Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DE CEREMONIAL
www.dacoromanica.ro
c,4
ci
44E60f'
LITERATURA ROMANEASCA
DE CEREMONIAL
CONDICA LUI GHEORGACHI, 1762
STUDIU *I TEXT DE
DAN SIMONESCU
BUCURE*T1
FUNDATIA REGELE CAROL I
1, Strada Wilson, 1
1989
www.dacoromanica.ro
IN THODUCERE
www.dacoromanica.ro
6 INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 7
www.dacoromanica.ro
8 INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 9
www.dacoromanica.ro
10 INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
LITERATURA DE CEREMONII INAINTE
DE GHEORGACHI
LITERATURA DE CEREMONII LA POPOARELE
INVECINATE
Condica de ceremonii a lui Gheorgachi, sau de obiceiuri
vechi i nouil , cum ii zice autorul insusi, nu este o cronic6 pro-
priu-zis. Elementul informativ, desi foarte bogat i interesant,
nu este de ordin istorico-politic, ci de ordin protocolar, tratnd
despre: incoronarea Domnilor, eanduiala boierilor si a divanului,
reinoirea domniei (mucareriu) i despre primirea solilor. Intr'o
alth" serie de capitole autorul arat5. diferitele ceremonii desMsurate
la curtea i biserica domneascg, cu prilejul marilor s'arbdtori, Ca:
Ajunul Crciunului, CrAciunul, Sf. Vasile, Ajunul Bobotezei si
Boboteaza inssi ; obiceiuri in postul mare, la Inviere, la Sf. Gheor-
ghe si la Sf. Paraschiva. In legaura si imediat dup aceste capi-
tole urmeaza expunerea festivit4i1or la instalarea rnitropolitului
sau episcopului, precum i acelea la demiterea lor. Cu aceste nume-
roase festivitati se intretes elemente de folklor si de cronica: obi-
ceiuri azi dispdrute sau schimbate ; scurta naratiune a instaMrii
Domnului Grigorie Calimachi, sau amanuntita povestire a petre-
cerii lui Hamza Pasa la Iasi.
La Bizantini. Opera, prin aceast impdtrita inMtisare in eco-
nomia ei, este unic in literatura romneasc5. veche.
Genul literar in care se incadreaz5 trebue cAutat cu cateva
secole mai inainte, la Bizantini. Gdsesc necesar s precizez ce a
fost literatura de ceremonial, aratnd i evolutia ei, nu numai
pentruc5. opera lui Gheorgachi urmeazii in multe puncte cele mai
www.dacoromanica.ro
12 CEREMONIALUL LA POPOARELE INVEC1NATE
www.dacoromanica.ro
LA BIZANTINI 13
www.dacoromanica.ro
14 CEREMONIALUL LA TOPOARELE INVECINATE
www.dacoromanica.ro
LA BIZANTINI 15
surat o bogata activitate Voiu trece peste alte opere ale lui i voiu
ramne la singura opera importanta pentru subiectul nostru,
anume: ["ExTeaLq Poccraeiou TOcEecoc.] KuwaTocv-rEvou Toi5 cp.Auxpia-rou
xcd iv ccirrq.) T(7) XpLas-4.) cdcovtiii f3ocatlei: pocatAkwg uto5 Movrog
Toti aocpoyrCc-roo xcet. Ccetp.*Tou pc(crakco; ov-racylIci rr xo craetoo
arcouNg 61PTCO; gLOV 7C01111,CC 2.
(Descrierea ceremoniilor curtii imperiale. Lucrare a lui Constantin
iubitorul de Hristos si a Imparatului intru acest Hristos vesnic
imparat, fiul Imparatului Leon cel prea intelept si in veci neuitat,
fiind opera demna de silinta imperiala).
Opera nu ni s'a pastrat sub forma ei initiala, ci singurul ma-
nuscript complet 3, cunoscut, un pergament din secolul al XI-
1 Krumbacher, op. cit. p. 252-257.
2 Krumbacher, op. cit., p. 254. Editia de care m'am folosit este din Corpus
scriptorum historiae byzantinae : Constantin Porphyrogeniti Imperatoris, De
rerimoniis aulae Byzantinae libri duo, graece et latine, e recensione Io. Iac.
