"a4

&31

607,O fu,"
'16

rpf.

(fi"

Cireza:i4

frt.-,47Prie

-17,0-h

1`)

C.."1.44,
117.--ffi (1/:

39. Alta insemnare a Inviltatului suedez J. A. Sparwenfeldt, despre Nicolaa Milescu, serlba pe cartea
lu Dusoftelu, Dummezeiftsca liturghie, 1ai 1679.

literaturii ronane din secolul XVII, lasi 1922, p. 129 carlea lui Do,ofteiu a ramas neterminata pentru 11-31 Iulie
August". Intr'adeNar, din nota tiparda la f. 137, din vol.
IH, la sfarsitul textului pentru luna Mai (reprodusa in Bibl. rom. verbi', I, p. 2'F6), se vede
ca vol. III se terminase de tiparit abia. In luna August 1686, cancl trebue ca a ineeptit si
tiparirea vol. IV. Dar, cum Dosofteiu a fost ridicat de Sobieski in luni Sept. 1686, tiparirea volumului nu s'a putut termina.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

77. Dosoftei, Liturghie

Iai 1683.

Inteun exemplar foarte defectuos al Academiei Romrine, la f. 7 verso, sunt urmatoarele 2 randuri in slavoneste, autografu/ lui Dosoftei. Din randul al treilea nu se mai
poate citi dar (leal iscalitura, restul fiind taiat; reconstitui pe baza unor libere aruncate:

,11,8mHuipmuKtv MAMAN,I HmA Hx H IVA


410HMIE, IIUCUpI, 111lpIii, H %AA H IIWAHHIfilf

tH

H)C

[11

"h1,5,

"X

AocoOtH.

(Dumitraco, Maria i copiii lor i neamul lor.

Leontie, Misira, Maria

copiii i parin(ii lor i copiii lor...

Dosothei).
Aceste insemnari, nepublicale pana acum, dar semnalate vag de N. Iorga, Mona
literaturii romdnegi, vol, I, ed. II, Bucuresti 1925, p. 369-370, alaturate la cele cunoscute
lui B. P. Hasdeu (Archiva islorictt, I, partea 1, p. 118), sunt putinele stiri aratate de Dosoftei fnsumi, asupra familiei lui,
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.

79, Dosofteiu, Parimiile, Iai 1683.


In Bibl, rom, veche, I, p. 269, cu priiejul descrierii ce i fac cartii, autorli arata la
F. 130: Sivila Eritrea. Intr'adevar, la f. 130 v.-132 v., Dosofteiu a reprodus niste versuri
latinesti scrise in litere cirilice
insotite de traducere romAneasca i polona, cuprinzand

www.dacoromanica.ro

SICRIUI. DE AMI, 1683

205

prezicerea Sibilei Eritreia despre giudetul de apoi, Versurile sunt urmate de o nota lamuritoare asupra Sibilei Eritrea.
Despre aceslea, v. mai pe larg
Ciobanu, Versuri putoneze necunoseute in opera
Mitropolitului Moldovei Dosoftei, Bucure,ti 1940 (extras din Mtanyes Drouhet ).
Bucureti: Biblioteca Academiei Romilne.

tHe
Ilrfiorlru;pa A.;1 A"11 4618' 04)rvirt, 11111 AAAlifyi
Mi,

AlkAti.t&

110'I/A ICOMtf,
Moi re

tstiritse

L'hyrApsinS7,s&

(un 11poTollo

fe.

ripwrono
-

, MIAJA

GE A r pk,u,

fipo'rono ()ny(' ,

An

.Ai A

Kvirrooti c4)ii-TEt 1.'Arrzo-ruspfli


:.!
T turzriir -1tiVriiTE 4\C4
&MATEO
xc )xfir . 4('Rtm

M'u ,
.

Aidipe /1,'Crt LLAMA

ks7(-175"(

CE6EpT

0/arX AA;

f/ AM A rr

Ou.p, m.ipE :

VA&

,-

.;c+rilre

mildf-'1'19tinorv-

, 1.mwrrop" Tunorp4.

40M

)(

i.)ao

40. Sicriul de aur, Sas-Sebeki 1683.

Ultima pagirat.

80. Sirriul de aur, Sas-Sebes 1683.


Cartea este descrisa. in Bibl. 1'0711. veche, I, p. 269) ca avand numai 4 + 108 foi numero-

tate. Exemplarul Muceului National din Budapesta are la sfli,rtit, inca o foae nenumerotata.
Pe o rata cuprinde Smintelelc pe ultima pagina. aceasta lista (facs. nr, 40):

D(u)mneztlescti, maI cu deadinsti:


NevoitoriI la acest lucru sf(a)ntii
Popa Ioanti din Vinte, Notarasult SaloruluI mare.

www.dacoromanica.ro

206

SICRIUL DE A1JR, 1683

0 Protopop Gheorghie, din Dara.


0 Protopop Vasiru, din Belgrad.
i Protopop Oprea, din Armiani.
Ctitorir sf(i)nter Mndstirer a Belgradulur. Tiparit In Cetate In Sasebeti, anir de la na4terea lur H(risto)s 1683, In luna lui Sept. 17 i au
fost grudetti mare In Sasebew, Mhel Severin. Slug, ma mica 0 plecatd
a sf((ntuluI &Mort"' mare: Daniil Tipografulti, facatorrul Tipografier Noao.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Boilable.
Budapestai Muzeul National.

81, Simeon, Archiepiscopul Tesalonicului, In contra eresiilor, Ia0 1683.


Grece0e.
Vo),umul are 14 foi nenumerotate (dintre care 2 albe), 391 pagini si 14 foi nenumerotate (nu 16, corecteaza Bibl. tom. veche, I, p, 274). Acestea din urma au un indice de
lucruri alcdtuit de loan Molivd din Heraclea..
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

Carare pe scud, Belgrad 1685.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (copie fotografica),

Slajba Sfintilor martiri Serghitt ,si &zebu, la0 1685.

Grece0e.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Boilable.

Ceasloveta, Belgrad 1687.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne (copie fotogralica).

86. Biblia, Bucure0i 1688.


Pe ultima pagind tipitritd a cirtii, inteunele exemplare, se gdsesc urmatoarele 16
rAnduri necunoscute Bibl. rum. vechi, I, p. 291 (intre paragrafele Pre tine pravosla.vnice
cititorIu ... si Precurrai dorescil sil sosscii...):

Insa 0 acsta sa tir, ca de ver osteni a cerceta pre amaruntul0 Intelesulti alO ace0i1 sfinte scripturi 0 de-1 ver potrivi cu niscare izvoade
afara dent cle eline0i, latine0i au s1ovene0i, au a altora limbi i nu s.
va potrivi, sa nu te grdbe0i Indata0 cumva a defdima, ce sd cauti, cd
fntre alte izvoade elineti, vel afla unti izvodil, ce au fost5 tiparit0 la Franco
Fortti, care izvodti Taste dupre celti vechTu al ti 72 de dascali Ovrf, ce Ptolomeu

Filadelfulil au facutti de au taimacitti scriptura sfnt cea veche de pre


limba ovrerascd pre elinsca. Talmacitorir dard ar ace0iT sfinte scripturi
pre acela 1-au alesO mar adevratti, 0 dupre acela au 0 talmdcitti. Deci
potrivindu cu acela ver afla pre ce cale au umblatti. Tara de te ver Indoi
cumva 0 pentru izvodulti acela, socotinda cumil nu s'au nemerit5 izvod'
bunt'', alunecandu-te dupre alte biblir ce multe fncd s'au tipritii, de multi,
ce s'au facutti dascali talmacitori scripturilorti sfinte, trgndu-le i copilindu-le (sic) mar vrtosti In voa numa 0 parrilor0, carif, nu 0im0, mar
multii au smintit rodulu omenescO, au au turburatti cetitoril.

www.dacoromanica.ro

CIASLOVET, 1696

207

Ce noT, spre acstea nimicil nu vornti lunica, c attar' vAzutti acumil, in

anulti dela spasenira lumit 1687, de nou elineste dAndti In tiparTu Venetiranir Vastasu sfantA seriptur'a i) i iar, acelur izvod urmara.

Exemplarele care au aceste randuri au alt vignetd la sfer*itul crtii, decal celelalte exemplare.
N. Iorga, In legatura. cu Biblia de la 1688 0 Biblia de la 4667 a lui Nicolae Milescu,
In Anal. Acad. Rom., ist., s. II, t. 38 (1915-1916), p. 37-43 sustine c'et Biblia dela Bucure*ti e lucratd dupd a lui Milescu, pe care o stric adesea dregAnd-o.
Const. Solomon, Biblia dela Bucure0i (1688). Contribuliuni noua istorico-literare, Tecuciu 1932, sustine ca fratii Radu i *erban Greceanu o traduc din grecete. N. Iorga, La
Biblia lui ;Serban Yodel, in Revista istoricet, 24 (1938), p. 193-196 int,rete afirmatia c traducerea lui Milescu este baza, Grecenii facAnd operd numai de netezire; reduce rolul
lui Ghermano de Ni, coreciAnd c e Nyssa Capadociei, iar nu Nipl sdrbesc i atribue
stolnicului Const. Cantacuzino merite mai mari in traducerea i tiprirea Bibliei, cleat s'a
crezut pAnd acum. 0 prezentare mai complete a controversei, sustinAnd, cai N. Iorga, pe
Milescu autor al traducerii, v. G. Pascu, Note despre Milescu, in Revista Critica IV (1930),
p. 90-97.
Bucureti; Biblioteca Academiei Ronniine.
Bologna; Biblioteca Universitdtii (exemplar fost al Papei Benedict al XIV-lea).

Poveste la 40 de ?nucenici, Alba-Julia 1689,


Exemplarul deserts in Bibl. rom. veche, I, p. 296, fost al lui I. M. Moldovan, este

acum in:

Bucureti: Biblioteca Academiei Romene.

Maxim Peloponezianul, Manual in contra schismel PapistaFilor, BucuGreceste,


resti 1690.
Cartea este descrisd complet in Bibl, rom. veche, I, p. 297-298. S se adauge cd ea
a fost tradusd in rornetnete, sub titlul Carie sau lumina i tiparitd la Snagov, 1699 (v.
Bib!, rom, veche, I, p. 370-372, nr, 114).
Bucure0; Biblioteca Academiei Romdne.

90, Meletie Sirigul, Intampinarea la principille catolice i la clwstiunile lui


Ciril Lucaris, Bucuresti 1690.
Greceste.
Cartea a fost tipdritd, dupd cum s'a ardtat in Bibl, rom. veche, I, p, 298-315), Impreuna

cu alta, scrisd de Dositeiu, Patriarhul lerusalimului, Manual in contra raleiCirii calcine,


Patriarhul Dositeiu scrie i la prima carte 2 prefete; autorii Bibliografiei au reprodus prefetele, prima in intregime, a doua fragmentar, insotite de traducen i romdne de prof.
*t. Michaileanu. O ek traducere integrate a prefetei a doua (cdtre fratii i fiii notri
cititori) a Ilicut Protosinghelul Neofit Scriban in Ia*i 1840 i este publicata de Th. Codrescu in Uricarul, VII, Iai 1886, p. 33-42.
Bucureti; Biblioteca Academiei Rometne.

101. Ciaslovet, Sibiu 1696.


N'am vazut fnc exemplar complet din aceast carte; cel descris de A. Filimon
Bacoromania, VI (1929-1930), p. 371-375 a fost cumpdrat de Academia Romen ei are
dela f. 2-330 (ultima foae greit legate' la inceputul volumului).
1) Despre ecIttla venetianl, vex! N. loco, in Anal. Acad. Rom., 8. II, t. 38, p. 39-42 (prefata
el, In runatIneftte) t p. 44-46 (textul greeesel.

www.dacoromanica.ro

208

CIASLOVET, 1696

Cuprinde:
Polunostnita de bate zil(ele), f. 2. Polunostnita de SAmbiitit, f, 37. Inceputulil itrosului, f, 53 v. Inceputul lui pervi as, f. 81 v. Al treilea ceas, f. 90. Al saselea ceas, f.
97 V. Inceperea obeadnitei, f. 107 y, Al noulea ceas, f, 116v. Inceputul vecerniei, f. 127.

Pavecernita mica, f, 132 v., cea mare, f. 115 v. Troparele Invierii, f, 171 v. Stihiri de
pocaintd, f. 174 v, Troparele i condacele zilelor, f. 176, Ceasurile la Pasti, f. 191 v. Cinstitul Paraclis al Precistei, f, 194. Rugaciunile la cuminecatura, f. 211 v. dupd cuminecaturd,
f. 226 v. Rugaciuni de seara, f. 230 ale diminetii, f. 236 v. Sinaxarul lunilor, f. 215-330 v.
Mult nu mai poate lipsi durd aceast foae, pentruc la f, 330 v. avem Inceputul
tablei cuprinsului: Scara pe scurtii..,.
La f. 211 v. urmtoarele randuri pentru greselile tipografice:

Pre tine, Pravoslavnice CetitorIu, Cu umilintii te rugam6; unde vei afla

nescare grevri In lucrul acesta al nostru, In slove, In cuvinte, s5. nu


blastArni, ce cu blandte fndrepteaza i plinate, svai precal am pututa,
Cu nevoint amil lucrat i precum am6 aflat In izvodti, aa ama dat i in
typarlb. Ce te rugAm farra, ca i tu s dobilndeti erLacrune dela domnul
nostru I(su)s H(risto)s al crura dar i m(i)ld i noi Si rugiim s'a fie cu
tine pururIa.
Iubitortsi de ostenTaid: Pop. Chiriac, g(ravor) i typ(ograt)
Avraam Arlddiac.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Roimlne,

102. Orandaiala slajbei S-lor Constantin i Elena, Snagov 1696.


voneV,e i romnete.

Sla-

S'a se adaoge ca, acum, Biblioteca Academiei RotilAne are 2 exemplare din aceasta

carte. Unul din exemplare are la slarsit, scris de mAna, Paraclisul Sfintilor Constantin
si Elena. Celalalt are 8 foi manuscrise addogate de Miliail, egumenul Manaslirii Hurezul,
in 1800, cuprinza.nd: Libia liramuluI ce sa cantti In postul cel mareo.

Ecteniile ce sa zic de preot In postul cel mare si fragment de pomelnic domnegc


si de preoti.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romti.ne,

104. Tilleuirea Litarghiei, Iai 1697.


Exemplarul complet are 6 foi 264 foi numerotate -I- 2 foi nenumerotate. Pe ultima
foae, necunoscut Bibl. 7'0M. vechi, I, p. 35.4-317, sunt tiparile urrnloarele, in slavoneste:

rri lia x-d,

TH ii, Pend, 1104C1ILIMIKATTi1

Ciif iAtiHNJOAMilii,

iKO 613 Melle He M6>K6T6 TROPITH HHilTMe, Fil no] rl, Eipoto
A10611,

Fi

AWri

[IX C115,111,11, T0661006. 1,16HHAd.


TI130611 CAFCTH,

H6A,OCTOHILWO PACA THOel'O

AL% CA6T11

11

C.(10

miAcr5A-60 hace CHOAJEHM 6CH MeHe rirkwilaro


: AVTSPHIJ Haq61111111 l rite6VHATH.

liesgAilliOMS,

cfoSASS, Hiit il flpiHW

Kit

el& T611,111

C1'011 CAAK6MOMS,

06,8,

CiiS, H

EVIOAKH KtK611 2(A/111Hk.


GMHO6H11611-1 16(30MOHNC :

Trilorpa*h.

Doamne Iisuse Cliristoase, Fiule unul nascut al Tatalui tau faya inceput,
carele a zis Cu preacurata gura, c tara mine nu putoti face niniic. Doamne,
Domnul meu, cred intru amtsindoi, in sufletul i in mima mea prin tine spusa.

www.dacoromanica.ro

209

BUCOAVNX, 189 9

Cad la buntatea ta i multumesc c m'ai fnvrednicit pe mine pAcatosul


nevrednicul Ulu rob aceastd carte, sfnta liturghie incepand i siar0nd.
fie marire unului Dumnezeu, mrit Intru sfAnta Treime, Tatillui i Fiului
sfAntului Duh, acum i pururea i In vecii vecilor amin.
Smeritul Ieromonah Tosif Gorodeckij, tipograf.
Drag. Demetrescu, In articolul Hatmanul Lupu Bogdan si Dardlul Ieremia Cacavela,
publicat In Bis. rt. 9'OM., 33 (1909-1910), p. 391-406 sustine ideea c5. leremia Cacavela
este aldituitorul insui al acestui tAlc al Liturghiei: 1-a scris in grece0a (dar nu 1-a tiprit), apoi s'a tradus in romanete din indemnul lui Lupu Bogdan, hatmanul (sau poate
de Bogdan insui), care semneaza i prefata, I. ROW In Societalea de mdine, 1 (1924), p.
477 (greqete datAnd cartea din anul 1679).
Traducere de d-I Damian P. Bogdan.
Bucureti: Biblioteca Academiei RomAne,
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii.

106. Antologhion, tipArit de Antim Ivireanu, la Snagov, 1697.

Grece0e.

Exemplarul descris In Bibl, rom. veche, I, p. 3i7-349, fost al lui Gh, Dem. Teodorescu, este acum In Biblioteca Academiei RomAne,

111. Mineittl, tiparit de Episcopul Mitrofan al Buzailui, BuzAu 1698.


Formatul este in-folio, iar nu in-40, cum greit arah Bibl. rom. veche, I, p. 365.
Bucureti: Biblioteca Academiei RomAne.

113. Bucoavna, Belgrad (Ardeal) 1699.


EgKOi1111111 I th 'p .j CHM AiripitHAEirk 4rhu,r11T811ri
OrN160A16 1CilfAliH1011 Kpityinuigni. 3-kge nopttimi Snf
IlltifITI I TAIllif SM BirkpetiVil PxcxpAITSM86. ii npog
Ks RNA Op* Czhii11,11T811611
116An

K011111AW1311 AA KAOTI.
SAF

1i0A1-111Gle ILIFITponomiTSAY

1-16AW.

ApAint311811.

4Frrikil 4TpeliCTA KH TOKMIIITS, Hai TVIrhpliTS 4 c*iiTa inwrpoinomi 4

fiiitro,kh.
ailxfill 1 41114110allik,

Thcirli#Smt. I 1-1iank Mnintlaii fAKtiA *

In-80 mic, 35 foi nenumerotate. Pe verso titlului gravura Sf. Constantin i Elena.
Cuprinde: slovele; Insemnare pentru cumil sa cade a slovni slovele ce au de asupra
yntRonk npitVcifierniarw fieamidA
MIA, Prosodiile orthografii, Diferite rugiiciuni, Crezul:
HerpTipxa ilAt 4HApTricKaro (textul In romdnete), Zece porunci, $ase silvetriri ale legiI
noao, Intreba6une cAte taine santu ale legil noao, carele tine Besreca
Trei fapte bune... (credinta, nadejdea, dragostea).
SfArete astfel:

SfAr0t i lui D(u)mnezeu laud.

Purtatorff de grija Typografii cinstitul Protopop Gheorghie Notareul


Dalanulti.

I. Pan Rail Istvanti Chefalud (Mora Biraul Belgradulur.


Dr. Veress Endre, Erdly- s magyarorszgi rgi olcih kiinyvek s nyomtalvdnyok, Cluj
1910, p. 30-31. Reedital de Mihai Becicherechi, la Cluj, 1744 (Bibl. rom, veche, II, nr. 235).
Gregoriu Silasi, Abecedariu romanescu din seclulu XVII, In Transilvania, 14 (1883), p. 74
Gavril Precup, Dotal bucoavne, In Unirea din Blaj, 25 (1915) nr. 114, p. 2-3, nr. 115,
75.
27

22871

www.dacoromanica.ro

210

BUCOAVNI, 1699

p. 2-3 i nr, 116, p. 2-3. Dr. Onisifor Ghibu, Din ist. lit. didactice, In Anal. Acad. Rom.,
lit, s. H, L. 38 (1915-1910), p. 10-12.
Cluj-Sibiu: Biblioteca UniversitaLii.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romilne (copie fotograficii).

1 14. Carte sau lwnin, Snagov 1699.


Cartea are 3 foi nepag. (nu 4, cf. Bibl. rom. veche, I, p. 370) + 108 pag. Sa se adaoge

insa cd e traducerea romAneascii a cartii greceti descrisa In Bibliografie la nr.

89:
Maxim Peloponezianul, 'EustpCatov XUTGC TO5 CIXECIAGCTOg rv IIccttttth, tiparita la Bucureti, 1090.

Bucureti: Biblioteca Academiei Romane.

1 1 6. Molitvenie, Buz..0 1699.


Exemplarul descris in Bibl. rom. veche, I, p. 377-378 era defectuos (lipsea din predoslovie) i era al Muzeului de AntichitaLi. Acum voiu completa Predoslovia dupti exemplarul complet al Academiei RomAne; in plus, voiu descrie o noua ediLie a acestui Mo-

litvenic, pe care o are Biblioteca I. C. Bratianu din Bucur4i.


Din exemplarul Academiei RomAne nu se poate E,4ti autorul Predoslovioi,

semnat. In ex. Bibl. Brdtianu ea e semnata de Mitrofan, episcopal l3tizaului. Dup. ce


Mitrofan indeamnti, preoLii din tarit i de aiurea sa socoteascii, Molitvenicul, ca un dar
ceresc (Bibl. 2'0M. veche, I, p. 378), continua' astfel:

Ca toate darurile ce pogoar de susti pren D(u)hulti sf()ntil, dela Pi,rintele luminilor BesreciT pravoslavnice i fiilor ef, desavritti s afla in
cartea Vasta. Ca raste indreptatoare de viata, avntii (sic) in sine fagaduinta vieti, i cetiT de acum i ace viitoare.
C sufletele celor nscuti trup0e, cu pricina ei s dezleag den legatura blestemulul stramo01oril, pren scldatoarea sfpntului BotezCi la v&nica
slobozenie, precum am mai zis. $i cle intunecate cu pcate sa lumineaz
pren plangerea de pcate i pren M(o)1(i)tvele de dezlegare ce s citesc
dela preoti cu venirea darului D(u)hului sf(a)nta celur luminatorTu. Si fiete
cine, ori ce flTu de vindecare de boala sufleteascA pofte0e sa i s, dea,
dela slugile Iui D(u)mnezeu PreotiT, sau alte isprvi ce sntii date cretinilor Cu lge s li s faca, aclea toate cte santti in putrea preotilor, le
dobandWe 0 la darulti dupl masura vredniciei sale. Aa dar' priimindu-o
cu dragosta sufleteasca ca ni%e madulri ce snteti ma de cinste a trupuld lu H(risto)s i pastori pui spre hrana oilor celor cuvantatoare cu
invttura, fried Duhovnicete v nv i v aduc aminte, ca s v nevoiti
sa ispraviti toate trebile acestea, ci va sant in putre i date pentru paza
altora, cu tmere de D(u)mnezeu, cu cinste fr de osnda, nu cu lcomie

uitndu-v la daruri, iar nu la aflarea sufletelor celar pierdute i la fndreptarea celar ratciti. Nu ca manie infruntndti i mustrnda pre cel
cazuti in pacatti, ce cu blndtele sufletului, frat0e rdicandil sarcinile
celar ingreuTati i alergndil la trebile cretinilor Mil de lene. Nu cautandti

cinstea voastra, ci cinstea lui D(u)mnezeu. Socotindti Vasta, ca preotif slugile lu D(u)mnezeu santil i ispravnici pu0 de D(u)hul sf(a)ntii, preste acle

vistiYarTuri mari cereti, care santa apte Taine 0 preste alte trebi cre%i-

nqi carele altuhi nimenea nu le poate ispravi. Si s v aduceli aminte,


c sufletele cebra ce v snt6 dati pre seama, va s le eara direptul judecatorru den minile voastre.

www.dacoromanica.ro

211

l'ARTURISIREA CREDINTE1 ORTODOXE, 1699

Pentru acda rugati pre D(u)mnezeu ca sa va intareasca sa nu piTardeti


suflete, ci sa puteti agonisi si talantul ce-1 aveli al cuvioasei preotll, sa-1
puteti Inmului. Radicandti oile cle cazute ale pastorier voastre cu vredniciTa
preotid si la Parintele Cerescti ducandu-le, cu totulti urmndil pre arhiereul

ce] vnic H(risto)s ai carda santeti preoti.


Pre tac-Mori de bine, pre Domnir pravoslavnici, pre ArhiereI, sa, nu
uitati la sf(i)ntele voastre rugi. Pentru pacea crestinilor i pentru toti carri
sa nevoescii pentru Pravoslavie, frica i pentru smereniTa noastr'6,, card
ne-am ostenittl la Oasta carte, sa nu pregetati a face ruga. CA' d(o)mnul
nostru I(isu)s H(risto)s cel ce nu uit, osteneala, dupa fagaduinta sa, va va
da plat insutita i nefatarnica, In zioa venirii sale, pentru fnmultirea talantului sau, ce vi 1-au datti. A carda mira si dar, spre plinirea poruncilor
lui sa va fntareasca,
In exemplarul Bibl. Brtianu continua:

Pren osa,rdira i pren nevointa a rubitorluld de ostenle, Mitrofanii


episcopulti de Buzau.
Exemplarul Bibl. Brtianu se mai deosebeste de ex. Academiei prin urmiltoarele:
ETC. Brdtianu:
Ex. Academiei:
in-4', 6 foi liminar (lipseste titlul, 1 foae
in-40, O foi liminar + 298 foi numerotate
din prefat i sfrsitul cuprinsului) + 312
+ 11 foi nenumerotate.
foi numerotate.

Deosebiri in scriere, culese din pag. 1-a a predosloviei:


TTSAY
1111.1T118

chs

norrtimh r. 4.

E0Tialf

GOTIak r. 8.

T6T8M1 T. 4.
mtlY'rp$ r. 7.

MS

Mall r. 11.

fiC1101i*AANIEll

CICHOgIAAHTEA T.

20.

r. 7.
face pe 7,
face pe 7, 5
Chenarul care Incadreaz, paginele este mai gros si un alt model. In ex. Bibliotecii
cisAY

Brtianu titlurile capitolelor sunt In rosu si sub chenar, cata vreme In ex. Academiei
sunt In negru i Intr'o portiune Intrerupt a chenarului. Literele majuscule au alt
taetura de tipar. Tiparul este mai bine imprimat si mai ciar in ex. Bibliotecii Brtianu.
Trimiterile la foi din Capetele lucrurilorti nu se aseamn decal pnit la p. 26r.; de
la aceasta pagina Inainte nu se mai aseamnd, pentruc nu mai este aceiasi distributie a
randurilor pe pagini. Ornamentatide se deosebesc; din toate aceste deosebiri, se vede ca
Molitvenicul a aparut, la Buzau, In 2 editii. A doua editie, care nu a pastrat titlul In
exemplarul Biblioteca Bratianu, cred e s'a tiparit tot in 1699, pentruca deosebirile aratate
mai sus se pot explica printeo foarte uwara modificare a matritelor.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne; Biblioteca I. C. Brtianu.

117. Marturisirea credinfei ortodoxe, Snagov 1699.

Grecete.

S se adauge la descrierea complet fcut In Bibl. ron. veche, I, p. 378-389, ca opera


a fost tradusa In ungureste i tiparita in Pesta, la anul 1791.
Dr. A. Veress, Bibl. romnd-ungard, II, p. 77-78, nr. 762.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

www.dacoromanica.ro

41. Antologhion, Rimnic J 705.

Sterna famIliel Cantacuzlno.

SECOLUL XVIII
118. Invapituri creginegi, Snagov 1700.
Cartea s'a reeditat la Viena, 1785 .5,i Iai. 1823. Vezi cartile descrise In Bibl. rom.
veche, II, la nr. 491 i in tomul III, nr. 1172.
Bucure0i: Biblioteca Academiei RomAne.

125. Psaltire, Buzu 1701.


Sit se corecteze c vol. are 6 foi liminare (nu 7) + 220 foi nenumerotate.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romano.

128. Qtefan Brismeoveanu, Gambit panegiric la martiral $tefan, Bucureti


Grecete.

1701.

Exemplarul Academici RomAne este legal In piele, cu aura din vremea lui BrAncoveanu.

129: loan Comnen, Proschinitartil Sfantaliti, .1Iunte, Snagov 1701. Grecete.


La descrierea sumar fAcut In Bibl. rom. teche, I, p. 422-423 adalog.m: cartea are
150 pag. cu greeli de paginatie la p. 128, 145, 148-149. Pe verso titlului este sterna TariiRomAneati cu initialele I. K. B. B. A. H. 11. X. ('hocivyyl; Ktuvcrcawrivo Baoacyclpacrg Boe6act

i cu patru versuri sub ea.


Intre p. 24-25, exemplarul Academiei are o stampd care reprezintA Muntele Atoe
lb "Aewv). ImpreunA cu bate manstirile situate pe peninsul.. La p. 3-6 urmiitoarea prefat a lui loan Comnenul ciitre Mitropolitul Theodosie:
Tip navtepaneaywztesorpoalm MyrponokErti tCmonrti mtporcasw Oir71po6X7.xa tinsprItitp xxi Wcpxy ilkappv KupEcp Kup(y eso6ocgtp, VT) as6acy.u.otivi)
A 6(iiv.r7N `EITcp.aly [Mal; 06Tpo6kaxicq)

p.o

v Xptavo Hcapt x7i seCI7t6TIA, rv SID0.6/FOLip Trpoaxtvlacv.

N61to gym appioc xat zmpto (ncootepdmvs xxi as6aap.t6rcave Agazota)


ispec Tot; ispoic

vet

ect/xoucit 7CiVTOTS, ccsb (Snob zpinst rbgp.otov o

DA& npbc rb cdyco6 vet iTankcznat iptov. Tel

pb

vt

Tek

rb av6p.otov,

=opt isp(AW mow gspxylleato &a-

Xagivom 6L6kE/ sic no(ouC aikXouC -7108Xsv iatat Cipltoauircepov vet 2Spoa0pcovtatv. vet
inLtteatata iercv 240skav iptat oi TOLO5T0(
evpspc)vornat, =apex sic avapu Espo6v
eivrtXlizTops
cram Eeptilv, %xi x7p3s1167s cpuz6PI, xsd. Xo1mo5 notptou notp.gveg,

www.dacoromanica.ro

21.4

I. COMNEN, PROSCHI ITARUL SFINTULUI MUNTE, 1701

ixetvx ataXap.kvouatv gesv rpercivro4 tir p ax6Talv TN Iiiisr6pu ravcep6nroc T rapbv 7Cpocrcp6xst 1.1.Expbv 6t6Xtecptov dxs&v &cot) eIvat to5 Espo5 xat aittov6i.tou
6poo zo5 'Afhovog 7C pocnturriptov.
a& tip.st6pcc esorp66X1rog 7ravtep6tilg elvat p,&v
crroXtailin xxt IL& r rskezotpxcxv xat EspotsXsartxv TN tpxtspwafmw elEcup.x. 7C ottiabst

rapt

a& xxl th

wvcthO

esorppoupipo njy77po6Xxx(ag XoyExbv roiptov tir&p Tok rptixonx

xp6v0o voplp.cog re xxt OsorX6q etpxEepwrstouact iv Cpsa6oTtxf) xxt aialip.ovt iroXtq


gacov 6soTtX5.)v ltpeztbv. gzst a& rap& rem( xat roX5 r obssiov npbq
xexoxplOvii
TX'iv Tofny at6tt Si oaoinov Ttm xxt tirepaarECerat z di7c6.)vop.ov ixsivo apog, 6ro5
aoxv.ixt rat 3.8Exv r dvottiCet rcaptax. 1.1,& T v& iatiaptcps 'sat v& irpoyup.vecailrt
xpvous roXXok &axirtxii et; ak6, p.& tirsp6XXXoucsav xxptspExv v*sozE% &TO) TO
r 7CciVTCC aocpcbq atotxo5ax ro 5 eso5
6rotov oa& OsX r 5voXov 7TOv. ciaxpoyeij, av
1p6YL 6vflesXs ry avxxxXicsi, ixet-Oev, sic r va TN iTzetpEaril tok Espok txrqc

TN &TEcutiqc prrporXscoc; orxxk' Oh a& 660 671pCxv zee xtvirsxm Tr* Tip rokou
auyypypip atme gv p.v, tc xxi rept ts rciiv iv ri,) &TE4 TC.5 eSO5 rast `IspoucsaXtp.
d aeaccaplow pouovdczcov,
Eeptiiv
t rcbv iv vq) Oso618Eary apt Etvq, ivituzov rokXixt acei,popx rpomtlyntrapta, rept

TO5 &TEO!) pow Oa.10 oi)axp.o5. 6zt 7tC vex [Lip


TS x
s!oacxckepa. &XX' iiTC r6CO

gipalm xxi. rapt rokoo baps.; av,00t, aonsp

ravactplmop xp6vo x4xsIvcc tier& xxt .5XXcov xakciiv


ar6xpo4e. Astzspov
ierypecvccsev,
a&
Ttv(i)v cptkuov pbc roto
posporil xat &!Ewatv 116V0V ati v& p.ip stvat xxt aFyr
ytetwup.ov po ro5 'AOtovoc
otpov ro 5 tototzoo xxXo5. 'Aroae&co0o.) to5zo Xotrbv

6p.e.c6pcx 1tavtep6t7lg 2atptx6c Te xat etitievii4 prp av.txp6rtrx ro5 rpowpspoplvou,


&XXX 1spi5g

aceEcey Ttin)

etinci)V rept cv &Iasi:tat

rept rip tii.Let6pxv ravtervirtiza


6pcx6e6ouack I.Lot rk Zap'

ti.ovaatlpEcov,

xxi rpb zip &rip

si)Xx6iIttxtv ano6Xiiroucsx rpoeup.(av, ?oatisptc %at OsorcetOsis e6xec re xxi. e6XoyEk.

'Ev BooxoupeavEy ,ctcpa' MAD.

tilier6pag 0eorpo6X-iitou Havtepkiltog eka6iitotin x

p6Ootiog iv gretatv,

lohyvl Kopipin

'IcapOc.

Inalt prea sfintitului 0 de Dumnezeu pzitului Mitropolit al prea


sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei i prea cinstitului exarh al plaiurilor Domnului Domn Teodosie, prea respectat fntru Christos, parinte i stapan, cea
mai cucernica fnchinaciune.

E rAnduiala veche 0 din bdtrni lasate (Inalt prea sfintite i prea


cinstite stapne) ca cele stinte sa fie ale celor sfinti, dupa cum se cuvine
ca un lucru sa se apropie de ceea ce-i seamand, nu de ce se deosebete.
Cartile care se indeletnicesc cu lucruri sfinte, la cine altii ar fi mai
potrivit sa fie aduse fnainte i fnchinate, deck la oameni sfinti 0 mai
ales dac', unii ca acetia sunt, fie pu0 peste cele sfinte i aparatori ai sufletelor i pastori ai turmei cuvntatoare, fie ocrotitori ai awzamintelor
Cu care acele carti se Indeletnicesc. Deaceea, dup6, cuviinte, cartulia mica
de fata, catre proteguirea Inalt Prea Sfintiei Voastre alearg, ca una ce
este proschinitariu al sfintitului Cu sfnt nume Munte al Athosului. Inalt
Prea Sfintia Voastra este fmpodobita cu vrednicia fncepatoare i savritoare de slujbe sfinte a arhieriei, pastore0e i turma cuvntatoare de-acum

a Ungrovlahiei de Dumnezeu pzit, de peste treizeci de ani, In chip le-

www.dacoromanica.ro

INVITXTURI DE SAPTE TAINE, 1702

215

giuit i cu dragoste de Dumnezeu, arhierind fntru adnc


i smeria btr,nete, fmpodobite cu atAtea virtuti placute lu Dumnezeu. Pe lAngA acestea,
cele cuprinse fritrInsa fi stau foarte aproape, fiindca fntru atAt cinste0e
apArA acel munte Cu nume sfAnt, pe care adesea 11 i numete patria
lui mnsi, ca unul ce-a s'AIA0uit i s'a nevoit ani fndelungati In schimnicie,
fntr'fnsul, cu o covAr0toare struint. Intru isihie si dela care IndeoNte
nici n'ar fi vrut sA se despartA vreedatA daca pronia lui Dumnezeu, care
pe toate cu Intelepciune le cArmue5Ae, nu 1-ar fi chemat de acolo ca s5-i
fnmaneze cArma sfintit, a acestei prea sfinte mitropolii.
Pentru mine, doug au fost pricinile caro m'au fndemnat &A o scriu.
Intfi, fiindc i pentru sfintitele i cinstitele locuri de fnchinAciune din sfanta
cetate a lui Dumnezeu, Ierusalimul, i pentru cele din Muntele de Dumnezeu
umblat al Sinaiului, am gAsit adesea osebite proschinitarii, pentru SfAntul
Munte, fnsA n'am gAsit niciunul, nicAieri. Nu, ea nu ar fi scris i despre

el bArbati fntelepti, scrieri mai iscusite 0 mai cuprinzdtoare, dar poate


cA timpul, care nimice0e toate, le-a prApAdit fmpreun, cu alte lucruri de
pret sau le-a ascuns.
In al doilea rand, fndemnul i cererea unor prieteni la a,ceasta: s nu
mai de i acest munte, cu nume sfAnt al Athosului, nephrta la o asernenea
fnvrednicire. S. o primeasch, dar, Inalt Prea Sfintia VoastrA, pArintWe
cu bunAvointA, necAtAnd la neInsernnAtatea darului, ci la cinstea sfintelor
manAstiri, despre care se vorbe0e si la Myna mea recunoscAtoare i cucernicA pentru I. P. S, VoastrA, rAsplAtindu-rnA cu rugciunile sfinte i cu
binecuvAntArile Sale.
In Bucure0,i, 1701 Mai.

Al Inalt Prea Sfintiei Voastre, de Dumnezeu pAzite, cucernic i Cu


rAvnA la toate.

Doctorul loan Comnen

(Traducerea prefetoi fcut de d-I Alexandru Elian).


Bucuresti: Biblioteca Ncademiei RomA.m.

ariibesc, Snagov 1701.


Liturghier grecesc
La notitele bibliografice din Bibl. ronz. veche, I, p. 433, sa e adaoge descrierea mal
complet si studiul liturgic de Cyrille Charon (C. P. Karalevs1Q), Hisluire des Patriareats
Melkiles, III, Roma 1909, p. 55-72.

Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

Invdtdturei de ap te taine, (Buzau 1702).


Editia pentru Moldova, asemitntoare celei tiparita pentru Muntenia, in acelasi an
(aceasta din urm descris pe larg in Bibl. rom. veche, 1, p. 133-135, 111% 131) a fost incomplet descris, ibidenz, p. 539.

In-40, 1 foae (titlul, numai un colt din el, in elemplarul Academiei Romane) si 31
foi nenumerotate.
Deosebiri fat de editia pentru Muntenia:
I. Chenarul caro incadreazA paginele are ornamentatii mai mull lineare, cAta vreme
cel din ed. munteana are ornamentatii floral.
2. Initialele au alte:ornamente.

www.dacoromanica.ro

216

INVTTUR DE SAPTE TAINE, 1702

Paginile nu sunt numerotate, Pe timp ce ed. muntean are foile numerotate


sus In dreapta i pe coale; ed. moldoveneascit are numai caetele numerotate.
Prefata ed. muntene este scris In numele Mitropolitului Theodosie, dad vreme
In ed. moldoveneasc Incepe asttel: ((Cu mila lui Dumnezau Antonie Arhiepiscopu si Mitropolit a toat, Moldavita, voao tuturortl Preotilor cariI v aflati in Eparhila noastra....
continu la fel ca in ed. munteand, numai cu mici deosebiri grafice, din care notez:
smerenis (ed. mold.), smerenIA (ed. munt.), f. 2 r.; da3rdddcinsb (ed. mold.), dd3racin3i
(ed. munt.) f. 2 r.; att. vsutti (ed. mold.), at' v6.3utti (ed. munt.), f. 30 v., etc.
Literele mai subtiri si mai fine In ed. moldoveneasc.

Ce ne face sd o credem tipritd la Buzdu, este acelasi cuprins de text In pagini, la


ambele editii. Din punct de vedere bibliografic, ele sunt cloud crti deosebite, deaceea catalogul Academiei le inregistreazd la cote deosebite: 11170. 414 ed. munt., II 170, 416 ed. mold.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

Liturghie, Buzau 1702.


Prefata acestei crti, scrisd de paharnicul erban Cantacuzino, a fost publicata
de Const. Erbiceanu, In Biserica ortodoxa romand, 29 (1005-1906), p. 13a-13i5.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.

Paul Baranyi, Panect pruncitor, trad. de lanes Duma, (Alba Julia) 1702.
BITS 11141111f1/10'P IGU 4asn,wrsiht EPAIHI1 KpEquilligin, I rrpAticx 4
MHK

W8AUS.

Mipi

118

CKOACI1 4 milmi 4Tpe5xqiini, inri08clitinapi

HATO' ROPOIthil &Awl n


--Ap.1181118AY fiErkpilli
KATKOAHtlitil Ai
Ad I fiimpail .
ffli cat3 .3TpcY 4 AAAMA p0ANSFrkCKS M MMA fainter M Ad I Roiminum. I 4.
qiiCTIIITSAY

Aom. Imirs.

In-180 (15 X 9,3 cm.), 8 pagini -1- 152 foi; sunt numerotate, jos, si caetele. Tipar negra,
18 rnduri pe pagind. Pe verso titlului, sterna cardinalului Leopold Kollonich, mitropolitul
prima t al Ungariei.

In paginile 3-7 litninare:

Epistolie fnchintoare.

Vradnicului mdriei sale Craiului preotesc, Colonici Leopold Cardinalisului sfint de obste besericei Rome, Arhiepiscopului Estregomului $i marelui Ispan aceias varmeghii, Capului tariti Unguresti, antlaresulu'r celui

mai mare, mai marelui urmtorilor sfntului Ioann de la Ierusalim, comundatoriului Egri

i maiberghi, a fnaltatului fmparat a Romei si a Craiului


fncoronat a Oral Unguresti sflatnicului mai dinluntru eminentii sale.
Cu inim, amrat a putut plnge On acum In tara Ardealului
in Ortile Oral Unguresti cu Ieremia Prorocul, besreca noastr cea calcata
de multe rtcituri. Pruncii au cerut One i n'au fost cine s, le dea lor
(plangerea Ieremief, cap., 4, sh. 4). Dar lath' mila ha' D(u)mnezau cea Orintasc, Eminentria ta, fn'altate Cralu preotesc, care stergi laermile pruncilor

si le saturi sufletele lor cle flmnde, cu cuvntul si cu invatatura dumnezerasc dndu-le lorti din s cheltuTala d(u)mnezel'asca.

Adevrat, cine ar putea socoti Cu cAtil priveghiYare i sudoare dinceput, de and Dumnezu sfintfia sa, pre Eminentira ta ti-au rdicat spre
marea preotie In biruinta Ungureasca, ti-au rdicat spre preotie mare, Ar-

www.dacoromanica.ro

HR1SANT, DESPRE PREOTIE, 1702

217

hipiscopie i Cardinarie, al nevoit spre saturarea suiletelora celor flamande,


nu numai Cu invatatura, ce i Cu typarirea cartilor dumnezetI, cu cheltuYala eminentif tale, cu diragerea besrecilor i coleghiomurilorti i cu
scumpa infrumusetare acelora.

Vrednicte ne putem bucura i no l derept acela de norocita vilata


besrecii noastre Gel pana acum de multi eretici calcata, care supt arepile
preotiei tale luund-o, nu numai procteti cu grija, ce i pazeti ca un zidti
tare de turburarea cea infierbantat'd a pizmailorti, nu numaI Cu painea
cuvantuluI lul D(u)mnezau, cea din samnta curata, li hranetI, ce i
neghina cea samanata de mula cel pizma fi pazete cu mare priveghiare,
inteatata cat supta umbra arepilorti eminenti tale, nu numar nu sa sugua
besreca noastra de turburarea pizmailor cea raptitoare, ce i cu noao
peste noao roade sufleteti sa imbogatete i sa fnfrumusetaza, cu care
sufletele cle pana acuma flamande le inoeti i le saturi spre lauda lui
Dumnezau i spre spasenia sufletelor lor i spre bucuria i veselffa eminentii tale.
S. priimeti derept aceia cu ochi buni eminentiIa ta atasta de iznoav

franta 'Anea pruncilor, care i nol din mica eminentif tale pruncilor

frangem i o fmpartim.
De la Dumnezau toata blagosloveniIa trupeasca i sufleteasca i virata
indelungatd i spre lauda Id D(u)mnezau i spre paza besrecir noastre
ceir pana acum calcata pohtim eminentii tale.
Caplani cei smeriti al" eminentir tale, pastoril sufleteti a besrecif
unite din Ardealti.
Ion Mulea, Pcinea pruncilor (BcIlgrad 4702). Din istoria unei dup. vechi romdne0i, Bucure,ti 1941 (extras din volumul Omagiu Pro fesorului Iban Lupa).

Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii.


Blaj: Biblioteca central.
Bucure.,ti: Biblioteca Academiei Romne (copie fotografica).

Slujba cuvioasei Matrona Mopolita, (BucurWi) 1702.

Grece*te.

Academia are un exemplar din aceast, carte, legat In pide, cu aur, din vremea
lui Const. BrAncoveanu.

tefan Brancoveanu, Cuvant panegiric la martilla ,,S'te/an, Bucureti


1702. Ed. II.
Grecete.
Exemplarul descris in Bibi. rom. veche, I, p. 441 a fost druit de Const. Erbiceanu
Academiei Romd.ne.

Hrisant, Patriarhul lerusalimului, Despre preolie (Bucureti 1702).


Grecete.
Cartea este greit bibliografiat la anul 1702. De altfel, nici n'a existat ca tipritura
de sine statatoare, ci a fost tiprita la 1728, In Bucure,ti, la un loe cu alt opera a lui
Hrisant i cu Cartea soborniceasc a lui Paisie, patriarhul Constantinopolului.
V. mai jos, p. 234-235, nr. 198.
28

www.dacoromanica.ro

218

CEASLOV, 1702

Ceaslov grecesc si arbesc, Bucuresti 1702,


La cele arga,te fn Bibl. rom. veche, I, p. 442-147 si 539-540, adaogd Cyrille Charon
(C. P. Karalevsky), Histoire des Patriarcats Mellcites, III, Roma 1909, p. 103-105.
Bucuresti; Biblioteca Academiei Romne.

Canisius, Catechism, tradus de G. Buitul, Cluj 1703.


Insemnarea din Bibl. rom. veche, I, p. 447 si 532, c, prima editie a acestei carti este
din 1636, trebue corectat in sensul urrniitor; in 1636 s'a facut prima traducere rorruina a
Catehismului lu Canisius, de catre P. Iacob Nemethi. Aceast traducere, frisa, pare a nu
se fi tiprit, dei a fost trimeasti la Pozsony in acest scop. Bibliografii unguri nu cunosc
niciun exemplar.
Limba romnd este scris in litere !atine, cu ortografia tmgureasca. Are 5 prti cu
summa scurte a enveczeturiei krestinest, iar dela p. 53-60 (szeversit) cuprinde Rugecsune de tote dzilele.
A. Veress, Bibliografia romdna-ungara, vol. I, Bucuresti 1931, p. 152-153.
Bucuresti; Biblioteca Academiei Romne (copie fotografica).

tefan Briincoveanu, Cavant panegiric la Adornzirea Areisceitoarei, BuGreceste.


curesti 1703.
Exemplarul descris in Bibl. rom. veche, I, p. 452-453, a fost darttit de C. Erbiceanu
Academiei Romne.

Ceaslov (Bucuresti) 1703,

Slavoneste si romAneste.

Exemplarul Institutului de Istoria vechiului drept rometnesc din Iasi, singurul vazut
de noi, n'are foaia cu titlul; din 8 pagini liminare, are numai 3, cu scara cuprinsului, plus
alto 720 pag. numerota,te, tomate de 4 pag. nenumerotate (In loe de 6).
Dup cum s'a artat In Bibl. rom. veche, I, p. 451, a fost tiparit de Antim Ivireanu,
credem la Bucuresti. Din dable pashaliei (p, 689), anul tipririi este 1703. Tipar negru
rosu, Cu 21 rnduri pe pagina:. Trei xilogravuri: la p. 512 icoana Bunei-Vestiri, intr'un
desen putin obisnuit; p. 55'i, infaitisnd pe lisus Christos drept judectitor, cu Maica Domnului

Ioan Botezettorut In parti; la p. 606, Cupa imprtsaniei. Cuprinde: Scara cuprinsului


(foile liminare), Polunostnita (f. 3-32). Polunostnita SAmbetii (p. 33-47); a Duminecii (p,
48-50). Utrenia (p. 51-110). Ceasurile (p. 110-182). Vecernia (p.183-199). Pavecernia cea
mare (p, 199-241); cea mic (p. 211-251). Urmeaz Synaxarul, (p. 252-419). Troparele si
condac,ele Triodului (p. 449-465), ale Penticostarului (p. 465-471). Troparele voscresnelor
(p. 474 484) si altele (p. 484-487). Bogorodi6nele (p. 487-511). Petn aici, rugciunile au
fost in slavoneste, iar indicatiile tipicului In romneste, cu cerneal rosie.
Textele care urmeaz sunt serse, In fntregime, in limba romnd si se succed astfel:
Slujba cAntrii Acathistului (p. 513-553). Canon de umilint (p. 555-569). Canonul Precistei
(p. 570 587). Canonul Ingerului pzitor (p, 587-605). Slujba Pricestaniei (p. 607-657). Canonul tuturor sfintilor (p, 658-668). Rnduiala exepsalmului (p. 669-688), Pashalia (p.
689-720).
Ultimele 3 foi, nenumerotate, fac parte din aceiasi carte, fiind tiprite cu aceleasi

caractere tipografice si pe aceiasi hrtie i cuprind indrumdri pentru credinciosi, dar mai
ales pentru cler, asupra folosirii postului.
Stefan Gr. Berechet, Ceaslovul slavo-roman al lui Antim Ivireanul din 1703, fu Revista istoricd, 21 (1938), p. 246-247 (nu putem crede c ultimele foi, despre post, sunt dintealtd carie si au folosit numai la legarea Coaslovului).
Iasi: Biblioteca Institutului de Istoria vechiului drept romnesc. Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (copie fotograficii).

www.dacoromanica.ro

219

SLUJBA NIISCXTOAREI DE DUMNEZEU, 1706

Apostol, Buzu 1704.


Exemplarul complet al Academiei are 4 foi nenum. + 178 foi; pe ultima foae se
cere iertare pentru greselile tipografice.
A. Filimon in Dacoromania, V, p, 604.
Bucuresti: Biblioteca Ac,ademiei Romano
Cluj-Sibiu; Biblioteca Universitatii.

Radu Briincoveanu, Cadintare la patima cea naintaitoare, Bucureti

Grecete.

1701.

Exemplarul descris in Bibl, rom. verhe, I, p. 457-460 a fog daruit de Const. Erbiceanu, Academiei Bomdne.

Antologhion, Ramnic 1705.


'filloonoTioll Iil'AEK% 4:410YIPS KHHT1CDP j KAN KbInpilirm 4 cfnig
T6ers cAikKga

ca Ksailue AS

fifdiputi, IIECTE TbT11


AFCSAUt 474.10 411144CTA KtiI1K TVEMPATIt, WA 3 WE3ATk MIMS 4iAh
SH'i1flif IIIYLISAAHHATSASA Wii .PIKARATtha A6MHK, uLuliI CmISASHT6010 S TATI
10114 PSMAACKS, I 1WAHHh KWHCTilliAiHK
: BACtIpilEY ROMOA . I KS VIIC,14,01 LHII KS
TeAvrit KTEATtiktila
ILIFITAKSAf Figilh WA JUAN HiMk
31-111ti? gGrLAITAK, cop irk ,A,E ("kW GICiptillFLIWII
Xe Tpelssiluu,s, Huh Mk 11I4ri

la

HOCA311W14HAWOY 21SCIAO'd .

C*iiTA iliK0flit 3
64hitaii% 111AC4SillifiTSaii 1l111Tp0110MITY Kv01011,6CTE. I
ih 'ham, Ama 3Hoirk
u
3Frl. 1111/1His. OCTfilitLi ?ogliT61110A8F1

AA1IIHICSAS1.

Amais Kvp fluoimh iaalpititmk eiiK6us4i Nunn-Hang'.


In-folio, 1 foae (titlul) + 406 foi, Titlul incadrat In chenar de flori, in prti; sus
lisus Christos intre Maica Domnului si loan Botezatorul (gravurd care se repet si la f.
1 recto), lar jos sterna Cantacuzinilor (vulturul bicefal incoronat) Cu initialele MX KT, ale
ostenitorului i sustinatorului acestei tiparituri, Mihail Cantacuzino (facs. nr. 41, la p.213).

Pe verso titlului sterna Tdrii-Romdnesti, cu inscriptia: 'EXitp Oso511CHBAHIIX


1700 IV.

Textul pe 2 coloane, cerneala neagra

i rosie, ca
rAnduri pe pagina.
A. Filimon In Dacoromania, V, p. 605 greseste spunAnd cd f. 2 v. are o gravura, ce
se regseste in Cheia infelesului, Bucuresti 1678.

Bucuresti; Biblioteca Acadcmiei Romdne.

Slajba Sf. ViSariOn, episcopal Larissei, Bucureti 1705.

Grecp*.

N'am vazut exemplare. O descricre mai completa decrlt a lui Em. Picot (folositd si
in Bibl. rom. veche, I, p. 163), au dat Em. Legrand, Mgr. Louis Petit, Ilubert Pernot, Bibliographic helldnique,.. au dix-luiiliclme siexle, I, Paris 1918, p. 38-39, nr. 32. Mgr. Louis
Petit, Bibliographic des acoloulhies grecques, Bruxelles 1926, p. 27. -Notild in Lumindlorul,
67 (ITN, p. 785, nr. 10.

150. Stujba Neiseeitoarei de Dainnezeit, 115.mnic 1706

romnete.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Hometne

www.dacoromanica.ro

SlavoneFiste

220

MOLITVENIC, 170G

151. Molitvenir, Rmnic 1706.


Bibl. 7'0171. verhe, I, p. 511-543 a descris un exemplar cu totul defectuos. Exemplarul
complet are 7 foi liminare (titlul, extrase biblice si tabla de materii) + 453 pagini. Reproducem ultimele pagini, fiind insemnate din punct de vedere liturgic si cultural.
Pag. 451:

Cade-sa a *ti, ca In M(o)litv(e)nicul acesta pentru toate tainele i trebile ce sa cuvind a le ispravi Preotulti, s'au pustt, laxa slujba la price0aniYa
bolnavului, noi n'amtl pust, precumtl vedemil ea sa afla In M(o)litv(e)nicele

sloveneti, cace ca In izvoadele greceti nu sa ad, Vasta randu'iald facuta


osebi, nic,e urmeaza a sa face vreo slujb la acest lucru, ce numai dup',
ce mrge Preotulti acolo unde va fi bolnavulti. Intai trebue
ispoveduTasca cuma s'a cade i apoi
priceturasca cu D(u)mnezeetile taini,
zicandti bolnavulti de va ti carte.
Crezti D(oa)mne i marturisescti ca tu eti adevarat H(risto)s fil'ul lui
D(u)mnezeu celui viu. Tot pana In sfarOt.
Jara pe ispoveduitti sa nu Indrazneasca Preotulti
cumineca, cA vorti
cadea amndoi In osnda.
La p. 452 sunt 11 randuri, in care se cere iertare pentru greselile de tipar, iar la
p. 453 urmatoarele:

Insa sA tii i Vasta; cd de ve cerceta pre amdruntulti randul'alele


talmacirea acestul M(o)1(i)tvenic i de-1 vel potrivi cu niscare izvoade

sloveneti, veri de unde ar fi typarit i nu sa va potrivi, sa nu te pripeti


fndata a defalma, cace nol amti urmat M(o)1(i)tvenicului grecescti, carele
1-au typarit Nicolae Glychi la anul de la Hs. 1691. Si dupa 6'16' ne-au
fostti putinta i Intru intelesti i fntru rndurale, watt Wizattl, pre alocurea
adaosti In talmacire pentru scurtarea limbil Rumaneti, asijderea i la
fnvataturi i la randuiale pentru [p]rostimea Preotilorti i pentru mai
lesnele lort.
Jara cle ce nu s'au pus(' nici decumil, s'au lasatt, unele pentruc skitti

arhiereti, jara altele pentruca nu le slujesc pre acste locuri.


A. Filimon In Dacoromania, VI, p. 376-377.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

151. Octoih, Flmnic 1706.


Exemplarul complet pe care-1 are acum Academia Romana se compune din 2 foi nenumerotate + 84 foi 1 foae nenumerotat. Foaia de titlu pe recto si verso are aceleasi gravuri (chenare si stema (.arii) ca in Antologhionul, Ramnic 1705 (v. mai sus, p. 219,
nr. 147 si facs. nr. 41, la p. 213).
Lic

Ultima foae nenumerotata are pe recto o gravura semnat HRf 11h BilKOR 1078, idencea din Cheia infelesului, Bucuresti 1678 (v. facs. 184 din Bibt. rom. veche, I, p. 221).

Pe verso o serie de vignete In cerneala neagra si rosie, asezate simetric, asemanaloare


cu cele de pe recto foil a 2-a nepaginata (liminara), astfel ca cele 2 pagini cu vignete
formeaza un fel de pendantif" cu care Incepe i sfarseste cartea.
Compara cu A. Filimon, Dacoromania, V, p. 606.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

www.dacoromanica.ro

R. BRANCOVEANU, CUVANT PANEG1RTC, 1706

221

Gheorghe Maleta, Cuv4nt la Patizna Donznului, RAmnic 1706.


G recete.
In Bibl. rom. veche, I, p. 468-469 s'a reprodus numai titlul, dupa alti bibliografi.
Formatul in-160, de 51 foi. Tipar negra, 18 minduri pe pagina; dela f. 28 fnainte,
versetele sunt notate prin Mere majuscule ro*ii, In paranteze.

Verso titlului alb. F. 2-3, prefata lui Gheorghe Maiota catre Dosithei, patriarhul
Ierusalimului. F. 4 r. alb, iar pe verso xilogravurd foarte fin lucrat, InfdliAnd pe Iisus
purtAnd crucea; 5 versuri sub gravurd.
Bucureti: Biblioteca Academiei RomAne.

Radu BrAncoveanu, Cuvant panegiric la Sf. Nicolae, Rdannic 1706.


Grece4te.
In Bibl. rom. veche, I, p. 469 numai titlul reprodus dupi alli bibliografi.
In-160, 23 foi; tipar negru, Cu 18 rAnduri pe pagina. Exemplarul vazut de noi este
defectuos: f. 3 (sfaxitul prefetii lui Radu BrAncoveanu) i f. 6-23.
Reproducem fragmentul din prefata., cl s'a pastrat, In traducerea d-lui Al. Elian:
t)c, xcd

empoetaso4 'C6.11) %ato p O (Ovo To5 `Altou 67rob zavyropEColtev T'O

attspov, xat Xxv.6avetc totoozotpnon ixsEvlv Ttv siScppoa6vriv, T'O 6notccv Xxp.61vollev
T'O etviltvlatv T631) ItpiaeWV, 67CO5
vgzooatv rix6Xou0ov ti ite.rcivotav.
xat ti.s
Aikvst ziXtv Tota69 &Taataatc, iSzav 6ki7Cfic bvcoOsv itcbc gytvs xaviov tAlt6vrtroc
6atcotirri croo Irak= si)Xec62ta, xat n6.4 etvoltvei xat ItlnyupECet p.sTaXozpsz64 To; 'ATEouc 6 raktiv6zaz6c csou xat (1)tXsoas6gazaToc 1E6c 1.1k. Tbv inEXotnov Aabv TO5 Koptou,
i XptottavExoncirqc coustios6stac. Xaips
Etcczt Cri9las Xattispacv xXvovoplav vijv sxv

Xotav esorptXicuraTs Maxapira sic div OscopEav tj zpoxonijc 67co5 iluteap.sv &ab tbv
6(ov coa, &m'a xat -15st axoXodo5vzsc Te( r)(1+1 000 ik7CCOILSY p.rcet Ocivazov V11v %aves-

vEav vic Catoo Maxaptrtroc.


Io To5 aiwvtac la-4110N Maxap(rou
Ei)Xa6tc 2t7r6yovoc

`136Sookoc Bparto6civoc.

.4 a ascultrii biruintelor SfAntului pe care-1 prznuim astazi i capeti astfel acea bucurie, pe care o cptm i noi la amintirea faptelor

care nu au drept urmare cinta. Crete, iar4i, o asemenea veselie, cAnd

priveti de sus') cum a ajuns canon de sfintenie prea cucernica ta evlavie


de odinioar, i cum sldvete i praznuete cu mare cinste pe sfinti, prea
luminatul i prea cucernicul tu fiu2) cu tot poporul Domnului, fiinded ai
lsat strlucit motenire chipul cucerniciei tale celei prea crWineti.
Bucurlte, dar, de Dumnezeu, iubite rposate, cAnd prive.511 folosul pe care
1-am scos din vieata ta.
FiindcA i noi, umblAnd pe urmele tale, nadajduim dup moarte s

fim prt4 fericirii vepice.

Al tu, rposate, intru vepic aducere aminte, cucernic urma,


Radul BrAncoveanu.
CuvAntul panegiric este scris in amintirea lui Preda Brancoveanu.
2 Domnul Constantin Brilncoveanu.

www.dacoromanica.ro

222

PSALTIRE, 1706

Limba araba.
154. Psaltire, Alep 1.706.
La descrierea din Bibi. rom. veche, I, p. 469-477 sa se adaoge studiul lui Cyrille
Charon (C. P. Karalevsky), Ilistoire des Pairiarcals MeMiles, III, Roma 1909, p. 108-112.
BucurWi: Biblioteca Academiei RomAne.

159. Slzejba Sfintei Ecaterina 1, Proschinitarul ,llantelui Sizzai, Targoviste


1710.

Grecete.

Titlul In Bild. rom. veche, I, p. 481-482.


In-4") mic, 4 foi liminare -I- 45 foi, din care au numere numai primele 4 fol.
Titlul Incadrat In chenar gros cu ornamentatii de compozitie tipografica. Un chenar
asemanator, pe verso titlului, inconjura stema Trii-Romaneti; sub sterna versuri semnate
de Mitrofan Grigoras. in foile liminare mai avem: prefata ieromonahului Nichifor Marthalis,
egumenul manstirii Episcopiei Ramnicului, catre Mitropolitul Antim; o epigrama semnata
de Mitrofan Grigoras i o alt prefata a aceluia0 Nichifor Marthalis catre cititori.
Textul Proschinitarului incepe la f, 22 v.

Pe ultima pagina o and epigrama semnata; e0 Tiy

le pop.cmixtov e6TiM1c MITrpopivric

I'roptig 6 ix Acu6nefic.
Publican' In transcriere i traducere, datorita d-lui Alex. Elian, cloud din epigramele
lui Mitrofan Grigoras.
Sub sterna, pe verso titlului:
ITp tbv sine6gazazov, %at axXxvisp6zarov cd)Ogvniv, K6ptoy Ktptov Tobvtiv
Koroazavevov 111maxpey1tav Bos66ax, -6'8/.1.w

06npo6XazEocc.

KawaranEve Mnaaapectuca,
ErxeXe
Kofpccvs Oirapo6Xcixow CIMI7CTOT6pS CaOitov,
/o1 zeta( x6cliv iv& xiptv, Ostot tsCracconsg
toyct ispaL
Eilas66aw awtoE,
Mat yetp ivaskit crrOtyv.ct 7c6Xet, 6psoc .C6
YAX)tap EtvaEou iscapeccav iXt6eccon,
67seuxolgyow aic ixXeclizpou tiTteEcc

'ExCipaw 34' 6pcmby (6so a

Sovcip,st.

CO aofiXoc riixXximtprirk coo Allzpowinc.

Catre prea cucernicul i prea luminatul Domnitor, Domnul Domn loan


Constantin Basarab Voevod, Domn a toata Ungrovlahia.
Constantine Basarab, cel asemenea cu eroii, capetenie purtatoare de
sceptru a Ungrovlahilor sfintiti, tie tot pamantul JO aduce multumita i
toate lacaurile celor cucernici i deasemeni sfintele manstiri, fiindca
eti sprijin tuturor celor lipsiti i ajutor parintilor din muntele Sinai cel

prea fnalt. Pe ace0ia, care se roaga pentru luminata ta sanatate, i-ai


scapat cu puterea ta de du$manii cei vazuti.
Robul Luminatiei tale, Mitrofan.
Pe f. 3 v. liminara;
Flpbc TY ECCItspircany Itat XoTt(incccov MvporoXErilv Orrpo6Xxx(ag
1(6ptov Ktptov 'AvOtp.ov.

Ilecneaat anouSt zdXolLat. vias frtip.ctra yv@vac,


11Xu0s cpc14 BXaXt71C Gig irtaoy, tilX0a

www.dacoromanica.ro

223

CEASLOV, 1715

'Avetp.o Ispiprig eeoebteXoc Oti7ypo6Xcxxf7,


KeSyciiv '161pow ex yes)* 6abic.
86bse 2tXo5Tov arypElq Osbs acpeovoy, gpastv
114stc 06pxvfoin, Tij Te ToroypaTETI
Es6hoy aliartgia 6vsiv Tatly
zdactv
"Oq
/twafou atosa Tcbv raTepow

Ttas Trcy Sok 66X09 a,,olauvey Roza


l)E,4

nvTa.

esk SoEl opIvEow OaXecliow.

COv criig nlvtsp6rriroq irp6Oup.og

esparto T60 lepop.ovetzow sine)*


M7pocpavTig.

atre Inalt Prea Sfintitul i prea invtatul Mitropolit al Ungrovlahiei


Domnul Domn Antim.

Indemn pe toti s ia cunosting, cu grij, de aceste vorbe; a venit


barbat pe pgmAntul Valahiei, a venit lumin, Antim dumnezeesc, ierarh
al Ungrovlahiei, din neamul cucernic al Ivirilor fntelepti. Lui i-a dat Dumnezeu averea fnbelsugat a fntelepciunii, s fac fapte ceresti i prin tipografie s, fle de folos peste tot psrrantul multimii celor cucernici. Acesta
dAnd prin tipar cartea de fatd, a bucurat In cea mai mare masur& cetele
parintilor din Sinai. Lui, dar, s5.-i dea Domnul slasurile cele ceresti.
Al Inalt Prea Sfintiei Tale slujitor zelos, smeritul
fntre Ieromonahi, Mitrofan.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

160. Panoplia dopnatica , TArgoviste 1710.

Greceste.

Cartea este in-folio, de 6 foi nenum. -I- 178 foi num. (nu 188, cf. Bibl, rom. veche,
I, p. 482-483).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

162. Oetoih, rrgoviste 1712.


La Bibl. rom. veche, I, p. 486, adaoga.: C. Erbiceanu, Cel intaiu Octoih imprimat in
alahia, in romanefte, In Biserica ortodoxa 9'0712(10, XVI, p. 800.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane si Biblioteca Ion I. C. Bratianu.

166. Maxiine filosofice, Targoviste 1713.

Greceste.

Exemplarul lui Const. Erbiceanu, descris In Bibi, rom. noche, I, p, 489 492 este acum
in Biblioteca Academiei Romtlne.

170. Ceaslov, tradus de Antim Ivireanul, Thrgoviste 1715.


Exemplarul complet are 4 foi nenum. + 531 pag. Desi exemplarele Academiei sunt
necomplete, totusi numarul paginilor se poate deduce din tabla cuprinsului (f. 4 liminar&
verso): pina la p. 527 este Pascalia, iar dela p. 528 fncepe fnvalatura despre posturi, caro,
Inteunul din exemplarele Academiei, Sine pana la p. 531, unde se termina Cu: Sfitrsitu
si lui D(u)mnezeu laud.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.

www.dacoromanica.ro

224

A. IVIREANU, SFXTUIRI CRESTINE-POLITICE, 1715

Antim Ivireanu, Sfiteiri cre,ctine-politice, Bucuresti 1715.

Greceste.

C. ErlAceanu, In Bis. ort. rom., XXX, p. 1201.


Exemplarul lui Const. Erbiceanu, descris in Bibl. rom. veche, I, p. 498-499 este acum
In Biblioteca Academiei Romne.

Chrisant, Despre oficii, clerici..., Thrgoviste 1715.

Greceste.

La descrierea fcuta in Bibt. rom. veche, I, p. 499-500 s se precizeze localitatea


i s se corecteze paginatia: 7 foi liminare + 144 pag.
unde s'a tipdrit: Trgoviste
Bucuresti: Biblioteca Ac,ademiei Romne.

Dositeiu, Istoria Patriarhilor Ierusalimnului, Bucuresti 1715.

Greceste.

S se adaoge la Bibt. rom. veche, I, p. 501, localitatea de tipArire: Bucuresti.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne,

Al. Mavrocordat, Istoria sfantei , Bucuresti 1716.

Greceste.

La descrierea Meta In Bibl. rom. ver/le, I, p. 509-512 sit' se adaoge locul de tiparire: Bucuresti; cuprinde 17 foi liminare + 384 p. -I- 15 foi nenumerotate.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

183. Acolutia sfinfilor Neofit fi Maxim, Bucuresti 1723.

Greceste.

Titlul In Bibl. rom. veche, II, p. 22.


In40 mic, 32 foi. Tipar negru si rosu, 28 rnduri pe pagina.

Pe verso titlului o inchinare in versuri scris de Panaiot Vizantiul, primicher al


Marei Biserici a lui Christos i grmatic domnesc, catre Mitropolitul Neofil, al Artei.
Urmeazd o prefatA a Mitropolitului Neotit Mavromates al Naupactului si Artei, ciltre
proigumenul Mndstirii Lavra din Athos si catre prea cuviosul intro ieromonahi Neofit,
din insula Hios.
Dup mai multe pagini serse de acelasi Mitropolit Neofit asupra M-rii Ivirilor din
Athos, Incepe slujba pomenitilor sfinti.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

185. Damaschin, Episcopul Ramnicului, humilturi pentru ;wide taine,


Rmnic 1724.
Nu se cunoaste titlul acestei publicatii.
In-80 mic, 55 pagini. La pag. 3 Inc,epe cu urmatoarele:

Damaschinti Cu mila lui D(u)mnezeu Episcopul RamniculuI: Cucrni-

cilorti preoti, caril v aflati in Eparhfa smerenieI noastre, tuturorti de


obste m(o)l(i)tv si blagosiovenie v. trimitem.
Lrnuririle lui Damaschin in de la p. 3-6 si au fost reproduse de Samuil Clain,
la sfrsitul Theologhiei dogmatice, Blaj 1801 (v. Bibl. rom. veche, II, p. 429, nr. 631). Bela p.

7-55 Invtturile.
C. Lacea in Dacoromania, 3 (1923), p. 800.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universildt,ii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

www.dacoromanica.ro

225

CA.TEC111SM177 1726

188. Psaltire, Ramnic 1725.


1-111/ITIIPI I Iliip6Ksail mil
A6AW

I mips TrizoiTs.

I4

iIK:mh

CiiTa

PIP+ : I KS

!MU" I Plin1HHK8A811.

minx

41

KS TOAT'l,

111A

LUCI M Alaufsi8 ksuTptonSA


Mil AdmaCKti116,11iCK04 :1118AY MAd H.11110 nt4i Xe" I141.1KI 1,16 ,
I AI ("Alf Ilfp-

KIE,ITSAAA 2 up* czisiiii,t1TSAS[ri]


I

4911,1.1CTIL

110(1SHK4
I

Ht1KOA4iHSI1k.

mic, de 1 foae
si peste 248 foi numerotate.
Pe verso titlului,

David pe un tron, gravat


de

P.

II.

Bucureti: Biblioteca
Academiei Romitne.

KHO

A6
4KiltITIP71 l<P61.1111H&CHL.

cpc:D/I0C8Ah , HPAMVAV14 P8EC1i8

4iitib 44 ?A OitirVgrACKI.
s
A T 7. A 4)

188, N. Mavrocordat, Despre datorii, Lon-

dra

1724.

M..

Grecete

11 1-; H

latinete.
el&IIAHA

I. Bianu si N. Hodoe,
Bibl. rom. veche, II, p. 23 au

semnalat gref}it, dupa alti


bibliografi, aceastii carte,
sub anul 1725. N'a existat
o editie din acest an, ci din
anul 1724. Vezi descrierea
mai sus, p. 48-50, nr. 59.

189. Antologhion,

14 1726. Slavoneto
romd.neV,e.

Luff CZCTINfAel K21,1H

40M 1-18AH 4: ILAH IOli4th


4e lc A NI ii.A 7-; ,
Inf;ci(greinh CEgGICTVA

MVH1(4

W1.1

1190.
AFT/tbl
IHrigAgri-IlpicigfCrigOHrii
Oi'mregKHriApittih All6TO.Akr`ii-111!?)
VACI12, C4pliNTIII1117-1 4HZA144T14 tIrbriLliA

P7.Mq4VA O 4.)1TH 414.

La descrierea facutit
in Bibl, rom. veche, II, 23
27, cat si in lista dela p.
530 sit se corecteze ca An-

4.

Afflietger

fiziMEHrii MT. 40rOldfC7rs 111ri THEIVITIL.

tologhionul este scris in

limba slavona, iar nu rormine,te. In limba romana


sunt titlul, prefata, indicatiile tipicului, evangheliile
voscresnelor i epilogul.
Bucureti: Biblioteca
Academiei Romano.

Lips ini.Mh;
1DC...D4ON/i Hxiv AP f121/12fletng,

qs,(.**,.#74'0'4,414r.*x,`.:*;tb:::*44***4:)eteitetk.'.:15

THriOrfel 444 OPiltslAi./14/1.


C'ANIE'IT;1 NYipfi
AMCIVL. GMAL ASA01 A.Z
42. Cateciasmus, SimbIta-Mare 1726.

T1t1u1.

190. Catechismu,s, Sambdta-Mare 1726.


coca

K1T6K171Gd1gillk J eis J 4KRII,STS(11, Kpili111111-5CKZ. J 4 4SWAOC'SMi, HMANSASA pg1111Hh.


AHH6 110414 01?11113p1JCK7. J AAT'h jAp1
czpj, mA WCTIH1/14 IlIzpm
J

Gawk. J AGD111HglIgH
LJJI

SAlt dinid I 'WASH ;

ichGH06 A6K1111Hari, J InticK8nSith GicAcTSASit,

opoq .

notiyovco; oirmit AH A11,1114 r1114CK7 J EH29

22671

www.dacoromanica.ro

226

CATECIIISMUS, 1726

KHIiJk f11104;011HLITKS,

Rap

113101JCKZ,

G$ H NTH]

Ill rf

41114111,ATiii

41159X1101

P91M8ASII G4smniK8.

kips SKSmk.
IIIi TH MOTS.

.1r,

ctocs. I1s

P8M1tHfCl8,

I1MEA Omitur`Jcios 4ToA1c.h,

GSA% RITA MAN, 4 THflOrpaiSIA AKAMMHILIACKIS. f1118116 AMA X. ta-114:S.

In-80 mic de: 1 foae pentru titlu (fasc. nr. 42), 396 pagini i 7 foi nepaginate pentru
Scara lucruriloru ce s coprindil Inteatast cartal.rue (sic) i pentru gre*elile de
tipar: Greelele aa le indereptIaza.
Verso titlului este alb. Incepe cu:

Cuvntu card preoti.


Cumti ni sdcade noao, carr sdntemtt pusr i rnduiti dina mila luf Dumnezeu spre grija sufletelorti rdscumprate cu cinstitti sngele Mntuitoriulur
nostru Isus Hristos, s, ne aducemti aminte de fnvdttura apo(s)toliftscil,
care vasulti celti ales dumnezeiescul Pavehl o lasatti tuturort1 Ipiscupilorti la
Titti cap. 30 still 7 zicOndu : cade-sa Ipiscupulur trd de pdcatti a fi, precumti
s. cuvine slugi(i) lui Dumnezeu, adeca: nu mdndru, nu mnios, nu betivti,
nu Invajbitoriti, nu pohtitorru (noel-moo) lucrurilorti grozave: ci priimitorful,
blandti, trrazii, direptti, sfntti, rabdatorfu, coprinzdtorru cuvantutur direptu

de fnvataturd, ca s poatd Indirepta si fndemna spre fnvldtura c dirraptd, si a certa pe cei ce sd punu Inpotrivd. Asijdere, i voi preoplorti,
earl snte oi1ori celorti euvantatoare al doile pdstorru, i din darulti
dumnezeiescu cuvntulur fur Dumnezeu i tainelortt de Domnulti nostru
Isus Hristos pentru mantuirra nramulur omenescu rdnduite slugi credi(n)-

toase. Tinetf minte bine Vast fnvOtAturd apostolMascd, crie cu totti


sufletulti vostru urmndu, s. va fndireptati viata voastr
i nravurile voastre. Isgoniti din inimile voastre mndria si nu fitf asemene farisrailort1 (sic) care pe scaunele sale cu mare pompl si desarte podoabe
fmbrdca, mdndreti umbla, si cu mandria lorti a ne-bund, invt.tura
de folosti a adevdratulur Mesie o clca, fcAndu-s pe sine mai fntelepti,
mdcarti cd prorociile nu fntelegra, ci titi adevdrati urrndlori Mantuitorrulur
nostru Isus Hristos, care adevdratti au zisti de sine : eu santu bunti si bldndu

cu duhulti: care scobortt pe cei mandri i inaltii pe cer smeriti; nu fill


mniosi, cd mdnra dupd cuvdntulti filosofuluf r nebunie, ch cine sd umple
de mdrife de multe orr cu Vasta flindu orbit, s sloboade fnteunele, de

care apor foarte-sr banueste si cu multd dosad, si patimire debie


curgeste: penteVa ori ce crestintl, ca s nu cazd fnteatOta i gre Mutate,
cade-i-s, s s ferlasc5, de unele lucruri ca acestra, care luc(r)u pe om la
pierzare, muncindu, ca tot omulti, care fi fnvdtat si sucuittl (sic) acestui
ndrav ru, sau pdcatil, sd sd desvete si sd s fndirepteze In alte fapte bune
care-s fnpotriva acestur nrav ru adecd In blndete, umilinl, rdbdare,
si alte greutdti : cd In ptimirile voastre viti (sic) birui sufletele voastre. Zice
Domnulti si In alte locuri:
cer blnzi, cd ei voril mosteni pmntulti; fericiti-sil facOtori(i) de pace c aceiea fir lui Dumnezeu s vort1 cherna.

Nu punereti veselia voastr fnti betie, cd ce-i mai urdtti a vede, decatti
multi amintere cinstitu i de toti priimitti, sau mar vrtos cu darulti du-

www.dacoromanica.ro

CATECHIciMU, 1726

227

huld sfnta inpodobitti, In zavi(s)nice

i urate belie si mancri afara de


sarna fnecata? Ca i dobitoacele cele fara inteles, atta manca i beu
&ail le pofte0e firfa ca s-si poat tine viata; dara multi care-i cu minte
i ff facuta s caute la cele mal" de susti, care maI pe urm fericita s le
poat ajunge; ca firil sale si lcomier a face destulti i afara de sama cu
atta grozvie a numeld sau Inteaftsta parte mai josti de catti dobitoacele a lasa si atta rutate a aduce trupuld Eau de care si volvodula doftorilorti au mrturisita, zicandu: grijiti de fnplere panteculd afara de sama,
din" care toate beteugurile vinu fn trupulti omuld. $i dumnezesresculti (sic)

Pavela Apostola iara zice

i inteacestu narava, cu Vasta invtatura de

mantuire ne indmn la Efesti, cap. 1, stih 40 : Nu vb. fnbtareti cu vina,


fntru care este curvie; pentr'aft, bogatula cela ce s fmbrc, in ursinicu
si pre s slobozie fn toate de5ertdunile acetif rumi i pcate peste pacate
aramadie, fnti fundula raduluf s'au Ingropata; ave putina pentru lipsa sau
betevgulti trupuld, sau pentru veselia inimi(i), nu-I lucru rau; ci mn uspete,
crsme, i mn ulit beuturile afar de sam i urate, alesti fetelora duhovnice0i sntu foarte contenite i oprite de sfintele canoane; i firii noastre
betia ff lucru Coarte necuviosti inpotrivitoriti: candu afar& de sam

de masura firndu fngreufata, In sil fi cauta a se curati 0 la starra ta de


mai nainte a &A. pune. Nu fireti pripitori spre JAW:fa de aproapeluI vostru,
fra candu fi de lipsa pentru fndireptarra lui; i candu v face cineva sil
si in pizma, bucurosi rabdati, avandu nadejdla plati(i) de vecie, aducandu-va

aminte de credinta creOdnefasca care ne'u invatatti Domnula nostru Isus


Hristos fried fiindu cu noi In trupti omenescu, zicandu; De-ti va da cineva
o palm peste obraza, Intoarce si ceialalt parte; i aftsta pilda a patimiri(i) ne'u data noao In toata' viata sfintii sal, de v,reme ce si pe Patru,
maT marele Apostolilor, uciniculti sfintif sal celti mai rubita, care vre sA-1
apere, nu 1-au lsatti ca sa-la apere cu sabie, candu maniosi jidovi spre
groaznica moarte fla prinde. Asijdere, vof cndu simii ca v face cineva
nti pizmd, aduceti-v aminte de cuvintele cu care v'au Inbucurata adeverinta a veMica: fericiti-s cei ce patti izgonire. Btara doao rutti aduce:
una celd batutti, alta celd ce bate, cd celti ce bate a prinde pe celti batuta
Imple de mnie,
scorneste urdune sie-sf i chfamd
spre izbnd
judetula pe pedepsirIa sa. Penteata maI bine este sa, va conteniti de unele
vrajbe ca aceste ca sotia i viata voastr sa fie pace, pild, floare 0 de
folosti crestinilorti. Nu va slobozireti In dobanzi urate, ca cine pohteste

multu, bine a bird intr'aasta lume, mintfa lui atata sa departiaza de lucrurile cele cere0i, cuttl nu sa poat spune cat fnpiedecare
paguba aduce mergeril Inainte fntru cele sufletesti i deregatorif griji
pastoresti lipite, atast fara de socotfala poft a lucrurilor celorti trecatoare In care multe suflete pieru; i cinulti bisericescu, care amintere foarte-i
luminatti i cinstitu fi necinstitti i nebgatti fna sama i nesocotitti

pentru una ca aceIa, care cauta aa dobanda fara socotfala. Pentr'Va


sfintif printi In sfintele sboar w tare au opritti ca sa nu s mestice
preoti fat neguttora i alte lucruri din afar. Penteata cu multu maI
vrtosa tribue s sA ferfasc 0 de alte lucruri mal mici In folosulti treca-

www.dacoromanica.ro

228

CATECH1SMUS,' 1726

Writ'', care lesne: are pute dobndi dintealte mestersuguri mirenesti, au


jocuri s'i camete, care nu sa cuvinti cinului preotescu si care nu numal de
Dumnezeu ce si de mireni si sfintele saboara fsti oprite; si nu numal mirenilorti, ce mar vartosti si preotilorti si adevratii nece o cinste nu poate
astepta preoti de la mireni, ori cari fntru acestu nravti rail cu atta paguba si a cinstil si a sufletuluT sau, sa tavlescu ctr oaspeti; alesti catr
calatori si saraci, fiti milostivi si eftini, dandu-le bucurosi sala sl si alte
care-sa de lipsa cltorilorti ca sa poata la vol odihni si rasufla fiindu
batutI si ostenitl de drumti. Aratati-va dragostra si libovulti catra totT fntru
cele slobode, usptndu-i, veselindu-T, bucurndu-T si vorbindu bucurosi cu
eT. Fill trTazi In toata vreme, mai alesti c,ndu aveti vorba cu cineva au
vi s, faceti (sic) ceva, care sa cuvine deregatorir voastr, ca s nu s.. IndoTasca si sa la pilda ra (sic) cei ce-s supusi va o fntru cele sufletesti; ca

asa din"' faptele si viata voastr, nu ocar, ci lauda s aveti la toff cer
buni si cinstiti.
Iubiti direptatTa, care foarte va fi cunoscuta si bMuluit oamenilorti

si oilora voastre; de nu viti busulur pre mine nece in sufletu, nece In


iosagu, nece in cinste sau In veste sau In vestra 6a bung; ci Ara viti
ajunge Cu ale voastre, care v'au druitu milostivu15 Dumnezeu si viti Intoarce oricarue ce-i alti su si viti face once s cuvine si-i direptu. Fili

rabdatori, ferindu-v de pofte strambe si sotii cu prihan, de


mueri, de vorbe grozave si povesti, de cantece lumesti, de jocuri si alte
sflnti

si.

lucruri care nu sa cuvinu cinulur preotescu, ci lege lui Dumnezeu nefncetatti o cautati. Sfanta Scriptura si alte fnvtturi ale sfintilorti parinti cetiti
si ispititi, ca sa puteti mai lezne si sufletele voastre a mntuT si oile carestl fncrezute griji(i) voastre eel pastoresti cu One sufletrasc a paste si maT
pe urm la pasunTa ea cerTasca si stault1 celti de susti fara fric a le duce.
Mai pe urma fiti prietini fnvataturii ceT adevarate si de mntuire si cu
oameni vestiii cu fnvtatura si viaja bun, crestinTasca si nu pe ceI ca-

resu u(m)flati cu Inteleptia ea desart a acestii lumi si muncescu a sa


ar.ta mai Intelepti de catti santti, cinstiti-i, ci pe cer care-sti In biserica
catolitasca a Romei plini de direpta si adevarata fnvatatura sfinteI Evanghelir; care orti pute, prosti si pe ceI lenesi, cari nu grijescu de mntuirIa
sa Ca de vecie, a-T invata pe cer r.r, a fndirepta si pe cei ce gresescu la

cararIa ce de mntuire aduce. Pe acestIa cinstiti si pe acestra cu toat

mima rubiti: ca altd fiindu fntorsi si stricati cu invatatura eriticilorti, suptti


faguril de miere artandu-sa Intalepti pinkcetti Incetti, ,slobod In inimile
oamenilor veninul eresurilorti, care- su pierzare sufletelorti de vecie. Iara
aceste cu Invatatur dirrapt, adevrata si de mntuire pe ceI gresiti Indereptlaza si destoinicT facu oameni a tine darula dumnezeiescu, sufletelor
sale facatorfulti de viat. Pentr'aa ca si eu dTatoriT si deregatorir mel,
ca s pod face destulu si vol ca s, stiti cumti veti pute mar lesne a fnvata
sufletele care-sti fncrezute pastorii voastre; ce sa cade a sti si a face
crediMosi luT Hristos sli fntai capetele si pastorilorti cei sufletesti. Acestu
Catechizmusti sau fnvatatura crestinlasc intr'Vast cartalue deregatorii
voastr foarte de folosti, foarte cu gndu bunti o amti strnsti, In care pe

www.dacoromanica.ro

CATECIIISMIJ, 1726

229

scurtu si foarte alesti, la intglesulti i folosulti sufletescti acestuI niamti rgtacitu (pentru alu axle ajutorIu i bucurie, amti priimitu aftst, muncg)
toate articulusurile credinti(i), poruncile lui D(um)nezeu si ale biserici(i), Tainele testemntulul nou, Tatg,15 nostru, Bucurg-te Maria si alte lucruri care

nu numar atata-s de lipsh omulul crestinal, ctti Mil de ele nu poate a se


spgsi, nece decumti, ce si care-s5 de lips5, pentru umplere poruncilorti. $i
altor lucruri grele, care de multe ori vinti la fntrebare si mai alesti acele
care Greci(i) cizmatici, sau care s'au tgiatti de catra sf5,nta Besereca Romei,
In rgnduelele i cinurile 11'5 farg ocl au sucuitti a arunca si a mica inpotriva Rmlenilorti, 11-amti tlmcitu i li-amti dezlegatti.

Penteaa Vast,5, inv5,taturg de mntuire cu ata poft5, i gndu o


cetiti, cu care poft5, pgrintascg o arnti adus5 i eu vao, primiti-o
yeti pute mai bine si mai vartosti intr'Insa v5, ispititi i cu viata voastr5,
el vg asemanaretY. Cg'n adevarata Invgtatura sflntei Beserici Rgmlenesti
si Apostolicesti, care o marturisim5 a o crede, can& facemti mrturisirra
credintit Iarg, voY spre cinstl'a si multdmirIa munci(i) mele cei pgstoresti
si osteneli inbatrnetelorti mele, care amti priimitu pentru folosulti sufletelor5 voastre, o priimiti, aducandu-v5, aminte de mine purure, in sfintele
ruggciunile voastre, carea' o pothescu sg, cazg in mai bung si mai mare
mgrirla sfintel unil, care-i infra sfanta Biserica Rmleniascg i Greascg
si v5, spgsiti.
Urmeazti pe 5 pagini urmdtoarele instrectii:

Ce tribue s5, faca preoti(i) cgndu orti vre sg de atasta invatatura poporanilorti
Inteacest5 cuvgntu inainte parinteste v'amti indemnatti pe voi cinstiti
In Hs. frati, ca dupg, invatg,tura apostolMasc5 viata i nravuri1e voastr

sg indereptati. Masta v s cuvine vao intaI a gandi si a pazi, ca pinti


Vasta invataturg, de folos5 si traiurile voastre si faptele voastre cele bune,
sa fie lumina, viata voastrg fnainte oamenilorti, ca precum lumina aprinsa
In fesnicu luminlaz5,, asa si voi sa luminati pe cei ce-sti In fntunerecul
nestiintgi, Intl proste, in lucrurile cele de lips5, la viata de vecie si care-A
cazuti si fnvaluiti in funingine p5,catelorti; ea asa Multi intorsi pinti voI

la lumina a de mar nainte, la cunostinta vietil de vecie sa mgrIasca pe


pgrintele vostru care-I In cerIu, c5, voI sgnteti In locult apostolilor cgrora
au zis5 Domnulti Hristos: mergeti In toatg, lume a propovedui euvntulti
Evanghelir. Pentea6a, fnpleti poporgni(i) vostri de invtatura SfinteT Evanpropoveduind5 adese ori cuvantulti lu Dumnezeu fa' besericile
voastre, inv54ndti tineri si bgtrani, prunci i pruncele, si pe toll' earl potti
fntelege cuvantulti lul Dumnezeu, talmacindu-le si descoperindu-le toate
care le trebue 11'5 a crede si a face, ca sg miruiasca viata de vecie, ca
pinti lenIa voastrg sufletele cu cinstitti i scumpti sgngele Domnuld Hristos

rgscumparate s nu cazg In jahul5 blast5,matulur diavolti si ea s'a nu le


caute oarecAnd5 direptul5 judetti dinti m5,nile voastre, cu mare paguba
sufletelorti voastre.