Reiskii cum ejusdem commentariis integris, vol. I, Bonnae 1829 ; vol. II,
Bonnae 1820. Vol. I cuprinde: ldmurirea lui Niebuhr (VVIII) alta din par-
tea Directiunii colectiei (IXX) ; dedicatia lui Chr. Andreas Leich, primul
care s'a ingrijit de o editie a crtii De cerimoniis (XIXII) ; prefetele foarte
importante ale lui Reiskius, care, termindnd editia lui Leich, a insotit-o de
traducere i comentarii in limba latind (XIIIXXXI); studiul despre vieata
si faptele lui Constantin Porphyrogenetul, alcdtuit de I. Henr. Leich (XXXII
LX) ; textul cdrtii I-a (97 capitole, p. 1-443) ; urmeaza Appendix ad librum
primum. Constantini, Romanorum Imp. Porphyrogeniti, praecepta Itnperatori
Romano bellum cogitanti, ad castra pergenti, in castris agenti, in hosticum in-
tranti et inde cum victoria in Urbem redeunti, observanda. Item de ipsius comi-
tatu, sellariis, sagmariis, cibo, potu, supellectile vestiaria et culinare, vigiliis
castrensibus, congiariis, aliis, expositio, ad Romanum, Imp. Porphyrogenitum,
filium (p. 444-508). Textul cdrtii a II-a (56 capitole, p. 509-807). Volumul
II, 903 pag., cuprinde comentariile bogate in informatii scrise de Reiskius
(putine si de Leich) ; la pag. 905-940 indice de lucruri si de autori.
Editia inceputd de Leich i terminatd de Reiskius s'a tipdrit intai la Lipsca
1751-1754 si a fost reprodusd in Corpus script. hist. byz. 0 editie noud, in
curs de tipdrire, a dat Albert Vogt, Constantin VII Porphyrogenete. Le livre
des crmonies, Paris 1935, 2 vol., in Collection byzantine ... Guillaume
Bud *; restabileste textul grecesc si-1 traduce in limba francezd. PAnd
acum s'a publicat numai cartea I, cap. 1-46 si comentarii asupra ei. (Recen-
sii: V. Grumel, Echos d'Orient, 35 (1936), p. 117-121. Ph. Kukules, 'Exert)*
ercreLpetacc B14av-rwc.7p, anouSav, 11 (1935), p . 458-463).
3 A rmas neobservat cercetdtorilor un ms. fragmentar i nedatat, din
Biblioteca orasului Hamburg; Ii descrie H. Omont, in Centralblatt flit. Bi-
bliothekswesen, 7(1890), p. 364, nr. 41.
www.dacoromanica.ro
16 CEREMONIALUL LA POPOARELE INVECINATE
www.dacoromanica.ro
LA BIZANTINI 47
Tipac xcet 7rp6g Tb dicrxv.toviaTepov eacerps-tolialc xcet && Toilto accup.cca-ril; o ficr%
geveat -re =1 ikt.eTkpor.; (De cerimoniis, I, p. 3-4).
4 . TM5TOL cpclon6vcp ;10km ix rcoUiLv kpavicracsOca x0d pb; e5aljy077:010
XrXTVal et/LV TC;) rcapdvt t. ix0icseca cpacrrexv-hvAll., xat TC3:-rpio.w i0c7w napecopcg.tivcov
Tra0.8ocnv To% v.d3' LT ivarAvaa0ca, xcci. &snip TIME 4v07) & XeLv.d.wcav 3 psgallivouc
dc Cecrrx pm), eivrcoilTetow .erjPocc at.x.y) vmpcceiaCiat Xettir:96---tp. (De cerinioniis,I, p. 4).
www.dacoromanica.ro
18 CEREMONIALUL LA POPOARELE INVECINATE
www.dacoromanica.ro
L A BIZANTINI 19
www.dacoromanica.ro
20 CEREMONIALUL LA POPOARELE INVECINATE
Codini. Apoi o Franciscus Junius, diteur de cet ouvrage c'est cache sous le
nom de Nadabus Agmonius. L'dition d6-1596 porte son veritable nom ..
(Cf. Krumbacher, boc. cit., p. 426). Pe alt exemplar al aceleeasi biblioteci,
pe titlu, cu cerneala: Auctor esse dicitur Codinus
1 Am consultat exemplarul Bibl. Ghenadius din Atena. Titlul grecesc, la
fel ca in ed. 1588; cel latinesc: Georgii Codini (sive, ut vulgo, Curopalatae...)
restul la fel ca in ed. 1588. Apoi continua: F. Junius in Latinum sermonem
transtulit, notis illustravit & recens lacunas non exiguas ope Mss. Palat.
bibliothecae August. & Scileranae supplevit. Apud Hieronymum Comasse-
linum, Anno CI)IDXCVI (cu cerneala: 1596). Pe fisa catalogului din sala de
citire se arata locul imprimarii: Heidelberg, amanunt observat qi de Krum-
bacher, op. cit., p. 426; editia insa este necunoscuta lui Legrand. Alte editii
cunoscute: Paris 1625, ed. ingrijita de J. Gretserus; Paris 1648, ingr. de J.