A dooa: ca sa puteti umple aceste toate care amti scristi mai susti,

In toatg Dumineca, dupa ce isprgveste sfAnta Laturghie, sg, de stire preo-

www.dacoromanica.ro

230

CATECHISNIU, 1726

tuturorti popornilortt ca fnainte, sau dupa vecernie, s vie toti la


sfanta beserica, ca sa auza atasta fnvatatura de mantuire, care-r foarte de
lipsa crestinilorti ca sa poata bine si In curatanie a tri. Ins, pentru ca
s. nu s fntample nescari lucruri necuvioase, bine are fi, ca inteo Dumifled sa cheme barbati(i), intealta frneile; sau de vor veni toti odata, o
parte, adec, barbati sa sa deschi1inrasc(5) de catra Mmer.
A trie: s5. Inftpa preotti facandti cruce, a zice: Tatal nostru, Bucura-te
Maria, Crediula si alte ruga6uni pe scurta care orti place norodului i sa
vorti Intampla dupa vreme si sarbatorile anulur i asa sa zica ea sa poata
norodulti a zice dupa ela dinti cuvntti in cuvantti.
tulti

A patra: sa Indemne pe toti cari stiu ceti ca sa tie la sine una


dintr'aceste invataturi, adeca: o crtalue mai nainte de Dumineca In c,a,re
va fi Invatatura, s arate la o pareche de prunci, care va socoti ca-sti mar
fntelepti, o rugaaune scurta, sa o fnvete 'Ana Dumineca si apoi Duminec5,
In beserica de rosta si tare sa o zica unulti, iar altula sa asculte si un(d)e

va gresi sa-la Inderepteze, si care dinteaceste va sti mai bine de catti


cinstrasca Cu ceva si sa-10 laude fnainte altora, ca sa-r traga
inima si pe alti la Invatatura.
Mai pe urml, dui-A ce va face preotula asa pecuma 1-ama Invatatti si
prunci care au avutil letca o spusti de rostti, preotulti s le talmVasca i sa-i
lumineze fritr'Va letca de toate cate-sa fntrInsa, sau poate i derre
sfnta Scriptura, care va socoti ea lorti i altora care audit' or fi mar
de lipsa si de folosa, sau poate le lua si dinti Evanghelia, care sa va fntampla intr'aft Dumineca sau sarbatoare, dup5, anti, sau rndurala besecanda va vre s, fnvete i s fac, Catechezisti. S'a munftsc5. ilea
preotulti si fntr'Vasta ca sa nu zab5,vasca oameni cu invalatura sa mai
multa decata un asti, ca sa nu Ji sa urasca, ci sa le fie dragu si eta sr
fnvatatura lur si asa inimile lora pentru lungime vremii de &Ara atasta
fnvatatura de folosti s, nu li sa fntoarc.
Iara la sarsit, dupa ce va isprvi ata Invatatura, Tara s zica Cu ei o
rugatune frumoas, i scurta, ca si la Inceputulti inteacesta chipa, ca
poata zice i norodula dupa elti, cuma sA cade, cu umilinta si isprevinda
aceste toate bine i precurna sA cade, sa de lauda lur Dumnezeu, Yar. norodulur blagoslovenie i slohozie a merge pe acasa In pace.
Tabla de materii (paginile nenumerotate dela sfarit):

Scara lucrurilorti

ce sa coprinda Inteatasta cartlarue.

. ..............

Cuvntu catra preoti . . .


.
.
Ce tribue sl fac5, preotir candi or da Vasa Invatatura poporanilorti
Capti Intaru
De credint, i credrulti Apostolilorti

Pentru ce au facutti Dumnezeu Inteatasta lume oameni


Care sa chIaml crestinti i catolica
Care-Y Intiuliu samnti crestinulur pravoslavnicti

www.dacoromanica.ro

Listu
1.

19
19
19
21
25

231

CATECHISMUS, 1726

............ .

De facer sfintei cruci . . .


:
.
Cum tribue s punemti degetele, cAnd facemtl cruce . . .
.
.
Cumil tribue s pue preotul degetele, candti blagosloveste
In care tribue s, s, invete crestinulti
Ce-I credinta
Suma in care s cuprinde pe scurt5 toate articulusurile credintii, care

tribue s s criaz

32 09

30
31
31

33

CredIulti

33
35
37
39
42
45

Intaiulti articulus alit credruld


Alti doile articulus alti credruluI
AM 3 articulusti
Alti 4 articulusti
Alti 5 articulusti
Alit 6 articulusti
Alti 7 articulustl
Alti 8 articulus

46
48
50

S arat dinti sranta Scriptur, cumti cl duhult1 sranta purcede 0


de la Multi
Alti 9 articulusti
De capulti vzutti all SfinteT beserici
Alil 10 articulust
Alti 11 articulusil
Alti 12 articulusti
Al 2 capil
De ndejde si de rugRun Domnului ,

52
73
80
84
86
88
91

Taal nostru
De inthia cerere In Tatalti nostru
De a 2 cerere
De a 3 cerere
De a 4 cerere
De a 5 cerere
De a 6 cerere
De a 7 cerere
De alte rugUuni
De inchinar ingerrasca, adeca: Bucur-te Maria
Al 3 capti
De libovti sau dragoste si de 10 porunci .
Dint" ce s, cunoaste libovulti lul Dumnezeu
Dintl ce s cunoaste libovulti ctr de aproapele nostru
Zece porunci
Dezlegar poruncil denhtlu

Dezlegar a 2 poruna,
Dezlegar a 3 porunci
Dezlegar a 4 porunc
Dezlegar a 5 porunci

www.dacoromanica.ro

94
95
97
98
98
100
101
102
104

106
108
111
113
115

118
126
130
133
139

232

CATECH1SMU$, 1726

Dezlegar a 6 porunci
Dezlegar a 7 porunci
Dezlegar a 8 porunc,
Dezlegar a 9 porunci si a zece
De poruncile sfintei beserici
Pentru ce au rAnduit sfnta besericA aceste porunci
Care srbAtori sntem datori sa le sarbam
De posta
Care-Y dtoriu a posti

143
1.47

152
157
162
163
166
171
1.73

De folosula postuluY listk ace1as1

Ce-sa dijmele si cui tribue s, s de


Alti 4 capa

176

De tainele sfinteY beserici


Cate-sa si ce-sa talnele sfintel beserici

179
180
182
185
186
189
190
193
195
196
198
200
201
202
203
201
209
213
214
230
237
215
246
247
252
261
262
268
272
273
274
275
276
280

Pentru ce slujeste sfnta besereca sfintele talle


Cate lipsscia la priImir sfintelora taine
Care tare s pota pohtori (no0opii)
De boteza
Cate felYuri de botezuri s. d'A

Care-1 materia botezuld


Ce gtare lipsste in cela ce va s s. boteze
De slujitorIula sfntuluI botezti
De lipsa nanasilorti
De cumetria ce s trage dina boteza
De untu de lemnu cu care s unge mula inaint botezulul
De poin2uire, sau unger cu mira
De materia miruluY
De forma miruluY
De slujitorIula miruluI
De sfnta cuminecatur,

De materia sfintei cumineaturi


De slujitorIula s[fintei] cuminecturi
De pocanie
De materia s. pocaniY .
De forma s. pocanir
De slujitorlula s. pocaniY
De cela ce s spovedeste

De s. masle si materia lora


De slujitoribla s. masle
De s. preotie si cinurile el'
De materria s. preolif
De forma preotier si cinurilorti el
De slujitorlula s. taine a preotieY

De cela ce va s s preotasa.
De Simonie
De slujba preotului

www.dacoromanica.ro

233

I1TURGHIE, 1728

De privileghiumurile cinuluI preotescti


De logodn
De castorie
De materia, forma si slujitorIulti sfinter castoriI

282
286
289
293
301

De clerici cstoriti

Al 5 capti
In care multe Intreb'ri s dezlrag.
309
De direptat omuld crestinti
309
De ruttile ce s afl, fn lume
311
De pcate
312
De posta
320
De rugtune
328
De milostenie
330
De darurile duhulur sfntti
340
De fericirile evanghelesti 341
347
De cele mal' de pe urm, ale omuluI
De judetti
347
De ladil
352
De purgatorIumil
354
De sinul lur Avrarnti
357
De raIu
359
De credinta catolMasc,
364
366
De eriticti, psgnti si schizmaticti
368
Ce-I credinta, ce-I cinulti
374
De clindariul celti nou
377
De clindarIulti cela vechru
De schimbar celor5 11 zile fntr calindarlulti celti non si cel vechIu 378

De cele 7 sboar mari care s'au fcutti la rsritti

385

Transcrierea textelor este facutit de dl. N. Cartojan.


N. Iorga, Scrisori i inscriptii ardelene, II, p. 9, nr. 9.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.
oara: Biblioteca Gimnaziului evanghelic.

Blaj: Biblioteca Municipiului.

193. Intaia invafatard pentra tineri, Rmnic 1726.


mneste. Editia I.

Sighi-

Slavoneste si ro-

Descrierea completa' in Bibl. rom. veche, II, 29-32.


Pentru precizarea originalului rusebc: lIepacie ygeirue oTpoKomL, alcAtuit de Teofan

Prokopovi6 si tiprit In 1721, despre aducerea exemplarelor rusesti in tara din initiativa
mitropolitului Moise Petrovid al Belgradului (Serbia), v. Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre Bom4ni f i Jugoslavi, In Cerceletri Merare, III (1939), p. 183-186.
Editii noi in 1727 si 1734; v. mai sus, Addenda, p 51, nr. 61 si p. 52-54, nr. 68.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

196. Litarghie, Bucuresti 1728.


Descrierea faena in Bibl. rom. veche, II, p. 35 a fost pus. la Indoiarg. de A. Filimon
in Dacoromania, VI, p. 378, spuniind c exemplarul complet are 2 foi + 210 pag., iar nu
peste 244 pag., cale sunt trecute in Bibliografie i cate arat Pinaxul.
30

www.dacoromanica.ro

LITURGHIE, 1728

234

Rostabilim adovrul: I. au existat editii datate 1728, Cu 2 foi + 210 p.; 2. au existat
alto editii datate 1729, cu acelasi numr de pagini (comunicare scris de I. M. Moldov,nut,

lui Ion Bianu); 3. o a treia editie, datat 1728, are Academia Rometnii, cu 2 foi + pesto
244 pag. In plus fat, de editiile precedente, aceasta are Stujba Sfintel Priceganiet. Exemplarul frird sfrsit al Academiei so terming (pag. 241) cu Rugaciunea tut Metafrastii, cu
stihuri la Greet.
Ed. nou. la 1711, v. mai jos, p. 238, Ar. 220.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne. Blaj: Biblioteca lui I. M. Moldovnut.

193. Hrisant, Patriarhul Ierusalimului, Manual despre saperioritatea lerusalimultri ,si a SfeIntaliti Mormfint, Ierusalim 1728. Greceste.
XPICEAN0OT I llATPIAPXO

IEPOEOATMQN I ETXEIPIA1ON I Ilipi


xxe oXlv 67tspoxiig rTIC eiyEac Ham; IspouloocX1/1,
To& eiCT(OU w
Crooarixou
Tiro TO5 Koptoo, ) filg TS 7C pb; onithv xszpswavrip.6v7r iXevoa(p)ig
recvlzuw Taw
I

cv d1v losocrroXtxtv acaraylv, I


icdypeXsfac T5V sic 7cpoax6vlatv atito5
Xourciv ixstas as6/citi.Erov T67ccuy imparsvollivcov.

Xptatcavciro
x.xt v669

Torweiv iv tifi
Swpsecv x p.ipoos

CiTC%

Mast.

'Ev kit capv.q" ',tat& plvx Eant6/16ptov. I11/p6xsoext

rxvsclioo TecToo.

Manualul lui Hrisant, patriarhul Ierusalimului, despre superioritatea


prin excelent a sfintei cetali Ierusalim si a sfantului si de vieatA MCAtorului mormant al Domnului si despre milostenia datoritA fatti de el de
toti crestinii, dup5, porunca-apostoleasc si despre folosul celor ce se duc
i celorlalte cinstite locuri de acolo. Tip5rit In sfnta
s," i se fnchine lui
cetate, In anul 1728, In luna Septemvrie, spre a se fmparti gratuit din
partea prea-sfantului Mormant.
In-folio mic, 5 foi nenumerotate -I- 63 pag.; pag. 64-65 albe, p. 66-67 errata, p. 69
alb; urmeaza 19 foi nenumerotate + 28 pagini.
Titlul fncadrat In chenare, sus inflorat, In prti si jos din linii i ornarnentatii de
compozitie tipograficd. Verso titlului alb. Urrneaz, in foile liminare, tabla de materii
(11E1,4 to5 Trap6nog iTxec.ptaEou %as& IteTakcerov), diferite extrase din printd ai Bisericii si o

prefat a patriarhului Hrisant ctre cititori.


La un loe cu opera lui Hrisant despre superioritatea Ierusalimului i a Sfntului
Mormnt, s'a mai tiprit pe cele 19 foi nenumerotate, In limbile greceascd, romneasca,
slavoneasc. urmtoarea (dam titlul redactiei romne,ti):

Carte saborni6asca la toti pravoslavnicii crestini, pentru ajutorrulil


sf(a)ntuluT Mormantri.

Paisie din mila lu D[u]mnezeu arhiepiscopti Tarigradului, Rb,muluT


celui nou, i Patriarhti a toat lumea.
Datat,: La anul de la Hs. 1727 IWAIVS August. La sfrsit, numele a 13 mitropoliti,
Intro cari i Daniil al Ungrovlahiei.

Pe ultimele 28 pagini numerotate all lucrare a lui Hisant,

Elep1

fermotvl ).6.(0;

(Despre preolie), caro a fost socotita' gresit ca tipritur independenta, tiparita, dupa unii la
1702 (cfr. Bibl. rom. veche, I, p. 441, nr. 136), iar dupd altii la 1707 sau 1709 (cfr. G. Pascu,
Un opuscul de Hrisant Notara, in Revista criticd, I (1927), p. 212).
Titlul operii este:
ispwa6trq X6rog .6puty.tacrctx6, azsatotaOsic nap& Xpocsiv0ou Ilcapcipzoo
pocioX6imov, It%;- =Poa'pro9031S 7c1p3 aim!) gvaoy iv

www.dacoromanica.ro

zi,)-

itsT.X1) 'Ec,.Xai.c

&iEctc to5

235

fINIVITITURX PREOTILOR, 1732

Kupton

Kpsi. v

'Avmrcciaett4,
cot 'cot") &Tie
11/11.tarEvric, iv iTSL TCp Earwig)

fivElvx

cr1,6".

izstporovilfil MltporroXETTN

s.

AivptXX(ot

Itste ctirchv Thy

&yEas Aattrpeic.

Cuvant de lauda despre preofie, alcatuit de Hrisant, Patriarhul Ierusalimului si rostit de el fnlauntrul marii biserici a Sfintei invieri a Domnului
nostru, adica a sfantului Mormnt, cand s'a hirotonisit Mitropolit al Cesareii Palestinei, In anul mantuirii 1702, Aprilie 5, fn fnsasi ziva Sfintelor Pasti.
1. Bianu i N. Hodo.,, Bibl, rom. verhe, I, p. 35, indui In eroare de Sathas, au socotit
cartea tiparitd. la Bucureti, in loe de Ierusalim (v. in titlu: Tinew9iv iv Tfi rtoe II6)ee. Vezi
notita lui Alex. Elian, In Analele Acad. Rom., Desbaterile, tomul 59 (1938-1939), p. 66. Ea
totui face parte din domeniul Bibl. rom. vechi, prin acea carte soborniceascit de care am
amintit mai sus, tipdrit, In limba romAnd.
A doua editie in Bucureti 1768, v. Bibl, rom. veche, H, p. 188-190, nr. 361.
Traducer de Alex. Elian.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romd.ne.

Ceaslov, Bucuresti(?) 1731.

Slavoneste i romaneste.

Un exemplar defectuos fr. inceput i frd sfdrit, a descris I. Rop in Societatea de


m4ine, 11 (1925), p. 24: in-80, pesto 163 foi numerotaie. Tipicul i sinaxarul sunt in romd.nete.

Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii.

Octoih, Bucuresti 1731.

Editia II-a.

La descrierea fdcutd In Bibl. rom. veche, II, p. 41-42, s se adaoge: editie de titlu
a Octoihului tiprit la 1730, ed. I-a (v. Addenda, p. 52, nr. 66). Editia III-a, apruld In Bucureti 1732 i descrisd la Addenda, p. 35-37, nr. 44, poarld greit in tillu anul de imprimare 1709, pentru care motiv am pus-o bibliografic sub acest an. Ed. II se deosibete de
ed. III, pentrucd are 167 pagini in plus, cu un adaos de slujbe.
Bucureti: Biblioteca Academiei Bomdne.

206. InvAtriturd preotilor pe wart de ,capte taine, Iasi 1732


KgPTit I AiIIJflT TiIH
4.E111,11TgPI I Hpamatoph fl

ine En-km-1-

(01i, KS AflifITII AOKEA111111 ,NEA flOAKII1 c*iiipintvot I 111911HLI,H. I iiK8Mh THR-11111iTil 4


stitttAF "Irk attutittirrStaI IDA 4WhalU,ATS/1811 MMH11 WI i,stt-hASAT6pPo TeqlTli Atipa

ItIonA6tail.

ltv rPfiri5p1a r: noagooNgtria I If$ no(t8Fna Illif


ILIuTponotui-rk

Ktrii iiiITCaliffd

K8

ToStIT'h

KGITS6Ail

4 cifsiiTtt libiToottodig

mumj IA AIM% AMA sHAtilrk

In-40 de 3 +29 foi nenumerotate. Tipdrit cu negra i rou, cu 25 rAnduri pe pagina


incadratti in flori de compozitie tipograficd.
Pe verso titlului se arid o xilogravurd reprezentAnd pe Christos stdpAnitorul lumei,
semnatd de ferei Ursul, ca urmdtoarele versuri:

Doamne Isuse pazste In sfanta Mitropolie


Intr-acfasta de acumii si ac ce va sa fie,
Pre Antonie Mitropolitul alti SucIavi
Care la un gandll s-au unitti Cu G. G. Domnulti Moldovi
De-au scos la lumina acste septe TaIni sfinte

Si le-a 'mpartit la preolf sa lIa (sic) aminte

www.dacoromanica.ro

236

iNViTXTUR PREOTILOR, 1732

Ca prentr'fnsele s sfintescA norodulti crestinesca


Si sA-la clued la 'mfrumustitatulti raIula cela ceresca.
Plecatula poslusnica, IeremiYa Typografa.
Urmeazd aceastg, prof*:

Cu mila lur Dumnedzu Antonie Arhiepiscopti

i Mitropolita a toat

Moldavila,

Voao tuturorti preotilorti cariI vA aflatY fn eparhaa noastr, dela


Arhiereul Arhierellorti i stpanulti Hs., pace, mil5,, dara, Intarire si spasenie v5, pohtimti, Yar5, dela smerenia noastr blagoslovenie.
Stiinda noI c Domnula nostru Is. Hs. Arhiereulti celti mare alti tuturorti vcilortil pentru acra voIaste a s da ArhiereIlora mila i darula

cinste Arhieriel, dup misura daruld carele s-au data Dumnedgestilorti


sfintilora Jul ucinic i apostoll, ca s faca randurale i tocmle bune
fntre urmAtorir lorti, fntre preotil, adec i pzitoriI turmeI ce l cuvanttoare rscumpgrate Cu pre scumpirsangele luI si cele protivnice BesriciI
sa le dzild5,cindzil i cle ce ar vede ca le facti preotif den nestiint,
le arate si s-I fnvte; iar pentru die ce le facti denti lne, sA-I crte,
pravoslavira fn totti chIpulti s o intrscd, precuma grEaste stntulti Pavela la Faptele apostolilor, cap. 20: Paziti-v5, pre vol si toat turma fntru
care pre voI Duhulti sfanta v-au pusa episcopf (adec5, oglinditori sau padzitori) ca s pasteti Besreca luT Dumnedzau, care o au c5,stigatti cu sarigele s5,u. Dreptti acga nu putema ls, nicl no l ca acIast5, porunc s fie
trecutA, adec a nu asAdza cle netocmite si a nu dezrAdlcin, cle ce
s-ar ved protivnice i pravoslavira a nu fnt5,r1 dup datoriYa Arhipstoriel noastre.
Iar pentru c toat dzidir i tAriTa In temelie Taste, laste i st si themelffa, pravoslavief santa cle septe TaIne de-fnsusi Hs. Domnulti nostru
randuite si tocmite, carele ca niste colone vartoase, necltite i ca niste
stalpi nesurpati tin toat dzidir credinteI noastre si a adunriI crestinestY,
in casa fnteleperunil luI Dumnedzgu, In sfanta besreca. $i pdzitoriY si
aprtoril de cle ce s-arti ved c sant fnprotiva acestorti sfinte taIne,
santem noI arhiereiI; judecat.amti pentru acIa cu amruntulti si cu totti
ddinsulti cercanda sfintele scripturi i citinda pravila sfintilora
socotindti cle ce vedema sau j audzima c s facti fntre vor preotil,
ama aflatti unele carele s Inprotivesca InvAturilor apostolicestI si
nelorti sfinteI besrect Si mai alesti de sfantula botedzti, de sfanta cumenec5.tur si de myrula celti mare. Care fmpotriviri In tota chipula a le zmulge
si a le dAzrad5,cina voima i ne silima. De care lucru si porunc5, ca acrasta
Ulna, ca cle ce s vora ved Inteinsele a fi drpte i adevrate s5.
tie cu toat5. paza; 'Yard cle protivnice i carele s faca f5,r de cale, s
ase si s5, sa lpede. Ins dupA rAnduTala sfintelorti 7 taIne, socotima c5,
de folosti lucru va fi, ca toate s le aducema aminte drandulti, s," s
stie ce santa. Si unde adeverima si socotimti, c, nu s factl isprvi
dup5, as'adzamantula sfintilorti parinti, la toate taYnele, vorna ardta die
protivnice.

www.dacoromanica.ro

237

D. CANTEMIR, ISTORIA IMPERIULUI OTOMN, 1734-17:35

Bibliografierea i transcrierea textelor sunt fdcute de N. Hodos. P. ConstantinescuIasi, ripetriluri vechi rominesti necunoscute, lavi 1931, p. 4-6. C. Lacea in Dacoromania.
III, p. 801.
Bucuresli: Biblioteca Academiei Romne

207. Calendartil lui Petcu $oanul, Brasov 1733.


Gh. Bogdan-Duic, in studiul Tipograful Papa Petre, In Tara Barsei, I (1929), p. 76-78,

sustine &Et, dupd, Catendarul din 1733 al lui Pettu Soanul, s'ar mai fi publicat altu), In
1737, de Popa Petre din Schell Brasovului. C. Lacea, Cel mai veeltiu Calendar romelnesc,
In Dacoromania, VI, p. 357-359 arat., insa, cu bund dreptate, cd dascdlul Petcu Soanul a
fost i preot la Schei i c strinii Ii mai ziceau i Petrus". Astfel, Insemndrile cronicarului sas Thomas Tartler, pe care se baza G. Bogdan-Duicd, se refer la una si aceiasi
persoan, Petcu Soanul, iar Calendarul presupus din 1737, nu este deceit cel tipdrit la
Brasov, 1733.

Milian [= Em. Micul, Ceva despre asia poreditul Peintul calendari rontattese 4733,
In Luminettoriul, Timisoara 1887, nr. 79.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

209. D. Cantemir, Istoria Inzperiului Otoinan, trad. de N. Tindal, Londra


Englezeste.
1731-35.
The History pf the growth and decay of the (Allman Empire. I Part. I.
Containing the I growth of the (=Allman Empire, I from the I Reign of
(Allman the Founder, I to the I reign of Mahomet IV, I that is, I From the
yedr 1300, ts the Siege of Vienna, in 1683.

Written Originally in Latin, I by Denzetrius Cante2nir, late Prince of


Moldavia.

Translated into English, from the Author's own Manuscript, by N.


Tindal, M. A. Vicar of Great Waltham in Essex.
Adorn'd with the I Heads I of the Turkish Emperors, Ingraven from
Copies taken from I originals in the Grand Seignor's Palace, ley the latel
Sultans's Painter.
London: Printed for James, John and Paul Knapton at the Crown'
I

in Ludgate Street. MDCCXXXIV.


Titlul paqii a doua (p. 273) este la fel, afar de an si de rndurile urmg.toare, care
arat cuprinsul :

The History I of the Decay of the Othman Empire, I froin thel


reign of Mahomet IV. I to the I reign of Ahmed III. I being the I History
of the Author's own Times.
I

Written originally in latin,... Printed... MDCCXXXV.


4 -I- 1 stamp. (planul ConstantiIn-folio, 1. foae ca portretul lui D. Cantemir, XVI
nopolului si al palatului lui D. Cantemir) + 460 pagini.
In afara de frontispicii, vignete la inceputul i sfrsitul fiecarui capitol si de portretul
lui D. Cantemir, mai avem 22 litografii semnate C, Du, Bose, sculp, sau fecit, ale urm.torilor sultani: Olhoman I, Orchan, Murad I, Bajazid I, Mahomet I, Murad II, Mahomet
II, BajaLid II, Selim I, Soliman I, Selim H, Murad 1H, Mahomet III, Ahmed I, Mustafa,
Othoman II, Murad II, Ibrahim, Mahomet IV, Soliman II, Ahmet II si Mustafa II.
Cuprinsul: p. I titlul, alb pe verso; P. IIIXV: The translator to the reader. P. XVI,
instrucpuni pentru transformarea anilor din Hegira, In era cresting.. P. 1-4, lista alfabeticd

www.dacoromanica.ro

238

D. CANTEMIR, ISTORIA IMPERIULU1 OTOMN, 1734-1735

a subscriitorilor. Stamp. P. 1-272 textul i corectiirile prtii intia. P. 273 titlul ptirtii a
Il-a, alb pe verso. P. 275-453 textul. P. 451: Index of the principal Turliish Words explained in the Annotations. Names of the Sultans. Errata". P. 455-460 despre vieata
si opera lui D. Cantemir.
Ed. noua in 1756 (v. Bibl. rom. veche, H, nr. 297).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

Slavonete i ronAnete.
IlffIllTflPt I llt[S[ mii .jorhpAT8nsil Aiintiv: illIgMk 4TptigiCT41116 KHIIK

211. Psaltire, Bucure*ti 1735.

TV-11110/1T% 4 BAAME np-k 4111141-111,tiTSA811 AJMHIt lev finirpIF I riiKa noEK6Ak. Ks


KEATsA-IAA [HA Ks BKIHI [HA C4S1-111-1U,AT8ati a1liTp011JAHTIIV1th6YrirpOKAAKiEll, KIrpit

ati alitMit AMA


top* Asan]
: I 4 c*iiTA inwrponomF 4 I EsKtipiip.
TyllOrptidiSAh.
At KSirkpoiraith 4-rpF lipiwu,[k1 11611t1 I GTI1K4

acr.

In-80 mic, de 1 foae pentru titlu, 168 foi numerotate, 4 foi nenumerotate. Tiparit numai

cu negru, cu 19 rnduri pe pagin.


Pe verso titlului se afl reprezentat David, pe tron, cu sceptru i harpa. Textul este
slavonesc, afaril de Polieleul cuprins in cele 4 foi nenumerotate dela silirsit:

Polieleu ce s'A' cnt la toate praznicile cele fmprtetl, ;;i la sfIntif


cel marI.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Remalle.
Sibiu: Biblioteca Mitropoliei.

213. Octoih, Bucureti 1736.


Exernplarhl complet are 2 foi nenum. si 84 foi 1 foae (compara cu Bibl. rom. veche,
II, 51: peste 80 de foi.").
Foaia nenumerotat dela sfrsit are pe recto gravura lui Ivan Bacov din 1678 (v. Bibl.
I, facs. 184) din Cheia infelesului, iar pe verso mai multe vignete, rosii si negro, mecate
simetric, asemenea cu cele din foaia 2 liminard, recto, astfel ca textul Octoihului este incadrat intre aceste ornamentatii tipogratice. Aceastii incadrare o gasim si in Octoihul,
tip. la Rmnic, 1706 (v. mai sus, p. 220, nr. 151).
I. Rosu in Societatea de maine, I (1924), p. 477.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

218. Antim, Inveipiturei bisericeasert, Bucureti 1741.


Ed. 11.
La descrierea fcut in Bibl. rom. recite, II, p. 51 sa se adaoge: C. Erbiceanu in
Bis. ortodoxa romana, 16 (1892), p.769-785, 912-922 si vol. 17 (1803), p. 130 146, 225 242,
a publicat textul, insotindu-1 cu numeroase note.
Pentru ed. I, tiprita la 1710, In Trgoviste, vezi Bibl. FOM. veche, I, nr. 158, p. 481
si 548-550.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

220. Liturghie, Bucure0.i. 1711. Ed. II.


Exemplarul Universittii din Cluj-Sibiu are 2 foi nenum. 244 pag.; ultimul text
fiind Rugaciunea Pricestaniei, trebue cd nu lipsesc prea multe pagini. Exemplarul Aca
demiei, mai defectuos, are 234 pag.
Editia I, la 1728, v. mai sus, p. 233 234, nr. 196.
I. Rosu in Socielatea de maine, I (1924), p. 477.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

www.dacoromanica.ro

239

APOSTOL, 1743

221. Molitvenic, Bucuresti 1741.


Exemplarul complet are 4 foi nenum. 664 pag. (al Academiei este defectuos, cu
551 p., v. Bibt. rom. veche, II, 55- 56). La p. 563, cuvdnt de iertare pentru greselile de tipar,

iar la p. 564 epilogul, In care se precizeaz c izvorul dupd care s'a tradus, a fost Molitvenicul grecesc tipdrit de Nicolac Glyliis, la Venetia, in 1691.
I. Rosu in Societatea de miline, I (1921), p. 477.

A. Filimon In Dacoromania. V, p. C07

Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.


Bucurcsti: Biblioteca Academiei Romne.

228. Acatistul N'asceitoarei de Dumnezeu, Buzdu 1143.


t imilelGTX111 t I Kl&Tpvh ntrk COTA 1111CK'KTaN M AAHMS, 1111)
I

Ptirhill'oHH.

ii1C8Ailt 4T04uliCTA KFiII1 Ti11114111Tk I

BHAEM ii1rk 40111411ATSAtill

K8 "SlITfl
I

111Hp4ii PliK011H11,11 BOEHIVA.


11AHT00110AHT

ZISTIV,IAY A Talnk 10H

ASA M AAHISOSKwIIS,ut

E.83i8l1811

I M'e 1144MM.

Kv liluistiyAre.

[K]s MATS1;1Ad IbEHT01110IliTY osar (sie). I A 1"

GToriK6Glite Timor[p]AdisnY

In-160; exemplarul Academiei are foaia cu titlul si f. 1-161. Anul din titlu 7253
( = 1745) e gresit. Anul tipdririi este 1743, dupa cum rezulta din mentiunea tipritd la f.
154 v.: Typaritu-s'au in anula de la spseniia lumii 1743, de loan Stoicovici Typograful.
Pe verso titlului este o xilogravutd, care reprezinta Adormirea Maicii Domnului, delata
3C1I4

(= 1743).

Cerneald neagrd i rosie, 17 rAnduri pe pagina:, pagina fncadratii.


Cuprinsul: f. 1-50r., Acatistul Maicii Domnului. F. 50v. 65r., Paraclisul Maicii
Domnului. F. 65v.-78v., Molitvele colon' cc mergil spre somnii. F. 79r.-90r., Bugdciunile
diminetii. F. 90v.-118r., Pravila cara-. D(u)mnezeiasca curninecilturd. F. 149r.-151r., doua
rugdciuni foarte de folosth, una scoasd dupd grecie, alta de slovenic. F 154v., Cuvnt pentru iertarea gresalelor i mentiunea lui Stoicovici tipograful. P. 155r., lana la
sfrsit, Canon de umilintA catrd D(D)mnulfi nostru Is. Hs..
O all gravur, lisus Christos drept judector, la f. 79v.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

230. Apostol, Buzdu 1743.


Exemplarul descris in Bibl. rom. veche, II, 65, Cu 2 -I- 176 foi, e necomplet; complet
are 2 + 178 foi (foaia 177 gresit numerotatd Os). Textul Apostolului se termina' (f. 177v.
178r.) cu Antifoave de preste bale zitele, serse In limba slavond. La f. 178v , aceste rnduri:

Unura D(u)mnezeu celut fn Troit slvit, Tatalur, Filulur sf(d)ntti, fie


dela nor robir sAi, multdmit, cinste, laudd i inchincrune, caci ne-au Indemnatti de am fnceputti i ne-au ajutatti de am scos cu Typarrul Vast.
sf(A)nta Carte Apostol. lard pre tine, pravoslavnice Cetitorru, cu smerenie
te rugdmti, ca de ver afla ceva nu bine alctuitti, sau gresit, acra s. o
acopen i cu bFndtele dragostii i sd o socotesti a fi din nesvArsirea slabei
iard nu din \Tora ostenitorrulur, aducAndu-ti aminte ca toti aceirasi
neputinti sAntemti pdrtasi. i D(u)mnezeu carele numar singur raste desvArsit, sil, te Invrednkased vederir ftir sale si mila ha' s'A fle cu tine
pururea.
I. Rosu In Societatea de ?naine, I (1924), p. 477.

A. Filimon in Dacoromania, VI, p.378.

Bucuresti: Biblioteca Academici Romdne.


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii.

www.dacoromanica.ro

240

PSALTIRE, 1743

Psaltire, Iaffl 1743.


Exemplarul descris in Bibl. 7'0111. ?yate, II, p. 76-79 avea 6 si 160 foi. Exemplarul
181 foi, ultimele Cu greseli de paginatie. Dela f. 161 inainte,
complet are O foi nenum.
cuprinde: polieleul, citirile psalmilor la sarbatori, indicele alfabeLic al numelor proprii si
Pashalia.
Din ultima pagina. (f. 181 v.) extragem:

Typritu-s'au in anul dela mantuire lumi 1743, de Duca Sotiriovici


ThasiranulCi.

A tratajilorti rnduite urmare. --KKPAIMSSIIIKAMROR 11

T 8 car 4s A X

kl 6

W 11.

q W qi

/A

M 10 a 4. v .t. V.

Precum doresc s soseasca la vadul cel Cu adapostire,


Carii sant bltuti de valurile mxii cu neodihnire,
Intr'acesta chip i typagraful (sic) de a crti(i) sfarOre,
Laud, nefncetata lui D(u)mnzau d'O i multOmire.
A. Filimon, in Dacoromania, V, p. 607.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Roma.ne.
Bacoavnei,

Cluj 1744.

Ed. II.

Pentru descriere v. Bibl. rom. veche, II, p. 79 si mai ales Gavril Precup, Bolla bucoavne, in Unirea din Blaj, 25 (1015), nr. 114, p. 2-3, nr. 115, p. 2-3 si nr. 116, p. 2-3.
Editia I-a, tiprit la Belgradul Ardealului, in 1093 (v. mai sus, p. 200-210, nr. 113 .
Catavasier, 115,dauti 1744.

MITMIGIIiiPi I, TXANC101HT 11111


KNOT10" I i1K8A Th.hpATY
iLt'111SAK J ,i1,HHT,TS1 AAY
Top-: opa momo : I 1 t,

A1SAT1

TIIMS11"10AC1

/WANK 111KOAA1 KOIKAh.

K8 WAP07410K1HI/i1IipkG4SiiRATSASH
ITEK I zis O p k.

111144641 PSAVAirkeK% I KS

P.h,3,9.810saii
Timorlitl iA I Wk 1161IW
miuh, a
A,4111131S, 011111, A n k nswilhiTs
diH1110110AHT11 "SAY ilIOMOKAAKIII Kspi8 inri]

filtrk KS T64TIL KIATSAAA I killwrdpionsri AE mili/sis driK0111L Si%

eihriTo el1HCK0fliri Pix,Z1,1%SlI,SA8/1 KIrP KtIonAmk. th"a8SA AMA SHA

03CrILL

In-80 mic, de 4 foi nenum. + 183 foi numerotate.


In paginile liminare se afla tabla cuprinsului i urmatoarele versuri, In chip de prefata:

Catr pravoslavnicul5 norod al trr MoldovenetI.


O, pravoslavnice norod, limbI rum(a)neascg,
pazit de D(u)mnezeu, tar, cretineasca.
In D(o)mnul s vO bucurati, prin sf(5.)nta cAntare,
cu credinta, cu nadrajde, Cu dragoste mare,

C iat, s'au typrit, spre al vostru folos,


Carea cu nevointO, din grecie s'au scos.
C5,ntati, slvii, ludati pre D(u)mnezeu ce! mare,
Cu dragoste, cu frica, c, e imparat tare.
Si pre sf(a)nta stapOn5, s o ludati,
Cu toti sf(i)ntii impreunO, slavI mare s5,-i dati.
A sf(i)ntelor praznice tainl sO cinstiti,
CantAnd cu intelgere i s, o proslOviti,

www.dacoromanica.ro

CEASLOV, 1745

211

Si cu toti dinpreun. rugVune fAcAnd,


din tot sufletul nostru s grAim zicAnd:
Prea putrnice ImpArate, D(umne)zeu cel mare,
a tot tiitorfule, D(oa)mne celti prea tare,
DA pace i sAnatate, bun norocire,
ani multi i zile bune, 0 cu fericire,
D(o)mnului Ioa(n) Vod(A) ca sA stApAneascA

tara Moldavlahief 0 s, odihneascA


Intru prea fnAltatul scaun, precum sa cuvine
pAzind tara, miluind cum iaste mai bine
Cumu alt. veselie cu multe bunte,
cu viata fndelungatA fnteadAnci bAtrAnte,
Cu D(oa)mna, cu coconif fntru toatA nAltimea,
cu rudele, cu bojar, cu toat. multimea,
Biruind vrAjma0i sdi cu putre de sus,
Cu spata, cu buzdugan, prin stema ce i-a pus.

CA a ta iaste mrirea, slava 0 putrea


stApAnirea 0 cinstea 0 toat tinrea
Cela ce eVi mai nainte de vci fr fnceput,
acum i pur(u)rea 0 In vci de vci frA sfAr0t.
Amina.
In fata textului:

Ostenitorfa fiindti la tota lucrula typografiei Barbula Bucureteanula


Typografula.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romame (ex. defectuos, completat Cu copii fotografice).

240. Ceaslov, RAmnic 1745.


qii@oGdogh 1 KAPI icsniiiiiim 4 CAM T6dT% Cite,aild 1 Al BA, Wil All H&W11,
SKSMIt 4TpS altliCTk KAM% &IMAM WA TyfrkPATk. I 4 31.11IMF np-k ilSmuthiTSASti wil
up* 4111-kno,AT8ASii MMHh, WA OgIVkASH Topio a T641"k 1.0pa PSAtXH*CICit. 1 li'
KOHGTaliffilith H II KOAA 1 1106g0,A,h. I KS Mrocnogiuria Hp* cdsiitioiTSASil MNI

TPODOAATIL Lk 017TPOKAAXUA I _K_ v p k 11664311Th. 1 WA KS TAT'k KEATS/MA: 10KAT-

pio-Inthi Al AiiilliagS Kvo IMIIIVIGHTh 7111ICKI1SA PriminiKsitsg. 4 C,tiii'd


7, PHAN. 11A ItiSnk::scrir I AF AumilTpire Ilamogink Ti'morp,i4sSnk.

'Gruicicw-

nie

In-80 mic, de 8 foi nenumerotate si 492 numerotate. Tiparit cu negru si rosu, cu 21


rdnduri pe pagina.
In foile liminare se afla: prefata, care Incepe Indat pe verso titlului, aratarea cuprinsului si o gravura pe lemn, reprezentAnd pe Christos pe un tron, la spatele caruia se
vdd Maica Domnului si Sf. loan, cu inscriptia: Doamne Isuse, pazste turma ta, pordfuindu-o la Impardliia ta.
,,Predoslovia card pravoslavnicil cititorI" este semnatii, de Climentu, Episcopulu
Rimnicului" si trateaza despre insemnatatea Ceaslovului si impartirea lui. La f. 353 v.
gravura Bunei Vestiri. Dela f. 465 v. Incepe Pascalia.
Pe f. 492 se afla aceasta fnsemnare:
31

22671.

www.dacoromanica.ro

242

CEASLOV, 1745

Typritu-s-au acrast sfnt. i dumnezelasc Carte, car sa chiYam


Clasoslov, printi ostenla diorthosirii smerituluI intre Ieromona*I, Arsenie

Ieromonahuki, din sfnta Mnstire Cozira. La anula dela zidir lumii


7253, iar dela Hs. 1745.
Pe ultima pagina, obisnuitele cuvinte pentru iertarea greselilor de tipar.
Bibliografierea i transcrierea sunt fcute de N. Hodos. A. Filimon In Dacoromania, V, p. 607-608.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.
Bibl. Universit.tii Cuza Voda.

243. Liturghia Sfantului loan Gurii-de-aur, Rduti 1745.


Exemplarul complet ne ingadue s Intregim lipsa din titlu (reprodus In Bibl. rom.
veche, II, p. 87) a numelui tipografului:
HIN C-AS TIUKpITtt

AI GANASA6

CI11111

i p H Mti TimorpbdsSail.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

247. Inveiteiturd pentru ,sapte taine, Ramnic 1746.


Descrierea In Bibl. rom. veche, II, p. 92-93, dupa un exemplar din Bibl. V. A. Urechia din Galati. Un exennplar fr foile 1 si 8 are Academia Romana, legat la un loe cu
Baspunsurile lui Varlacan la Calechismul calvinesc, 1645.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.

250. Psaltire, Rmnic 1746.


La descrierea i depozitele aratate In Bibl. 7'0711. Ved1P, II, p. 94 sa se adaoge: Dr.
Gh. Bran, Itaritati bibliografice in bisericile maramuramne, in Graiul Maramureplui, nr.
94 din 30-1\laiu 1935, p. 3 (exemplar in biserica din Com. Rozavlea)
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (copie fotografica).

252. Catavasier, R,mnic 1747.

Romnete, grecete i slavonete.

Gratia intrerupta In Bibl. rom. veche, II, p. 98 se continua astfel (f. 159r.):

darurl in marnr. Aurti, smirn i tmte, oce s-au nvrednicitti

[intelep]dune

i spre c depila norocire

i des[lAta]re

atta bunltate i plcre [dumne]zelasca intru toir vcir.


Urmeaza (f. 159 recto si verso):

Oratie catra ai casii in car veI mrge.


[Cins]tite jupne oblduitorIule alti caser [ace]stra, de vrme ce al
ajunsti a prznui o [tainl foarte mare ca acrasta, cu credint te in[chind]
celui ce s-au nscut .astzI, soarelul drepttil [ce au] rsrit din pAntecele
fecloaril Marid [no]ao cebra ce edrni't fntru intunredi i [in u]mbra
mortir s-au aratata i din clduroas
s multdme*I, cu toff ai casa
du[mita]le, pentru multa i nemsurata mil [ce au] fcuti cu nol
Dumnezeu de au in[noit] t'ir noastrti c cazut cu naMer, sa. [Carul] i eu
m rog, ca unura nscuti.1 fiiul [lui Du]mnezeu, i Dumnezeu adevrat, s

dkruIascii] pace, sntate pr luminatului nostru Domna i viia, norocit

www.dacoromanica.ro

243

PRESCURTARE DIN PSALTIRE, 1749

si bulla intemdare intru cinstita, si luminata scau[nula] Mrli sale, si impreun, cu toat curtea Mrir sale, si fmpreuna cu dumnta, cinstite jupne
si (sau) pr cinstte printe si cu totil norodulti crestinesa, ca impreun
d-purur
priimiff bucurira adasta in multr anI cu veselie, Cu toate
cle bune, si de folosti.
Pe ultima pagin (f. 160r.) se afla formula obisnuitd pentru greselile de tipar, reprodus in Bibl. rom. veche, II, p. 98.
Teodorescu-Kirileanu, Un cantee de stea si doud oralii, in tSveztitoarea,VIII (1904),
p. 14-15 (dupd, ed. din 1'700).
Tudor Pamfile, Craciunul, Bucuresti 1914, p. 132-133.
Dan Simonescu, Cdntece de stea tiparite inainte de Anton Pann, in Rev. Soc. Tinerimea Romeind, Dec. 1932, p. 114-118.

Bucuresti: Biblioteca Acadmiei Romne.

261. Triod, Bucuresti 1747 (?).


Aceast carte, numai semnalatd in Bibt. 7'0M. ver/te, II, p. 102, trebue stearsti de sub
acest an. Triodul a apdrut in 1740 (vezi mai sus, p. 59 01, nr. 93).

264. Psaltire, Bucuresti 1748.

li
111411-1Tvh.

I4

Irprok8A8li mil 41119ATtmsri

s A6AW AOffillif. I IN
HISAk.

Tylior(14ImI

taCiiS

Minti,kh.

iiKgmh

KiThh

d 1puri no: Romo., 47.08

A0^416,
KIATSALIA lip C4S17111,1ITSA NIIITI1011JAHT Rlii lliliASHT11,

3(1,111,11 IIp4ASAMHTSA811

C*IiTEA 11111T0011JAill

4 issiE :

AA

IIIIHT4Z-

:l'HM AMI

Al htillESAh 116'1: Tirri

In-80 mic, de 231 foi nepaginate (numerotate caetele 1-28, de cdte 8 foi si caetul
29 de 7 foi).

Pe verso, o gravura reprezentnd pe David pe tron. Fiird prefatd.


Pe f. 8 a caetului KS se all urmatoarea nota manuscrisd: rota affirS stinnx 43k 34 g
mapTAw Rntro hitlfAtti. liripis. (Aceasta carte am cumparat-o eu, ca 7 mariasi 1), in anul
1748. Petru).

Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (ddruitii. de Dr. Hiador Sztripski).

Preotia, Rmnic 1719.


Exemplarul complet are 2 +32 foi, In loe de 31, cAte arata Bibi. rom. veche, II,
p. 110-111.
I. Bou In Societatea de viable, I (1921), p. 477. Pr. Dr. Gh. Ciuhandu, Indreptarea
presviteritor, Sibiu 1931, p. 4-5.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne.

Prescartare de rugiriani din Psaltire, Bucuresti 1719.

Greceste.

La descrierea facuta in Bibl. 7'07/1. veche, Il, p. 111-112 adaoga: cartea are 34 foi
nenumerotate (5 loi + 3 caete de dile 8 foi si caetul 1 de 5 foi).
Aceste rugaciuni, adunate de Glienadie Scholarie, Patriarhul Constantinopolului, au
fost traduse si tiparite in romneste, la lasi 1751.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (daruit de C. Erbiceanu).
1) Mariani este o monedri ungureascn, numitI ala din pricina ehipului Feeloarei Maria, imprimat pe ea, valorind 20 de erettari.

www.dacoromanica.ro

CATAVASIER, 1750

244

Rornanq,e, grecete i slavonete.

273. Catavasier, Ramnic 1750.

Ed. II.
La descrierea din Bibl. rOM. veche, II, p. 112 adaogit: exemplarul complet are 214
foi, cu greseli de paginatie (dupii, f. 206 numerotatia se repetft ca 200-207).
Catavasiile de la f. 3-28 sunt In greceste, Cu Mere cirilice, cele de la p. 29-56 In
slavoneste, restul In ronnineste.

t111111/.111311311111,1
8.4(D'Aoiirt Ati,4z ppish

-4

mtiirfg Lurk; ill. AprOtrilt


AE WWI

Aim
14.

,.., 1...

rpzAntili m kJ-441,14AT

in

Arkfropsimop,
fpomo?1,41Lrizerrtiprk

CirpAr.otir
1- Iry

{A. ,,

vri

I. Rosu in So cietatea de
ratline, I (1924), p. 477.

Bucuresti: Biblioteca Aca-

demiei Romano (dar de la Gavriil Hango).

notik mApe

Clipl4pli
,

Ed. I, 116.mnic 1747.

276. Floarea arlevfirului,

Blaj 1750.
N'am vzut cartea, dar reproducem 61.1'11 dup un cliseu al
Academiei Romitne (facs. nr. 43):

MOcPlitiAagliPX(IMI
HiHTps

Iliwk,

Fomy *AMA

wii

ApArocT-k

liT4111,

shiSMIA lor4-

AliHk Prk,OHH/11 edifiTf/10p6


CKp[II]IIT81111. 11131111k MAO

Krk Aghoiti AT' ApArrh:


Mart 74Arrz tiVA,:cfrf.iYipz `11
OtigtetAl; tifif r4141144 UP;
FT/4.4 0+114HA091. .11ip4tly; .

CTri+AAHIR KS,1pHH4H410pit
4T111 liponotioi , 4 1141,111,CTlipt

Tpotim mite Egiibftlt,


111K8M11 .iTAIO KS/dirk.
%irk 118,1111HATI1

K8M6
tIAT% HS ACT!, 4s.hpl,

H8.11/115

rr-Plizia.rgeAv

NAA-mi

n.

RNA

Riprrit

KplAilH1101,

Giiivanop whpAtiikil.
ThrhpiT8c.03 4 ILIkKh.
4 SH81116

1114T11

di

In-80 mic (110 X 153 mm.),


2 foi

43. Floarea adevertaui, Blaj 1750.

Titlul.

liminarc ncnum. + 64 foi.

Po verso titluliji incepe Pre-

doslovia", si mai departe CuvAnt inainte", asemanatoare cu cele din ed. II (anul 1816), reproduse in Bild. rom. veche,
p 141-144.
C. Tagliavini, Contributii la Bibliografia romdneasca veche, in Cerceldri literare, III
(1943), p. 1

2.

277. Octoih, RAmnic 1750.


Bib& rom. veche, II, p. 113-119 descrie numai partea liitalia a Octoihului, de 4 foi
nenum.-F 372 foi, dupa care insa urmeaza alte 65 foi cu Evangheliile Viiscrsnii.
A. Filimon in Dacoromania, V, p. 609.

Bucuresti: Biblioteca Academiei RomElne.

www.dacoromanica.ro

245

STRASTNIC, 1753

281. Antologhion, Ramnic 1752.


I idoim K8110)1110 .irrpti
1111(4011COTi011 I ill Ch RAE I .0(Ifill-k
atilt px.ii,e,8t I AAIII3Eill1HAWP HI1A3H11f. SAE C4;ii11,11AWOK I HSAOLIA WA SAE CdSfiR,HAWflk

Al

06111E ;

111

Iffilt3Haint

iiT AA LE

: flISMh Tillat

WA(1%

34A1Af ALSMHHATSAVI AAHh I IG3 didT614: rpHr6pie rfuta gio.: Ks


sxroc,I0KiKria, tilA bchAlec, wA j 7'6AT% KflAT8lAAA, c4in1i CAAE IORH-134010ASA Al
aFIHCKWIITE
PgiAIHHKSASII I da
AtHI3t j Kyi rPtiroPYG anisiKarnsmi PK.:
AtiiK.
AHSAK AMA X
Ilt3MX.W1illlE

GAS Teirkpirr Ai 11611A KWCTAHAHH 11,AFIACIE

Earq TifrilorpAlstink: Pli1A11111,1iHSAk.

In-folio, de 3 foi nenumerotate peste 546 foi, tiprit cu negru i rosu pe 2 coloane,
ce cte 40 randuri pe pagin. Titlul 1ncadrat in icoane, reprezentAnd Sf. Troitd, pe Maica
Domnului, Iisus si marii ierarhi ai bisericei. Pe verso titlului se all sterna Munleniei cu
Stihuri poeticesti asupra pecetiI dinil coroana Pre luminatului Domnit Io Matei Grigorie
Ghica Voevodil. Sunt identico cu cele tiparite la sterna din Antologhionul publicat la
Minnie in 1745, care are in plus 2 versnri (9 si 10). Urmeaza Predoslovie cdtr cetitoriu,
semnal de Lavrentie, ieromonalitl, de la manastirea Hurezh. Predoslovia este si ea
identica Cu cea din Antologhionul de la Rmnic din 1745 (reprodus in Bibl. rom. vcche,
II, p. 82-83). Pe verso acestei predoslovii se all gravera simboliznd Duminica tuturor
sfintilor, ce o invocatie in prozd, ca .si in editia din 1745.
Bibliografierea este fcut de d. N. Cartojan.
A. Filimon in Daroromania, v. p. 600.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

287. Catehis mare, Blaj 1753.


Cartea inregistrat sub acest titlu in Bibl. rom. coche, H, p. 123 n'a existat; este confundata Cu cea descris mai sus (Addenda),.p. 73 nr. 111.

290. Strastnie, Blaj, 1753.


OTNI@THilKh j KAPE KsloKAg

CAkfiCA G4S1TIIWk nATHAA, [DA .-

11Th: GMHMIllitrk
gIvpri AkditinSri Xe I iiK*d/111: 4111ALliCTA 111111h Ty111t0Th. I
1111'k 41111A1ATEll KECA00 11118Riceri : HAW' eePaeifi I KS GXPOCAOHillIfit nirk GdsiiloiTsasil RivhAriiiifi (bhr-hpiiwSn84. Itypit; Ktriii8:
Al AAIII1CTLt : 11/1'6WheTt1p* GdiiiTflI Tp01110 lid HAAHCk I fiHII: AEAA re. fatiriir.
I

I ifdTpx 'man thiPoithl

KWCTAHAHH6

A. RACHME

In-folio, 2 + 179 foi, 34 rnduri pe pagin, tiprite ce negra i rosu, pe 2 coloane.


Titlul incadrat in chenar. Pe verso o gravur reprezentAnd Sfnta mnstirea de la
Blaj semnat: Vlaicul 1751 (conf. Bibt. rOM. veche, It, p. 141, facs. 296), sub care se afl
urmatoarele versuri:

Treir fete vazil in Troit


Un' i D(u)mnezeu printi credinta:
Tatalti, FiuI, Duhula sf(a)nt

Un gandii 0 o voe sant.


Troit s'au numitti hramul,
Ca sa pazscatot neamul,
Si eel' dintr'a6astg vie
Unti gandii 0 o voe sa fie.

www.dacoromanica.ro

246

STRASTNIC, 1753

Pe foaia urmetoare:

Predoslovie Yubitului cetitorlu: cuarnicii ieromona$il de la Blajn, piecata frichinadune.


Intaleptul $i de ruda buna evanghelicesculti Casnicti vrand a mrge
In tara departata, chiemat-au slugile sale $i fie$tearufa precumn au voitti
16-au incredintatti talantil sar, poruncindu-le i zicandti: negutatoritY [Ana
voi veni. Luca, capti 19; unil porunci $i datorif ca ace$tiTa $i no supu$i
fiindt1, gandeamti purur6 $i cugetam, in ce chip omn put spre mar mare
sufletesdi folosn imparti negutatorilorti fncredintatulti talantti: ca viindil
$i sa-$I scoat ah sau cu dobanda. Si afl.ndti
nefalniculii casnicti
cumti ca din"' zilele pr6 sfintitu1u i In domnul raposatuluf Kyrti Athanasie,
Mitropolitulur Belgradului, pn In vremile de acurnii, a noastra typografie,
In mahrama s'au tinutt fnvlit i pentru acl'a mare scadre In cle suflete$a s'au fntamplatn, lipsindn samanatorii i samanta, amti judecatti de
lipsa a fi, cumin nu numaT cu cuvantulti, ce $i cu typal-IWO, incredintatulti
talantti i buna smanta a-15 impair-0 $i a o samana: ca a$a i carif dupa
datorie orti ceti, i caril orti auzi, fmpreuna negut'atorindti, fnsutita roada
sa aduca viitorTulul stapanti.

$i fiindti a multe, Inca toate ar fi de lipsa, amti alesti asta dat.


atasta carte Strastnicti, sau Patimile MntuitorfuluI a le da in Typal'Yu,
tiindt ch de o parte acst6 $i rubitorful de spasenie norodti, mai cu dorn
a le auzi pott$te, mai cu jale a le asculta $i mai cu fnfranger6 inimiT le
priim6$te. De alta parte i insu$I MantuitorTulti Hristos poft6$te i iu136$te
cum de acst6 in toata vrm6 s. gandimti, de acst6 s cugetmti, de
acst6 s vorbimi, precumn voYa sa atasta luminata, i cu fapta o au
artatti, impreunandu-sa celorti doT ucenicf, calif dei trecuse vrm6 patimilorti i venise vrm6 bucurief, zioa invierii, vorbindn de Patimile luT, ca-

latorifa in Emausti $i era tri$tf; pre carif, nu ca cumn n'ar ti fostti $tiindti
de ce vorbiTa, $tiutorfulti tuturorti, $i celorti tainuite, Doamnezeu, ci ca
auze dinti gura lorti mai adse orT vorh. de patimile sale, 1-au fntrehatti:
ce santti cuvintele ac616, de carele v fntrebatT fntre vol merOndil,
santetf tri$tr. Luca, capti
aratandti Cu aftsta, ata putre are catr cela
carif adse orl Ondescii, cugeta $i vorbescti cu fntristare de patimile sale,
a$a de$chizandu-le ochif sufletuluT printi talcuir6 scripturilorti s'au Invrednicitti a le cunoa$te.
Dreptti'fa dara $i tu Yubitorfule de Hristos cetitorfu, acst6 aflandu-le fntrWasta carte typarita, nu numaT In vrm6 lor, candti dupa orandul'ala sfintef besricif toti santti datorY a le ceti 5i a le asculta, ci in toata
vrm6 vietif tale urmand acelora$T ucenicY, le Ond6$te, despre acst6 purur6 cugeta, acst6 $i altora le vorb6te $i le vest67te: ca a$a culegandti
dinteinsele sufleteasa roada $i fmpartindti $i altora talantulti i samaandti huna samanta, c'and va veni Mantuitorrulti cerandu-$i all sau,
poli da talantulti cu insutite dohanzi $i sa auzl acelti dulce glasn: intra
intru bucurila Domnultif tau..
Pag. 179: Sfar$itti i lui Dumnez<eu> marire.

www.dacoromanica.ro

247

INVITITURX CRESTINEASCX, 1756

Copierea textelor de d. N Cartojan.


I. Rosu in Societatea de mdine, II (1925), p. 41.
A. Filimon in Dacoromania, V,
p. 609-610. C. Tagliavini, Contributii la Bibliografia romdneascd veche, in Cercetari literare, V (1943), p. 2-4.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

Iasi: Bibl. Universit4i Cuza-Voci".

291. Molitvenic, Iai 1754.


O descriere mai completa decdt cea facutd in Bibl. rOM. veche, II, p. 126, a dat I.
Rosu in Societatea de mdine, 11 (1025), p. 41: in-40 mic, de 4 foi + 514 pagini.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii.

293. Antologhion, Iai 1755.


Exista exemplare in ale caror versuri, la stemd, lipsesc ctivintele vdzuti

i neva-

zuti din ultimul vers (cfr. Bibl. VOM. veche, II, 127).
I. Rosu in Soc. de mdine, I (1924), p. 477.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

296. Apostol, Iai 1756.


Descriorea din Bibl. rom. veche, H, p. 132 trebue indreptatd: ex. complet are 2
foi (foile liminare si f. 174 nenumerotate).
La f. 174 recio:

174

Sfaritti i lur D(u)mnezm Marire. Crura, ne-au agutatti dup inceputti,


de amti vzutil i stritulti.
A. Filimon in Dacoromania, VI, p. 380.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

299. Inveiliiturei cregineascei, Blaj 1756.

Editia 1II-a.

4111111TRP'h I 111)6411-1111iGKI IIiHHk 4Toesipii un) Pscn8nicSpri, nguiTp$


11110AMAWlik. J iighl S MAUI 0A(111 ThrItIlAT'It I K8 MreCAOKitIVAN flp-k
Oc4siiiktilTSA811 llrp18 114k: 11 HARGIIIIfl11P1IH IKn-hAilit-hri 41)-hrhpAluSASil.

1100100CiAtI

OdsiiTErl TrIFIR'h. Iila

IlLik
finhe.J

At MMATO PAM11114A118611.

In-80, de 4 foi nenumerolate si 136 pag. + 63 pag. Pe verso titlului gravura Manastirii din Blaj, semnatd de Vlaicul (facs. 296 din Bibl. 1'01. veche, II, p. 141).
In foile liminare sunt cuvAntul ce-1 reproduc mai jos si tabla cuprinsului. In aceasta

nu se arata i cuprinsul ultimelor 63 pagini (seria a doua din paginatie), care incep Cu:
Dialogosti uceniculu ca dascalulth
CuvAntul introductiv:

sphsenie.

Mast, earticia, sau precum zice Apostolulti Limbilor(11), stihiile inceputulur cuvintelorti lur D(u)mnezeu. Ca una temeru a altorti Invatturr de
prin sf(i)ntele cartr s'au culesii; iar, voi cu amndoao mainile o priimitr,
o cetitr i o mestecatr, sau mar bine cu b(la)goslovulti mncati-o i va
amrf pantecele vostru, iarsa In gura voastr va fi dulce ca mirarea2).
') Evrei 5. 2) Apoat. 10.

www.dacoromanica.ro

248

iNvIcricrouk* CRESTINEASC, 1756

Asa faceg, !Nora: mancati-o

Cu

lapte, carif nu santeti in varsta1). $1 va

sarguitT ca procopseala voastra sa fie cunoscuta tuturorii 2). $i Preo-o-sfintifa


sa, fntal Arhiereulti, apoI Parintir vostri i vor impreuna Cu acelasa marele

Aposto15 s, ne putem bucura si a zice: C voT santeff nadjdea noastra


In D(o)mnu15, cununa, marirea i bucurifa3).
Cucrnicif in Hs. Ieromonaho. Canonicf.
Pentru editia I (anul 1755), v. mai sus (Addenda), p. 73, nr. 114; ed. II (tot anul 1755).
v. mai sus (Addenda), p. 160, nr. 114a.

N. Iorga, Scrisori f i inscriplii, II, p. 10, nr. I.


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne (copie fotografica).

301. Psaltire, Bucuresti 1756.


Un exemplar mai complet decdt al Academiei Romane (cfr. Bibl. rom. veche,

II,

p. 135- 136), descris de I. Rosu in Soc. de Incline, I (1924), p. 477, are 8 + 224 foi.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii.

310. Ambrosius Marlianus, Teatru politic, traducere de Domnitorul NiGreceste.


colae Mavrocordat, Lipsca 1758
Dupd cercetdrile mai noi, s'a dovedit cd opera nu este alcatuitii. de Nicolae Mavrocordat, Domnul Tarii-Romdnesti cum s'a prezentat in Bibl. rom. veche, II, p. 143-144.
Nicolae Mavrocordat a tradus, din latineste, opera lui Ambrosius Marlianus cu acest titlu:

Theatrum politicunz in quo quid agendum sit a principe et quid cavenclum


accurate praescribitur. Elogiis, adagiis, emblentatibus, notis arademicis, hieroglyphifis, et variis historiarum monimentis invignitum. Principibus, praelatis,
iudicibus, sacris oratoribus, ac cunctis Justitian administrandibus, perneressaKunz. Auctore Ambrosio Marliano, Papiense, Can. Reg. Lateran. ,Sac. theologie
professor. Romae M. D. CXXXI.
A doua editie a cdrtii lui Ambrosius Marlianus a aparut la Dantzig 1655, un exemplar din aceasta editie gsindu-se chiar in Biblioteca lui Nicolae Mavrocordat.
Eclitii noi din Teatru politic: Lipsca 1776, (v. nr. 397), Venetia 1802 (nr. 655) si Volo
din Grecia, 1933. 0 traducere romdneasc a tiparit, in 2 vol., Grigore Plesoianu, in 1838;
alta, in ms. Acad. Rom. nr. 434-435, copie din 1805 de Ion Burchi.
Bibliografie completd de M. ilimu, 7'eatrul politic" al lui Nicolae Mavrocordat f
originalul Galin, in Raze de lumin, 9 (1937), p. 66-70.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne.

313. Liturghie, Iasi 1759.


Sunt si exemplare care nu au notate la sfarsit numele zetarilor Sandul si Gheorghe
(cfr. Bibl. rom. veche, II, p. 146). Aceast Lilurghie a fog recomandata ca model pentru
Liturghiile tiprite in Ardeal, in sedintele canonicilor romdni, tinute de la 13-18 Aprilie
1773 (cf. Dr. Loan Moga, Contributii privitoare la tipdrirea cdrfiion bisericesti..., in Onzagiu
1. P. S. S. Dr. Nicolae Blan, Sibiu 1940, p. 591, nota 2).
I. Rosu in Soc. de ?Mine, I (1024), p. 477.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii. Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.
l) 1-a Cor. par. 3. 2) 1-a Tim. 4. 3) 1-a Sol. cap. 2.

www.dacoromanica.ro

249

CEASOSLOV, 1763

Nil, Arhiepiscopul Solunului, Carte sau Lumina., Ramnic 1.760.


Dupa artarea anului de tiprire:
, adaoga In titlu
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne (cumprat de la Pr. Gavriil Hango).
I

Octoih, Blaj 1760.


Exemplare in bisericele din comunele Rozvalea, $ieu, Jeud (Maramures), cfr. Dr.
Gh. Bran, in Graiul Maramurefului, n. 94 din 30 Maiu 1935, p. 3.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomEine.

325. P. P. Aaron, Epistola consolatoria, Blaj 1761.


La descrierea din Bibl. rom. veche, II, p. 155-156 adaog: La sfrsit se afl, un
apendice, In care se vorbeste despre ordinea ierarhicd a bisericilor crestine,dup Pravila
dala Trgoviste, 1652, apoi urmtoarea list a ciirtilor romnesti citate In cursul lucrarii:

Libri etiam a non-unitis recepti, qui in hoc opusculo recittantur,


sunt hi: Biblia Sara Bulkurestini in Valahia Ann() 1688. Corpus Juris vulgo
Pravila Tergovisti 1652. Maenologittin Rimnikii 1737. Triodion Bukurestini
1747. Pentecostarion Rimnikii 1743. Octoichos ibidem 1750. Horologion ibidem
7253. Sacrae Lyturgiae Bulkurestini 1717. Margarititin S. Joan Chrysostonti
Bukurestini 1691. Vita Sanctoruin Iassi in Moldavia 1682.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

Acatistiariu, Blaj 1763.


iillii0liGThAPI KS MSATI SACO P8110181.9
41 ANY .

KS fiNrocnogiliam. llpk CbcdsiktfiTt3n8ii,

newrp8 aiaL*kip( K p8

Mil Hp* nt;m14HATSI%8I1 AAN

K(11-

fi. 111R41111

f1hP01111 j A. IiLCT, IJpH IJipaiipA11/18A8II, LOA IlifigHAWfilt 11 411111FSHATI, RiVlsAAKSAK 40-krhipAtutinSil. TPn-hpirr ita
Tp0111{% 4 A% I AHA AMA X rAtar.
IWAHHk PkIMIllitialiSAY

In-123, 2 foi nenum. (Litlul i cuprinsul) + 661 pag.

2 foi (din Pashalie, necomplet).

Titlul e incadrat In chenare de flori sus si jos, iar in margini 2 coloane sculptate
ca frunze si ciorchini de struguri (semnat: luting Eilf1111%).
Pe verso titlului icoana Bunei Vestiri, cu initialele latine: I. E.
Tipar negru i rosu, cu 18 r,nduri pe pagin. Fdr, prefata.
A. Filimon in Dacoromania, VI (1929-1930), p. 380-381.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

Ceasoslov, Iai 1763.


Descrierea din Bib& rom. vech,e, II, p. 160, fcut dupa Buciumul romctn, trebue com-

pletat astfel:
WIGO011Ordi

KSittilli. I KAtif itt3ntniN,A0 41118 C1H T6AT% G1 KI6A tli


4TArt cat; THrymniTit 4Tp8 SiliCTAWA KFHI j 4 aliAME Birk 4inou,AT8n8i1

Mf
,N6AluitinSii

nrrpS, Iltv rpnr6pie 04Awii glVIKWA I .tapS 4TAii% AOMHill Alvin cl,.

KS fiNrOCAOKIHYRtwuiK8 T641'11 KYMITSIMA CdIFINUAil CAIII Hp* czisiniu,NTSASil 111Hca THnorpAzish, 4


Tpononirrk SAls, 1110/1AAK1A KirPlg 111/Th rimpifink i 4Tos

clisrITAj MHTIJOHOrlif 4 imuH; j 4. itiel AMA

ffithr I A.

r3C68 j lark ,A,Ma XpilTock,

rp tiriTY( GTAHOK114110 TVnorp,i4sk.


32

www.dacoromanica.ro

250

CEASOSLOV, 1763

In-80 mic, 2 foi nenumerotate + 390 foi. Tipar negru si rosu, Cu 22 rAnduri pe pagintl.
Pascalia incepe de la f. 388, cu anul de la Adam 7272.
Pe ultima paginit urmittoarele:

Tiparitu-s'au acesta sfanta d'asoslov prin tocmirea si diorthosirea lul


Evloghie Monah, fntru carele cuprinde toata slujba BisericiT, de searl si
de dimineata.
Putina ajutorru va putea lua unit bogat de la unti shracii. Si putina
lauda va auzi una cinstitti de la unit nefnvatata. Drepta acla dara si eu
smeritula si prostula, stiindu-mr saracila bunatatilora si slabiciunea inva-

taturiI, carea nimica dintru a mea stiinta n'amti pusa, ci precuma ama
aflata In izvoade, asa ama urmata, rogu-ma dar," tuturora cu umilinta.,
once gresala veti afla, fndreptati si ertati pre mine ticalosul mai susa
numitula, ca si voi sa aflati ertare de la lesne ertatorTula D(u)mnezeu.
Fiinda indreptatorru si asezAtorlu de slove, Sandula Nicovidu.
Sfarsita si lu D(u)mnezeu lauda.
C. Bobulescu in Spicuitor in ogor vecin, I (1920), p. 46-47 si A. Filimon in Dacoromania, VI (1929-1930), p. 381.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

Iasi: Bibl. Universittii Cuza Voda", carte rard nr. 151.

337. Malitvenie, Bucuresti 1764.


61rX0d0II011 I SA,iin1

ilid1'g[61111-111h.

flKilit 4.711Ai1iCTAW KO

Titmtplit ,I

On% I imu,N8Ana Wail Tooke.


4Tp8 :jai.IA AOMIlif, a m-kiiri CAM "pi I ASAAFINATSASA, np* 4H1hARATI3ari.1
Mk virsn-KASiiTopo I S TdiTit ItApa PSMAHiCK'h. I 6 WI4it11-1 11AH)(AN PAKOK4111,1& E.OfftWA. I Kti MrOCAOKiHYA 11Ji1 KS T6AT-It KfATSAAA I no* C411i4HTSAi
IIIHT1060AHT 44 OrPtiOKAAXIL I Kirov rpHropla. 1 4 cdsiiTa ilitycliononIe S ESKSpitpH-

MA1118/184 1-1(5CTI1S,

I1Wpv

1 AA XIISAY AMA Xi, tAllffiA : Af lwpASKI GToincoailqv Tol

In-40, 4 foi nenum. + 569 pagini (Cu greseli in paginatie de la p. 561). In !bile liminare, titlul .si tabla cuprinsului.
La p. 566 cuvinte pentru iertarea gresalelor de tipar. La pa. 567 insemnate amanunte asupra izvoarelor Molitvenicului (flizvoade slovenesti" si Molitvenicul grecesc al lui
Nicolae Glichi, de la anul 1691), pe care ins, nu le putem reproduce, fiind lipit peste o
Mina parte din text o suvit de hArtie. La sfArsit: Rugdciunea la semnatura".
Compard, cu I. Rosu in Societatea de mdine, 11 (1925), p. 41 si A. Filimon, Dacoromania, V (1927-1928), p. 611.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii.

339. Psattire, Blaj 1764.


In Bibl. rom. veche. II, p. 162, numai amintita.

11/11fliP1j I Ilpop6oln$11 wfi 4.. whpAT84811 I AfIFSI,A,h iiKgAik it Toiii% wapii


TPIrkplirlt, KS MrOCAOKilllat I BA G(1)111f1Tkaff KvV8 1{411, II. navanh faiI

PG9Hh I ffilliAliKlifi whrIviinddiff I 4 G4liiT4 iliwrownonie

11 EnAact;MOI

'Awl MAA X. glIVAA.


In-80; exemplarul vazut de noi este defectuos, avAnd 1f. (titlupd- p. 4-501 -I- peste
1 f., nenumerotate.

www.dacoromanica.ro

251

CATAVASIER, 1769

La pag. 501: Sfetrituld Psaltirii i lui D(u)mnezeu mrire". Urmeazd pe cele 2 pagini nenumerotate invitttura pentru citirea Psaltirii.
Pe verso titlului o frumoasd xilogravurd, Infkid,nd pe David ezand pe un jilt Cu
picioare inalte i sculptate, mezat sub un baldachin. Gravura este semnatit 1111118 NM;
1764 (Petru RAmniceanul).

A. Filimon, Dacormania, VI (1929-1930), p. 381-382. Pentru un exemplar de la biserica din Ostrovul-Mare (Hateg), v. Al. Brcdcild, Un tropar al prea cuviosului Nicodim,
In Butetinul Comisiei monum. ist., XXVI (1933), p. 43.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitkii.
Bucure0i: Biblioteca Academiei Romane (copie fotograficd).

Antologhion, Rmnic 1766.


Completez descrierea din Bibl. 7'om. veche, II, p. 170, dupd A. Filimon, Dacoromania,
V (1927-1928), p. 611: volumul complet are 3 foi liminare -I- 572 foi. Pe foile liminare:
scrisoarea lui Parthenie, episcopul Ildmnicului, cdtre Arhiepiscopul Grigorie i predoslovia.

BucureU: Biblioteca Academiei Romane.

Orologhion, Blaj 1766.


Pentru alte exemplare, deck col din Bibl. V. A. Urechia-Galati (cfr. Bibl. rom.
veche, II, p. 170-171), vezi Dr. Gh. Bran in Graiul Maramurqului, nr. 94 din 30 Mai
1935, p. 3 (la bisericele din comunele Bdrsana, Cuhea i

348. Apostot, Blaj 1767.


S se indrepte in Bibl. rom. veche, II, p. 172 anul 1867, in 1767, i sa se adauge la
depozit.

Bucureti: Biblioteca Academiei Romdne.

350. Litarghii, Ramnic 1767.


De oarece in titlu se da ca an de imprimare 7276 ( 1768), iar la f. 204 v. se dd.
anul 1767, unii cercetatori (P. Constantinescu-Imi, Tip4rituri vechi rominesti necunoscute,
1931, p. 4, nr. 3 i A. Sacerdot.eanu, Inscripf iii insemnari din Costefti-Vdtcea, Buc.
1937, p. 13) presupun greit cd Liturghiile s'au tipdrit In anul 1768.

352. Ps/I/tire, Buzau 1767.


Bucureti: Biblioteca Academiei Romdne.

364. Catavasier, Blaj 1769. Ed. II.


KilTAKPIGLAPO I Ks MSATE 11pECTI T6T11, IHSAY
KSMh 511,604W 04111 71111E-ISATIt, mii

TOSSI111,164Clk KARTi911. Ifl-

Tirfl1tORTI1. I OSnTY cT-mixoniwk nfrk

PAimnilimmvpk, lipmmiceri flpA4-1,18m;11,


Plafi 0614316f1 I KS GAZIPOC41011iHI/AMMwitI Marl

,A,60%
A6Amill I AOI 4. TyliorpAisitm

Ethlill RiCTRO : 4 KAANik. I ilia AEAd X,mirfiA. I

01,E

iliTO ILHIAER(14

Tyliorpids Pum:
In-80 mic, de 3 foi i 463 pagini. Tiparit, cu negru i rou, cu 19 rAnduri pe pagina.
Fart'. prefat.
N. lorga, Scrisori i inscriplii, II, 165, 189. I. Rou in Soc. de mdine, II (1925), p.
42 i A. Filimon in Dacoromania, V, p. 614.
Bucureli: Biblioteca Academiei Rormine. Biblioteca Inginer Flaviu D. Baldovin,
cunoscut bibliofil din Bucureti.

www.dacoromanica.ro

252

LITURGHIE7 1768

Liturghie, Buzau 1768.


Anul de tiparire este 7277, adicd 1768, iar nu 1769 (cfr. Bibl. rom. veche, II, p. 192),

pentruca domnitorul Alexandru Scarlat Ghica, amintit in titlu, a domnit pdna la 28


Oct. 1768.

Bucureti: Biblioteca Academiei Romdne.

Triod, Bucureti 1768.


Exemplarul complet are 2 foi nenum. + 470 foi. Din epilogul cdrtii, necunoscut autorilor Bibt. rom. vechi, II, p. 192, se vede cd anul tipririi este 1768, iar nu 1769 cum inregistreazd Bibliografia (corespunzator anilor 7277, aratati lii titlu). Epilogul (f. 470v.)

Typaritu s'au i s'au diorthosit aCasta sf()nt i d(u)mnezeTasca carte,


ce se chiiam. Triodionfi, prinfi iubirea de ostenle a nevredniculd i smerituluT nitre ieromonahl Grigorie Ieromonahul. Iar. cel ce va yeti intampla a ceti pe Masta sf(A)nt carte, bucurati-v in D(o)mnul i orT ce greala
veti afla, in cuvinte sau In slove, cu umilinta va rugamil ca sa indreptati
cu D(u)hulti blndtelorfi, negrbindu-va a ne pune In ponos, ca n'au lucratii Ingeril, ci mana de trana i minte de omfi pacatosfi, cuprinsii de
slabiciunea fIrlY, carea nu lasa nici pre unfi on-10 a ramanea MI. de grepl.. C, precumii faste cu neputinta a nu pacatui, aa i typografului a
ramanea Mr de greale la typaritri. Ded tirn, adevaratfl *Urn ca
multe alunecaturf i greell s, vorti fi facutii prinil multa o4eneala i printi

cetirea prubelorti de noaptea (ca co adevaratti i noaptea de multe orT o


amti facutti In locti de zi). C, pre catii amfi pututil, cu nevoint arn lucrahl. Cu plecaciune darti v rugamti ca s ne ertati i D(u)mnezeulti pacif
sa fle cu voT, acoperindu-va grealele.

Precumfi dorescfi sa ajung5, la vadulii celti cu adpostire cer ce santti

MO' de valurl In luciuki mara, a9, dor$te i typografulti s ajunga la


sfar0tulii cartll.
Si s'au inceputri acestri sf(a(ntti i d(u)mnezeescii lucru la luna lur Iulie
In zioa dinfitki i au luat star.$115 la luna lui Noemvrie fn zile 7, la mill
de la Hs. 1768.
I. Row In Societatea de mdine, I (1924), p. 477.

A. Filimon in Dacoromania,

(1929-1930), p. 383-384.
Bucure*ti: Biblioteca Academiei Romdne.

371. Octoih, Blaj 1770.


CZKTOIIXii I Ink CASNIREAE CzISALVIAWA M C061111. IYIK8M11
PlICKIliiTSA811.
SATIt,IHI TVIMPAThy IASu-h, pAHASiailti

,A,6AW OAP%
I

GliTla CT1011Al1iat

11(!rk 411111111,ATO1 4whp-wrkcIri I PIAMAillHAWIIK 11(11-11111;kat1 flii,VkAS,1811.H

ilpgri:

indPial 06P6ohl I 11..$ CiirOCAOGilllf/A


no644: A6AAuffri A6Ami-fo.
mApilI T0whorin 4 MAN{ 4 TVuorpiiitiria I il/ixtrkcTiipIA ESueri RocTApii. Irliii4
I

f 11415.

f. IliTPS

TNIOrpA*SAY Pb1AAHIPIAHISAY .

www.dacoromanica.ro

MAti

OCT01/1, 2770

253

In-40, 2 foi (titlul i cuprinsup+ 211 -I- 104 foi. Tipar negru i rosu, cu 25 si 26 randuri pe pagin. Pe verso titlului gravura Sf. loan Damaschin (facs.4, semnat cu hiere
latine IOANNI<CHIE>.

,Itt

k4r,inani. ErOlitogifti
/
,

ANIAIRlitit,

.1
110tL/
CCIATA Tf01; 9%

44. Cctoih, Blaj 1770.

unit

Sf. loan Damaschin. gravorA pe verso tillulul.

C. Bobulescu in Spicuilor in Ogor vecin, I (1020), p. 47 si facsimilele p. 53-54, (Until


si gravura de pe verso titlului) descrie un exemplar cu totul necomplet.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.
Bibl. Universitatii Cuza Voda".

www.dacoromanica.ro

254

P. RUMIANTOV, PROCLAMATIE, 1770

372. Petrn Rumiantov, Proclamatie, Iai 1170.

Foae volant.

Proclamatia datata. Jai, 29 Noemvrie 1770, a fost publicat de V. A. Ureche, Documente dintre 1769-1S00, in Anal. Acad. Rom., ist., s. 11,

t.

10 (1887-1888), p. 267-269.

Al. T. Dumitrescu, Foi vo-

lante, p. 342.

Bucuresti: Biblioteca
Academiei Romilne. (Foi
volante, nr. 1195).

373. T. Kavalliotis,
IlponorstpEa (Intdia InVa-

(eitierli), Venetia 1770.

Grecete.
PerAuct;.ix.ct.

BAoixota.

A'A,cRiTig.ct

Descrierea a fost cuta de I. Bianu si N. Ho1

dos, Bibl. rout. veche, H, p.


194-195, dupa studiile diferitilor cercetiltori (Job.

sg,z6.1-11.'1..

Hyx&ptd.

A volace

rkurrilte.

A'ya7r0:-) .
A'"),), sAo;
A',,),E;OP

Bn

Nvjce

Aa's-ei .
XyeAcicia.

A'ydAic:t

Bcia-rs

r ripe' 7re

rxpa

BIXte

Ad7rCt .
LriCsIT

diu lingvistir, Bucuresti 1932


(Acad. Rom., Studii i cercetari, XX), p. 49-53. Vic-

cla 1 .

14vrprqe,

tor Papacostea, Puvestea unei cdrti. Protopiria lui Ca-

ntiii7T

He arnii!
Kpas-etgii.r..

A'yvccirra .

Kas-pzgrCe .
KO'Ill '
'<sip art .

Mvp;'&
KIP

A''kop:-;.

Ke. pis vpd ps

Tap7Arip.

Nyv;e,t.
A'),;CLVIX.c;

complet, dar astazi disprut, avea 104 pag.).


Th. Capidan, Aromanii. Dialectul aroman, stu-

Yiktri .

A.,,X!CyxdAn.

plarul fost al lui Thunmann,

E'.
E'pie.

A at,

A.' 7,10Y

Thunmann, Fr. Mililosich,


G. Meyer). Biblioteca Academiel Romane are acum
exemplarul fost al lui G.
Ma)er, Cu 96 pag. (exem-

45. PaginX din Ilplatorptx lid Tb. Cavallioti, Venetia, 1770.

valioti: ein

unicum, In

Omagiu lui Constantin Kiritescu, Bucuresti 1937, p.


665-674.
Bucureti: Biblioteca
Academiei Romne.

376. Inveildturd ar-

hiereased, Ia0 1771.

Nu cunoastem exemplarul tip.rit, ci numai o copie inanuscrisii, de pe la 1800: Bibl. Acad. Romne, ms. Gaster, nr. 141. Reproduc taint crtii dupa aceasta copie:

4g11tim,Yr1 opxienen,

K9,911-6

flown"

KAOF
CAS WH IIIHWItplIMIt KS
KHjIHS KHO6 HIIHKHI, 11HCKWIIS1I

KIAMS6A4 C4511H11,1111 CAM IC.CHRIOWASII

PomatiSASH: 4 3HAFA. 1111f ASAAHHATSASH WH ii

MHH IiIHKAHA PAKOBHIVIt NOEKOA :

4WhAII,5MSASH AOAA1111 HWAH HOMAN-

MICA GOIIIHOHWHH[4]

4 LAWN. P3C0.

www.dacoromanica.ro

[11111101V4SA MALI AdC0C,

255

MINRIUL, 1776

Dupti copia manuscris. ardtatd (in-40, de 11 foi, fdrii sfa.rsit), opera are 2 prti: o
parte In care se dau preotilor diferite sfaturi in legaturd cu practicele liturgice si a doua
parte cu cele u12 capite ce cuprind lgea noastr crestineascd, adunate de Simeon, arhiepiscopul Thesaloniculuiu.

377. Petri' Rumiantov, Proclamarie, Iasi 1771.

Foae volant.

Proclamatia, datat. Iasi, 9 Februarie 1771, a fost publicata de V. A. Ureche, Documente dintre 1769-1800, In Anal. Acad. Rom., ist., s. II, t. 10 (1887-1888), p. 269-271.Al.
T. Dumitrescu, Foi volante, p. 342.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 1196).

380. Invardttera Ecaterinei a II-a, Iasi 1773.


Cartea are in frunte o scrisoare de dedicatie a Mitropolitului Gavriil al Moldovei,
care Graful Petru Rumiantov, publica.td In Bibl. rom. veche, II, p. 201-202. A fost publicatd
Intai de V. A. Ureche, Documente dintre 1769-1800, In Anal. Acad. Rom., s. II, t. 10 (1887
1888), p. 271-273.

Sd se mai adauge di opera este tradus, din ruseste, dupa cum rezulta din urmatoarea notita tipdrit la p. 239:

Izvodulti celti dintat s'au insemnatii prin sangur a sa mama% de insus

stapanitoarea a En mOrire, asa:


ECATERINA

La Petruburgti: 1768, Aprilie 8, dial tipogralira Sinatulu.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.

386. Hati,cerif, (Bucuresti 1774).


Cartea are ca an de tipdrire l4poH (-.= 1188), dupift sistemul turcesc de cronologie, iar
Cetatea Constandanie nu este deaf, Bucuresti, nurnita astfel dupa numele Sf. Constandin,
patronul orasului.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romikne.

395. Mineial pe Octomvrie, Ramnic 1776.


Mineiul a fost tiprit in cloud editii, din care Bibl. TOM. veche, II, p. 215-217 a inregistrat numai pe a doua, cu 3 -F 210 foi. Biblioteca Academiei are acum si editia intaia,

care este alt tip:


11X11171 /1Xli OKTORPIG I KApi c48 TV1115.01iTK XICSAih .71,T,R10 p814WkAl41TSA81.1
mararkipe 41118 4.TA/A ,A,OAAIllff
np-k
ICOAHIL i IrtilllitiHTh ELOGROAEL I Ks SAArOCAMIII41
I

IpiTSASA AlliTp01101AliTlt A'Alt OCrIVOKAAXIffil,

AAtHI

lb hileaf111,A,Pa;

TATIL KYIAITSIAAA Ilfrk CZISHH-

KfrilY rpfiropie. I

1113HH tiPcmpAYA

:
4 czisfiTA
K6GAPIe- '6oaclicosAh
to CAM 1411T44110ASii ,A,f
Ami Xc iatiroA : I GAS TviraptiTY Af K8i1tipHHK8Ax
ISIIHCK011if A Pk1M: I na
.Tpli npitviiii
KWCTANAAHlt libikaiintv I Ihu,ruwgqI TV1101'pA4SSAY PkIM.
I

In-folio, 3 foi nenum. peste 254 foi numerotate cu greseli de paginatie la f. 111
112 (In loc de 213-214). Socotind cuprinsul, nu a putut avea mai mult de 255 foi. Din titlurile reproduse, se poate vedea c, la prima editie a lucrat numai popa Constandin Mibailo Popovici, cata vreme la ed. a II-a, grija tiparului o poarta ieromonahul Climent si
Popa Constandin. Colaborarea lui Clement s'a facut, de buna seama, episcopul Chesarie thud
nemultumit de munca tipografica a lui Const. Mihailo Popovici. lateadevar, se observe', la

www.dacoromanica.ro

256

MINEIUL, 1776

prima editie urmatoarele neajunsuri: o alta distributie mai rea a randurilor din titlu; majusculele cu cerneala roie sunt tiparite peste celelalte !itere; omite gravura rastignirii lui Christos,
care in ed. II-a se ala la f. 3 v. Titlurile cantarilor au fost 'Mate in limba slava, cata vreme
In ed. II-a au fost tmduse in romanete; majusculele i uncialele sunt mai mici i urate;
zatul este i el schimbat, fncat ceea ce in ed. I s'a tiparit pe 255 foi, in ed. II a incaput
numai in 210 foi. Aceast carte este un exemplu caracteristic, de conOinta perfectiunii
tipogralIce i de evolutia gustului tehnic, a episcopului Chesarie al Ramnicului.
N.-A. Gheorghiu, Glose bibliografice, Bucureti 1937, p. 4-6.
Bucureti: Biblioteca Academiei Remalle.

Aritmetica, Viena 1777. Rom5,nete i nenntete.


In Bibl. rom. verhe, II, p. 219 numai amintita, dupa Popp.

AVI6P6 AG "mi

KlITIVIt j APHOlIAGTKt1 I CAS COKOT*AA

tlf/10p6

flp81111610(Ik

11116/1146/10116

elf

CI

4646,it

CH4S11

THIIMIIHT%

41114-611,HT041111

I AS 1{01KIKI% TAAPOHtlfCKIL p,I KKOT* TellOrlI46116

4. 61~1

111H

nitint1
LI*411

(t'upa], o parte din titlu, Cu gravite') Gk mime tivikpit AkrwrSirk KS


AOKOHIA GI"KIIIIHHTOpHi10136.

TflitEd
I

15 KPH", I Ks

ilIPAT% EN% AA 1wKr6Hla'kT01)11 Al Kiigri

1777.