Goar; Venetia 1729; Bonn 1839, ingr. de Bekkerus (fiind editia de care m'am
folosit, am descris-o mai sus pe larg); editia lui Migne, Patr. gr. 102, 563-574.
2 C. N. Satha, NecOalvotil cpaoXoyfa, I, Atena 1868, p. 103 (nota 2) emite
o idee foarte ingenioasa: mai de graba crede c lui Codinos i s'a dat porecla
de Curopalat, tocmai cS. scrisese despre oficia1itile palatului, decat s admita
ca ar fi obtinut vreodata aceasta demnitate.
www.dacoromanica.ro
LA BULGARI 21
www.dacoromanica.ro
22 CEREMONIALUL LA POPOARELE INVECINATE
www.dacoromanica.ro
LA SARBI 23
I Mort in 1338, a fost istoricul epocii, biograful mai multor regi i epi-
scopi predecesori lui. A jucat mare rol in vieata statului sarb, fiind consilierul
regilor si un diplomat abil. Opera lui istorica, plina" de amAnunte, este foarte
exact'a i utilizat cu mult incredere de istoricii sArbi vechi si moderni.
Descrierea creacenei lupte dela Velbuid este unul din pasagiile cele mai
plastice din opera lui istorick prin descrierea realist a tuturor mizeriilor
rdzboiului. Cf. Pavle Popovi, La littrature yougoslave, Paris 1931, p. 17-19.
2 Apud Jire6ek, op. cit., p. 389.
3 Const. Jirgek, La civilisation serbe au moyen dge, Paris 1920, p. 7 (tra-
ducere din nemteste de L. Eisenmann, cu prefata de E. Denis, in Collec-
tion historique de l'Institut d'tudes slaves, no. 1). Aceast carte este tradu-
cerea cap. V si VI din Geschichte der Serben, vol. II, Gotha 1918, p. 3-95
(in colectia Geschichte der europaischen Staaten).
www.dacoromanica.ro
24 CEREMONIALUL LA POPOARELE INVECINATE
1 C. Jireek, op. cit., p. 89. Practica acestui fel de salut e amintita liana
si in cartile bisericesti sarbesti. Astfel, In epilogul Psaltirei tiparit la Milegeva
(pe valea Lim-ului) In 1544, de ieromonahii, instruiti in arta tiparitului la
Venetia, Mardarie i Teodor, acestia spun, textual: Va rugdm pe voi pdrinti
si frati Intru Dumnezeu i cu genuchii ne atingem, daca va fi ceva gresit,
nu prin 'nand ci prin limbd (M4 Z1 on CI W rn (WM 11 664114, ii KoirktilVAVI. KriCAIOCF
41 HI POIt'liONJ Ilk 11:161KOMIs; tqll 0IrAfTk 4TO norfrktunino. Vezi I.Karataev, Ornicanie
CASIIRAIO-PreCKIIX1. WOW% HanemaTaliblx-E. KIWIWORCIIHMH OSKILIMH, In C6opmirb
11eHig pyccKaro sinnta 0 cnoseticm IbmepaTopcmil Aitagemill Hay0-E., 1883,
p. 103).
2 G. Jiredek, La civilisation serbe, p. 89.
8 Ibidem, p. 85.
4 Nu se stie exact daca Teodosije a trait la sfarsitul secolului al XIII-lea,
www.dacoromanica.ro
LA POLONI 25
si leii s faca. Fericit este deci cel care a venit in lume ca Elen
si nu ca Barbar 1
Bogatiile Sarbilor se cunosc din inventarele comorilor regelui
Vladislav (inceputul secolului al XI-lea), ale despotului George
Brancovici (1428), dar si ale numerosilor nobili 2
Cerceii femeilor, din aur sau argint, imbodobiti cu diamante,
erau asa de man i grei, Inca se atasau de par, in pieptanatura,
cu lantice de metale pretioase 3. Fruntile lor erau impodobite de
diademe speciale, facute din 29 placi de argint, fiecare din ele
purtand o perla 4.