Pe pagina urmatoare:

ya I MINVISHIVISZj 3unt

ber in ben
03ebraucbe
b
]
ungeiieiij
[ROtet]
nicbt unirten Vatacbifcb[en]
I
bunbeit 15fr. I [E]it rfaubniff ber Vberit. IOebrudt in ber Raifert. 9iefiben3ftabt
sien, be I aoTev 1)fen CM gur3becf, f. f. [II)rif*It Crientafffnuf)bruder
nnb Zuckeinbfer 1777.

V.I9tVean19103 I
Zriviaticbufen lernenben

In-80 mic, 151 pagini. Textul romanesc pe paginile cu sot, iar textul german pe cele

t'ara sot. Pag. 1 e alba, pe 2-3 titlurile, p. 4-5 Cu tabla de materie. Textul arilmeticei
incepe la p. 6.
D. C. Ascaniu-Crian in revista Natura, XXII (1033), p. 2 i Ion Ionescu, Prima
aritmeticd liparittl in timba rometnet, in Gazeta matematird, XLI (Sept. 1935), p. 20-24.
Bucurelti: Biblioteca Academiei Romane.

Bacoavna, Blaj 1777.


Gavriil Precup, Doull bucoavne, in Unirea din Blaj, nr. 114, 115 i 116, p. 2-3,
comparand textul, gasete ca Bucoavna din 1777 este o reeditare, inteo forma mai moderna, a Bucoavnei din 1744 (v. nr. 235).
405. Catechism sarbesc, romanesc

nemtesc [Viena 1777].

In Bibl. ronz. veche, II, p. 220 citat dup alte publicatii.


Completam: nu cunosc exemplare cu titlu. Exemplarele Academiei, defectoase, unul
are p. 5-319 i altul p. 5 331. Cum amandoua au sfamitul complet, deduc ca au fost 2 tipuri.

In tipul de 331 pag. textul urmeaza astfel: paginele cu sot au textul pe 2 coloane,
sarbete in stanga i romanete in dreapta. Textul german singur, Upara cu litere gotice
mari, ocupa paginele l'ara sot.
In tipul de 319 pag. textele urmeaza altfel: pag. cu sot au textul romanesc pe coloana din stanga, cel sarbesc pe coloana din dreapta, iar textul german pe pag. cu sot,
dar cu litere gotice mai mari decat in celalalt tip.
Tipul de 331 pag. are la pp. 5, 330 i 331 ornamente (un frontispiciu i 2 vignete)
care lipsesc In celalalt tip.

www.dacoromanica.ro

PSALTIRE, 1779

257

Tipul de 331 este de un format mai mic, Cu 12-14 rnduri germane qi 20 21


rnduri srbo-romne, pe pagin; cellalt tip are 14-17 rnduri germane i 25-28 rnduri srbo-romilne, pe pagin.
Exemplarul cu 319 pagini are la p. 319 urmtoarea not, care lipsete fn cellalt:

Acest de iznoav typrit Catihisis s'au tlmleit i s'au diorthosit prin


Stefan Athanasievici intaTul slavonesc i moldovenesc Cantalist al ConsistoriumuluT C. C. BucoviniI.
Emilian Micu, in Transilvania, XXV (1894), p. 168.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romne.

Ceasoslov, Bucure0d 1777.


Exemplarul complet are 8 foi nenum. + 564 pagini, pascalia ajungnd pAn la
anul 1826.

Anticariatul Ardealul4. Cataloyul I, Cluj 1926, p. 22, nr. 531.


Bucureti: Biblioteca Academiei RomAne.

Ceaslov, Ia0 1777.


A circulat in Ardeal, unde se gsesc exemplare la bisericile comunelor Sieu
Strmtura (Maramure), cfr. Dr. Gh. Bran, Graiul Maramureplui, nr. 94 din 30 Mai 1935.

423. Psaltire, Ramnic 1779.


In descrierea din Bibl. rom. ver/te, II, p. 244-215 nu se d prefata lui Chesarie,
Episcopul Rmnicului. O reproducem, pentru interesul ei deosebit:

Me0e.pgulil cantriloril au fostil nu numaT in laud, la cei vechl,


0 in mare socotl, incatti filosofulti Pithagora zic cumti c sufletulti
nostru Taste alcatuit in trupti, dupg armoniTa musichieI, i pentru acTa
auzulti omenescti are mare pornire catr, armonila glasuld, care armonie
Taste puternica a preface patimile omene*ti, schimbandu-le dup a lort
mivare. TWA acest filosofl, suindu-s, cu scara mintiT, indraznira a hotri, cumil c i plantele cerfuluI mNcandu-se fac unil glasil cu mare armonie, carele dinil pronira d(u)mnezerasc, s-au opritti a nu s auzi de oamenT, fiind c, dint"' dulclata aceiT armonir, nu s-ar fi pututti oameniT a s
mat mica, rmaindti purur ascultandu-o, mcaril c acIasta Taste dogm

ellinse. Cann socotescti c. proroculti Davidti nicr au ganditil, nici au


vorbittl, nici au jucatti, nici au cantattl fr, numal fiindti micatti de
D(u)hulti sf(a)tti. Si calla* e111 talnile die mai marT ce i s-au descoperitti, nu
le-au aratata nici cu condelula, nicT cu graulii, ci le-au bine vestitti cu organe bine rsunaloare, cu glasuri foarte indulcitoare; candil aceste le puTu

In cumpna socotintii, m silescil a nu lepda cu totulil dogma mai susti


zisului Cilosof. Ins, nu la cia ce zic el, cumtl ca sufletul5 Taste alctuitti
din armonie, ci cum el sufletulil are mare pornire i legatur, cu armonifa
glasurilorti. Cad fiindtl c D(u)hulil si()t orinduise cu a sa vcInica i nemutat
hotrire, ca cle de D(a)v(i)dt prorocite i in vculil s.0 i in vcurile viitoare
a s arta &MIA' tott norodulil, j fiind-eg Iara0 tiia sf(a)ntul D(u)htl nmulil
omenescti neplecatl WA, fapte bune, ce face? Dulcrata cantArii o amesteca,
ca print"' dulcrata ascultArii s primim5 fr bgare de sem, folosinta ce
33

22671

www.dacoromanica.ro

258

PSALTIRE7 1779

din cuvinte, dup5, cum fad.'" doftorii cei InteleptT, earii cle mat tuti doftorii
le amsteca cu airfare. Cantar psalmilor taste liniste" sufletuluT, dare pricinuitoare de pace, caci potolste turburar gandurilorti, inblanzste manila

sufletului; Cantar psalmilorti taste unire celorti despartiti, fnprietenire


celorti invrajbiti. Ca cine poate sa mai socotsca vrajmas5 pre acela cu
care din5preuna au cantat5 psalmit? Decr cantar dardaste buntat, c
mai mare (dragost mestesugindu) prin star c dinpreuna la cantare,

ca o legaiura catra unire dragostii. Cantar taste gonitoare de Draci,


care actasta in fapta o au aratatti D(a)v(i)O, canal canta i prefac patima lui Saulit
0 ce fntelpta mestesugire, ca cantandti noI, sa ne invOtamti cle de
folosti, cad ce nu poti inviith, ding psalmt? Marim vitejieT, iscusir drep-

biruinta trupuluT, savarsir intelepciunit, msurile suferirii; fntru


psalmI taste bogoslovila c de svarsit, prorocita venirit lui Hs., infricosar
muncir, fagaduintele slavei, a tainelor5 descoperire, toate ca lute jitnita

mare ce sade In obste, In cart psalmilor s-au asazat. Acrasta putre a


psalmilorti cunoscandu-o si prinii vcurilorti celorti dintitalu, cnd In
besrica drept5 toata slujba, slujiTa numai cu psaltir, eel ce stralucira
prin gaurile pmantulut, Cu psalint cantAndti, petrec c mat mulla a lorti
viTata, darti si in urma dasealit besricit multi psalmt, precumtl :11111

,1115,,i11111E

alti psalmi i-au impodobit cu mestesugulti cantarii.


o vcuri de acumti, carele cu totultl au prefacutti obicturile cle vechi
Psaltir cta ce D(a)v(i)dil o au cantatil in ortganO, miscandu-sa i minilesi
glasulti sail de insus D(u)hulti sf(a)nt; psaltir cra ce au fost5 scara a mintii,
Cu car printii eel vechT cantandu-o, s riclica la certu; psaltir cta ce

s-au fnpodobit si cu mestesugul musichiei, acum5 nu cum5 sa s cante,


ci la unele locurt mat nicT s, citste, de altit s citeste pe taina; fara de
o sl citste, cineva Cu glasti Cu Mata pripa, ineatti i cel ce o citste
fntru nimic nu sa foloseste, nepricepandii inteli'3ger de multa grabire.
Toti indata ce intra In besrica voescil s asculte cantari, catavasii
si altele, nesocotind5 cum5 ca toata slujba taste alcaluita i intemelata In
psalti re.

Toti sfintii parinti inv5.15.turile lorti i dovedirile le-au razimat asupra


stalpilor celorti neclatitr ai psalmilor. Insust MantuitorTultl pre Jidovi
mustrandu-i, psalmt le-au pusti inainte. Pentru acta cei ce nu sa fndeletnicescil intru intleger psalmilor, r5.manti numar cu sunetulti glasurilorti,

fara nict o roada a D(u)hului. Eu nu mustrandti pre altit, ci pre mine fadcosindu-ma, scriu acst, ca s'a m fndreptezti, a nu ma lenevl la cetanita
d(u)mnezeestilorti psalmi, cndt eu insuml stiu i scriu acste, o cetitorilorti,

dintipreun cu mine patimasi. Mare trebuinta averna de cetanifa psalmilorti, c de au pututil proroculti D(a)v(i)d5, numaT cu cantar organulut a
goni Duhulti de la Saulti inparat5, cu catti mai multti at:AO psalmr inpletiti
Cu d(u)mnezeestr cuvinte vorti put goni patimile i mat vartosu de la cer
ce citescti cu intelgere.

Poftescti dara pre toti catr vor priimi acste psaltiri, sa nu trc cu
vede'x aciasta predoslovie, caci findti ea arata putr psalmilorti, va ra-

www.dacoromanica.ro

259

CATEKISM PENTRU tNNTXTXTURA TINERILOR, 1780

dic,b, lenevire si va pricinul dragoste la tog, a s indulcl intru crtaniTa 11.5,


fiindti &A mi s, pare, c5, dint"' nestiintA s pricinulaste la citanie lenevire.
Aliti tuturorti fierbinte rugatoriti catrA D(u)mnezeu.
Chesarie, Episcopulil Ramnicului
BucureF}ti: Biblioteca Academiei Romne.

428. ICatekizmul eel nare pentru lnoWitura tuturora, Buda 1780.


In Bibt. 7'0711, veche, II, p. 250 se reproduce titlul F,4i se descrie cartea, dar autorii nu

vzuse exemplar complet (complet: in-80, 3 foi -I- 120 pagini). Deasemeni editia scurtatd a

acestui Catekism nu se cunotea decdt dinteun fragment, cdruia fi lipsea foaia de litlu.
Titlul Catekismului mic, flind deosebit de al Catekismului mare, fi reproducem aici:

KATEKIZMUL
CSEL MIK I KU zENTRiEB/ERY,
SI RzESZPUNSZURY TOKMIT PIENTRU ./ENVJECiETURA PRUNCSILOR I A
I

KRESTINO-KATOLICSILOR I ifEN CiE RILE PREA "ENN.,ELCSATEJ, SI


PRgA LUMINAITEJ /EMP.ER.ET,ASZEJ-KP.EJEASZI APOSZTOLICSESTY.
(gravar cu 2 Ingeri).
YEN BUDA. I KU SZLOVF:LE KRIEJESZKULUJ UNIVERZSITSI
ANNUL MDCCLXXX.
I

Deosebiri in titlu In editia I-a: KATEKIZMUL CSEL MARE... RiENTRU JENV/ECiETURA TOTURORA... (gravurd cu ochiul lui Dumnezeu).

Formatul acelai, in-80, de 20 pag. Cuprinsul:

Pag.

3: POVJECZUIREA.
E. Cse jaszte Katelcizmul?

R. Katekizmul paszte, 1Envaecaetra stiinci Krestinesty Katolicsesty. Au, jaszte Kartsa, een kare sz kuprinde yEnvmceetra

Krestinaszk Katolicsaszkm.
E. zEn lade pxrtz oen Katekizmul eseszta szx deszpfirte wnvffleiettira
Krestintlaskx Katoliesaskza)?

R. 2Enveecmtra Krestin6aszkm Katolicsaszkee oen Katekizmul a-

csszta, en csincs prtz, si en un Adaoz szffl deszparte.


PARTEA DINTEL I De Kredincce.
6:
A
DOAO PARTE. I De Nizli.,,taxde.
Pag.
Pag. 7: A TREJA PARTE. I De Jubire au Dragoszte.
Pag. 10: A PATRA PARTE. I De szvintele Tajne, au Szakramente.
A CSINCSEA PARTE. I De Dreptat8a Krestineaskm.
Pa.g. 11: I. PARTEA DINTEJ. I De a ne depeerta de roeu.
Pag. 13: II. A DOA PARTE. I De a facse bun, au bine.
Pag. 18: ADAOZU. I De acs6ale patru depe urnre.
Vezi i numdrul urmtor:

Bucure$i: Biblioteca Academiei Romne.

429. Catekism pentru inveitatura tinerilor, Buda 1780.


Cartea este o scurtare a Katelcismului mare, bibliografiat mai sus, sub nr. 428. Titlul
lui a fost reprodus In Bibt. rom. veche, II, p. 250.

www.dacoromanica.ro

260

CATEKISM PENTRU INVITTURA TINERILOR, 1780

Exemplarul Academiei RomAne are numai 58 pag., dar complet are 76 pag. (cf.
Emilian Micu, Material pentru istoria tipografiei romelne, in Transilvania, 25 (1894), p.
168-173).

Cuprinsul (cat are exemplarul Academiei):


Pag.

3: POWECZUIREA.
E. Cse jeaszte Katekizmul?
R. (Intoemai ea la nr. 428, pag. 3, apoi se adaugh"):

E. Kare szxnt acAale csincs pwrtz?


R. Acsale csincs p6ertz szmnt acsclaszte:
I. Kredincza.
Need6axda.

Jubira, au Dragoszt&a.
Szvintele Tajne.
Dreptata Krestin6aszkce.

Si Adaozu de acs6ale patru depe Urmm.


PARTA DINTEJ. I De Kredincm. I DESZP2ERCIIIPA D1N1'EJ. I Cse

jaszte Kredincza Krestinaszkce Katolicsaszkee.


6:
A
DOAO
DESZP2ERCIRE. I De doao szprezacse Artikusuri, a KrePag.
deuluj. I De Artikusul dintej a Kredeuluj.

7: II. De zidire Fmpturilor.


9: III. De a doil6a Artikus a Kredeuluj.
Pag. 10: IV. De a treil6a Artikus a Kredeuluj.
Pag. 11: V. De a patrela Artikus a Kredeuluj.
VI. De a csincsela Artikus a Kredeuluj.
Pag. 13: VII. De a saszmla Artikus a Kredeuluj.
VIII. De a saptela Artikus a Kredeuluj.
Pag. 14: IX. De a optela Artikus a Kredeuluj.
Pag. 15: X. De a noaola, Artlkus a Kredeuluj.
Pag.
Pag.

JENTREBARA DINTEJ.
Pag. 16: A DOAO YENTREBARE.

Pag. 17: XI. De a z6acsela Artikus a Kredeuluj.


XII. De a unszprezacsela Artikus a Kredeuluj.
Pag. 18: XIII. De a doaoszprezacsela Artikus a Kredeuluj.
A DOAO PARTE. I DE N2EDAXDE. I DESZP1ERC1REA DINTEJ,I
CSE J'EASZTE NiEDRAXDPA KRESTINPASZKIE.
Pag. 19: A DOAO DESZPARCIRE. I De Rugmcsunje. I I. I De Rugmcsunje
zen Obsthie.

Pag. 20: II. De Rugmcsunja Dornnului cen oszaebit.


III. De Meerturiszania noasztrce kmtrce Dumnezmu.
Pag. 21: IV. De trej Rugmcsuny dintej a llugmcsuni Doninuluj.
Pag. 23: V. De acsale patru Rugaecsuny de pe Urmue a Rugmcsuni Domnuluj.

Pag. 24: VI. De Vesztir6a, mmbukuratm 2Engsmraskm.

www.dacoromanica.ro

LlTURGHII, 1780

261

Pag. 25: 'A TREJA PARTE. I De Jubird au Dragoszte. I DESZP2ERCIRA


DINTEJ. I Cse jaszte Jubira, au Dragoszi a Krestinaszkm.
Pag. 27: A DOAO DESZPIERCIRE. I De zacse Poruncsy a luj Durnnezu
Een obsthim.

Pag. 28: A TREJA DESZPiERCIRE. I De zacse Poruncsy a luj Dumnezaeu


ten Oszmbit.

I. De zacse Poruncsy a luj Dumnezmu kare kuprind datoriile


noasztre kmtrm Dumnezoeu.
Pag. 31: II. De csOalelalte s6apte Poruncsy, kare kuprind datoriile nastre
kmtrm aproapele.
Pag. 35: A PATRA DESZP./ERCIRE. I De poruncsile Beszarecsi an obsthim
Pag. 36: A CSINCSA DESZP2E'RCIRE. De poruncsile Besz0arecsi
I

oszmbit.

. I. De doao poruncsy dinteja Beszarecsi.


Pag. 37: . II. De sveanta Misza3, au Lyturgie.
Pag. 40: . III. De askultar6a kuvcentuluj luj Dumnezmu ren Prcedikacie.
. IV. De trej poruncsy depe um-me a szvintej Besarecsi.
Pag. 42: A PATRA PARTE. I De szvintele Tajne, au Szakramente. I DESZPiERCIREA DINTEJ. I De szvintele Tajne, au Szakramente aen
obsthim.

Pag. 43: A DOAO DESZPIERCIRE. I De szvintele Tajne, au Szakramente


en Oszmbire.
. I. De svmnta Tajna Botezuluj.
Pag. 45: . II. De szvmnta Tajnoe Mirului au Krizmj.
Pag. 46: . III. De szvmnta Tajna Altaruluj.
Pag. 47: . IV. De cmtjre la primira a szvintej TajnY Altaruluj, au Kuminekmturi.

Pag. 48: . V. Cse are de a facse Krestinul oen Primira szvintej, au Ku-

minekmturi.

Pag. 49: . VI. Cse are krestinul de a facse dupm szvmnta Kuminekmturm.
Pag. 50: . VII. De szwenta yajna Pokoeinci.
Pag. 51: . VIII. De mncserkara stiinci szufletuluj.
Pag. 52: . IX. De durer6a pEentru peekdte la Tajna Pokminci tr6ebuincsoaszae.
Pag. 56: . X. De fmgmduinca de cembuna viacza.
Pag. 57: . XI. De iszpovhdm.
I. Boro, Adaus la Materialul pentru istoria tipografiei romdne", in Transilvania,
25 (1891), p. 239-241.

Bucureti: Biblioteca Academiei RomAne.


432.

Liturghii, Bucureti 1780.

Exemplarul complet are 2 + 271 foi, iar nu 263, cAt inregistreaza Bibl. rom. veche,
II, p. 253. La p. 271 instructiuni pentru slujirea sfinteI i dumnezeetii
Compara cu I. Rou in Societatea de mdine, I (1925), p. 477.
Bucureti : Biblioteca Academiei Romdne.

www.dacoromanica.ro

262

PSALTIRE, 1780

440.

Psaltire, Blaj 1780.

Completam Bibl. rom. veche, II, p. 269 cu privire la paginatia


complet are 4 foi, 485 pag. + 41 pag. nenumerotate (Pascalia).

exemplarul

A. Filimon in Dacoromania, V, p. 615 si I. Rosu In Societatea de mdine, I (1925), p. 477.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

Catavasier, Bucuresti 1781.


Nu cunoastem exemplare complete. Exemplarul din Biblioteca Universitatii din
Cluj-Sibiu are 2+236 foi, deci e mai complet dead col descris in Bibt. rom. veche, II, p. 270-271.
I. Rosu in Societatea de mdine, I (1925), p. 477.

Bucure.sti: Biblioteca Academiei Romane.

Cazanii, Ramnic 1781.


Exemplarul complet (compara co Bibl. rOM. veche, H, p. 271 272) are 2 foi nenum.
+ 312 foi. Dupit !Attu urmeaz predoslovia semnata de Grigorie ierodiaconul din sfanta
episcopie a Ramnicului. Frontispiciul dela p. 1 (1) reprezinta pe lisos Christos in medalion, incadrat in desene cu flori, 2 pasri si 2 cosuri cu fructe; gravura este semnata
KT,11, 1745. (Costandie?).

Pe f. 311 v.-312 v. cuprinsul cartii. Sfarseste:

TypAritu-s'au aast'ci sf(Ant i D(u)mnezeasca parte pill-10 osteneala


diorthosirii smerituluf fntre ierodiYaconr Grigorie Rimnkanulti.
Urmeazil alte 6 randuri, cerand iertare pentru greselile de tipar.
A. Filirnon in Dacoromania, V, p. 615.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.
Minologhion, Blaj 1781.

Academia Romana neavand exemplar, reproducem titlul transcris in litere latine de


A. Filimon in Dacoromania, V, p. 616:

Minologhion I care cuprinde fntru sine randuiala Dumnezeestilor Praz 'nice si ale Stapanei de Dumnezgu Nascatoarei si I pururea Fecioarei MAriei si ale sfintilor celor numiti ce sa praznuesc peste an si ale sfintilor
de obste I In fieste tare zi. I Acum fntAiu tip6rita rumneste supt stIpAnirea Prea fnltatului ImpArat al Romanilor, I Iosif al doilea, I Craiul apostolicesc, Mare Princip al Ardealului, I iproci: I cu blagoslovenia Excelentiei
Sale, Prea luminatului I Domn Gabriile Grigorie Maer: I Episcopul rgrasului si al Prea fnaltatei Kessaro I KrAestii M.riri sfeatnic din launtru. I In
Blaj la Mitropolie. I Anul dela nasterea lui Hs. I 1781.
In-folio, 1 foae (titlul, avand pe verso gravura lui lisus intre invatati, cu versuri
supt ea) + 1149 + 63 foi numerotate. Tipar negro i rosu, 43 randuri pe pagina., fiecare
paging pe 2 coloane. Are mai multe gravuri semnate IhrpS T., sau II. T. (ce inseamnaidentific A. Filimon
Petru Popovici Ramniceanul Tipograf).

Pentru circulatia cartii in Ardeal, la izvorul citat in Bibt. rom. eche, II, p. 273,
adaoga si Dr. Gh. Bran in Gratiul Maramureptlui, nr. 94 din 30 Mai 1935 (exemplare in
bisericile comunelor Saliste si Stramtura).

Odet la moartea Mariei Teresiei, Sibiu 1781.


Descrierea in Bibt. rom. veche, II, p. 273.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (copie fotografica).

www.dacoromanica.ro

PROPOVEDANIE LA INGROPICIUNEA OAMENILOR MORTI, 1784

263

451. Samnil Klein, (Mien), Dissertatio de jejuniis, Viena 1782.


Descrierea in Bibl. rom. veche, II, p. 274.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (copie foiografica).

453. Molitvenic, Rmnic 1782.


Exemplarul descris In Bibl. rom. veche, II, p. 274-275 este defectuos. Exemplarul
complet are 4 foil nenum. 360 foi. La sfarsit se cere iertare pentru greselile de tipar

semneazit: Smeritul litre Ierodiac,oni, Grigorie Ramnicennul.

I. Roy in Societatea de mdine, I (1925), p. 478.

A. Filimon in Dacoronzania, VI

(1929 1930), p. 384.

Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

Triod, Rmnic 7290 (1782).


Versurile stemei, care lipseau in exemplarul descris in Bibl. 7'0M. veche, II,
278, continua astfel:

p. 277

Pre Domnulti nostru Nicolae Costandinti Caragea.


Si printi semnulti cinstitei Cruel ce in pecte s'au fnsemnatti.
Stpmirea cre0inescu1ui Norod i-au fncredintat;
Prin soare cu buzduganulti drepttii ul fntar0e,
Meg prin lun, sabila spre Ingrozirea fctorilor de rle fi drura0e.
Pzeasca-1 Domnulti fntru bun i fntreag fericire,
Dndu-i i In veaculti viitorlu cu dreptii s10uire.
Completare dupa exemplarul d-lui Inginer Flaviu Dem. Baldovin, din Bucuresti.

Aberedar, Blaj 1783. -- Romne0e i nernte0e.


Sa se indrepte anul gresit pus 1873 (cfr. Bibl. rom. veche, H, p. 279).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

462. incai Gh., Catechizmul cel mare, Blaj 1783.


Exemplarul descris in Bibl. ronz. veche, 11, p. 281-282, fost al Canonicului I M. Moldovanu, acum este in Biblioteca Academiei Romane.

Apostol, Bucure0i 1784.


Ca bibliografie, adaega N. Iorga, Observalii i problenze bdnatene, Buc. 1910 (in colectia Academiei Romano, Studii i cercetari, XL), plana XX.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

Bob, Ion, Culylnt.. la zioa instalaliei, Blaj 1781.


Ed. a doua in 1812 (v. tomul III, p. 55, nr. 802).

472. Samuil Klein, (Micu), Propovedanie


morfi, Blaj 1784.

...

la ingropeiciunea oamenilor

La descrierea din Bibl. 7'0711. veche, II, p. 287-288 sa se adaoge: ed. IL Sibiu 1842
(cfr..$tefan Gherga, Calalogul bibliolecei lui..., Lugoj [1910], nr. 209). Ed III: Propovedonii la

www.dacoromanica.ro

264

PROPOVEDANIE LA INGROPCIUNEA OAMENILOR MORTI, 1784

ingropaciunea oamenilor morti de Preotul Samuil Clain de Sad izvodite. Editate acum pentru
intAia oard ca itere atine, dupd edilia din Sibiu, anul 1812, de loan Nicorescu, Arad, 1907.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romne.
475. Molitvenic, Blaj 1784.

Cartea este descrisa In Bibl. rom. veche, II, p. 290-292, dupa un exemplar al Bibliotecii V. A. Urechia din Galati; acum se all si in Biblioteca Academiei Roma,ne.

Alfavita cea sufleteascd, Iai 1785.


N'a existat acea,st, carte tiparit In 1785, ci in 1755 (v. mai sus, p. 73, nr. 113), Addenda.

Calendar, Iai 1785.


Exemplarul din Bibl. G. T. Kirileanu, descris in Bibl. rom. veche, II, p. 301-302, este
necomplet. Complat are 12 foi + 273 pag.
I. Rosu in Societalea de mliine, I (1925), p. 478. Pentru copii manuscrise vechi,
dupd aceast carte, vezi I. C. Cazan, Texte de folklor medical, in Cercetdri literare, II (1936),
p. 60-64
extras).
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.

490. Hrisovul lui Alex. L Mavrocordat, Domnul Moldovei, lai 1785.


Pentru o editie ruso-romana, v. mai jos, sub anul 1823.
Biblioteca Institutului de Istorie universal N. Iorga" are o all editie tiparita
la Iasi, 1839.

493. loan Molnar, Economia stupilor, Viena 1785.


La descrierea Manta In Bibl. rom. veche, II, p. 307-309 adaoga urmatoarele: La Sibiu, in 1808, Molnar a reeditat opera, dar cu titlul schimbat: Povaluire catrd sporirea stupilor (v. tomul II, p. 535, nr. 748).
loan Vicoreanu, Inceputul apiculturil teoretice la Runidni, in Fdt-Frumos, 6 (1931),
p. 131-134.
I. Lupas, Doctorul kan Pivariu- Molnar. Vieala si opera lui, 1749-1815, in
Anal. Acad. Rom., ist., s. III, t. XXI (1939), p. 669-670.
Bucure0: Biblioteca Academiei Romane.

495. boil' II, Impratul Austriei, Proclamatie pentru deilinfarea


Foae vo1ant6.

Sibiu 1785.

Foae volant, ltimea 39,5 cm., cu 26 rnduri.


A fost data la Beciu (Viena) la 22 Aug. 1785, dar s'a tiparit la Sibiu (nu la Viena,
cfr. Bibl. rom. veche, II, p. 310), cu Mere din tipografia lui Petru Bart.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante..., p. 45.
Dr. A. Veress, OrtInduieli romdnesti vechi
tiparite in Ardeal (1744-1848), p. 11.
Bucureti; Biblioteca Academiei Roman() (Foi votante, nr. 687).

498. Gh. incai, Indreptare cdtrei Aritmeticei, Blaj 1785.


Ion Ionescu, Prima dritmeticd tipdritil in limba rorndnet, in Gazeta matematicti, XLI
(Sept. 1935), p. 20-27, considera Aritmetica lui *incai ca alcatuita dupa modelul Aritmeticei Ducere de Wind, Viena 1777.
Victor Manan, Aritmetica lui G. tS'incai, in Tara Bcirsei, IX (1937), p. 250-254 sustine
ca *incai a tradus cartea pedagogului I. von Felbiger, Anleitung zur Rechenkunst, Viena 1777.
Bucureti: Biblioteca Ac,ademiei Romtlne.

www.dacoromanica.ro

265

POSLANIE, 1787

499. Iosif II, Impratul Austriei, Proclamnatie pentru cadastru, Sibiu


1786.
Foae volant.
In-folio, 98 pagini -1- 2 planuri.

Data in Viena, 10 Februarie 1786, dar tiparitA la Sibiu prinil Para Bart, iar nu
la Viena, cum Inregistreaz. Bibl. rom. veche, 11, p. 312.
Dr. A. Veress, Ordnduieli romcinqti vechi..., p. 12.
Cluj: Muzeul ardelean.

501. Ceaslov, Blaj 1786.


In Bibl. rom. veche, II, p. 313 numai citat.

iii1GOGA0gh I iiicSne WArk WAIrk TistlrhptiTY

I KS RAdrOCAOKiHT/i1 111li ASIMH-

HATSASFI wil BA o c*filueliTsnsti A,C,A111411811 AMHIL I 101111h. Oh11 RAlLAHKa I 4311rilfibuiSASii, Wit 21 T8T11 I RAPA Apii;knsitsri I 4 &Mix.

filank AIA4 SHAlirk ASNI1I1

13CAA,. 1

kph AGM mx,HTsilirk ntWyri

hithig.

In-80 mic, 2 foi -F 608 pagini.

Pe verso titlului xilogravura Bunei-Vestiri. La p. 4 liminara gravura MAntuitorului


*i la p. 552 gravura lzvorul cel de Vieat.. (16tator, ambele semnate II6TP8 CIT.
A. Filimon in Dacoromania, V (1927-1928), p. 618.
Bucureti: Biblioteca Academiei RomAne.

507. Psaltire, Blaj 1786


Exemplarul Academiei are mai multe foi deal cel din Bibl. V. A. Urechia din Galati, descris In Bibl. rom. veche, II, p. 315.
In-80 mic, 1 foae (titlul) + 2 foi + 415 pag. 12 foi nepaginate.

Bucure$i: Biblioteca Academiei Romdale.

512. Poslanie, Viena 1787.


In Bibl. rom. veche, II, p. 317, cu titlul in litere latine, dupg altii.

II0GlIfillie I AMITI Or/HIRAI I whigiii, APtiroGTifi, Hill oviifiivilfi.


ROHN WM( KS ,A,1111.1 Aoile,e,i10 Iii11 01(146H,11 CIL MMHITSiCKx ,A,1 OWE KtiptAl
mvp AH CIL Soihocvis. Mini siirislivil HH4 flpHT11411 il *ii 11H4 CKHCALITI:144 mail :ink'
.f 'AMU pWM1LHiCK ii HS CIL EISTi XIKE I SINE Cli SpATh.
fIKX11/1

ilk.rkri THThpHTIL, 4 40'krkTiCK4 4fTATE RiGIIIIPI npki

4HHCTATSA lini At
11H5111
Aitla XC. f mina.)
I
41119ILTiCK.
lid
wkiviS 1f33GHK ,a,i IMPIkfiGK TifflorpA4stilt
fliHTPS it HiMS4811 9WM1LHCK1 4SO40C, WH Nimorkkoi.

In-40, 8 foi nenum. -1- 1 foae (Cuprinsul i Errata). Verso titlului alb. La p. 1 frontispiciu fnflorat. Pe foile liminare:

Celor ce s'ar intampla a ceti pravoslavnicl cre4tinr, bucurie f spsnie.


La sfArit:

Insemnarea celoril ce s, cuprindu intru atast carte:


list
Descoperirea Puntumurilorti, carele aducti dejghinare . .
listii
Cap. 1. Despre purcderea DuhuluI srantil

9
34

www.dacoromanica.ro

266

POSLANIE, 1787

Cap. 2. Despre cinstea i puterea Patriarhulul RomiI vechl . . list. 26


Cap. 3. Despre Materia S. Cuminecgturi
list 55
Cap. 4. Despre sufletele dreptilortl. Celorti osanditI i celorti ce morti
In pgcat mic lezne ertatorIu
list 71
Cap. 5. Despre pgduirea Besearecilor Rsritu1uii a Apusuld . list. 110
Cap. 6. Despre indreptarea neamuld romAnesc
list 139
Cap. 7. Despre pzirea pgcir, dragostil i unimiI
list 153
Carele

Smeritul intre preotI Eclisiarh Nechita Horvat a BesearYcir catedralnice EpiscopieI fOirgzif Mari de leage greftiscg, o inching neamulul sAu
romanesc.
Iasi: Biblioteca Universittii Cuza-Vodd".

513. Rdnduiala judeceitoreased, Viena 1787.

Nemtete i romanete.

ste primul cod de Procedurd penal, tradus dupit codul penal latin din 1786, cunoscut sub numele Nemesis Theresiana.
t. Gr. Berechet, Istoria vechiului drept romdnest-Izvoarele, Iasi 1933-1934, p. 301 306

(reproduce intreaga tabld de materie a ciirtii). Acelasi, Legdtura dintre dreptul bizantin
romdnesc, vol. I, parea I, Vaslui 1937, p. 196-197 (studiu) si p. XLIX-L1 (reproduce prefata-hrisov a lui Iosif II, impdratul Austriei).
Bucura5ti: Biblioteca Academiei Romdne.
Bibl. Inst. de Istoria vechiului drept romdnesc.

Slujba SI. Stelian, RAmnic 1787.


N'am vdzut exemplare, insd informatia sumar. din Bibl. rom. veche, II, p. 317 se
poate completa en urmtoarele:
Ms. Arad. Rom., fond Gaster, nr. 40, f. 20-35 cuprinde aceasta slujba, al carei litlu
11 dau in intregime, pentrucd, dupd futAtisare, el reproduce exact forma tiparului.

GlInKlifi G441TX4Xfi I KSKiv4Snsii wi1180m-knievionSil Ae IAmiie3iS 1114HH11161611

Illifirmitim% 4

ti6cfripS

liv IIIKIA11 HimpS illavporine 1101R6,a,:

311411A1

mil

ork

41wkAkkain8asil ociicuips

Aomie.

caS 111.1U1Whil HT Ai 11111 11114116t1

M 11111 GiMi1141 C II UHlflal, 114 (1)Taa ppm, '611100116A


PAMH 11K811811, AAfillkM 011.4N1611, 4 invnorpa*Tai op* c4iilLLiu cane: 4 atiSa: AMA HA-

npe AtiM6t1 p SMXACK91,

wept nSii

Xe: 1787

HoimKplre:

22.

GicS 1111/11141HT M 1i4liM111T 11130MOHAXA

111V11011342311 PAF.i1/1111PAH1344

Viiciirescu Ienachs, Granzaticei rometneased, Ramnic 1787.


La descrierca cartii, facuta in Bibl. rom. veche, II, p. 318-322, sd se adaoge: I Vacarescu a avut ca model, in prima parte a Gramaticei lui, Upap.p.auxt Tecurpayotil (Gramatica geografica) a preotului grec Gheorghe Fatea din Cerigo, tiparita la Venetia, in
1760. In a doua parte insa si anume In capitolul Poeticei, a folosit l'eap.p.auxt kX)..rilaxt
Impt6EaTvel (Gramatica greacd completa) a lui Antonio Catiforo, tiprit la Venetia, 1731.
Bibliografia completa si comparatli de texto, v. N. Camariano, Modelete Gramaticii
lui Vacdrescu, in Studii ituliene,
(1936). p, 185-101.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

www.dacoromanica.ro

267

CATAVASIER, 1793

518. loan Gianeti, Respingerea tratatului lui Ocellus despre natura Universului, Viena 1787. Grece*te i frantuzete.
Aceast respingere a tratatului pitagoreanului Pseudo-Ocellus din Lucania, scrisd
de Clucerul Ion Gianeti dedicatit Voevodului Nicolae Mavrogheni al Tarii-Romnesti
a fost descris in Bibl. 7'01n. veche, II, p. 322-324.
Ca bibliografle adogdm: D'Argens (Mr. le Marquis), Ocellus Lucanus en grec el en
francois.., Berlin, 1762 (argumentele lui Gianeti se aseamn in parte cu comentariile
reflectiile marchizului d'Argens).
D. Russo, In Revista istoricd romand, I (1931), p. 12-15, 23-25.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

520. Ducere de mana cdtrei cinste, Viena 1788.

RonAne*te i nemte4te.

Biblioteca Academiei Romne are o copie fotografic a exemplarului Bibl. V. A.


Urechia, descris in Bibl. rom. veche, II, p. 324.
522.

Pravild de okste, Viena 1788.

Cod penal descris in Bibl. rom. veche, 11, p. 326-327. Ca bibliografle adaogrn:
L. Gr. Berechet, Istoria vechiului drept romdnesc-lzvoarele, lasi 1033-1934, p. 584-585;
acelasi, Legatura dintre dreptut bizantin fi romdnesc, vol. I, partea I, Vaslui 1937, p. 197.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.
Timisoara: Biblioteca avocat Aurel Bugariu.

524. Mihail Strilbitchi, Dialogan i ruso-romnefli, Iai 1789.


A01llfI11IILl(

Pi131111110PhI.

PSCICIII, H 11101,/kARCK11,

I GivrATemtcKunui Kom-

1111111AiNT11MItl.

nne KfIG111 KOIIPlle, I

o8C1+41H

11111

MO11,NO5IHR1114.

KS

ROM-

RAIMilITSpH. 1789, roAA, voicrimpA 20. Aida.


r600A-k mccark, 11p6To-IIFpiewk IllonAtigoomvit, Roncnbwk, fi
G6ECTRIIIHOii GRiri Turorptizism
Illnx-atinom% GTOWIER11,1101M'h,

Traducerea rilndurilor din compartimentul al 3-lea al titlului:

TipgritA In oraul Iasi de atre Protoiereul Moldovenesc, Muntenesc


i Basarabean, Mihail Strilbitchi, In tipografta sa proprie.
In-80 mic, de 1 foae, 12 pagini, 1 foae si 193 pagini (Cu greseli de paginatie).
Pe verso titlului se afla stilturi de Sf. Grigore Nazianzianul in greceste, in ruseste
si in romneste.
In fruntea textului o gravurit dinteo ghirland de trandari. Textul e pe 2 coloane.
Moldoveneascd
Pe cele 22 pag. urmatoare titlului : Capetele vorbeloru Rusasc
timba, in carte ai";asta sb Val. Urmeaz o fono cu dialoguri In timba ruseasc si greceasca. Pag. numerotate 1 193 au dialogurile in limba rusa' i romn.
C. Lacea In Dacoromania, III (1923), p. 801. B. P. Hasdeu, Cuvente, I, p. 260 nu se
ocupa de aceasta carte (cum spune Bibl. rom. veche, II, p. 327), ci de alt lexicon al lui M.
Strilbitchi (v. Bibl. rom. veche, nr. 525).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rornne.

559. Catavasier, Blaj 1793.

Ed. IV.

*11911,111T4 4fllT11 Cp1% T'1111411Th, CSEITh


1314111110111llK
ha
ikoilas
j
ES
ErlArOCAOnirk j 414-k11u,ATSASti 411113IITIL I

KIITIIKilGIIMPIO

nv-hqie

www.dacoromanica.ro

268

CATAVASIER, 1793

giiiiat Hp* I a SAIHHATSASII 1141 up* Cv G4sibtilTSail ,A,6mu811:411 MAI1111.I 16Dfillint


Mil& Eivh,A,IikSm. 421-brkp1u,8Atill. I 4 fiaamk.I uuAtaa Xi I f atiir.
In-8 mic, de 3 foi, 426 pagini si Inca 3 foi. Tipdrit cu negru i rosu, cu 19 htnduri pe
paging. Pe verso titlului se afl, reprezentat lisus Christos binecuvAntand. Urmeaza apoi
artarea cuprinsului. Frit prefata.
Textul este romanesc pn la p. 306. Dela p. 307 pan la p. 390, se gasesc catavasiile in limba greceasc, tiprite cu itere cirilice. In foile nepaginate dela sfilrsit se
afM pascalia.
A. Filimon in Dacoromania, V (1927-1028), p. 618-619.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.
Sibiu: Biblioteca Seminarului andreian.
I

561.

Ceaslov, Viena 1793.

Copie lotografica dupd exemplarul Bibl. V. A. Urechia din Galati (descris in Bibl.
rom. veche, II, p. 352-353) in Biblioteca Academiei Romne.
568.

Psaltire, Viena 1793.

Copie fotograficii dup exemplarul Bibl. V. A. Urechia din Galati (descris in


rom. veche, II, p. 356), in Biblioteca Academiei Romano.
571.

Calendar, Sibiu 1794.

Copie fotografic dup, exemplarul Bibl. V. A. Urechia din Galati (descris In Bibl.
rom. veche, II, p. 358), in Biblioteca Academiei Romne.

574. Balthasar Gracian, Critil

Andronitts, Ia*i 1794.

Cartea fiind descris in Bibl. rom. veche, II, p. 361, addogiim numai urmatoarea precizare: c nu este o traducere directa din limba spaniola (El Criticon, 1651-1657), ci din
limba greceascii, limba in care a tradus-o, din frantuzeste, stolnicu/ Ion Rail, in Iasi 1754
(cf. D. Russo, Studii qi crilice, Bucuresti 1910, p. 105).
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

586. Dim. Cantemir, Intampldrile Cantacuzinilor


1795.

Brancovenilor, (Lipsca)

Greceste.
AHMIITPIOT j KANTEMHP, `I-ITsp.6vog v MoXaccofas rciiv

Tctx$C7m6v %It Bpxyxo6ecw.o.


MszczyX(orrtafilvra p.iv

BXxxcf. Kay-

Til repluotwiN j TL;)acrtl si tv-stiszipccv `AirXfiv


Xexcov, =ape( rot) Xoyuozrou Ixoptou I PEQPPIOT MANNOT ZABIPA, j zoi) x
TIETHE. 1795. ,atpLis"

Stec-

1A-

Ale lui Dimitrie Cantemir, Domnul Moldovei, Intamplarile Cantacuzinilor i BrAncovenilor din Valahia.
Traduse din limba germana In limba noastra popular de catre prea
invatatul Dornn Gheorghe loan Zavira din Siatista 1795.
Titlul cartii reprodus mai sus, comparat cu cel reprodus in Bibl, rom. veche, II, p.
374, dupil C. Sathas, este asa de deosebit, fncAt credern ea' Sathas nu a vazut cartea, pe
care a bibliografiat-o dup alto izvoare, necomplete. Astfel, orasul Viena, aratat de Sathas
ca. loc de tiparire, nu exisf, In titlu i cu bun dreptate N. lorga, Zavira i opuscutul
lui Dimitrie Cantemir.. , in Anal. Acad. Rom., ist., s. III, t XXI (1039), p. 28-31 + 1 plans
(titlul) presupune Lipsca, localitate de tip.rire.

www.dacoromanica.ro

I BRANCOVENILOR, 1795

269

Mt'C(i)V akXto auyypx?icov Tot3 aici)voc To6rou avag ixplpieccas

tAlpirpEoc

INTAMPLARILE CANTACUZINILOR

Prefata:
Tq) 'Avayv6)cntovvt.

o Kavcip.:4p,
'Hysp.euv tifjc 1V1oX&cutac. Orycoq, St zs vvccinot) &aav
tTip 7CP
'Leg in tatt,ag izESoacv, 7,x1 Sci 'Cdt noXtv.a011 aircob ouyypipliwra, iy6vszo yvcoazia; etc
zdamv Tip E6pckny ct6t6q v Kolvativ.dvoo o5 KavTepAp, to5 til7sp.6voc Tti- MoX6autac, xxi iyevviI01'rep' kit 1673, &v v7,1 MoX8-Autcf, Tip ivaixivp gzet ilkty.f.a4 minor),
in&p.soel iimpoc v KcovazconvoureiXst, 37rou frri 7 atizptcps. Teti 1700, ivop.cps601 rip

Kaaivapav,
v Ouyaripx E8p6vou nti KavvocouC-ipofi, Tot) np(hv Ilysp,6vog
BkrxxEx, met [Liz& vary= acizpvps itiktv iv Kwvasavrtvoun6Xst. cikXce 10 grq. Tq) ket 1711
MoXaccutx. 152g Se &v661
Sts86z01 Not6Xxov Tbv Maupozopaizov, s1/4 tv Ilysp.ovExv
st Tbv ep6vov, -1)6ouX161 vet iXsuesptbayi Tip Mok8xtiNv To5 Cora) viv '00copavciw, 60iv
'a? co"nq) &Tv gxatis Ispupiv &vccurxptatv /Levi co5 carroxptopoq 11.6spoo 'qC ToxsaMc.
&XX' izet8ii zi tins =pinta= viv `13c6csatov o %Tr& 665v cd)toic ge4sov, - vocyziael
cp6y/

7CCCT pESoq wiro5 %at vi Taiyafyyl si rv TwacsEctv. Tq) atirq) gcst xccciarq C11-

yepAbv 'co5 MovX66, 676) zoti p.syeiXou flirpou. Oavo6a7Ic86 tiarspov


yovaDtb; cdyro6,
&7qX0sv ei vv IlstpointoXtv, &mot) zci) 1718 vuis(Oi
v Ouyazgpct 'cob" eflye16voc
Tpou6icnvii, Zcs
itxuarnsbc a6p,6ouXoc
Ainozpizopoc. Tq) grit 1722 St' intaccoEccq aino5 icmariley)
'Axs8111..M T-1)c 11stpoinc6Xvoq
TiXoc, rfl 21 Tor) A6-

yoazot) Tot) 1723 gTouc xxt 49 kst rCc* cy'yco5 Tv 6Eav v.s74X.X14ev
oryto
eiwv TfIC Toupzosilc, flepatAc, 'Apa6twilc, (EXX.fpcx, rijc
evp `Ankilg, ZXccuo114oXacctiM; 1mi FaXXosfic Stockizroo. CHIts/ea./I aztvAsca 6noti
6X s
cv eIcssopfxv, 4:1)tXoaoFfav zat MccOlp.arcx-ip Tv gzapa vet aoyxpEv-tizat
To xxXXvc6pouq
cmcpo tor) mapoil zou. iAt.6)071 vi 6vop.cco0fi zat ItiXoc v
AxmalitEx vtv intanzubv

7cspi Tbv 66vwcov airco5 ellysp.aw zo5 Twpabto5 Kataxposo Kpizot)c.