Ar fi sa depasim prea mult scopul lucrarii noastre, daca as
continua cu relevarea unor asemenea manifestari protocolare si
de ceremonial la popoarele slavice sud-dunarene, dupil toate
izvoarele care ne stau la indemand. Am vrut numai s arat, cu un
numar mai restrans de exemple, oh' aceste ceremonii politice,
aceasta vieafa de stat si de curte a existat, fastuoasd la popoarele
sud-slavice invecinate cu noi i e de mirare cum genul literar al
ceremoniilor nu .se &este reprezentat in literaturile acestor
popoare. Importanta acestor constatari, pentru lucrarea de fatd,
este ca ele invedereaza posibilitatea imprumutului unor forme de
ceremonial bizantin pe cale indirecta, dela aceste popoare slavice
sud-dunarene 3.
Polonii. Popoarele slavice, dela nord-estul tarilor romnesti, n'au
atata impor Lan ha, pentru noi, ca cele din sudul Dunarii, din punctul
de vedere al ceremonialului, pentruca la primele atingeri ale
noastre cu Polonia si Rusia, noi imprumutasem formele orga-
nizarii noastre interne dela Slavii sud-dundreni. De altfel, cere-
monialul dela curte n'a fost o chestiune care sa predomine in
preocuparile cercetatorilor poloni i rusi, incat, din aceasta cauza,
ne lipsesc i izvoarele necesare.
Apud Const. Jirgek, La civilisation serbe, p. 85.
2 Const. Jireek, Geschichte der Bulgaren, p. 388-389.
3 Idem, La civilisation serbe, p. 82.
4 Ibidem, p. 82.
5 N. Iorga, Le caractere commun des institutions du Sud-Est de l'Europe,
Paris 1929. Despre Indatoririle i originea dregtorilor sub influenta aceasta
bizantino-slavd, vezi C. C. Giurescu, Contributiuni la studiul marilor dregeitorii
in secolele XIV 5si XV, In Buletinul Comisiei istorice a Romdniei, 5, Bucureti
1927, p. 1-176 0 ace1a0, .Noi contributiuni la studiul marilor dregeitorii in
secolele XIV ft: XV, Bucure0i 1925.
www.dacoromanica.ro
26 CEREMONIALUL LA POPOARELE INVECINATE
www.dacoromanica.ro
LA RU$I 27
www.dacoromanica.ro
28 CEREMONIALUL LA ROMANI
www.dacoromanica.ro
CEREMONIALUL LA RomANI 29
www.dacoromanica.ro
30 CEREMONIALUL IN LITERATURA PARENETICA
www.dacoromanica.ro
INVATATURILE LUI NEAGOE 31
si unde amintirea i cultul sau a trait viu prin traditie timp indelungat (sec.
XVII). 0 bibliografie cu privire la Invdjeituri, reimprospatatd, a dat St.
Glixelli, Regulile de purtare la masei in romdneste, in Rev. 1st. Rom., 3 (1933),
p. 327-336. A ramas totusi neobservata lui St. Glixelli, parerea lui P. P.
Panaitescu, dupd care Invapturile s'au scris in limba slava, probabil In a
doua jumatate a secolului al XVI, de vreun calugdr carturar, inteuna din
ctitoriile lui Neagoe si au fost atribuite acestuia din cauza cultului care i se
inchina domnitorului in manastirile ridicate de el ; cf. P. P. Panaitescu, La
litterature slavo-roumaine ( XV-eXVII-e siecles) et son importance pour
l'histoire des litteratures slaves, Praga 1931, p. 9-10. Adaog o notita, pe cat
de importanta, pe atat de nebagata in seamd: in biblioteca din Blaj a se pas-
treazd si cea mai veche traducere romaneasca a Invilidturilor a (cf. Al. Lupeanu,
Blajul i biblioteca lui, Blaj (1932), p. 9). 0 editie fragmentard a publicat
D. Ciurezu, Invddturile lui .Neagoe Basarab Voevod (Bucuresti) 1938, in
Biblioteca Albina (Fundatia culturald regald Principele Carol) nr. 4.
www.dacoromanica.ro
32 CEREMONIALUL IN LITERATURA PARENETICA
logic, sentimental: dac ... tu-1 pui mai jos, intr'acel ceas i se
intristeazd inima si se scArbeste 1.