Ti v &yxtvoM a.toti 7covt, .cem s6priaTic aitopiSlv nap& noXXoic csoyypcy,ostiatv, 6)1m6etq tyrypttimct, cq) 6votmColLivto `EXXtptz6v eixspov. Torrou Xotacbv
cco zai iv cq
TO t) &pazot) auyypwficoc t Itspi vtiiv
v cfl BXREq KavymtouCipti)Y %Mt Bpapto6ivcov
carril itstsyXoyczEa071 eiq Tip
7COVIilleCCLOY auveypicp1 sk IL 0 k 8Ce ubstv atikszrov, zat
ye( '6
(Pwaatzlv, %xi ie axsEy-fic niXtv et; Tip repp.xvoolv. Toko.s6pcbv a ayW,
To5 BepoXEvot)

iletapipco %xi el; sip iancip [Lac alskv StaXixtov, iva p xccIvomtv at -ktzspot, axo6ovsvstSog toti 76&XXoysvtv ctlit.spa., ti) yip &yvosiv cc-ktizspa atax6v71

'CSC

you;

Lcbv volitCamt.

CO Fvpyto Iorivvou Zaapct, 6

cect.a.te6.

Catre cititor,

Printre alti scriitori de seama ai acestui veac a fost i Dimitrie Cantemir, Domnul Moldovei. Acesta, prin vrednicia lui i aplecarea catre stiinte
prin scrierile sale erudite, s'a facut cunoscut in toata Europa. El era flul
lui Constantin Cantemir, Domnul Moldovei si s'a nascut in anul 1673 in Moldova. La varsta de U. ani a fost trimes za,log la C,onstantinopol, unde a stat
sapte ani. In 1700 s'a casatorit cu Casandra, fiica lui erban Catacuzino,
fostul Domn al Tarii-Romanesti i dup, aceasta a petrecut iarai la Constantinopol alti 10 ani. In anul 1.711 i-a urmat lui Nicolae Mavrocordat in
Domnia Moldovei. and s'a suit pe tron, a vrut sa libereze Moldova de ju-

www.dacoromanica.ro

INTIMPLItRILE CANTACUZINILOR st BRINCOVENTLOR, 1795

270

gul Otomanilor; astfel, In acelasi an, a tinut corespondenta pe ascuns cu


Imparatul Petru al Rusiei, dar flindcA treburile de atunci ale Rusiei nu
rnergeau cum trebue, a fost nevoit s fugA din tara lui si s meargA In
Rusia. In acelasi an a fost pus Principe de Moldlau, de marele Petru. Murindu-i, mai apoi, nevasta, a plecat la Petersburg, unde, In anul 1718 s'a
cAstorit cu fata Printului Trubetcoi, cAnd a devenit si consilier secret al
ImpAratului. In anul 1722, sub conducerea sa, s'a fntemeiat Academia din
Petersburg si, In sfArsit, la 21 August 1723 si In al 49-lea an al vietii sale,
s'a savArsit din vieatd. Era cunoscAtor al limbii turcesti, persane, arabe,
moldovenesti si frantuzesti.
eline, a limbii noastre populare, a celei
slave;

Marea lui sArguintA, care 1-a purtat spre Istorie, Filosofie si MatematicA, ha

fcut s'a fie pus alaturi de cei mai de seam. inva(ati ai vremii sale; s'a
fnvrednicit sa fie numit si membru al Academiei de stiinte din Berlin si, in
preajma mortii sale, Principe al Imperiului Rornan. Operele <datorite> patrunderii lui, le gasesti <pomenite> ici si colo la multi autori, ca si In scrierea noastrA numitA Teatrul Elenic". Lucrarea acestui excelent scriitor despre
Cantacuzinii si BrAncovenii din Tara-RomneascA, s'a scris In limba mol-

doveneascA si din aceasta s'a tradus in ruseste si din aceasta iarAsi In


nemteste. Pe aceasta gAsind-o eu, am vrut s'o transpun In limba noastrA
simplA, ca s'A nu se minuneze ai nostri auzind dela altii faptele a lor nostri,
flindcA a nu cunoaste faptele a lor nostri se socoteste ca o rusine si ocara
pentru neamul nostru.
George al lui loan Zaviras din Siatiste.
0 copie manuscrisii, fcut direct dup cartea tiparit, se aria In Biblioteca Academiei RomAne, ms. grecesc, nr. 68 (C. Litzica, Catalogul manusrriptelor grecesti (din Biblioteca Academiei Romdne), Bucuresti 1909, p. 19. Traducerea greceasc a lui G. I. Zavira
a fost tradus In romneste de G. Sien, Operele Principelui D. Cantemir tipilrite de Soc.
Academica Romflnet, Euenimentde Cantaruzinilor fi Brdncomnilor, Buc. 1878, tomul V.

Bucuresti: Biblioteca Institutului de Istoria universala N. lorga".

591. Mulct ,si pildele lui Esop, Sibiu 1795.


....

RhAlkil I HA IAAALa up* .iikininTLRA I ve-GCOU, I ilicsm 4.1,764duil


WkpliTE, I 4

311MM nrk ASMHIIATSA8r1 Mil I nfl-k.+119v11ATSA811 4111441'.

iia Aotlin, 1

wil

ISS

CAOCOSiH1IRt

A..AT%

TIP-

I troPARflGaG

4111011V4TSAEA Kirkleciaari l'Ssionlil

"S

T6T hp-

AvkanSil.

4 Gfifilli, AA

111913/3 BT, imirgi:

In Bibl. rom. veche, II, p. 376, numai citatti.


In-80 mic,, 1 foae (gravur6) 62 foi nenumerotate; sunt numerolate, jos, numai caetele, din 8 foi flecare, ti, flii, fle..., E2, Rii,.. petnii la 6.
In rata titlului e gravura In metale cu inscriptia: EMI% Bacoorasopewb, odic& Esop
creatorul, reprezentAnd pe Esop povestind, iar animalele ascult inmiirmurite.
Tiparul negru. PLI,nti la f. 24 incl. remdurile sunt mai dese, ate 35 pe paging., In

restul artii ate 25.

Verso titlului alb. Pag. 2-3 o predoslovie. Dela f. 3-28: Artarea chipuluI luI
si vieata; dela f. 29 pn la sfrsit: Pildele lui Esop. Ce au grit pentru tot flIul de
dobitoace si pentru pasen i zburtoare. Sunt 111 pilde, fiecare flind urmat de talcul ei.

www.dacoromanica.ro

AMFILOHIE HOTINIUL, DE OBSTE GIIEOGRAFIE, 1795

Predoslovia:

271

Esopira, adec:

ViTata preanteleptulul i minunatuluI Esop, carele au fost de neamul


lui Fraile, din tara franceasa lar virata i petrecerea lur de folos raste ca
s5, o ardtdm
pre limba noastrd cea de moie rumdneascd, ca sh poatd

ntelege totI pre rnd de amdruntul, precum au fost i cdte ispite i nevoI
marr au petrecut i ce felrurI de lucrurr minunate au fdcut.
Firea i flrul tuturor lucrurilor care sant fntru oamenr cercetate
aflate de oameniI ce l vechT i InteleptI, a*ijderea i pentru Inteleptul Esop
deprinzand dascalii ce bunI i uniI dela altir fnvdtand invdtdtura lui, apucdndu-o ca pre un odor scump i tiindu-o. Iatd cd s'au mnat vrmea de
sh istovte i pnd asaz' pela toti unde s afl Typografil wzate de Dascala' ce l ale*I, la GrecI, la Latin, la Sdrbl i la Nemtr. S afl i istorila
luI Esop scrisd sau typdritd, cu vil* i pildele lur. Cd cu adevdrat sant
invldturile luI de mare folos celor ce iubesc Invdtatura i sd nevoesc a II
inteleptl i pricepuff. C, macar cd era el pagan i fnchindtorr (sic) de idoll,
cd fncii, nu stralucise darul lur D(u)mnezeu pre lume, fiind cu mullf atar mainainte de venirea luI Is. Hs. In trup, cdcl pe acle vremI era toata lumea
funpiedecat5, de f4615,unea diavoluluI i s5, fnchina idolilor mdcar pre multe
locurI pomente Istorfia de D(u)mnezer elinetI: de Apolon, de Dila, de Zevs,
de Ermis, de Aris, de Cron *i de altiI mulff, cum sd fle fost grdind i rdspun-

znd; dard acra o putem crde cum s'au fost sleOuind diTavolul fost fn0,1dnd
Inteacei idolf i au fost rAspunzand i au fost fcnd Indmnaturr de s'au
fost frWdland ticdloOl oamenI 0. au fost zicAnd c sAnt DumnezeIi s'au fost
fnchindnd lor.
Ins5, pentru Inteleptul Esop treburate s povestim cd fnvtdtura luI

Intelepciunea Id, n'a fost dela niscarl dasealI fnvtatd, ci numar din darul
luT D(u)mnezeu i atdta ajunsse, de au fntrecut pre totI (lascar ce era pre
vremile aclea i pre totI filosoiff cu fnteleptunea luI. C cuvdntele lur ce grla,

nu era din niscarl scripturl vechl, mai de demult luate, Cl Cu mintea luI
cu basnele lur, toatd firea omulur o socotira i la sine o trdgea i niel' un
Dascal de pre acle vreml nu putea s stea fmprotiva luY cu cuvntul, cAci cuvintele lul era tot cu pilde, spre pasen, spre dobitoacele (sic) campulul

spre alte poveA precum aratd pre fnteles mai nainte la pildele lur, carele
pre multI intorcea spre folos *I cine fl asculta, scpa de mari nevoI i din
cumpene de moarte. Pentruca nu numaI cu cuvantul tocmfia virata oamenilor, ci mai vArtos cu lucrul l cu fndreptatea. Sfritul Predoslovier.
N. Cartojan, Carfile populare in literatura romdneasca, II, Bucuresti 1938, p. 262, 266

si plana IX (titlul).

Bucuresti : Biblioteca Prof. N. Ionescu, fost director la liceul Matei Basarab.

594. Amfilohie Hotiniul, De obsIte Gheografie, dupd Buffier, Ia.$1 1795.


Descrierea ei In Bibi, rom. veche, II, p. 378-379. Opera este compilatie dupd editia
italiand a Geografiei universale a lui P. Claudio Buffier, din 1775, Cu titlul urmtitor:
Geografia Universale del P. Buffier. Edizione prima Romana aumentata, corecetta e
ridotta in miglior forma. Con nuovo trattato della sfera, e d'una dissertatione sopra l'origine e progresso della Geografia dal P. Francesco Jacquier. In Roma MDCCLXXV. A
spese di Venanzio Monaldini Mercante di Libri.

www.dacoromanica.ro

AMFILOHIE HOTINIUL, DE OBVE GHEOGRAFIE, 1795

272

Comparatii de texte i bibliografle complet', v. Claudio Isopescu, It vescovo Amfilohie


Hotiniut e l'Italia, Roma 1933, p. 18-36, extras din L'Europa Orientate, fac. IX X (1938).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romnne.

596. Amfilohie Hotiniul, Elemente arithmetice, 14 1795.


Ilie I. Popa, Le modle italien d'un ancien trait romain d' Arithmtigue, in Arche ion,
XXI (1938), p. 69-73 dovedeste c Amfilohie Hotiniul a avut ca model cartea Elenzenti
Aritmetici a lui P. Alessandro Conti, tiptirit, lilted In 1730; Mat dovezi, Pr. V. Urscescu,
Aritmelica Vladicai Amfilohie..., In Biserica ortodoxa romana, 44 (1926), p. 20-23 socotete
ca izvor aritmetica greceasc a lui Manuil Glinzoniu.

598. Gh.

incai, Alfavit sau Buceavnes, Blaj 1976.

Latine0e, nernte0e,

ungure0e i romne0e.
La descrierea din Bibl. rom. veche, II, p, 384 adaoga urmtoarea informatie bibliograficii.: Dr. Onisifor Ghibu, Din istoria Weraturii didactic romeinefti. I. Bucoavnele, tn
Anal. Acad. Rom., lit., s. II, t. XXXVIII (1915-1916), p. 73-77 (comparatie cu Bucoavnele
din 1781 si 1783).
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

Bucoavnei , Buda 1796.

Romane0e i nemte0e.

Descristi In Bibl. rom. veche, II, p, 300-392. Academia nu are exemplar. Retiptirirea Bucoavnei oficiale germano-rometne, tiprit. la 1783 In Sibiu, tipografla lui M.
Hochmeister. Dr. O. Ghibu, Din ist. lit. didactice romanefti. I, in Anal. Arad. Rom., lit.
s. H, t. XXXVIII (1915-1916), p. 79.

Bucoavnet, Sibiu 1797.

Ed. II-a.

Editia I-a n'a aparut la Sibiu 1795, cura se afirmii. in Bibl. rom. veche, H, p. 393 si
374, ci la 1788 (v. nr. 519). Asemtinarea intre ed. 1788 .9,i 1797 este mai mare In parlen a
doua a Bucoavnei, unde sunt reproduse aceleai povestiri: Pruncul cel mic, Runt cel mic,
Gazda lotrilor, Tot ce este peste milsurii, nu este siinatos, etc.

Dr. O. Ghibu, op. cit., Anal. Acad. Rom., lit., s. II, t. XXXVIII (1915-1916), p. 78 (nota 1).

Bucureti: Biblioteca Academiei Roman.

613. 'Ceuta, Const., Noua Pedagogie, Viena 1797.

Aromne0e.

Descris. in Bibl. rom. veche, II, p. 398-403.


Ca bibliografie adaoga, Th. Capidan, Aromanii. Dialectut aroman. Studiu lingvistic,
Bucuresti 1932 (Acad. Rom., Studii i cercettiri, XX), p. 61-65.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne.

616. loan Molnar, Retorica, Buda 1798.


I. Lupas, Doctorul loan Piauriu-ilfolnar. Vieala $i opera lui. in Anal. Acad. Rom.,

ist., s. III, t. XXI (1939), p. 671: reproduce fragmente din prefata; In Intregime este repro-

dusa in Bibl. rom. veche, II, p. 403-404.


Bucureti: Biblioteca Academiei Romane.

618. Giulio Cesare Croce, Bertoldo i Bertoldino, Sibiu 1799.


Ca bibliografie, v. N. Cartojan, Carlite populare in literatura ronulneasca, II, Bucuresti 1038, p. 364-383 (bibliografle completa).
Bucure,ti: Biblioteca Academiei RomAne.

www.dacoromanica.ro

SECOLUL XIX
626. BUDA, Istorie universal?, trad. de I. Molnar, Buda 1800.
Descrierea in Bibl. rom. veche, II, p. 417-418. N. lorga In Revista istoricd, VI (1020),

128 a artat c. originalul a apdrut in noud volume mrunte, la Paris, fa 1772-03


sub titlul Elments d'histoire gnrale, ancienne el moderne. Molnar a tradus, frisd, dupd o
versiune german, din 1793 (cf. N. Iorga, Cea dintdi istorie universald lipetrild in Transitp.

vania, In Anal. Acad. Rom., ist., s. III, t. IV (1925), p. 381). I. Lupas, Doctoral kan
Pivariu Molnar, In Anal. Arad. Rom., ist., s. III, t. XXI (1939), p, 671-073.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

Gheorghe R. Goloscu, Atlas de tabele geograrice, Viena 1800.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne, Sectia stampe, Willi III, 337.

643. Acatistul ,ci, Paraclisul sf. Crud, Sibiu 1802.


Gravura dela p. 8-a liminard, semnalat cu prilejul descrierii (Bibl, rom. veche, II,
p. 432 433), este lucre t In apd tare, singura de acest fel In crtile romnesti vechi, care
de cele mai multe ori intrebuintau xilogravura.
Rucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

Dosithei Obradovici, Sfaturile a intelejrii cei ilinatoase, trad. de D.


Tichindeal, Buda 1802.
Descrierea fcutii in Bibl. rom. veche, II, p. 435-438 trebue fndreptatd, In ce priveste
paginatia: ex. complet are XVI X108 pag.
I. Rosu in Societatea de maine, I (1925), p. 478.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.

illineiu mare, Buda 1804-5.


Biblioteca Academiei Romdne nici acum n'are exemplare.,Pentru exemplare la bisericele din Boldur, Glimboca, Marul, Teregova In Banat, vezi Diaconul Nicolae M. Popescu,

Prin Banatul Timiparii in vara anului 1809, Bucuresti 1919, p. 77.

M. Nenstdter, Ultuirea virsatului de vaai, Sibiu 1804.


La tillul reprodus In Bibl. 7'0M. veche, II, p. 450 adaogd: tradusit din nemteste, tipdrit si trimeasd ca foae volantd, de care Guvernul Ardealului, sub nr. 8318/1804.
In-60, 03 pagini.
Ioseph Trausch, Schiftsteller Lexikon, Ill, p. 19.
vechi, p. 23.

Dr. A. Veress, Matadi rom.


35

2201

www.dacoromanica.ro

274

GR. OBRADOVICI, ARITMETICX, 1805

Gr. Obradovici, Aritmetica, Buda 1805.


Exemplarul descris in Bibl. ram. meche, II, p. 461-402 din Biblioteca V. A. Urechia
din Galati, acum este in Biblioteca Academiei Romane (copie fotogratica).

Octoihul cel mic, Brwv 1805.


116/16 I GMT l'afiGNPH, j

chis

I MKTOHXX/I I 116/1 MHK. I 41Iottlir1t icti I uo-

Ati)C1A1E l'AXCSIMAWN KS GR-kiTliAHME

Wfi liOr01110,4,41111fAE AliV.

1)111'110T KS

KIFATSMAAASMH1ISi1 KvpiS I KOHGTMIT1111 KOMI. I HP111110g I 4 upiigenir1AT4


Tvuorpti4siE. ,A,E ItvAuti (1)00.1,01K X04s4T I 1805.
I

In-80 mic, 1 foae


-F 198 pag. Pe verso titlului, in xilogravurd, icoana Sf.
Treimi, semnata: .1800 A: 0:". In fruntea textului gravura Inalt,arii MAntuitorului.
Dr. Veress, A., Erdly-s magyarorsztigi rgi oldh lciingvek s nyondatvnyok ( 154i 1808),
Cluj 1910, p. 93. I. Rosu in Sorietalea de mdine, 11 (1925), p.42, greseste datandu-1 din 1806.

Cluj-Sibiu: Biblioteca Universittii (fondul Gr. Cret.u).


Braila: Biblioteca Prof. N. Tane.

688. Teofilact, Talcuire la cele ludo, evanghelii, Iasi 1805.


Numerotatia, gresit artat in Bibl, rum. veche, II, p 466-471, sa se fndrepte astfel:
in-folio, 6 foi nenum. -I- 388 pag. 3 foi nenum. (vials ev. Luca) -F 708 pag. (Inteunele
exemplare este gresitd, Incept-1nd cu p. 705).
I. Bow in Societatea de mdine, I (1924), p. 478.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.
Ceirticica

care cuiffinde multe lucruri spa fofos, trad. de Gavril

Vinetchi, (Bucuresti) 1806.


Editia a II-a n'a apdrut in 1826 (cum gresit arata Bibl. 7'0711. verhe, H, p. 476-477),
ci in 1825, cf. I. Bianu, Dan Simonescu, Bibl, rum. veche, t. III, f. IIIVIII, Buc. 1936,
p. 489, nr. 1236.
Pentru corectarea greselilor altor bibliografi si cercetittori,precum si pentru raspdndirea cdrtii, v. I. C. Cazan, 7'exte de folklur medical, in Cercetari iterare, II (1936),p. 63 68.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

Ceaslov, Bra.sov 1806.


Exemplarul descris in Bibl, rom. verhe,
este acum in Biblioteca Academiei Romdne

II,

p. 477-478, fost al lui D. A. Sturdza,

695. Samnil Klein (Mien), Istoria Roma nilor, Buda 1806-1807.


Descrierea In Bibl. rom. veche, II, p. 179-481.

Exemplarul ce avem are 3 foi nepag.+ 72 pag. 3 foi nepag., acestea din urrnd
necunoscute Bibl. rom. vechi. Ele cuprind, sub titlul care care pilde", urmdtoarele:

Despre un preot, Despre un episcop i despre un preot, Despre un tist


Cdtanesc, Despre dol oanieni negutatorl, Despre un preot i despre poporan
al su, Despre oarecarl' oaspetI, Despre un Impiirat i despre trer
Pe ultima paginti: insemnarea cdrtilor care se afld, de vAndut In craasca Typografie" (lista nu e terminatii).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

www.dacoromanica.ro

$AMUELIS

SA MUE LIS KLEIN

NO,NASTERLI SS. TRINITATIS REG. FuNDAT. RALAsFALVEN


ISIS IN TRANSILv. HIERomONACHI, EPISGoPATUS FOGARASIENSIS CONSIST. ADSESSORIs , ET TIPOG. REGIE UNIv.

MoNASTERII SS. rRINITATIS REG. FUNDAT. RALASFALVEN.


&IS IN TRANSILv. HIEROMONACHC, EPISCOPATus FOCARA.
SIENSIS CONSIST. ADSESSORIS , ET TyPOG. REGIE UNIV.

HUNG. CENSOR'S , ET CORRECTORIS.

HUNG. CENSORIS , ET CORRECTOR'S

DICTIONARIUM

DICTIONARIUM

LATINO- VALACHICO- GERMANICO-

VALACHICO- LATINO- 'GERMANIC.


HUN G A R IC UM,

HUN GARIC UM,


N

IN

GENERE SUO NOVISSIMUM

ET USUI CUJUS-

GENERE SUO NOVISSIMUM , ET USUI CUJUS-

MEET ACCOMMODATUM.

LIBET ACCOMMODATUM.

Ea
'

*.:.1111

,V1112,11:11111prIlrIPINNtio....2111

.c-ecrfffE

nse.

BUD4E,

BUD AE,
-

?Tine, ST SumT1BUS TTPOGR.


1

REGIAE

UNIV. HUSGANICAlli

TY PIS

, ET St/ASTI/I. TY POCR. RECIAE UNIV. HUNG ARIC4S.

8 o 6.

8 D 6.

46. S. Klein (Mieu), Proepeet pentru Dicfionarul


Titlul.

latin-romem-german-ungureee, Buda 1806.

www.dacoromanica.ro

47. S. Klein (Mieu,, Proepect pentru Dictionarul


Titlul.

roman-latin-german-unquresc, Buda 1806.

276

PROSPECT PENTRU DICTIONARUL..., 1806

696. Samuil Klein (Miau), Prospect pentru Dictionarul latin-roman-germanunguresc, Buda 1806.
Din niste Insemndri i fotografii ramase dela Ion Bianu (nu arata de undo le-a
procurat), se poate completa descrierea din Bibl. rom. veche, II, p. 481-482, fcuta numai
pe temeiul cercetrilor lui N. Iorga, Isl. lit. rom. in secolul al XVIII-lea, vol. II, Buc. 1901,
p. 174 si 285 (nimic In plus In N. Iorga, Ist. lit. romdnesti, vol. III, partea fntaia, Bucuresti
1933, ed. II, p. 179 180 si 289).
Intentia lui S. Micu a fost ceea ce nu s'a stiut pana acum de a publica 2 dictionare si de aceia a scos 2 prospecte: Dictionarium latino-valachico-germanico-hungaricum
(v. facs nr. 46, cu titlul) i Dictionarium valachico-latino-germanico-hungaricum (facs. nr.
47, Cu titlul).

In-8, 8 pagini, din care am vazut, In fotografii, numai titlurile i pag. 1-2 din

partea lexicografica.
Intre titlu i parea lexicografica este scrisa pe 2 coloane, in stanga nemteste, in
dreapta romaneste, acea Ankilndigung. 40111,THHH,Spe.

transcrisa in Bibliografie, vol. II, p 4S2.

Urmeaza, tot pe 2 coloane, nemteste In stanga i romanete In dreapta, sub titlul:


Pr. kiinigl. Ungarischen Universildts-Buchdrucicerey Zu Ofen, lista localitatilor i persoanelor care au legaturi cu desfacerea tipariturilor Universitatii ungare (alte persoane deca cele aratate In Bibliografie, II, p. 481).
Pe ultima pagina dinainlea prospectului lexicografic avem Catalogul cartilor ce sunt
de vanzare fn Institutul regal ungar de pe langa, Universitate. Dintre cartile cunoscute,
semnalam pe cele care au In Bibl. ron. veche, nr. 087, 698, 701 si 705.
Necunoscuta Bibliografiei noastre este numai:
Istoria Bibliceasca. in 8. (3 kr. Einleitung in die biblische Geschichte. 8. 1S06. G xr.".
Trecand la partea lexicografica, observam ca pe cele 2 pagini din Dictionari nu valachlco-latino-germanico-hungaricum (v. facs. nr. 48 si 40) sunt studiate cuvintele:
fi, 1IT, AsiiTE0, flEffm, As*, &Sp,
rSpki, astipEcK, ?tic,
ihnsikaT, IICM, fIKOA-k, &ono, flICJA*W11, iIKOA01111i, fiEJ6,
ilKORipEAUMIT, iIKOMPHOE, fliconFonwi i ilaompeT.

Pentru prospectul latino-valachico-germanico-hungaricum (v. facs. nr. 50 si nr. 51),


urmatoarele cuvinte:

A, ab, abs, Abacium, Abactio, Abactor, Abactus (adj.), Abactus (subst.),


Abaculus, Abacus, Abalienatio, Abalieno, Abamita,+Abannatio,Abannitus,
Abarceo, Abavia, Abavunculus, Abavus, Abax, Abbas, Abbatia, Abbatissa,
Abbrevio, Abdicatio i Abdico.
Se s,ttie ca acest dictionar, incepui de S. Mien, a fosi continua.t de V. Kolosy, I. Corneli, Part.' Nlaior, loan Theodorovici, Alecsandru Teodori i tiparit la Buda, In 1825, sub
titlul Lesicon ... (v. Bibl. rout. veche, III, nr. 121.0).
Ovid Densusianu, Literatura rontina nualerna, vol I, Buc. 1020, p. 50-60 (cu biblio-

graile) G. Pascu, Istoriea literaturii rontine din seculut XVIII, vol. III, lai 1027, p. 34.

Dr. A. Veress, Bibliagrafia ronuata-ungara, vol. II, Buc. 1031, p. 151, nr. 040,
(Acad. Rom. nu are exemplar original, cum spune Veress).
Bucureli: Biblioteca Academiei Romane (copie scrisa Cu mana cate 3 pagini din
fiecare versiune, fotogratiate)

699. Evanghelie, Sibiu 1806.


04siiTa
pliT% :

11111
tvidifSEACKt1 6Vii1111611IG, JJ 4Tp8 AtliCTARill
SILIfilf 110* A8MHIITSA811,
III" RA 4.11'1011,ATSASIII 4e-alikr

EAR J Tt^11%-

Ka:0 SA Aewfiwk. I KS cAoRoaievia 'L KHBHC'I'iSS


rpa*ia
firr. I 1806.
I

www.dacoromanica.ro

IlQHIT Awl

1)PilllitliGi

TVRO-

).
//bur

Vapor

halitos

exhalatio.

Zer Onft
, tampf, Zroben.
n
Ab
iMirk/N%, ?ureata
') Goz , Para.

DICTIONAR1UM

, )

as, are Item


v-apore adficio. Vinflen, auWinien, item anhailcben.
GOL610k, kigilbm , itein Gozit kihozorn ,

ilafack. Abaresc. Vaporo , exhalo

VALACHICO-LATINO-GER MAN ICO-HUNG A R 'CUM.

v6fZem.
AK,

A.

efl prima litera in Alphabet, in numris figniBeat unitatem. Prfeponitur verbis infinitis , ut
fdce ;facere. Prxpoantur numeris ordinariis., ut
a treilca , tertius. Eft nota genitivi casus , ut a
Dornnului , Domini. Item additur verbis futuris
loco vd , ut a fdce, pro vd fdce , faciet.
ftLiT. Abdt , ere, tut. Deflect , adpello propello,
diverto in sensu activo fertreibcn, tveatreiben,
fel)ren ; hom ztim , magaint61 elnzm. Eltrek , kitrek. v. g. Abdtel Id mine, diverte
deflecte ilium ad me. Abdtel 'dcld mine , avertas
illum a me.
In tertia persona sin4ulari impersonaliter suml
plum cum dativo significat incidere v. g. ce tzdu
abatut fe fdci aceafid? Quid tibi iicidit, Ut Lacias
hoe?
iff bit eingefallen, bamit bu e tbun fart?
Mi jOtt efzedbe , hogy ezt tseleldzed ?
M% asrr, , me abdt , cum prcepositione M sigert
ficat deflect, divert.
; cu na prepositione
divert() ab. T.IbArlyn , tve9gekn. Kiterek.
iltirrEpE. Abdtere Diversio,digressio. Za6 213eggeben,
21bgeben , ginfebr en. Elmens , Eltvozds
E ltrites , Megfkllds.
Abiea. Vix. Staum , fcbier. Alig , -nehezen.
,
Abros ( cpodvA AI nv(% , ri,,Ati5vr$4%) Mensale , mappa Ee. f. Zci, Zifdpiult, bit
Abrofz.

Alt Ac

Ab

fece.

AwV

A0. Acus ,

Cis ,

Zie Rabef. T.

Acdr
A,,,gap , 66:Tn) Tametsi, quamakr.
vis. JDOgfrid), obfdoon.
Noha'ACartis , i , m. Qitie
AK% 1-1WL. Acaritza (K%nS'wf)

at,Ecbabe, slut gRaufebOrn. Viafzban term


igen kitsiny Freg , BOr alatt vifzkettet Serke.
L.:wrap. Acatdie,, ideo. aieo talis , valde. Go treit,
f fe, fu gar. Ugy , annyira.
Acatz. Appendo, suspendo. /tufbentenb (eon,
haw , gebenft trerben, auff)enfo. FiIggk, fel-

ft4efttcm , feltfzem.Appeqo sus-rgnsio onis ,


Aca-ize,

iiNvppe.

ber 9.inbang., bie Wtifoenfung. higgs, Felfuggefzts,


Feltves.
Acatzdt , a. Appensus, suspensus , a,
hwAtoT ,
um. itufgef)entt , pagethingt, aufgerVagen. Ftiggiitt,
fel fligge rite t e t t.

Acinu , vide

, illic ,

AA cco floea))

illuc. Zorr. Ott , amott.

oo) Aoolexhi) Ibidem.


1)

, acum.
?r,n

den

biefen

.Vrt.

) ilcoloshi) agyan ott.

.elcota

IV1.gna acus,

incti

groOe 9110;93aDet

Nagy To.
)

Protecti,o, onis, L

te-

,1711:0.1clifMANT ).Acoporement) gumen, is, n. ZIr 93e,


)Aeoperire ) IA:Opting, au& eitie 1)ecte.

) Oltalona , Takargatas.

Acopesrtsgst. Tect'uin , i, n.
Hazheja , Taka:r6dz.
Aroperit, a. Te-ctus protectus,
,
coopertus , a , um. Q3ebec1t, beIctilot, sugardi.
oltalmazott , befedezett , fedett , takargatott.

48-49. S. Klein (Mien), Pagint din Prospect pentru'Dietionarul ronidn-iatin-german-ungterese, Buda 1806.

www.dacoromanica.ro

278

EVA NGHELIE, 1808

In-folio, 178 foi.

I. Bianu i N. Hodo, Bibl. rom. veche, H, p. 485 mentioneazit cartea NM, et, o fi
vzut. Academia Rorrand nu are nici acum exemplare.
AI. David, Contribufiuni la Bibliografia romaneasca veche, in Luminatorul, Revista
bisericii din Basarabia, 67 (1034), p. 788, nr. 20.D. Balaur, Bisericl in Moldova de Rasarit.
Cdrii romdnesti de slujba bisericeasca, In Biserica ortodoxa romana, 52 (1934),

Dr. Gh. Bran,

articolul citat din Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935 toti troj aratii intinsa
r.spandire a cartii pe la bisericele comunelor din Basarabia i Maramure.

inoai, Poudtuire cttrcl economia de cdmp, Buda 1806.

Gh.

In Bibl. rom. veche, II, p. 486 este descrisd cartea, dar autorii nu-i arat autorul;
de altfel, numele lui nu este pomenit in titlul dirtii. S. Pucariu in Dacorornania, I (1921),
p. 348, contrar prerii lui N. Iorga, care sustine pe P. Maior ea autor, dovedWe ea autorul este Gh. incai. Argumentele: numeroase asemndri intro limba i stilhl Povatuirei
Cronica lui; observatii asemntoare cu privire la unele cuvinte; amintirea In 2 locuri
a .Grofului Va" (Contele Daniil Vass, in casa cdruia a stat incai mult timp, ea profesor
al copiilor Contelui).
Bucureti: Biblioteca Academiei Romano,

Psaltire, Bucure%i 1806.


iliiirlf1P1i Ilpop6KSA7 iiii 4witpAT8n8i1 I AA
I

pliTh

IMAKTA

ASMHHATSali A6mA,

IllYk

fli1610(H)AP*VtirhiHT goigca
G4SHU,10 MI6

41'peleCTA1111 tiII TI(111%-

16 KOHG11(11)Till
KS EAAPOCAOKillidi
T64T% KTIATSAild Ihrk
11141114MISA 408 Kl[ph AoGleati Lirrpollomr :1 TAT1%

*TO .iTAli% AGM/lit

4G4sfrr8 Illirrponom AA FISA AMA X. hiaiS.


I

Ga8 TyIns

Ae j GrrailliS Tvii

In-40, de 8 + 233 foi, numai acestea din urma numerotate. Gravura care incadreaza
titlul este semnat,
Pe verso titlului se afl stema amndoror trilor, imitata dupa cea din Liturghia
dela Bucureti din 1747 ( Bibl., II, p. 18) i versuri asupra stemei in onoarea lui Constantin
Ipsilanti, imitate dupa cele din Molitvenicul dela Bucureti din 1794, dedicate lui Alexandru
Moruzi (II, p. 366).

Prefata este opera Episcopului de Rmnic, Chesarie, dar reprodus, dupa Psallirea
dele Rmnic din 1770 (Bibl., II, p. 244-245, nr. 423), ea i versurile dela sfrit, care sunt
iselite, aci, de:

Popa loan Duh(o)vnic Sf(i)nteI Mitr. Diorthositorlu, Craioveanul".


In fata textului gravura lui David semnata .1694 lw M. K.", cunoscuta din mai
multe carti (v. vol. I, facs. nr. 139 i explicatiile dela pag. 411).
1. Row in Societalea de mciine, II (1925), p. 42.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romne.
Biblioteca Inginer Flaviu D. Baldovin, cunoscut bibliofll din Bucureti.

Psaltire, Sibiu 1806.


fillop6KtinthiI WIsi

46110ITS1811 1 AdRHA, 1 TirlrhpflT%

Ilp:k A8MHHATIS4SA, tiiii 1101 4H114IVITSA8II .iarkpAT I(13 611111,11GKXG

Giisift,

Tviiorpa*ia

Agri

rlil

SAMAI

Akciafia-B.

'WAHL' BAirr. 11806.

In Bibl. rom. veche, II, p. 488 doar semnalatd, dup N. Iorga.


In-120, 288 pagini. Tipar
negru, 28 rnduri pe pagina. Pe -verso titiului (p. 2). o gravura infatind pe ikilKIIAY Ill'OPOtth

www.dacoromanica.ro

Ab Ab

-s

i.APIN
fAbannatio , onis , f. ovtrw.4, 4ToiN
Surguntre intrun an din Pdtrie. Pie 23er,

DICTIONARIUM

bantling auf can Tatar. Efztendeig VaISzmkivets;

LATINO VALACHICO-GERMANICO-HUNGARICUM.

fAbannitus , a , um. ,r-.(114, wAtilt riTpi'i cVprg MIT 'A !noun antlin pdtrie surgunit , a. 421ur rin

aabt verwirfen,Derbannt. Erztendeic, fzmkivettetett.

Abarceo., es

A.

A
,

ab, abs. #4xtAa,uii. Deld, dire. non. Tl,

tl,

Abacium , ii, n. IVImW14% ni Ka"frk c%

40114131

Cl+A%

Gonire , mrendre cu Jila; Di/it:4re.

91Sestreiben, 2113esjagen.

gets.

Elnzs

Hajts

Abaetor,, oris , m. ( Apul. ) mativrpto' At


Cl4f1Wr0.91 AE MITE.

3.W-

vdS
Elkerlit,'171.

Mtenatdriu de vite ; Furatdriu

devite.
in 2:11egtreiber 3. 23. be 93iebe; , befonberS
ber ba5 Bic() biebtfcber metre tvestreibt, ein Zieb;Dieb.

Hajt6 , Marhaliajt , Marhalop6.


Abactus , a, um ( Cic. ) FouFvr,AVINWIT2 z. Gont,
Judult , a, Tgeggejast , iveggetrieben. Elhajtatutt ,
elilzetett.
Abactus , i)s , m. ( Plin. ) vide Abactio.
Abaculus, 1, ni. ( Phu.)
Abacus , i. m.. ( Cic. ) vide Abacium.
Abalinatio , onis-, f. ( Cie. ) if,crpAHNpe. Astralndre. Die Cfntfreinbung, PerauOerung. [lid egcn its.
Abalteno ,. as., avi , are, aturn ( Cic. )
lust rainZz. qritfr emben , neratifiern. Elidegenitern.

Abtnita, , f. (Paul.)

.1sWAVI"0.

GOIleJC,

Stramdashert tdtalui meu. Die tIrArputter b. i.

CIM/i ;

pAa. Massutza pe cdrea se ea dma; Almdriu.


gin ecbreibaifrb, greben3*Zifeb , ePiefaircb Szim-

vet& afztalotska , Pohar-fzeketske.


Abactio , onis , f. rotiri"pe , MAtia'p Kg

ere ( Fest. ) r

dudaiu. libbalten buraidOalten , verbieten. Eltiltom ,


Cizstim magamta
-Abavia , e , f. ( Caj. ) OTramo.atirk TATIAW;:i

Gopet-OTrzmowV1061. So;.a'St ranu5sh ului. be; llegro Zater3 Gdru efter. Nagy
-Apm Apjnak Nrrnye
Aban-

bit @rot Mutter ba @rofp93nterl. 'Nagy' Anydd,


Annya , th.bc1.
Abai,uneulus , j. m. (Caj. ) OiNKI'ej 43Pat-lAt
Oneida, Frdtele nithishei. Q3ruber bu no5roi,

Mutter. Mead Ann3nak Battya.


i , M. ( Cje.) OTrEMOLLIgA

TA VAIS11. Stramoshui tdtalui. Der 1.103rob.23ater. Nagy Apd,Apja,


Osd.
Abait , acis , vide Abacium.
Abbas , atis , m. INNNT6
Parinte, Avd , Arcliitneindrit. gin 901. Apdtr.
Abbatia , m, f. 11140 , sipxiamcit,Apinat. ..//vdtzic,
Archiaidndritzie. Die &Hey. ApAtursg.
Abbatissa , ee , f. firVmertau% mpi. Igutnenliza ?mire.
gulf, 91ebtiffinn. Aptzk Fcjedclem Afzrzonya.
AiThrevio , as, avi , are, alum. Garr15. Scurtft.

Abavus ,

tbfiirien. Megrviditern..
Abdicatio , onis f. ( Plin.)-

Lepa&ire de cevri.. Die gntfo'fiiing , 'Eo0afiung von etn:W.,


R3ertverfung. Megtagadris Megvets.

Abdicatio filii,( Plin. ) Lepaddre de Pitt , gutend

te ldpezi de el, cd -renal cundAti mdi midi altau


fliu. Die ZerPfuns Rind Gobnd, mean bit Zara
ibn fair (Final enh niefit mebr erfennen mill. A'
Finak Ehagadsa ,
Abdico, as , avi , are, wpm , ( Cie. ) M%

9FB11, M.'ldpad de cevd. eid) vana:ittra5 (Mogen,


vim Gate entrascn , vermerfen, cntfelicti, nirberlesen,'

51-52. S. Klein (Mico), Paglni din Proved pentru Dictionarul latin-romein-german-ungureec, Buda 1806.

www.dacoromanica.ro

IND

280

PSALTIRE, 1806

stAnd In ricioare intre 2 stAlpi inflorati. In capul p. 3 un frontispiciu, Incadrat in chenar


Ingust de flori, infatipaza pe David in mantie, rugAndu-se in genunchi.
Tabloul cu pascalia incepe (p. 264) cu anul 1805.
Bucureti : Biblioteca N. N. Beldiceanu (comunicat de d-1 Const Dinu).

707. Mihail Cantacuzino, Istoria prii-Romeine;sti, editar, cu cheltuiala


fratilor Tunusli, Viena 1806. Grecesle.
Descrierea din Bibl. rom. veche, II, p. 478-480 sa se completeze astfel : cartea in-80
mic, are VIII -1- 368 -1- 71 pagini.
Ultimele 71, pag , neobservate de autorii Bibliografiei, contin: ..ap_pro.a
11
to5 cdnoti

i Acnca, (Suplement al acestui autor, la Istoria Daciei).


Adaosul cuprinde urmatoarele capitole:

y pacpitu alg TtY itvropEav

Ilept 7Cpotr.k. (Despre zestre).


risPi xXV0VolLEaq. (Despre mostenire).

Ilept irr671; Tovant 7tat ivezsyciascin irpx-rtlituiv ct6rix. (Despre clreptul de


cautiune al femeii i despre amaneta,rea lucrurilor acesteia).
nEpi zptir.oyEas. (Despre partea de mostenitor a vaduvei).
zpozpAason. (Despre dreptul de precdere).

Uspi xasCc6i.Xow. (Despre tigani).

lIspi ie6swy ez; zpotxx. (Despre cheltueli la inzestrare).


rispi zoTapyryCicw. (Despre hotrnicie).

IlpTenttov. (Despre dobnzi).


llept 6ex(Xtauw. (Despre procuratori).
Ilept revuxtot). (Despre ghentic).
Ai auvaipsce. sZping tistae 'Pwcsatag

c ToupzEcc, cincuppacseeicsat

'Pum-

StaX6xtou. (Tratatele de pace dintre Rusia si Turcia, traduse din limba


ruseasca). In realitate, este tratatul dela Cuciucliainargi, pe care-I dateazh
1774 looMoo 10".
atxi

Manuscrisul grecesc din Bibl. Acad. Rom., din care Bibliografia 1'07/1. veche, II, p.
489 reproduce un fragment, care confirma paternitatea lui Mihai Cantacuiino asupra
acestei cArti, are nr. 916, cf. C. Litzica,, Studii f i schile greco-romdne, Bucureti 1912, p.
100-101.
Bucureti : Biblioteca Academiei RomEl,ne.

710. Acatist, Buda 1807.


Descrierea In Bibl. rom. veche, II, p. 492.

Asupra gravurilor, amestecate cele in lemn cu cele sapate cu daliita in arama, v.


G. Oprescu, Gravura in lemn ca ornament de carte ilustratd in (ante tonitine, in per ioada
1800-1807, In Viala romineascd, XXXII (1040), p. 44.
Bucureti : Biblioteca Academiei Romane.

715. Catihisis mic, Brasov 1807.


Bibt. rom. veche, H, p. 497-498 descrierea incompleta, dupa alto izvoare.
KfITHXHGiG I IRAK, I
ILp

1110+11111TI,

ca'S

I newro8 TpfBi;NNII,A

CKSpTiIT'h 11pAKOCAAKHNK11 AV1.11111(1HICAN


Flp8H11111AWfl

HIO-V1INUA

PwJwItHipi, 4k-

Mi AMA III6VHATUA INHCKOINCKSA


K410011114 AA fIHSit 1774 11,1114T8/1 GvH6A I 4TrkpliT, IBA KS 4T14Hp4 aprItlINCIK6116/16H,
11/61Tp0110ANITSASA TI/1114HT.
K8T1%,

www.dacoromanica.ro

281

VASILIE AARON, VERSURI VESELITOARE, 1807

IS TAT'it KfATSAAd AdVkAtvp

zispAnoinwp

KOIIGT. wii

Honig. I 4

IGDI-11111

nlilikunerIATA Tvnorp#IE Ann 1 RHIIIIOR 11807.


In-8 mic, i foae (titlul) 108 pagini.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane.

716. Ceaslov, Sibiu 1807.


La mentiunea foarte sumar din Bibl. rom. veche, II, p. 498 sa se adaoge : cu 28
randuri, format octav mai mare".
Atanasie Popa, Biserici vechi de lemn ronidnesti din Arded, In Anuarul Com. Monum.
ist., seclia pentru Transilvania, 1930-1931, p. 184 (exemplar la biserica de lemn din Copaceni-Turda).

Pannyhidei i litiia micei, Ia0 1807.


Sa se adaoge la descrierea facut (Bibl rom. veche, II, p. 503) ca o a doua editie a
aparut la Iasi 1821 (vezi Bibi. rom. veche, Ill, nr. 1125).
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane.

Potustav, Buda 1807.


Academia Remand nu are exemplare. Pentru circulatia cartii, v. Dr. Gh. Bran, In
Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935 (exemplar la biserica comunei Vad).

725 Propemtiron honorribus Samuelis

Oradea-Mare (1807).

Descrierea In Bild. l'OM. veche, II, p. 504.


Bucuresti : Biblioteca Academici Bomane (copie folograficd).

730. Vaoilie Aaron, Versuri veselitoare, Sibiu 1807.


In Bibl. rom. veche, II, p. 506 gresit citat dupd Diserlafie de V. Popp.

VersurY I Veselittire I'ntru csint Pr luminatuluT, si Pr osfinczituldi I


Domn I SAMOIL VULCAN I Episcopuld Graeco-Catholicesc I al I Orildief-

Mare, I quand la annul 1807. in Luna Id Mai prin I Excellencia sa I IOANN


BABB I Episcopul F6gAraschuldf, i sari Sfintzit Episcop In Blas, Sibil,
(ntiot, v. facs. nr. 52).
Typographia luI loann Barth 1807.
I

In-12 (19,5 X 11,5 cm.), are 18 pagini. Verso titlului e alb. Paginile 3-4 cuprind o
lamurire asupra orlografiei Intrebuintate. Dela p. 5-14 urmeazd poezia ocazionald adresata episcopului Samuil Vulcan, avand tillul Prosfinzit Thimne, si Prluminate! Mie milostiv
! La p. 15-18 urmeazd a doua poezie, cu tillul Ode.
Patron Vntru

A doua od se termina cu aceste cuvinte, care aratd pe Vasile Aaron autor al cartii:

0 bun PArinte! iartA musel mele


Primind aceste date Versurle

Pe lingd care su'nt f'n vrem tad,


Slug& plecatd

Vasilie Aaron
Jurat f'n marele Principat al Ardlului Procurator.
Lamuririle ortografice dela p. 3-4;

Qualiter sequentes versiculi Litteris Latinis deducti legi debeant ?


30

www.dacoromanica.ro

282

VASILIE AARON, VERSURI VESELITOARE, 1807

A. a. E. e. I. i. O. o. U. u. in Regula ubique efferuntur ut in Latinis


dictionibus.
2.

Quodsi spiritu aspero, et accentu

insignita fuerint, sono qudam

Versurr

Veselit6re
rntru csiati Pr lutninatulur , fi PA offinczituluie

Do

SAMOIL VULCAN
Episcopulu? Gra:coCatholicese

al

Oramcliei'. Mare,
gland la annul 1807. rn Luna lur Mar pin

Exeellenciasa

IOANN BABB
Episcopul Fo"ga"raschului.,
fad' Sfintzit Episcop in Slag..

11.

Sibir,
Typograpitia Iuf Warm Barth. 'Sop
52. Vasilie Aaron, Versuri veaclitoure Sibiu 1807.

Titlul.

elato gutturali velut 4 Vallachicum pronunciantur, v. g. lana, vena, rntru,


quol, stent : legendum venit &RIM, RAM, .iTpa, KAT, min% etc.
3. Si vero accentu brevi muniantur, ut -k, efferuntur, . g. fa" rind',

www.dacoromanica.ro

283

POLUSTAV, 1808

dupe", bonrtate, lacrrma", po'ne', al su`u

Attn-h, 10W1ITATI, AAKfiliN111,

-4t

etc.

CitS.

. 6.

Si sequatur aliud e in sequenti vocali pronunciatur, ut e. Hungaricum,


Illiricum v. g. mrge, mipv. Si vero sequatur a. pronunciatur ut Syllaba
ja in latinis dictionibus, et ia v. g. mrga", m-kprit.
I. i.
Ante aliam vocalem vel inter duas vocales vicem subit consonantis,
v. g. Ieu.
et

0. o.
Si sequatur vocali e, vel a. effertur, ut diphtongus oa, v. g. fldre, mrd,
lege: floare, moara".
Spiritus'
Denotat vocalem, cui super imposita est, dimidium sonum amisisse, ut
altdr, vedu', AS3r1, K113. Sillaba di, plerumque, ut zi effertur, ut : audr,
que ut K. V. g. quol lege xkr.
j. velut ds zs. v. g. tune: lege ONE.
S. ante i. velut R hung. et NJ. frumosr, dspSmowri, excipe si : n sequatur,
tune enim retinet suum sonum, v. g. pe sine. fig ckiF.
Sce, sci, effertur ste, sti, ut crsce, crescr, Ko-kive, KOLA
Dr. Veress Endre, Erdly- s magyarorszagi refit olcih kiinyvelc s nyomtaly myok (1544

1808), Cluj 1010, p. 04-95 i Bibl. rom.-ungar, vol. II, p. 149. Dan Simonescu, O tature
necunoscula din activitalea tui Vusilie Aaron, in Arhiva Romdneascet, V (1940), p. 257-265.
Bucureti Biblioteca Fundatiei cullurale Mihail Kogalniceanu ; Biblioteca Academiei RomAne (copie fotografica).

745. Octoih mic, Sibiu 1808.


In Bibl. rom. veche, II, p. 534 II citeaz numai, dupa N. Iorga.

Fth1P

Thlie- ,GNIT

giviodo,

alfT8(11116,

AVEAiSA, P(1111fr1MAE KS

68 I CHT0f1XXII

41106118 FiltICVOHAE KS 110AOKIAM,

Meil
I

1111111.

ILITARACTAM,

Gilt TAANEAt, Wil ROCKAICHME M 1111CTE TOT

118

tivAuiASAna

iiimacme, 110-

AIWA.

THNSSOATSCAS KS KEATS/MA 41811 GAMEWN I HAUT* ANN G1SA,NW.


I

4 TvnorluidsIa

fiApT.

1808.

In-80, 352 pagini. Pag. 1 titlul ; p. 2 gravura lui lisas Chrisios, in vejuninte de arhiereu, purtat de non. Alte diferite frontispicii (v. facs. nr. 53) i vignete (v. facs. nr. 54)
la p. 3, 184, 193, 224, 225. Dela p. 350-352 este Pascalia.
A. Filimon In Dacoromania, VI (1929-1930), p. 386.
Bucureti

Biblioteca Academiei RomAne.

747. Polustav, Blaj 1808.


La depozitele care au cartea (v. descrierea completii In Bibl. rom. veche, II, p. 535)
adaog:
Bucure;41: Biblioteca Academiei Rom(ine.
lai; Biblioteca Universitatii Cuza-Voda".

www.dacoromanica.ro

284

I. MOLNAR, POVITUIRE CiTR SPOR1REA STUP1LOR, 1808

748, loan Molnar, Povdfuire ultra sporirea stupitor, Sibiu 1808. Editia II-a.
Editia 1, a apdrut in 1785 (v. Bibl. rom. veche, II, nr. 493).

750. Beindutalii cumrt sa" avine a cnta eel doisprezre psalmt deoseh,
Man. Neamtul 1808.
In Bibt. l'OM. verhe, II, p. 535-536 s'a descris un ex. defectuos, de 2 foi nenum.+
126 foi num. Exemplarul complet, dupe'. foi 126, mai are alle 12 foi :nenumerotate, care
cuprind: Rdnduala celui ce sd ispitste in visa".
I. Rosa In Socielatea de ?Mine, I (1924), p. 478.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romitne.

53. Octoih inic,

iblit 1808. Cap de paging.

54. Octoih mic, Sibiu 1808.Sfartit de paging.

753. Gh. Const. Roja, Untersuchungen fiber die Romanier


der Donau wohnen, Pesta 1808.
Nemtete i grecete.

tvetche jenseits

Descrierea in Bilk rout. &The, II, p. 537-538. La bibliogafie sa se adaoge: Th. Capidan, AronvInii. Dialectul aromdn, Bucuresti 1932, p. 67-78 (ca bibliografie).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

762. Invapturd clitra" davcalii normaticefli, Sibiu 1809.


hi Bib!. rom. veche, III, p 5 doar citatd, dupd V. Popp, Disertalie, p. 34.

4R1lt1agfvli I icr.Tos AKtll 1IOPIRAIlfigd1111:1, IIIK6ammv1 11F-Oraril I Ann I MAP 1411111HIITSA ANN-kAtMa I + kip 411111ATI 11/11/11 AA tilliAWO 1111:641111
I

Alipiwrop, I racapria Xilfi114G. 4TA1OA 11C1C1VP K0113HCTO1ITSMS4%SII, Wil 41:CTSA


386 31. Pll'AfAliHT IlfAiCTO Al
4,H90111,ATSASA KCKSASA
dd.10. 26. latiSiiplf ilioosA
1809.Gt";IIT HtMrkp8ii 333.
I 4 TvoorpA4sia S 11611H &APT. I 1809.
I

11111WT Al (ACTO
KS CA01603illia

In-40 mic, 23 pagini tiparite si o pagina alba. Textul Incepe pe verso Litlului, in li-

tere cirilice; pe paginele fdra sot, ac,elali text, tiparit In litere latine, cu orlografie
ungureascd (p. 2-17): se arat nevoia de a cultiva ochiul mintii, apoi so arata dato-

ride unui dascal", despre materiile de inviittimAnt i metoda de predare


termina cu 2
poezii, una Dascalul ultra ucenicP, alta Ucenicii care au Invtat multamesc". Urmeaza
(p. 18-23): Aida s'au Insemnat slovele, cle latinestI cu numele lor", Inti Dupd Un-

garia' si al doilea Dupti Nemtie".


La p. 23: ,Despre actenturI i alfabetul latin.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romine.

www.dacoromanica.ro

GH. C. HOJA, MIESTRIA GHIOVASIRII ROMINE$TI, 1809

285

763. Istoriia a Alarandrulu'i celui mare, 1809.


Cu privire la paginatia aratatti, In Bibl. rom. veche, II, p. 5 fac precizarea urmtitoare:
1 foae (titlul) + 277 pag.
pag. nenumerotate. Localitatea de tipitrire nu este trecutii.
Bucureti: Biblioteca Academiei RomAne.

771. Gh. Const. Roja, Mclestria ghiovsirii romlinegi cu litere


Buda 1809.
Romaneste i greceste.
Descrierea in Bibl. rom. veche, III, p. 13-15, unde se omite tusk' prefata. O reproducem,

fiind de mare insemndtate (numai paginele cu textul romtmesc):

p. 4

Cuvnt ctr Romani( !

Litnba sau vorba e adunarea cuvintelor, Cu care cugetele noastre

le

facem altora cunoscute ; cuvintele (lard sant srnne cugetelor. Ci ca cuvintele anumite cugele s insemnze, Vasta s'au fcut Cu tocmeala a mar
mulfr intru o sotretate i desbinate tocmle s'au fcut, mar multe dar
limbr i desvrtite cAutd sa se nasc, care asernene pentru strmutrile pop. 6 poarlor i Inpreun cu mar I multe si desbinate ghinte se set-timbal*
prsand unele ale sale cuvinte i luand altele de ale altora Natioane vorbe.
Ins i acstea asea urzite dialecte se afi In desbinate trr i cettr, pentru
desvrtarea inpreun vietuitoarelor natioane stramutate. Asa de vom socoti
intanea limb cea nemtasca, dintru atasta au izvorit Barvarica, Svevica si
altele. Ci i Barvarir altmintrea vorbesc inteo cetate, altmintrea alrurea.
Limba Italianilor dup plasa oraselor In desvrtite dialecte se Imparte.
Acerar soarte e si a limbir noastre eel Romanestr, carea streinir o numesc
Valahica. Atasta preste tot grind, precum in investigatiile mle cle cu
vechr morumanturi, inthrite, la anul 1808 am ardtat, In doao dialecte, adecd
in cea dincoace de Dundre i cea dincolo de Dunre se imparte, Vasta cu
Grecestr, cera cu Schiavonestr cuvinte, pentru inpreua petrcerea cu aceste
Ghinte e amestecat. Ci i acste fmbe dialecte, parte pentru dezvrtirea
unor cuvinte, parte pentru dezvrtirea viersuirer, ale sale iarasr dtsbinate dialecte au, precum e dialectu Voscopolitan, Grabovean, Gramostean, Gopistan,
Metovitean sau Epirotean, Moldovean, Ardelean, Bntean, cel din Ungaria
pre lang Cris si allele. Ci acela e lucru de mirare In limba Vasta, cad I
s
care
cuvant II are stricat un dialect, celalalt dialect ill tine firesc Intru
P.
atata, cat de s'ar culge din fiestecarele dialect, cuvintele cle firesti, s'ar
preface o limb RomAneascii tocma curatd. Iat in cuvantul ur6or, care
acum s zice stamra, acum urceor, acum ola, acum car6agu; intregr sant
Romanir ArdelnT i Crisenenir, earn' zic urceor sau ola, dela u rceolus i ola.
In euvantul iubire, care acum se zice vrre, acum dragoste, acum
cre, acum iubire, Intregr Voscopolitanii zicand vrre dela colo, precum i cel
dincoace de Dunre, earn' iubire dela Wet, libet i placre dela placet. Asa

mar fneolo in cuvantul MO, carea unir o chiami. muzgii, alp imara, alp
cer dincoace de Dundre trnur firea, zicand dela cuvantul ltinesc cenum,

au dela cuino i asa multe. AcrasT schimbare o are si limba grOasca. Asa
Grecir popuranir eel' de acum a Castorier, Wihraml o chiam rizani, aliurea
IVIandili. At lasr CastorionT se-au uitat fata a o zice cdri, ci 6upa, altir o

www.dacoromanica.ro

286

GH. C. ROJA, MIESTRIA GHIOVXSIRII ROMINESTI, 1809

chiam coriti. Nu ajung sd aduc cuvintele iahni, iapunjea 11 altele turce0I,

p. to nice nu ajung sd aduc putine cuvinte din dialectu IIiotilor, cart

cu

adevrat nicl umbra limbir grecetr nu au, Ins care ghint au avut modru
1i 1inite, s'au nevoit limba sa a o deplini, iar, limba va fi deplinit atuncea,
dacd toate cuvintele el Inpreund vor sta a dobandi pusul scop, carele e
1mpartd0rea cugetelor i afard de acIa, de va avea fntregimea cuvintelor,
multime i frumsete 0 ale sale litere, atuncea e 0 limb polith sau iscusit.
Din cle zise se vde, c limba noastr cea Romaneascd nu e mea
cal; s ne putem fntelge toff In toate cuvintele, pentrucd are multe
dialecte dintru fnsotirea cu multe ghinte nascute i aclea dezvrdtite, nice e
pentrucd ce nu e deplinit, nu poate fi polit. Inainte de toate, dar,
1ips4te, sd lapdiim din limba noastr toate cuvintele cle streine i sd
punem In locul lor altele nevdtdmate Romne*tr, care sant prin dezbinatele
acera Gliintd Romaneascd dialecte sdmnate. Masta o pot face capete
Romane0I, precum i limba ltineasc i italieneascd, cercand etimologhia,
adecA izvorul fie0ecdruYa cuvnt i un Lexicon curat Romanesc fdcand.
p. 12 Lips4te mal Incolo a se fntocmi bine cle opt partI ale vorbii, I carea se
implin0e Cu ajutortul Gramaticif, a Poezi(e)r 0 a RetoricliiI. Ci fml arundi
oarecarele acIa: aa limba noastr, cea Romansc5. la noao schimbare se
va supune 0 ma maI Cu greu se vor fntelge Romanir Intrd sine. La acestea
rdspund eu ma: fie*tecarele cle necuvanttoare sant nscute
diuta
singur binele silu; iard pre om spre acla 1-au intocmit natura (firea), ca
mal mult aLt caute binele sotiettif decat al su, cat nu numaI osteneald, ci
averea sa toat de ar lipsi, e dtorru a o varsa pentru binele sotiettil;
de unde acela Roman, carele maI vartos se crutd pre sine i avrea sa,
dead s, caute procopsala a toat Glainta Romansc, nu numaI s-au uitat
din ce strmo0 mdritI trage vita sa; ci i mal asmene e fierilor celor
slbatece decat omuluI cuvanttorru 0 pre unul ca acela de fl va judeca
ne0ine a fi bastardu, nu Roman adevrat, mi se pare cd nu mult se va
abate dela adevr. Apoi 1ips0e s. prtinim fiilor nostri, crora niai vartos
cr0ere bun i polirea mintiI fdr, de avutil, dead avutir fr cr4tere bund
p. 44 0 frd de polirea mintil, s le lsiim. Pdrintir multI pentruca despre
o parte sant fmpresuratI cu Intunrecul netiinti, despre alta se nevoesc
Intru agonisirea celor ce sant de lips spre traYul vietil, nu se pot cuprinde
a cr4te bine fill sal 0 a iscusi inima lor, decl acstea lips0e sd le fmI

plinsc fnvtatoriI, earn' strcur, In inimile tinerilor vrrea spre fnvdtatura,


fi fnvald bundtatea faptelor 0 a cunomte pre D(u)mnezeu. Acum ce poate

fi ma frumos la Romani i mar wr, deal fnvdttoril s, it'll/4e pre ndscutir nostri dialectul nostru curat i cu ajutorrul acelula, tiintdle?
Acestl scolarl se vor deprinde Incet
Impart:4 cugetele sale in limbd
curatd Romaneasc i apor pre filaa fr vor invta a gri. Asmene acestea
pre nscutiI lor 0 ma mai fncolo. Niel* nu fmpiedeck cd Vast limb, limpezita nu va ajunge curand a trdi toti cu dansa, ba fntru acesta chip vom
fi intocma cu alte natioane, pentrucd vom avea o limbd de toate zilele
o alta curatd, carea se va fnvdta din crtl. $i cu ajutorrul ace0ira nu numaI
toll Romanir, fralff nostri, fntr caril multe 0 desvrtite dialecte sant, precum

www.dacoromanica.ro

OH. C. ROJA, MESTRIA GHIOVSIRII ROMINW,i1'1, 1809

287

mal sus am ardtat, ci 0 alte ghinte se vor Intelge cu no in limba noastrA.


Zisel, ca cu ajutorful Lexiconulul, a Gramatichir 0 ale altor carti ce sAnt I
p. 16 de lipsd, se va poli limba noastrd cea RomAneascd, Insd aeasta f,"rd de ale
sale litere tocma nu se face. Dirept acra flind eu purtat cu mare vreare spre
rdzbunarea limbil noastre 0 fiindcA de iscusirea limbil RornAnetl asemenea cle RomAne0I litere, rara nu cle grece0I, nicY cle chiriliane,
Cu care trdesc SArbil, se tin, dau la lumina cArticica a6asta, care cuprinde
literele vechilor Romani, adecd a strdmo0lor nostri, cu care fncalete cArtile
cle politicetl s se scrie. lard cum cd nol putem i 1ips0e sd scriem
tocma Cu litere 1atine0I, arat cele urmtoare: 1. ALM din limba noastrd
precum i din mArturisirea istoricilor, pre earn' In investigatiile mle cle'
din anul 1808 i-am adus, eluminat, cum e nor sAntem din sAngele Roma-

nilor clor de demult; aa dar mal aproape litere pentru tralul nostru
altele nu pot fi, deck cle ltinetr. 2. RomAniI eel din Moldova, fratir nostri
mal de mult, dupd adeverirea strAlucitulur BiOng, pAnd la anul 1439, trdra cu
litere 1Atine0I, carea iaste a crde de toy RomAni eel dincoace de Dun'Are,
ItalianiI, SpanioliT, FrAnciI, cariI 0 el 10. trag vita dela RomanI, nu au alte
litere tdrd 1Atine01. 3 ). AstAzI mal toate natioanele fnvdtate Cu literele cle
latine0I trdesc In Evropa. Au nu e ru0ne, nol, carir vorbim limba cea latip. 18 nscd I stricatA, sd ne scriem cugetele noastre Cu litere streine? Acra

e prea adevdrat, cum c noT aea sAntem cu Latinir, precum popurani,


Green' de astAzI, sAnt cu Elinir. Dac dar acetea nu cu altele, LAM
Cu cle eline0I litere trdesc, ce ne Impiedica pre nolf ca sd nu trAim Cu
literele cle latinestil PAnd cAnd dar vom amena a ne de%epta din lAngurosul otat a nepriceperir, carea din asuprirea streinilor Intru no nscutd,

acum fn0ne noI cu InddrAtniclia inimir noastre o cr0em 0 o Intkim?


lar de voim a iscusi limba noastrA, precum Intru adevar ni se de noao,
se cade sd avem organele cle de lipsd, adecA literele noastre, pentru cd
scopul idea de mijlociri nu se poate cdpdta, literele cle streine sAnt streine
mijlocIrI i apriat vedem, cd cu streinele litere limba noastrd tocma nu
s'au iscusit. lard cAnd vd aduc literele latinetI, sd nu gAnditI, cd doar eu
vru sd larad literele chyriliane. Nu, ci cele chyriliane sd se tind In cartile
cle bisericetI, iard cle latine0i (care sAnt ale noastre) le aduc ca prea
folositoare organe spre curAtirea limbil noastre 0 spre scrierea cArtilor
celor politice0I. Decr pruncir nostri sd Invte a scrie cugetele sale 0 cu
litere 1atine0I 0 cu litere chyriliane. Ci iatd strigd unit': Intuneric! I
p. 20 Intunrec pentru pruner! Greotate mare pentru polire Cu doao plase de litere l Ci eu zic ap. In coala cea ungureascd 0 In cea nemtascd, de data*

Invat'd prunciI literele 0 cle nemte0I 0 cle lAtine0I 0 Inca nu s'au


Intunec,a1 In coala noastrd cea RomAnscd InvdtArd pruncil nostri In zece

lunI a ghiovsi cu litere chyriliane, nemte0r 0 ungure0I, frd greotate.


Fetitele Invald aside acasd, a ceti 0 a pricpe &gill' grece0I, nemtestr 0
frAnce0I. Ci sA, las acestea. CdutatI la RuI, ghinta mare, vestitd 0 prea
cunoscutd. Acestea doao plase de litere Invath In coald, chirilianele 0 apoI
'In original, gre*it 4" ( =A).

www.dacoromanica.ro

288

GH. C. ROJA, MESTRIA GHIOVXSIRII ROMANESTI, 1809

allele pentru cr po1itice0,T i tot*" nu s'au fntunecat. S dea D(u)mnezeu


sd aibd Natia noastr polirea lor ! PunetT dar fnaintea noastr pilda lor,
Romani! Si atunct ve tT veda c coantra acelora, carir striga: fntunrec!
fntunrec cu doao plase de litere ! e nebunie. LuatT dar, Romani', mijlocire,
att pentru deplinirea voastr, precum i polirea celor ce vor fi dupd vol.
Dacd, mulff de al' nostri cu laudd put urd, alte limbr procopsi, cu ct va fi
mar uor polit acum aa, limba, sau acum filed custnd noT a fnvta intrInsa

p. 22 pre altif, sau In cartI a o lsa. Intru aZast carticica a mea nu voTu
alta acum odatd a fnvta, fdr, a ghiovsi (a ceti) Cu litere 1atineti. DecT

pun numarul literelor, sonul sau viersul lor i dezvrdtatea viersuluT a unor
litere dupd dezbinarea dialectuluT ghinteT RomdnetT. Mara de acTa, ca sd
dau paradigm de vorba cea Romnscd cu latine0T litere scrisd, cle ce urmeazd dupd rdschirarea sonurilor literelor pentru deprinderea ghiovasirit
ce-am fntocmit. JudecatT dirept, judecatr 1" orT caril; fnsd acTa, cariT titT
toate dialectele limbeT RomnetT i aveti cunoscutd i bimba latinscd, cu
cea italienscd, iard, orrcariT skit ne0iutorT de acste, se nu judece, pentrucil

ca ne0,iutiT vor mesteca die rdtunde cu cle patrate i a4a, yeti fntrta
pre svinga. LuatT, dar, Romani! atastd carticic,d, carea pentru polirea limbil
Romne01, ca organ, o am scris; aa unde am smintit, ertatI i unde am
smintit, spuneti-mi sau scrieti-mi, rogu-vd, c voTu multemi-vd foarte.
Th. Capidan, Aromdnii. Dialectul aromdn, Bucureti 1932, p. 71-78 (Cu bibliografie).
Bucureti: Biblioteca Academiei Rometne.

778. Carol FililArt de Lastririe, InvcIfeiturei despre bumbac, Buda 1810.


O descriere mai complete.' de cgtt cea din Bibl. rom. veche, III, p. 22 (Academia Romngi nu are exemplare) a dat Dr. A. Veress, Bibl. rom.-ung., II, p. 177, nr. 995:

InvTtra luT Carol Filibrt de Lastririe despre sddirea bumbaculur,


pre scurt intocmita i cu insemndri luminatd de Abbatul Ludovic Mitterpalier.
In Buda, 1810. La erdiasca Tipografie a UniversitatiT UnguretT.
scaret; o tabel in aram.
Cu prefat: Insemnrile Domnului Tratinili pzitorului kezro critescului botanicesc
Museu despre agonisirea bumbacului".
In-80, 45 pag.

Budapesta: Museul National i Bibl. Universittii.

SpracfMre in beutler nub valla


Nemte0e. Editia II-a.

780. Anton de Marki, WitIptg auf


d)iicf)er

elm*, Cernduti 1810.

Editia I a aprut in 1808, v. mai sus, Addenda, p. 128, nr. 322.


Bucureti: Biblioteca Academiei Romeme.

786. Panait Nitzoglu, Gramatica ruso-greacrt, Moscova 1810.

Grecete.

La descrierea din Bibl. rom. veche, III, p. 29 s se adaoge: intre pag. 20-27 este urTet; XCVCCCkii etq rthv Ttuaancjiv obotacnvaiv byop.ciscov (Tabela pentru
mittoarea tabela:
terminatiile numelor substantivale ruse0).
Bucureti: Biblioteca Academiei Romitne.

www.dacoromanica.ro

289

CARTEA LEG1LOR, 1812

Ducere de mana catrii frumoasa scrisoare romaneascd, Buda 1811.


Exemplarul Bibliotecei V. A. Urechia din Galati, descris In Bibl, TOM, veche,
p. 45 este la
Bucureti: Biblioteca Academiei Romano (copie fotograficd).

Molitvenic, Brasov 1811.


Exemplarul complet are 4 foi liminare, 562 + 3 foi.
Bucure*ti: Biblioteca Academiei RomAne.

798. Psaltire, Sibiu 1811.


Descrierea din Bibl, rom. verhe, III, p. 54 trebue corectatd: in-40, de 4 foi nenum. +
228 pag.; pe pag. 225-228, necunoscute lui I. Bianu i N. Hodo, avem cunoscutul indice,
sub titlul: Nume jidoveti care le pomente David la Psalmii luI, talcuite cu Istorila lor".
Bucureti: Biblioteca Academiei Romane.

803. Cartea legilor..., Cernduti 1812. Troj volume.


KfIPTZ I nfunntivI TIPARI1/11111COP AF aL1n Ihorminph. 1[1n parten I i II:
11101.111111111 Al Wswil nEnT08 I TOATE It'1411/16 MOwelarrotipE lImodiniJ A AIonitpxion
171Scrifitietin).

I IHIPTZ 4TkH. [IIVIPTI II.; IHIPT%

menninkft. I GAS 11,1114iIT ItA IIETip Gicx.ipA FlpfIKArlflifT I TVIM1141 U10SH8A 1812.

In-80, de 4 foi nenum. + 115 p. pentru partea intaia;

f. (titlul) + 410 p. pentru partea

a doua; 1 f. (titlul) -I- 56 p. + 3 foi nenum. (tabla cuprinsului) pentru partea a treia.
Pe foile 2-4 liminare urmatorul decret imperial:

Nor Frant Intdile din mila lui Dumnezeu imparatul Austrii; craiul Ungarii si a Bohemii, marile Printip in Austria s. c. 1.

Socotind ca s, s poatd aduce plrgarilor deplind hodind asupra intrebuintdrii singurite a privatel dreptdtir lor, nu numai dupd temerurile dreptittif
de obste, ce 1nc i hotdrit dupd osibite fmprejurdrile ldcuitorilor, s sd
vesteascd legile pargdrestr intr'o limbd lor pricep'toare i s le tie pururea

aminte prin o strinsurd cu rndurald, am purtat Noi neincetat grij inca


de la fntrarea Imprdtii Noastre, ca s s. sdvarseasc. Cartea legilor dinlduotru prgaresti, care s'au hotarit i s'au cercat incd despre cei mai
fnainte a Nostri.

Urmarea care s'au fdcut in vreme fmpardtii Noastre despre Comisira


Noastrd de Curte in trebile legilor (: pravililor:) ct i mai fnainte facerea
Cdriii legilor asupra faptelor rdle si a calcdrilor grele de politie, s'au dat
Comisiilor, care snt prin fel de fel de provintii anume, spre Vasta asdzate
spre judecare, Tara In Cralitia intru Vast vreme s'auaost push* Intru avezare.

Dupd ce s'au stinsu fntr'acesta chip gindurile celor cu pricepere la


Vasta i experientile ce s'au cdzut din urmare, s'au Intrebuintat spre sdvrsirea acestir trebi marl a leghislatii (: datatorilui de legi:), am hotdrit
Noi acum a vesti Mast Carte de obste a legilor pdrgdresti pentru toate
37

22671

www.dacoromanica.ro

290

CARTEA LEG1LOR, 1812

%rile Noastre mo0enitoare nemta0i i a randui ca sa, intre In lucrare de


la 1 Ghenuarie 1812.

Prin aasta s scoate din lucrare pravila ce era Ora acum de ob.4e
primita, adecd partea dintdi a CarIli legilor pargare0i, care s'au vestit la 1
Noemvrie 1.786. Cartea legilor prgAreti, care s'au dat pentru Galitia, denpreund Cu toate legile 0 obiceTurile, care au cuprindere la obiecturile
acestui drept de ob0.e pdrgdrescu.

Insd, precum am a0",zat Noi in Cartea legilor, Insus spre raguld de


oWe, ca legile (: pravilile:) sa, nu lucrezd fnapoi, aa s. nu sd atingd nici
aeastd carte de pravild de urmdri, care s'au intdmplat mai inainte, di ce
au capatat aeasta pravil, putere indatorita 0 sd n'aibd treabd la dreptul
care s'au catigat dupd legile (: pravilile :) de mai fnainte, ori ca. s'ar cuprinde urrndri cu doaod fetd In trebile judechtore0i, indatorite ori indeasd-

minea testamenturi in puterea sa 0 fndrepta dupd ragulile fntru aeastd


Carte de pravild cuprinzatoare. Deci dar sa sd socoteascd prescriptia
(:intarzierea:) ce s'au fnceput inch' fnaintea lucrdrii ace0ii cdrti de pravild,
dup pravilile cele mai vechi. De ar vre cineva sd sd raspundd cu o prescriptie care este In pravilile cele noad pe o vreme mai scurtd hotaritd, decdt In pravilile cele mai dinainte, atunea poate el Incepe a socoti .5i acestu
mai scurt termin dela acera vreme, dela care capdta aeasta Carte de pravild fndatoritd putere.

Ragulile ace0ii Carpi de pravild sant drept de ob0e cu indatorire, cu


toate acestea s a1-1 pentru starea militreasca . .i pentru persoane la Corpusuri militdreti cuprinzdtoare osibite reguli atingdtoare de dreptatea privatd, care trebue sd fie pdzite la trebile judecatoretY, ce &lilt sa s ur-

meza, dela, sau cu dAnsile, macar de nu s'au aratat lamurit la aeasta


inteaeast, Carte de pravild.

Trebile de negutatorie 0 de vexel s, vor hotari dupa pravilile osibite


de negutatorie 0 de vexel, deprtandu-sd de ragulile acq,ii Carti de pravild.

Si rdmdnu poruncile care s'au vestit asupra materiilor politiceti, cameralnice sau de finantii care sd atingu sau hotardsc mai pre largu drepI:41e private, in puterea lor, mdcar de nu s'ar rdspunde anume aeasta,
inteaeastd carte de pravild.

Mai ale.s sd sd hotdrascd platile de bani atingdtoare de dreptati .5i


legaturi dupd patentul ce s'au dat la 20 fevruarie 1811 spre curgerea .5i pretul

de o4te de Viena a banilor hotarit, sau dupd poruncile osibite ce ar e0


de acum inainte 0 numai la lipsirea lor sd sd hotilirasc dupd ragulile de
obte a Cartii de pravild.

Noi vestim dinpreund acestu text nemldscu a Cdrtii de pravild de uric


(: orighinal:), dupd care sant sa sa, judece prefacerile ( : talmacirile :) randuite In fel de fel de limbi a provintiilor Noastre.

www.dacoromanica.ro

THOMAS A KEMPIS, DE URMAREA LUI IIRISTOS, 1812

291.

S'au dat In cetatea razidentii Noastre Viena, la 1 Iunie, o mie opt


sute unsprezece, a imparatii Noastre in al noaasprezacilea an,
FRANT.
L. S.

Alois Graf fon Ugarte, Intaile craescu de Bohemia si de Printipatul


Austria Cantler.

Frant Graf fon Voina, dupa prenalta porunca Maririi Sale loan Nepomuc Baron f. Gaizleri.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

811. [Prof. A. L. Mikan], Pentru facerea zaldirului, Buda 1812.


CornpletOri dup Dr. A. Veress, Bibl. rom.-ung., II, p. 186, nr. 1018:

Pntru l'acerca zaharulur din mustareata de jugastru. La Buda, 1812.


In Craiasca Typografie a Univer[sitatill Ungursti.
In-80 mic, 43 pag., in cirilied. Statul ungar a tiprit brosura in mai multe limbi.
DArn lista jugastrilor cultivati in Ungaria, pentru scoaterea zandrului, numele romnesc
latinesc (in original se (Mi i numele unguresc si nemtesc): Jugastru paltinos, Acer
platanoides; Pseudo-paltin, Pseudo-Platanus; Jugastru de cOmp, Acer campestre; Jugastru
tatardsc, Acer tataricum; Jugastru frneesc, Acer monspessalanum; Jugastru intmpit,
Acer obtusum.
Budapesta: Muzeul National.

81 3. Thomas a Kempis, De urinarea fui liristos, Blaj 1812.


In Bibl. rom. veche, III, p. 62 sumar descris, pentruc autorii nu vitzuse cartea.
oomm Araita WhIVIII IAg ofismap.k ASh Xe. I IlaTPX KIPII,f1 I KS muronp-k 3c4siiikuTSASil, un' N)* ASIAARHATSASA
I 1CMIIII En811. I BirltARKSA 4:11tr1tPAIIISASrl, t1 Ilfrk 4119s/111,ATA KFcapw
KfATS/AAA

CA

illhpumil I erATSASil 04s.4TuuK Aun whSwrpS, mil A P X.HASASF1 ai AOliAt Ai)IWAAI


KOAVIIAATWO :

I TVW6IIHT11. I 4 fiAkit aa avT11011W Itif 2iRSA Afila

I la' faipla

K8 TV11/11310A

In-80 m'e, 6 foi nenum. 420 pagini.


In paginile liminare, arara de titlu, avem urmOtoarele:

Catra Cetitori.
Masta carticea a Thomif dela Camp, De urmarea luf Hs., cetind-o Nof
mai adseorl i vazand ca faste de mare folos nu numaY ftelor bisericesti,
si calugarilor, ci i mirnilor, de vrme ce totf crestinil dupa chiemarea

statul su sa indatoresc a urma luY Hs. si a-s purta crucea sa, macar ea
ceT. duhovnicestY maY mult trebue sa nazufasca la savarsire, de cat mirnif,

fiind acestea cuprinsf cu clea din arara, am socotit a o da la tipariu i a


o face de obste, cu atata mar vartos indemnandu-ne, ca batar s afla multe
cart,f bisericestf i asc1iitices1I, din care folositoare invatatura pot totf lua,
clara fiind acle mar pe lung alctuite, nu au vrme; mal vartos cef ce cu
agonisala celor de lipsa spre hrana vietif trebue sa se cuprinda a le ceti.

www.dacoromanica.ro

292

THOMAS A KEMPIS, DE URMAREA LUI7HRISTOS, 1812

Iara aasta pre scurt in capete si in stihurile fmpartita i spre lesne


asezat, fieste cine si Intre alte lucrurI luandu-o a mna i cetind ceva
dinteinsa Cu bun luare aminte, mult sa poate aguta, indrepta i procopsi
In virata evalnicd.

Despre acestir crticea folos multe marturiI s'ar putea aduce aciIa intru
AZast, cuvntare, numind pre cela, carii din cetirea ei s'au mnglat, s'au
indreptat, in evlavie au sporit si cu fapte bune impodobitl la savrsire au

ajuns; dard fiind ca nu din lauda carp, sau din procopsala altora, ci din
cetirea el s5. culge rodul si din tocmirea din luntru a cetitorIulul sa
bndste folosul, le lasam i numaI la atta indemndm, ca cetitorir, de
vreau s, se folosasca, cu acela duh, cuget i inim trebue sa o cetscd, cu
care iaste alcAtuit, adeca precum alcatuitorif scriind, intocmind, aseznd
si inainte puind aL'astd inv,taturd, au vrut, ca cetitorir s, se invte modru
de a urma ha Hs. si urmandu-I s, sporeasca in tapte bune si sa dobndeascd vilata de vecr, asa cetitoril cu duh ca acela sa o ceteasc i cle
cetite sd le socoteascd i despre jale cu umilintas cugete, ce in urmarea
vietir luf Hs. s se invte si sa sporeasc, si asa desvrsit i crestineste
trind s, se mnturascd.

CetitI dar cnd yeti fi de alte datorii a voastre slobozr, precum am


zis mal" in sus si nu cdutatI in cetire lucrurf noao, numar spre nasterea
desarta intocmite, niel iscusirea i podoaba cuvintelor spre desfatare lumeasca

asezate, c acira nu le yeti afla, de vrme ce grarul faste vechiu, din ss.
ParintI cules, cuvintele proaste i de rnd, lesne de intales, ci cautatI in
cetire numaI la adevar i invtaff modru mergeril inainte in vxtuff i in
urmarea vietil lui Hs. D(o)mnulul si Mantuitorfului nostru, ca s putetr fi
desavrsit.

Vladica Ioann.
Urmeaz5, aceasta programa analitica, de mare insemnatate pentru invatamantul
seminarial din Ardeal:

Prea luminate i prea o sfintite D(oa)mne Exelentia ta, Episcoape, al


nostru Parinte.

Bine voind Exelentiia ta ca atasta carticea cu chelluIala Exelentir tale


typarit s o ddruestr Clerulul spre invatatura, supt tytulu examenilor acestur
an, al poruncit noao celor ce invatam i procopsim tinarul Cler in cle de
lips la treapta PreotY(e)r, s punem acira Thesesurile invataturiI, care r,nduIala nol cu umilintd primindu-o i pentru Oasta facere de bine catrd noI

si c. Cler aratata, pururea multamind. Punem foarte pre scurt cle, intru
care pre tinarul Cler 1-am procopsit, precum urmeaza.
Intie s cuvnt, de cinstirea lul D(u)mnezeu, de descoperire, lgea
veche i noao.

2. De locurile Theologhicestl intru care s cuprind s. scripturd, tradaniTa, ss. Parini:I, maica Biserica, saboarele, hotdrirea Patrifarsilor, theologhir,
mintea omeneasea, filosofir, istorica.

www.dacoromanica.ro

THOMAS A KEMPIS, DE URMAREA LUI HRIS1OS, 1812

293

S, arat, a fi un D(u)mnezeu adevrat, neamestecat, vknic, nemrginit, neschimbat, in faptele sale slobod, atot puternic, drept, milostiv, atot
vztoriu si stiutorIu si celelalte.
S, dovedste ca. un D(u)mnezeu Taste in trel fte: Tatal, FiTul, D(u)hul
sf(a)nt

fiestecare fat raste adevrat D(u)mnezeu.

S arat ca a doao fat din sf(a)nta Troyt, din cerru s'au pogorit
trup luand din preacurata feoard, au ptimit i prin moartea sa fcand
destul pentru noi, ne-au rscum. prat.
De darul luI D(u)mnezeu, unde s arat, cum c nimene ['Ara' darul
ajutorIul luI D(u)mnezeu, nu poate face fapte vrdnice de imprtiYa
cerIurilor.
S5, cuvant, preste tot si deosebY despre numele, numru, randuitorIu,
slujitorIu, primitorIu, matern, forma, roclu si teremoniile taInelor.
S, dovedste cum omu s, indtorste a tinea legea i calcandu-o,
pacatuIaste, far:5, mar pe larg raste cuvantare despre pacatul strmosesc.

Din S. Scriptur.
Despre intalesul cuvintelor s. ScripturI si cum c5, foarte mult agiut
stiinta limbilor rdsritulul la inflegerea s. Scripturl. 2. despre talcul s.
ScripturY dupa artarea mintil sntoase si dup intalesul de obste a ss.
Printr si a pravoslavnIciI BesricI. 3. despre locurile s. ScripturY care
s5, vad a s, improtivi, despre prorociile legir vech ce s'au plinit In D. nostru
Is. Hs. 4. de avtentira, intregimea, adeverinta i d(u)mnezaTasca Insuflare a
tuturor crtilor legiI vechf i legiI noao. 5. despre cathalogul sau canonul
lor, despre tlmcirea lor in limbile tuturor crestinilor i despre cartile cle
apocrife. 6. despre fiestecare s. carte, deosebr ce cuprinde in sine, prin cine,
In ce limb, in ce loe, in ce vrme, cu ce prilej s'au scris si care e int5,lesul el. 7. despre judecatorI, imprati, osta.sY i modru de a s osti a jidovilor. 8. de legea Patriarsilor si a lu Moysi, despre locurile, praznicile, preotil
jertvele jidovilor i despre d(u)mnezeir streinl pre carir cu mare pcat if
cinstea jidovil.
Din Canoane.

De descoperirea legii vechI i legir noao. De Bisrica crestineasc, de


sf(a)nta scriptura, Trdanie, ss. Parinfi. De puterea biseriasc, de puterea
Patriarhulul Geld dintie si aceloralalff, de a Exarhilor, Mitropolitilor si a
Arbiepiscopilor. De EpiscopI, Vicaresr, Canonici, ParohY, Calugari. De puterea

impratilor in lucrurile cle bisericestI, de Iusu bisericesc, de randuelile bisericestr, de privileghir, de obiceru. De culegerea canoanelor laolalt, la Gred
sant a lur Simeon Logotheta, Mihail Psell), Alexi Aristenil, Constantin Harmenopoli, Arsenie Matheru Vlastares, rar5, mar vestit, Taste a luI Theodor
Balsamon. De ftele bisericestI, de virata i cinstea Clericilor, de datoriile
veniturile Clericilor, de botez, logodn, cdstorie i fmpedecrile castoriel.
De bisricl, tintirimurI, ingroprI si mnstirI. De modru a dolAndi lucrurr
bisericestr, de judecatile bisericestr i modru de a pdsi intru acle. De iurisdictira biserMasca In pcate grle i pedpsele bisericestr.

www.dacoromanica.ro

THOMAS A KEMPIS, DE URMAREA LUI HRISTOS, 1812

294

Din Moralis.

De datoria omeneasc5, sau moralnkascA. De legr, de inputare, de cunostint, de pcate, de mijlocirile improtiva pcatelor. De cunostinta luf
D(u)mnezeu. De creding, nedejde, dragoste. De datoriTa a multmi luY D(u)m-

nezeu, a-1 luda, a ne teme si de a-i urma, a-i sluji. De cele ce sAntem
datorl sufletuluI nostru si trupuluI, de averl, de bucurie, de nAcaz. De iubirea
de-aproapeluI, de a nu-1 vtma pre de-aproapele in mime sau averl, nici a-1
pAgubi si de s'au pgubit trebue s, i s'A fntoarcA. De datoriile csAtoritilor,
pArint,ilor, rudeniilor, stpAnilor, casnicilor. De datoriile insotiriI politicestI,
a preotilor, a norodult ctr preoti, a c5,1ugrilor si a altora oameni dup
statul si chiemarea lor. De poruncile bisericestl, de mijlocirile faptelor bune.
De darul luI D(u)mnezeu cel din lAuntru, de spte taine, de sfaturile evanghelicestr.