Partile privitoare la soli lag & se vadd multe amnunte
privitoare la protocolul receptiei solilor. Solul este intAmpinat
cu cinste, bucate si bdutur din destul. Prezenta dregatorilor pe
langd Domn, in acele momente, se impune ba Inca imbodobiti
frumos , in timp ce toti ceilalti, boeri mai tineri sau dregatori
mai mici sd stea, pe rand, care unde-i va fi locul . Solul este
chemat s-si dea solia . Urmeazd mai multe sfaturi de cum sa
trateze cu solul, dar ele nu prezint5 important:a din punctul nostru
de vedere. Masa se servea solilor cu cinste mare cum este legea
si obiceiul . I se mai fiicea si un dar, a cgrui valoare s n'o
precupeteascd si &A i-1 dea din toad inima, incAt sii reflecteze solul:
Mare lucru! Eu de-abia as fi vilzut un lucru minunat si frumos ca
acesta, iar el iath csa mi 1-a ddruit mie ! Dar la dansul Ina. cAte
vor fi rmas ! 2.
GAsim, deci, in Inviitilturi elemente de ceremonial privitoare
la recrutarea dregtorilor, la sdvArsirea ospetelor si la receptia
solilor ; ins motivele care stau la baza acestui ceremonial sunt
de ordin etic, iar nu de ordin protocolar propriu zis. Apoi conceptia
religioas, din care sunt privite faptele, intunecd insemn6tatea
lor, Inca aceste elemente de ceremonial apar mai mult ca niste
efecte ale intelegerii divine.
Inviipturile lui Nicolac Mavrocordat. Cam pe la 1725, Nicolae
Mavrocordat intocmea, dupd modelul bizantin, pentru fiul sdu
Constantin, niste Inveiteituri. Desi ceremonialul figureazil in ele ca
element secundar, totusi, indemnurile tatAlui spre o vieat simpl,
modest, lipsit de str5lucirile desarte, venind in contrast cu
ceea ce a aplicat fiul din aceste sfaturi, contribue la interesul
acestor invatAturi. Medicul Petre Depasta din Peloponez (mort
la 1770), biograful lui Const. Mavrocordat, ne spune ca tatAl ii
intrepunea cate odat5 o inv6Tatur preliminar, initiAnd pe
tAn5r in lupta cea agitat5 a domniei pentruca sbl devind diriguitor
statului si popoarelor, acel ce cAndva pAnd la satin fu educat in
www.dacoromanica.ro
OPERA LUI NICOLAE MAVROCORDAT 33
www.dacoromanica.ro
34 CEREMONIALUL IN CRONICI
www.dacoromanica.ro
MISAIL CALL GARUL 35
www.dacoromanica.ro
36 CERI.MONIALI'L IN CRONICI
www.dacoromanica.ro
NICOLAE comN 37
1 Ibidem, p. 284-285.
2 P. P. Panaitescu, Ceildtori poloni in Nrile romdne, Bucuresti 1930, p.
13-21.
3 Al. Cioranescu, Dela Gesta francezd la Miron Coslin, in &vista Funda-
tiller Regale, 1 Mai 1934, p. 384-394, unde se precizeazil si izvoare similare
din literatura medieval5. francezil.
4 M. Kogillniceanu, Cronicele Romciniei, f, p. 176 (nota 21-1770 400-403.
www.dacoromanica.ro
38 CEREMONIALUL IN CRONICI
www.dacoromanica.ro
ION NECULCE 39
www.dacoromanica.ro
40 CEREMONIALUL IN CRONICI
Ibidern, p. 383-384.
2 Cronica lui Greceanu o folosesc in editia din Magazin istorie pentru
Dacia, II, p. 132-133.
Este vorba de Istoria Terei Romdnesti de la anuld 1689 incoace, continuatd
de unii Anoninni, publicata in Mar. ist. pentru .Dacia, V, p. 93-184 ; despre in-
stalarea lui Brancoveanu, v. p. 95-99. Aceasta cronica a fost atribuit de I.
G. Sbiera si N. Iorga lui Radu Popescu, caruia insa i s'a contestat pater-
nitatea de Const. Giurescu. 0 expunere clara a discutiunilor paternitatii,
impreuna cu vederi noua, o analiza a cronicii i bibliografie, vezi N. Cartojan
Literatura ronidnd in epoca lui Const. Brdncoveanu, curs Vinut in anul 1931
1932, la Facultatea de Litere din Bucuresti, p. 147-190.
www.dacoromanica.ro
RADU GRECEANU 41
www.dacoromanica.ro
42 CEREMONIALUL IN CRONICI
www.dacoromanica.ro
CEREMONIALUL IN HRONOGRAFE 43
1 Ibidem, p. 138-139.
2 Ibidem, p. 152-454.
3 D. Russo, Elenizmul, p. 33-38, dar mai ales p. 35-37 (nota).
www.dacoromanica.ro
44 CEREMON1ALUL 1N IIRONOORAIE
1 Ms. rom. al Academiei Romne, nr. 86, f. 423 v. Dintre ms. de hrono-
grate aratate de D. Russo, op. cit. in nota precedenth, au Oficiile palatului
constantinopolitan, urmatoarele: nr. 108, f. 414 r. 415 v. ; nr. .3517, f. 571
r. 573 r; nr. 1469, f. 401 r 402 r.