Din Pastoralis.
De vrednicira CleruluT, de chiemare, de smnele adevArateI chiemrl la

preotie. De ispitirea mal fnainte de hierotonie, de algerea la cler, de treptele crestinestl. ClericiI trebue s se lapede de lume, s nu s, mestece in
lucrurl mirenestl, sA nu fle ostasi, procatori, ispravnici, vraci, chizesY, neguttorI, vAntori, jucAtorI In cArtl, crsmari, s se fereasca de tot p5,catul. De
pofta deregatori(e)I, de mrirea desart, de frie, de lcomie, de necontenire, de lenevie, de betie, de ospete, de mAncarl multe. In cler trebue s fle
svArsirea a tuturor vArtutilor, sf(i)ntenie mare, credint, nedejde, dragoste,
r5.vn, buna crestintate, evlavie In rugAduni, cetirea slujbeI pravilii. S'A
fie clericii primitori de streinl, curati, asculttorI, umiliti, blAnzI, cuviin63si In purtarea din afar5, si din luntru, rAbdAtoril intAlepti, urmAtori lui
Hs., invatatT, slugitori In treptele primite, grijitori de spsenil'a sa si a
norodului, lcuitori In parohil'a sa si nu umbltorr pusti(e)I, ca s poat vesti
cuvAntul luI D(u)mnezeu, $5, cathechizAlul'ascA, .95, Invete de obste si deosebi

toate cele de lips5. la spsenie, ca neste mijlociri si cele din porunc5,. Mal
pre urm5, modru de a sluji toate tainele mai pre larg rispicat pruncilor,
sntosilor si bolnavilor, credindosi, care Iaste svArsirea acestii invt5,turi
pstoresti.
Gel mal micI fntre preotI, fil Exelentil tale, Canonicr a scaunlul episcopese profesori:
Vasilie Filipan a Canoanelor.

Dimitrie Vaida a Moralisuld si a Pastoralisuld.


Dimitrie Caian cel mal' tinr a DogmaticiI.
Theodor Pap a S. Scripturr.
Gavriil Stoica al DogmaticiI al doilea.
Dela p. 408-420 tabla cuprinsului.
Bucureti: Biblioteca Academiei RomAne.

www.dacoromanica.ro

295

C. VARDALAH, FIZICA EXPERIMENTAL, 1812

819. C. Vardalah, Fizica eaperimental, Viena 1812.

Grecete.

43TEIKH I IIEIPAMAT1KH I IIEPlEKT1KEI I TQN NEQTEPQN E4)ETPEEESZN.


ZoTypapiax xxl ax8oOdal I 'MA)lvtatt I xiptv zetiv apy.xpEwv I 6763 coi iv BoaxoupeatEot I apxt8t8xaxetkon I Koriazavz(vou Bapacaxou I Toil AtTuntiou.
'Ev Btivn tilc 'Aotxrcpfu, 1 zarec .ri) zuroypariov Aeozkaou co5 rpo6v8 I 1812.
I

Fizica experimental, cuprinznd cele mai nota explicatiuni, compus


i publicat In limba greceasc, pentru fnceptori, de ctre profesorul din
Bucure.5ti, Constantin Vardalah, Egipteanul. Viena, In tipografia lui Leopold
Grund, 1812.
In-8^, Lfif + 773 pag. si alte 8 foi nenumerotate + 4 plum (figuri geometrice).
Cuprinsul: p. ce, titlul, p. fir albit; p. TI 111, El pooip.coy ; p. 9f--61 Ilivaa Itepcaccctalic; p.

1-773 textul fizicei; 4 foi lista prenumerantilor; ultimele 4 foi, 11E1,4 Eparlictudial (indicele
de lucruri).
Prenumerantii fnscrisi sunt din Constantinopol, Bucureti, Craiova i Odesa.
Prenumerantii din Bucureti sunt urmtitorii (traduc In romemeste):

Nlitropolitul Ungrovlahiei Ignatie.


Episcopul Buzului Costandin.

Un anonim.
Marele Ban Costandin Ghica.
Arhon Golescul.
Ba rbu Vcrescu.
Blceanu.
Aga Grigorie Bleanu.

N. Vaclrescu.
Paharnicul Comneanu.
Marele logoft Toma Cretulescu.
Prea strlucitul, Beizadea Costache.
Caragea.
Mihail.
Pantazoglu.
loan Rahtivan.
Alecu.

Vornicul Grigore Ghica.


Vornicul Barbu Stirbei.
Vornicul Mihail Manu.
Serban Grditeanu.
Alexandru Filipescu.
Stefan Manu.
Logofaul Dimitrie Racovit.
Banul Cretulescu.
Isaac Ralet.
Scarlat Grdkteanu.
Eustratie Cretulescu.
Teodqr Vacarescu.
Petrache Ritoridi.

Gheorghe Slatinian.
Romanitis Vornicul Cutfu.
Visarion Tesalianul, dela Mnstirea Cotroceni.
Paharnicul Mihalescu.
Slugerul Filippos.
Ioan Cocorescu.
Serdarul Spiros.

Costachi Gralkteanu.
Alecu Cretulescu.
Iancu Nicolescu.
Hristodul Nicolescu.
Stefan Voinescu.
RAducanu Voinescu.
Serdarul Costachi.
Stolnicul Stefan Costescu.
Stolnicul Paladas.
Pitarul Petrache.
Nicolae Lipnescu.
Clucerul loan Fotino.
Medelnicerul Chiriacos.

Al 2-lea postelnic R.ducanu Clinceanu.


Tingritos.
Iancu Filipupolitis.
Stefan Lcusteanu.
Alexandru Nitulescu.
Atanasie Gunaropulos.
Al 2-lea logoft Anastasie Coridaleu.
Cminarul Grigorie Rail.

www.dacoromanica.ro

296

C. VARDALAH, FIZICA EXPERBIENTALX, 1812

Caminarul Gheorghe Rastis.


Clucerul N. Glogovanu.

loan Asan, doctor.


Stefan H. Moshu.
Arhimandritul Arsenic Bistrileanu.
Grigorie Poltian.

Hristodul Marinoglus.
Constantin Buris, vAtaf.
Alecu Niculescu.
Nicolae Gayalas, doctor.
Chiriac Hristodulo.

Prenumerantii din Craiova:

Arbon mare logorgt Dimitrie


Bibescu.

Temistocle Haralambie.
CornitA BrAiloiu.

Clucerul Constantin Tetelesianu.


Clucerul Dimitrie Haralambie.

Paharnicul loan Ganescu.


Nicolache Tetelesianu.

Bucureti: Biblioteca Academiei Romane.

822. Mihail G. Boiagi, Gramatica macedo-romdna, Viena 1813.


ncmteste.

Greceste

Descrierea in Bibl. rom. veche, III, p. 72-76. Ediii noi: 1863 tiparit.' de D. Bolintineanu cu cheltuiala lui C Negri; 1915 reeditata de Per. Papaliagi.
Ca bibliografie, adaog: Arno Dunker, Der Grammatilcer Bojad.Z"i, in Limiter Jahresbericht des Instituts fur rumitnische Sprache, Leipzig 1895, p. 1 146.
Th. Capidan, Aromdaii. Dialectal armada, Bucureti 1932, p. 78-83 (insemnata, rezumarea rarei recensii a
lui Kopitar, asupra Gramaticii lui Boiagi).
Bucure,ti: Biblioteca Academiei Romane.

839. Vietile San/Ho?' din luna Aprilie, MAn5stirea Neamtul 1813.


Academia Romana a procurat dou, exemplare, care in UHL' au data ,a.gy. 1%11Siti,
Este, evident, o greala de Lipar pentru 1813, incat nu suntem intreptatiti a o socoti alta
carte, nici mdcar o alta, editie (de altfel litera s n'avea valoare de cifra).

843. Acatist ,si Pararlis, Manstirea Neamtmlui 1811.


Paginatia acestei carti, descrisa in Bibl, rom. veche, III, 0, trebue corectata astfel:
In-8 mic, 2+ U9 + 1 foi (numerotatia dupa p. liS e gre,ita.). Ultima foae n'are
text, ci numai stema cu deviza Non solum armis, pe verso (facs. 34t, Bibl, rom. veche, III).
Bucureti: Biblioteca Academiei Romano.
847.

Calendar ... pre 100 de ani, Budapesta 1811.

In afar de gravura cu astronomul privincl prin Inneta (v. BIN. TOM. veche, Ill, p.
97), exemplarele Academiei Romane au gravura in arama care reprezinia: cNestatornica
roat, a lumii i primejdioasele ale ei valurI, gravata de Prixner Sc. Pest.
L Rou in Societalea de mdine, I (1921), p. 478.

Bucure0,i: Biblioteca Academici Romano,


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.

851. Gheografia sau Scrierea pamantului, Buda 1814-1815.

Tom. I si II.

Descrierea in Bibl. rom. veche, IH, p. 101-102.

Sa se indrepte: la sfaritul tomului I stint 3 foi nenumerotate (nu una), dintre care
prima cuprinde tabla cuprinsului, iar celelalte cloud. cuprind:

www.dacoromanica.ro

GHEOGRAFIA SAU SCRIEREA PMiNTULUI, 1814-1815

Cinstitir prenumerantI pentru aceasta carte.


Nationul Romanesc din Printipatul Moldaviel
Nationul RomAnesc din marele Printipat al TariI Romanestr
Nationul Romnesc din Craiova In Valahia mica
Nationul Romanesc din Aradu vechiu In Ungaria
Nati. Rom. din Caransebes fn Banat
Nationul Romanesc din Sibiru In marele Printipat al Ardlulur . .
Nati. Rom. din Timisoara In Banat
Nati. Rom. din Logoj In Banat
Nation. Rom. din Roman In Moldavia
Nationul Romnesc din Inparatsca ctate Vienna
Nationul Romanesc din Fagaras In marele Printipat al Ardlului

297

415
374
112
104
90
66
55
54
45
24
16

Din craiasca cetate Buda.

La Reghistratura fnaltatulur Cr6esculuI Locumtenentiale al Ungarid


Consilium

Preacinstitul D. Petru Major Dido-Sent-Marton Protopopul Gurghiuld


si la fnaltatul Craescul Consilium Locumtenentiale al Ungarid Craesc
al crtilor Revizor
Dumnealur Cinstitul Dimitrie Baudi
Dumn. Cinst. Mihail Pulia
Dumn. Cinst. Gheorghie si Dimitrie 6apa
Dumn. Cinst. Dimitrie Diamandi
Domn. Cinst. Costantin Buhoschil

10
1
1

4
1.

Nationul Romanesc din Pasta.

La criasca a Taal' Ungurestl Biblioteca


La slavitul Museum al CraesteI Biblioteci a tarir Ungurestl
Preacinstitul Domn Ioann Theodorovi6 Parohul Romnesc de legea gretasca Pravoslavnica in Pasta si a Preat. Consistorium din Buda

1.

Assesor

Dumn. Cinst. Emanuil Dimitriadi invatatoriul Elinesc


Cinstitul Domn Gheorghie Montan fnvttoriul ShoaleI Romanestr..
DumnealuI Cinstitul Naum Derra
Dumn. Cinst. Nicolae Roja
i
Dumn. Cinst. Amvrosie Do6u
Dumnealor CinstitiI Athanasie si Constantin Grabovschil
Dumn. Cinst. Constantin AlexiovM
Damn. Cinst. Anastasie Zico
Dumn. Cinst. Ioann Popa Econom
Dumn. Cinst. Ioann Barati
Dumn. Cinst. Naum Arghiri
Dumn. Cinst. Stefan Vitali
Dumn. Cinst. Ioann Emanuil Tica
Dumn. Cinst. Constantin ArghirI

1
.

6
2
2
5
5
1
1.

3
1

2
2

2
38

www.dacoromanica.ro

298

GHEOGRAFIA SAU SCRIEREA PMANTULUI, 1813-1815

Dumn. Cinst. Sterio Zisi


Dumn. Cinst. Gheorghie Suliovschir .
Dumn. Cinst. Athanasie Puliovicf
Damn. Cinst. Mihail Mutu din MiFoItY
Dumn. Cinst. Stefan Tfian din Vat
Dumn. Cinst. Ioann Vusmanovicl
Dumn. Cinst. Athanasie ScutariT
Duran. Cinst. Gheorghie Vitali
Duma. Cinst. Nicole IancovicI
Cinst. Ioann Marco RarcovicT
Dumn. Cinst. Vasilie Bueu
Duma. Cinst. Anastasie Cheptenar
Dumn. Cinst. Constantin Macinca
Duran. Cinst. Nicolae Malagheea
Dumn. Cinst. Ioann Povovtchi din Mi colt
Duma. Cinst. StrTio Fardi din Machedonia
Duma. Cinst. Stolan Petrovicl
Duma. Chist. Ioann Dona din MiwoIt
Dumn. Cinst. Anastasie BuhovschiT
Dumn. Cinst. Ioanichie Oaprazi
Dumn. Cinst. Gheorghie Marti . .
Duran. Cinst. Dimitrie Constantin Mosico
Dunn. Cinst. Athanasie Vulpe . . . .
.
Dumn. Cinst. Maxim Vulpe din Neoplanta
Dumn, Cinst. Frallf Mueu
Dumn. Cinst. Ioann Gherga
Dumn. Cinst. Sevastos Gheorghie Econom
Domn. Cinst. Mihail Tangtafil
Domn. Cinst. Ioann Papa Dimitriu
Dumn. Cinst. Naum Dirnitrievie
Dumn. Cinst. Anastasie Derra
Duran. Cinst. Thoma Derra
Duran. Cinst. Constantin Derra
Dumn. Cinst. Angheli Sideri
Duma. Cinst. Demeter Gheorghie Dora din Ogrida, In Machidonia
Duma. Cinst. Gheorghie Daniel din Machedonia
Duma. Cinst. Ioann dochina din Bucure4ti
Duma. Cinst. Naum Gheon i. Stamu
Duma. Cinst. Marcu Mandrimu din Paneova
Duma. Chist. Constantin Nicolau
Duma. Cinst. Constantin Lazar
Duma. Cinst. Constantin RarcovicI
Duran. Cinst. Nicolae Constantin
Duran. Cinst. Emanuel Nichifor
Duma. Cinst. Ioann Dimo Mano
Durnn. Cinst. Athanasie Nicolau din Aradu vechI

....... .

www.dacoromanica.ro

2
1

3
2
1

3
1
1
1

1
I.
.

1
1

1
1

1
1
1

1
1
1
1

3
1
1

1
1

2
1

2
1

299

ALEGERE DIN TOATX PSALTIREA, 1815

Dumn. Cinst. Mihail Cuior


Dumn. Cinst. Constantin Cuiwr

1
1

O copie manuscris din 15 Oct. 1822, la Bibl. Universitatii Cuza-Voda din Iai,
ms. nr. 31.
Bucureti: Biblioteca Academiei Rorndne.

lidspunsul la cdrtirea... cultiva_ lui Petru Maior, Buda 1811.


La descrierea aratat In Bibl. roni. meche, III, 106, sd se precizeze: autorul acestui
raspuns este Insui Petru Maior.
Ar. Densuianu, O scrisoare necunoscula a lui Petru Maior, in Revista critica-literard,
II (1891), p. 68-72, 123-140 (editia textului cu ortografia moderna). Em. Micu, Momente
din vieata lui Petru Maior de Dicio-Sdnmortin, in Transilvania, XXVI (1895), p. 234-236 i 281.

Bucureti: Biblioteca Academiei

Polueleul, Buda 1814.


Descrierea din Bibl. rom. vedie, II!, p. 106 sa se indrepte in felul urmator: in-80 de
112 pagini, ultima pagind ffind numerotala greit: 100. Pe ultimele pagini sunt ,CaLavasiile

la Buna Veslire i la alte srbatori ale Nascdloarei de Dumnezeu".


Bucureii: Biblioteca Academiei Renadne.

859. D. Tichindeal, Falmle, Buda 1814.


La bibliogralla ardtatd in Bibl. VOM. veche, III, p. 110, adaogd Alexe Ivici, Acte
loare la Dimitrie Cichindeal, in Bis. ort. rom., XIII (1927), p. 380-384.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romne.

864. Mihail Partzulla, Gramaticei francezd, Viena 1814.

Grecete.

Descrierea din Bibl. rom. veche, III, p. 111-112 sil se Indreple astfel: in-80, 16 pag.
4 400 pag. -I- 3 foi (lista prenumerantilor). Intre pag. 221-225 o tabela a conjugrilor:
bp.catiiv Vtilleawv Tti)v Tecsadeptuy E0Coyolv (Tablou general al verrevuxb Icivr4 rlv xrzvoveletihi
helor regulate sau normale, ale color patru -conjugdri).
Prenumerantii sunt din Bucureti, Craiova, coala domneasc, precum i alti cumparatori.
Bucureti: Biblioteca Acaderniei Romne.
2;

Evghenie Vulgaris, Adoleshia filotheos adecd Indeletnirire iubitoare


de Dumnezeu, trad. de Mitropolitul Veniamin, Iai 1815-1819. Tomul I V.
Descrierea In Bibl. rom. veche, III, 113-115 i 315, nr. 1051.
La sfdritul vol. V:

Ierodiacon Gheorghie, aztorlu slovelor.


Theodor Valcul, a. azdtorru slovelor.
Dimitrie Platenchi, prubarIu.
Bucureti: Biblioteca Acaderniei Romdne.

Alegere din toatd Psaltirea, Mnstirea Neamtului 1815.


Numerotatia artat In Bibl. rom. veche, 111, p. 115 trebue indreptata astfel: 8 foi
16 foi nenum. Paginile 266-272, necunoscute pnd acum, cuprind:
Epactiile lunilor cu zilele lor.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romdne.
nenum. -I- 272 pag.

www.dacoromanica.ro

300

CEL M1C

I CEL MARE iNGERESC CHIP, 1815

872. Gel mic i cel mare ingeresc chip (0r5nduiale pentru schisma monahiceasc5), 1V15,nstirea Neamtului 1815.
Mara'. de exemplare de tipul descris in Bibl. rom. veche, III, p. 116, s'au mai tiparit
exemplare cu 6 foi nenum. -I- 218 pagini (ultimele doud nepaginate). In plus are, deci, a
sasea foae liminard, albd pe recto, iar pe verso cu gravura Mantuitorului semnat, 11poToitpeii 41/1114Fink.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

Evhologhion, Blaj 1815.

Ed. III.

Sa se completeze descrierea din Bibl. rom. veche, IH, p. 117: 3 foi liminare nenum.
610 pag. -I- 4 foi nenum.

Foile necunoscute pnd acum cuprind: pe ultima pagina liminara, pavura in lemn
a Mantuitorului rastgnit, semnat I. E.; in jurul gravurii, 16 compartiufeate mici, reprezentand diferite obiecte din simbolica cretina. Dela p. 600-610: Adunarea celor 12 luni
de preste an. Ultimele 4 foi nenum. au ardtarea cuprinsului, evanghelia ce sa cetste la
usa tintirimuluI i cuvinte pentru iertarea gresalelor de tipar.
Bucuresti: Biblioteca Academici Remalle.

Moise Fulea, Bacoava de norma, Sibiu 1815.


Descrierea in Bibl. rom. veche, III, p. 117.
Exemplarul Academiei Remalle, in copie folografica, are urmatoarele lipsuri: htlul,
p. 1, 2, 5, 6, 7, 8, 11-18, 35-36 (complet ar trebui s aiv. 105 p. + 6 p., ultimele nenume rotate).

Bucoavna este o traducere din timba germana, dupa cum a ardtat On. Ghibu, Din
ist. lit. didactice rom. I. Bucoavnele, in Anal. Acad. Rom., s. I', lit., t. 38 (1916), p. 86-88.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Remalle (copie fotografica).

879. Liturghie, ChiOndu 1815.


La cele cunoscute din Bibl. rom. veche, III, p. 119-122 adaoga lamuririle ucazultn
sinodal in legturd cu aparitia crili, cf. Paul Mihailovici, Tiparituri ronitinegi in Basarabia, p. 14-16, nr. 7.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

882. Paraclisul SI. Haralambie, (Bra5ov) 1815.


Nicolae Grid, paroh in Bolgarseghi, fiind tipograful diorthositor", localitatea de
imprimare nu poate fi alta decat Brasovul.
Pe verso titlului, gravura reprezint pe Sf. Haralambie calcand in picioare, nu diavolul (cf. Bibl. rom. veche, III, p. 123), ci ciuma. Gravorul a urmat fntocmai traditia poporului, dupd care Sfantul Haralambie ocroteste de cium. Ed. II in 1824, v. Bibl, rom. veche
III, nr. 1213.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

885. I. D. F. Rumpf, Alexandru I, Impetralut a toatei Bossia, Buda 1815.


Descrierea din Bibl. rom. veche, III, p. 125 trebue completatd astfel, In ce priveste
paginatia: 1 foae (titluh+ 104 pag. -I- 2 foi. Academia Romana are acum exemplar cu gravura impa.ratului Alexandru I.
I. Rosu in Socielatea de mtline, I (1921), p. 478.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Remalle.

www.dacoromanica.ro

301

REGULELE SCOLASTICE) 1816

loan Tincovici, Intelepte inveiteitur ..., Buda 1815.


Descrierea In Bibl. rom. veche, III, p. 130; cartea insa nu mai exista In Biblioteca
Academiei Romane.

loan Tincovici, Ceint ri dumnezeoti, Buda 1815.


La descrierea din Bibl. rom. veche, DI, p. 130-131, adaoga: [Ena. Micu], Despre poesia
poporald, in Lumbultorul, Timisoara 1887, nr. 83, p. 2-3 si nr. 84, p. 2 editeazd Cantecele
la Nasterea Domnului.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Roma..ne.

897. Apologltia, Manastirea Neamtului 1816.


Descrierea In Bibl. rom. veche, III, p. 135.
Ariadna Camariano, Spiritul filosofic f i revolutionar francez combdIal de Pafriarhia
ecumenic(1 $i Sublima Poarld, in Cercetari iterare, IV (1941), p. 128-137 dovedeste c Apo-

loghia a fost publicata intai in greceste de Atanasie din Paros, la Constantinopol in 1798
si ea din greceste s'a tradus in romilneste.
Originalul grecesc are urmatorul
Xptattcoodi euroXoTtx aunsesia% pvtix6 vvoc cpcXxSiksoon xptasmoti 7tpbc iuTiXetav
Tan( eime66)v, &hua toc, licenTuntenoo val OstoviTon ITaTptipxou Kupton FmToptou.
xxi noacixot5 luc ot6v
Ezt.Oswp/Oeiace
iztatopOcoOsfast rape( TWO eae6otic socXoci6cpoo.

Carlea este indreptata mai ales contra lui Voltaire.


In romaneste s'a tradus de monahul Gherontie inainte de 1814, desi tiparirea s'a
fticul abia in 1816.

A doua editie, cu titlul putin schimbat, a apdrut la Bucuresti, in 1819 Apoloyhia,


adicd cuveint sau rdspuns impotriva socollii celar fdrd de Dumnezeu (v. Bibl. rom. veche,
III, p. 288-280, nr. 1030).

Editia din 1816 termina cu o omilie a lui loan Hrisostomul despre a doua venire,
iar editia din 1819 cu omilia lui loan Hrisostomul rolad impotriva Iudeilor si a Elinilor.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne.

908. Intreblitoare thspunsuri pentru deprtarea de bucatele cele oprite


fgduinfii calugeiressti, MInstirea Neamtului 1816.
La descrierea din Bibl, rom. veche, III, p, 147-148 s se adaoge: unele exemplare
au In fato, titlului o foae in plus (deci, 7 foi nenum. 52 pag.), pe recto ei flind gravurile
a 2 steme, cu inscriptia: Non solum armis (fac. 344 din Bibl, ront. veche, III).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne.

911. J. H. 'Campe, Descoperirea Americii, Buda 1816.

Tomul I.

Paginatia fiind gresila in Bibl. rom. veche, III, 151, trebue corectata astfel: 190 pag.
+ 7 foi nepaginate.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

913. Molevnic, Chkindu 1816.


Exemplarul descris in Bibl. rom. veche, III, p. 152-153, fost al Bibl. V. A. Urechia din
Galati, este in copie fotografic in Biblioteca Academiei Romane.

919. Regulele scolastice, Buda 1816.


Exemplarul descris in Bibl. rom. veche, III, p. 156, fost al Bibl. V. A. Urechia din
Galati, este in copie fotografica in Bibl. Acad. Rornane.

www.dacoromanica.ro

302

vITATA 51 PILDELE LUI ESOP, 1816

924. Vitata si pildele lid Esop, Sibiu 1816.


Descrierea din Bibl. rom. veche, II!, p. 161-162 trebue coreclata astfel: in-80, de 127 pagini.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

Chiriacodromion, lasi 1816.

Greceste. Tomul I si 11.

S. se corecteze descrierea (Bibl. roan. veche, III, p. 163) astfel: vol. I, in-folio mic, 4
foi nenum.+ 321 pag. -I- 1 foae; vol. II, in-folio mic, 429 pag. + 5 foi nenum.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

Codicele civil al Principatuliti lfoldovei (Calimah), Iasi 1816-1817.

Greceste. Tomul IIV.


Paginatia sa se indrepte (v. Bibl, rom. veche, III, p. 165) astfel:
Vol. I: 1 gravura in metal, 1 foac titlul, 1 gravurd, 8 foi numerotate gresit, 89 pag.
Vol. II: 308 pag.

Vol. III: 67 pag. numerotatc gresit, 1 gravura si 6 foi cuprinzand 3 tabele.


Volumul IV: nu mai poart pc uhu numdrul de ordine (la celelalle: 111po at [et, VD;
el cuprinde indicele, pe 09 pag. 2 foi nenumerotate.
I. Row In Sorietatea de mdine, I (1921), p. 478 (gresita paginatia vol. III). *t. Gr. Berechet, Legtura (liare dreptul bizantin romdnesc, vol. I, partea I, Vaslui 1937, p. 163
172 (studiu i bogata bibliografie) si p. LXXIVXCI (reproduce dedicatia i prefata).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

D. Philippide, Istoria Romaniei, Lipsca 1816.

Greceste.

Descrierea in Bib/, roan. mate, III, p. 176. Ca bibliografie: N. Banescu, Viala si opera
lui Daniel (Dinzitrie) Philippide, Bucuresti 1924, p. 138 si 145-148.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

D. Philippide, Geografia Rometniei, Lipsca 1816.

Greceste.

Descrierea in Bibl. rom. veche, III, p. 177. Ca bibliografle: N. Baneseu, Viata si opera
lui Daniel (Dinzitrie) Philippide, Bucuresti 192%, p. 138 si 148-155.

Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

913. Fritilit Bone, Scztrtei inveifeiturei pentrit veirsatnl cel mantititor,

Buda 1817.
Descrierea in Bibl. rom. veche, III, 181-182. Biblioteca Academiei Romano n'are
exemplare. Autorul carii, doctorul Francisc Bene (1775-1858), a scris-o in ungureste:
flvd oktatds mentii himlihtek eredetrl ternuszet(!rl t,s beoltriscirtt, Pest 1802, ed. II 1816.

Dupa editia a II-a s'a tradus in romaneste si in alte limbi, in cadrul unor masuri sanitare
luaLe de administratia ungara.
Valeriu I. Bologa, in Dacoromania, V (1927-1928), p. 575.

933. Calendar, Buda 1817.


Calendarul descris in Bibl. roan. ver/te, III, p. 183 nu 1-am vazut. In schimb, descriu
o alta editie a Calendarului dela Buda, pe anul 1817. Exemplarului vazut ii lipseste foaia
cu LAIL Partea calendaristica urmeaza pe 29 pag. nenumerotate.
Ca Adaogire la CalendarIu avem:

www.dacoromanica.ro

PSALTIRE, 1817

303

Despre StpanitorIul annulur acestura 1817 (4 pagini nenum.).


Aratarea vremilor (4 pagini nenum.).
Mare luare de sam5, pentru Intreag linerea stinatelir, pentru boale
pentru moarte (6 pagini nenum.).
Ceva mal pre scurt despre vArsat (bubat) i despre altoirea luI (6 pagini nenum.).

Nite anecdote sau povestirl (13 pagini nenum.).

Cel de capetenie al Postelor curs, prin lara Ungureasc, Ardeal i tara


RomAneasa (3 pagini nenum.).

Insemnarea targurilor celor din teara UngureascA, teara ArdealuluI

din Banat (19 pagini nenum.).


Foarte folositoare tabeld (una pagin).

Tabe15. din Florintr ungure$U a face Florintr nemteti sau zlotl (una
pagini-i).

Insemnarea crtilor celor Romilnetr ce se afla de vandut In Crarasca


Typografle a UniversitateI din Pe*ta (3 pagini neninn ).
Bucure*Li: Biblioteca Academiei Romne.

934. Caligrafia ro2naneascei , Buda (1817).


Descrierea In Bibl. rom. veche, III, p. 183. Biblioteca Academici nu are exemplare.
Anul imprimdrii neflind ardtat, Dr. A. Veress, Bibliografia romeind-ungar4, H, p. 225, nr.
1113 11 fixeaa. aproximativ 1819, orientndu-se dupd o chitanta cu data de 30 Ian. 1829,
mentionatd, de alLfel i de I. Bianu i N. Radix,.

939. Diariu sau Zioariu, Buda 1817.


Descrierea In Bibl, rom. veche, III, p. 186.
Exemplarul Bibliotecii Academiei Romano are urmtoarele lipsuri: p. 85-92, 95-98

i 101-106; are 1nsemnri autografe ale lui Moise Nicoard.


Bucureti: Biblioteca Academiei Romne (legal la un loc cu ms. rom. nr. 4645).

943. L. Vasilie Popp, De funeribus plebejis Daco-Romanorum ..., Viena 1817.

Latinete.
La descricrea din Bibl, rom. veche, III, p. 188 adaog, urmtoarea informatie bibliograficd: Ion Muslea, Viafa fi. opera doclorului Vasilie Popp (1789-1842), Cluj 1928, p.
121-143.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitdtii.
Viena: Biblioteca Universittii (I 31.773).

945. Psaltire, I4 1817.


Descrierea din Bibl. rom. veche, III, p. 189 trebue indreptatd astfel: in-40, de 7
nenum. + 232 foi. Cele 5 foi liminare, necunoscute lui I. Bianu i N. Hodn cuprind:

foi

Invatatura cum sd cade a sd ceti Psaltirea In postul cel mare i preste


tot anul, precum aratii.
Pe ultima pagind liminard xilogravura lui David Proroc (: p,t: HP.), cantnd la harfa.
I. Rou in Societalea de ?naive, I (1924), 477.
Bucure,ti: Biblioteca Academiei Romne.

www.dacoromanica.ro

304

UMILINCIOASX RIMXCIUNE, 1818

949. Umilincioasei rugciune, (14) 1818.


In afar de cele 3 foi artate in Bibl. rom. veche, III, p. 190, mai este in rata textului

o foae, avnd pe recto gravura SI. Nicolae in odajdii de arhiereu, Cu inscriptia 1110AHIC4:
npomoutpoi MHX4HA
pe verso gravura Maicii Domnului cu listia Christos In brate, inconjurati
de obiecte din simbolica crestin.
Bucuresti: Biblioteca Ac,ademiei Romne.

969. Articulu ici oflefti (1818).


N'are foae cu titlu. Formatul 17,3 cm. X 22 cm. 16 pagini.

Pag. 1: 1PTHKI1IIIH CIJIthJIU I IIGHTPi KaGapo KPIANGIal I apillails


Dupit aceste trei rnduri urmeaza jurmntul ce trebue ostasiI nostriI s joare
noao Francisc I, impetratului AustrieI, CraIulul Ungariei, Bohemiei, Lodomeriel, Croatiei,
SlavonieI, Arhiduxului AustrieI i cealelalte.
Pe pag. 2-16 patruzeci capitole numerotate cu cifre romano.

Regulamentul acesta militar pare a fi tradus din nemteste, pentruc unii termeni
figureaz in aceast, limb, cum de pildit: judecata pre scurt sau pe locStandrecht
(cap. I, XIV); judecata cea osteascd sau de oaste tirieg,srecht (cap. VIII, XIV); locuri

Posten (cap. X); loosingul

Loosung (cap. XII), etc.

La p. 16,1a sfrsit, aceast:

Insemnare.

Aceaste articuluurr oste0 trebue sa se wteasca fnaintea CataniI adeaseorI i cate o parte pe rand; jara Recrutir indata la venirea lul, in timba
sa, toate chilar i sase talculasca, mal In urma i inaintea fletecarura

Musterung, sa se ceteasca inainte.


Vestirea unul articuln care de acum inainte cumva s'ar schimba, sau
din nou s'ar adaoge, cu pompa i prin batere de doba, sau priu sunetul
trimbitiT, s5, se fac5,.
Brn: Zemska a Universitni Knihovna.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romne kcopie fotografica).
983.

Legiuirea lui Caragea, Bucureti(?) 1818.

Cu privire la presupunerea ca Brasovul este localita.Lea unde s'a Upara, adaoga la


nota din Bibl. rom. veche, 111, p. 227 si urmatoarea notita' scris (de Gh. Barit ?) pe f. 10
v. a ms. 600 din Bibl. Acad. Rom.ne:
O Pravild romaneascii s'au alctuit in zilele Mrii Sale Domnului Caragea i Cu
aceia am fost siliti a alerga la vecinii nostri Romni din Brasov i s'au tiprit, cu toate
c tiLlu ii este dela cismeaua lui Mavroglieni, fusil stiut este tuturor C s'au tipiirit acolo.
(Cornunicat de d. Gustav Finkelstein).
Bucuresti: Biblioteca Acaderniei Romne.

1001. Neofit, Rsturnarea religiei Evreilor, tradusa din romanete de


loan Gheorghiu, (Ia$1) 1818. Grece*te.
Cartea 'Avcaponii Tis Opvyncea Ttiiv Tepawv este urmat la sfrsit de fragmente alese
spoorrE6.trav nept Ti) tao k thv icapez To6 Ilculkou
MeSixwv ipopivuov Ter< iv.XE%Tiereprl. Traducerea gresit, din Bibl. rom. veche,111, p. 276, trebue

din operele lui Paul dei Medicis: 'Ev

indreptat astfel: La care s'au adaogat spre stArsit, cele mai alese prti serse de Paul

dei Medicis (al Medicilor)

www.dacoromanica.ro

305.

DIACONOVICI-LOGA, CHEMARE..., 1821

Cu bate investigatiile falcute prin bibliotecile din Italia, Indrumat de regretatul prof.
Dem. Russo, n'am putut afla pAn, acum originalul acestor fragmente.
13ucure01: Biblioteca Academiei Romdne.

1032. Blanchard, Pierre, Plutarh non, trad., cu adaose de Nicola Nicolau,


Tomul I si II. EdiOa II-a.

Buda 1819.

Editia I-a a apdrut In 1817, fapt pe care 1-am aflat dupd tipdrirea Addendei. In 1819
a aparut o noti editie, de titlu, cu urmdtoarele deosebiri Intre ele:
In tillu: Lt SIS6 (1819), V. Bibl, rom. veche, HE, p. 230, era numai 1icStt (1817). Anul
de tipdrire 1819, era 1817.

Paginatia ed. 1817 diferd prin aceea ca nu mai are pagina cu indicatia tom Ilu.
Editia 1817 are I-1V p.-1- p. 5-352.
Sibiu: Biblioteca Astrei.

1047. Psaltire, Ramnic 1819.


In afard de exemplarul desc.ris fu Bibl. rom. veche, III, p. 313, am mai vdzut un
exemplar, lard, foae de titlu, dar fdr nicio all deosebire, decal nota dela, sfarlit, care
este egret schimbatd:

Cu fndemnarea, si chelturala Dumnealul, kyr Vasilie Buga, dina Bucurestf.

S'au typarita de Nicolae Dimitrie, Typ. RAm.


BucurWi: Biblioteca Prof. N. Ionescu, fost director la liceul Matei Basarab.

1060, Gavriil Bilaulescu, Mitropolitul Basarabiei, Pastoralei contra befiei,


Chisinau 1819. Ruseste i romneste.
La descrierea Mead. In Bibl. rom. veche, III, p. 322-323, adaogd Paul Mihailovici,
Tipdrituri romdnegi in Basarabia, p. 23, nr. 21, cauzele care au determinat publicarea
Pastoralei.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romne.

1076. Leon, Arhimandritul, Cuviint de pomenire, Iasi 1820.


Exemplarul descris fa Bibl. 7.0M. veche, III, p, 332, fost al Prof. N. lonescu, este acum
In. Biblioteca Acatlemiei Ronadne.

1083. Psaltire, Bucuresti 1820.


Exemplarul descris In Bibl. rom. veche, III, p. 342-31-5, fost al Prof. N. Ionescu, este
acum in Biblioteca Academiei Romane.

1100. Table pedagogice, (Iasi 1820)-

Greceste.

Formal mic al Tablelor lui G. Kleobul (v. Bibl. rom. veche, 111, p. 319-320, nr. 1055).

Lilerele au fost aduse dela Paris la 1aii, de Aga N. Rosetti-Rosnovanu.


Bucureti: Biblioteca Academiei Romdme.
Bucure01: Biblioteca Institutului de Istorie Universald N. Iorga.

1119. Diaconovici-Loga, Const., Chiemare la tiplirir


versuri, Buda 1821.

rometnegi

Exemplarul complet are, dup cele 30 pagini (descrierea In Bibl, rom. veche, III, p.
376-380), i o tabel, cu urrnatorul
39
22671.

www.dacoromanica.ro

306

D1ACONOVICI-LOA, CHEMARE..., 1821

asurilor i a invatturilor, dup carea InvttorTul unul


ora sau sat are a tnvta tinerimea.
ImpArtirea

Este cel mai vechiu orar cunoscut, intocmit dupa regule pedagogice. Orele de predare

sunt dela 8-11 i dela 1-4, cu ware modificari in timpul veril. Prima lectiune dureadi
600, dar dela ora a 2-a inainte, Jecii1e dureaza numai 30 ai 150. Joia dupa masa nu stint
cursuri, ci: Recreatie.
Bucurqti: Biblioteca Aca.demiei Romane.

1120. Evangltelie, M-rea Neamtului 1821.


Exemplarul cornplet procurat de cura.nd are 4 f.nepaginate +676 pagini i alte

11 foi numerotate.

Pe acestea din urmit:

Insemnare care aratA cetaniTa Evanglieliilor i urmarea Evanghelitilor


i unde sA sfAresc. Intocma dupre cea
grecesch.

unul dup altul i uncle sA incep

Bucupeti: Biblioteca Academiei Romane.

1126. Popp Vasilie, Despre apele minerale, Sibiu 1821.


Descrierea in Bibl. rout. veche, III, p. 382.
Editie noutt: Sextil Rusu, Cea dintdi lucrare medicaid In limba ronzdneascd: Despre
apele minerale de Vasilie Pop, Cluj 1935.

1131. Esopia, Bucureti 1821. Grecete.


In Bibliografia rom. veche, III, p. 386 este descrisa cartea. Completam, reproducand
epistola introductiva, dela p. 3-10.
'EntaTokii itp6c T6v iv BouxoupsaTty Ncx6kaov focopTcetalv ,c610 /1.Lopvtztov.
Eic

cots.);

0711j.sptvoc 'CO6TOtn,

brrofoug 6zt p.6voy 560 p.athwitrzov


ya011 vrg, ackXec

l'scupTtecal, stizuzsi; xp6vox, %ate( Tok


(EXX7pnqg TXtboang
nexpecaoatc s6zoktiven St-

cpEkcaze

'clay xocy6zy Xe7o14vcov Tpcy.p.erraw

St82axxXEct simis136Son sic noXkeit

Itootet oxoXeia cii; nazpESog [mg i4cotoXouesizat, v ii06X7lact p.6vog iyit) v


.sEvo) apTc
xxi aauvzsXlic, vj t6s aklOtvin narpteurtic GI)vsca?ipst T WET& SiwattLY cpbc cpantap.6v ToG EaXat covi irspotXesarvon r6voug !Lac. /ukkoTtCdp.avin Xotz6v TY T'PerlrOY %/ye(
zew [6] 62Votoy tp.ropoilv oE nxiae; yet xspatCwot tby roktnp.ov xp6tiov sic Taw xotv6w
ypap.p.aTow T CiTaatOY,
art atp.et T6.111 aXXew 6t6ktow, 6a
sa601actv gon
Ttpcz ata Tiiv [Loyal,/ ..Xtxtav, ab ilOsXsv staeat awncpsXic
neptTT6v, Th
Ttc
To5c xaX1T6pouc an To6c awCop.6vong `Ekkvirvtxo6c p.6600c, ya Tot); p.sTatIppdala xa0ap64
sic Tijv za0op.EXooplyrp 7X6mastv, xcd y Tob ixaWa7,1 &et Tot:). Tbnou. TototiTo 6t6Mov,
gXsTa ItaT' apanT6v, id(%) cptXonov1011 ear6 Ttva,
p.vov 0Ast dpIrst To; natactc,
Toc ataaxsai:et Tip
Tfiq avorpcbaeon CajaEcev, &kV( Oast tok ataist ivutiitcp xat

=Oa& incacpskil p.a0ljp,cax

67cofa sic Tip ancalv TOO ValtEav p.iXtaTct

gzst zpslay 6 liApionoc. AE6rt rapextin 'art sooansec xXivouatio oi maiSec sic Tok Ift.t5eou
7TSptaa6Tspoy rap& sic xiGs aXXo 0071p.a, naptaTvsTat SE' attby 1
loxxEac
xiXX0Sr1 apsTlic, 7taa ph. Tip bTvcoatv carcan St8d.crxovtat 7coXXec met npin Tby
@sin xsti si
noXtTtx-iIv xotvewEav za01ptovTa.
TaGra,

o ipTazIc

oS

s, arozaCp.evog rp rokko aiv fikreCce itort, vt glisXXct va Tsfvo) &I'd)


otokou auvsp1vEcip.aToc, rlazoXobp.svoc, (14 aivc XavOavst, sic AXXa xu-

www.dacoromanica.ro

`vidosa

17,81

LOC

zdsvfnd ./qcDC Arir, 5%712 SZO1d0/61. !OV1 At11 AILVIZA/2 0G1. 00290103 GOF(919 Z910Z0S31L12 ZIA
covtpds1c4 sis oanco, co, Sods71 noz sis sv2, szpoho? ciori GoA9Tividmi2 GOAGdX pot G021 '49 (011'41L,
vrt tt0(01/(12, Z12

63D4c/Ipa,s71

MY(

GOD zs

)p,t covlItchsX13q. 93,

4)4 `zYr713 `szzaY36

001C2V 2101D90096A0 *A029d1Z0.03/G1

Atkotitrioott

Koic12

m.9,46

3?2,971

sp:nodd) 511 A011 MG1S2Z(OIDly MG0971 (L6971(0201 sla Az3sn9il


zoviripeq. Aty, Ktpt193 otyri
112 h001t1V( (102 At1.619%2 10V(01G 101.0X01/2 '100071 1Z% 1Z2A0X21C193/
.A1p2,1d scoitsdzu

!cot

sstua2o ae9 szad2q

4oro2

zArriovdch

AOLG1, `Z1y(p?

ttz3oat9

scsior(ou sclo,l4A

)?19

Fee= zzLI.94

nvoricIpq

9120 01590%tt 010X

AOL)2

'Azipti.gozdcizavri

A0d3711/..0

lvz,smo20 pot Amb.0,09932)?

s.ri
Acmizat 'z3'(919
)?tt

92/2L

Z0001,0.
lzA9

1/,

4.19Z

SZT1

)?e,

sooz9Itom
Aco3ntizq

M1(0290102

1ZA33

)21,zx

it909(0319 ZA r1012

slsvpddi
5Z1

Avrim932

s90,C(03/. s9or1iociz9dz9

M009171

4101/2

ASD1Xd,!.!.

slnr( Iry

ivx

(Als ity,toch,q. 'co)priort

Szd9akxzx slsopckLzas-ri

wirionbpx

8201/9

M01

519 All.1

5b.DDr(1

1d9 5(03DMOd012
422

lociz9c1p9

4sz.vwsocr) vA co, coup

su)vd&p2viriI.

.z1097112,.

lzAls -za371

112

stoogroxkl,vavri 5cpicsdzu

7p,t

49oti.dcfaloo
modxrd

MO1

5Z(11.3X

sisr(

00%121r1t

(1)6

*MO2Z1ik9vri

D `conv,v A9ms,1.2 con? Alp, cot9 go3, nomsrc


11.1.or(op Anv, Ko)0971 5901 50010119 /L9k.
40/1
molsalcovw
kzd Skid Mt/MUM-a
e,o)0971 Am:150(1)2oz sls socrisodvil r?2,1ot co, TsT J 5012

cotv, Atta9r3, zsv