Iatd in original, mult mai simplificatA decAt traducerea romneasdi, notita
din hronograful lui Cigala, Mot 0-15votI,K, Venetia 1650, p. cpx;'-cpxn': Ta.
'Oppbwx 7;54 Bxoaciocc -riLv Ton.ixtow, 67coi5 eTtinoysev, >cat T& iCrrr,csev oo'n-6c
6 pkyxc KCJVCETCV/Tivoc 7rpc7.yroc Troy `Pcop.cLicov Bocatlek.
2 Ms. rom. al Academiei Romne, nr. 86, f. 424 v.-425 r. $i aceastki
notitil, in original, Cigala, op. cit., p. 9)01', este mult mai simplificata: Tet
xpocsox6xxiva axol&oc .r& Lpopoilaocv &ith t11 navurcepaikaTov. Mix3t-coi5 plya
aTpx-rorreadepru. Tec 81 atpp.rx-repri axt.ciaim &t ro p.e-rdcAou flptc.i.p.ixtiptou pixpc.
toi3 Kooporcoadrrou.
3 Traduckorul hronografului lui Dorothei al Monembaziei, MACON) bTO ptAv,
Venetia 1631, este Grigore Dascalul BuzA, iar al lui Matei Cigala din Cipru,
Niot aUvoik, Venetia 1637 este PAtrasco Danovici. M. Gaster i I. G. Sbiera
cunosc manuscrise in care se amintesc ca traduditori pentru tipul Dorothei
al Monembaziei, Nicolae sin Mihalache si Ion Buburuzili (cf. N. Cartojan,
Legendele Troadei in lit. ()eche rorn., in Anal. Acad. Rom., Mem. sect. lit.,
Seria III, tom. III, (1925-1927), p. 78-80 ; in extras p. 22-24).
4 In versiunile romnesti se numAril 79 boeri, cate sunt expuse i in
modelele lor grecesti. Acestea insi numcirii gresit 80 de boierii. Greseala, la
Bi6Aiov itrropix6v, se explicil prin repetarea dregatoriei 6 cbtoAoo96c, trecutii
odatil la nr. vy' si a doua oaril la nr. ye. Cigala observ6 repetitia, dar,
ca EA fie la fel cu modelul, sare pur i simplu, dela nr. 78 (on') la 80 (r.').
www.dacoromanica.ro
CEREMONIALUL IN IIRONOGRAFE 45
www.dacoromanica.ro
46 CEREMONIALUL IN OPERE GEOGRAFICE-ISTORICE
www.dacoromanica.ro
MIRON COSTIN, POEMA POLONA 47
www.dacoromanica.ro
48 CEREMONIALUL IN OPERE GEOGRAFICE-ISTORICE
www.dacoromanica.ro
D. CANTEMIR, DESCRIPTIO MOLDAVIAE 49
www.dacoromanica.ro
50 CEREMONIALUL IN OPERE GEOGRAFICO-ISTORICE
www.dacoromanica.ro
D. CANTEMIR, DESCRIPTIO MOLDAVIAE 51
1 D-1 Emil Virtosu imi atrage atentia ca advocatul Vlastos din Istambul
are o tipairitur greceascd, traducere din turceste, care trateaza despre
diferite ceremonii ale Domnilor romni la Poartd. D-1 Vlastos a promis Inteo
scrisoare ca va traduce in limba francez5 acest tratat 5.1 va publica in Revista
Istoricd Romdmi. Scrisoarea am driruit-o arhivei Revisiei Istorice .Romdne.
D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, ed. Adamescu, p. 52-63.
4*
www.dacoromanica.ro
59 CEREMONIALUL IN OPERE GEOGRAFICO-ISTORICE
www.dacoromanica.ro
D. CANTEMIR, DESCRIPTIO MOLDAVIAE 53
www.dacoromanica.ro
54 CEREMONIALUL IN OPERE GEOGRAFICO-ISTORICE
www.dacoromanica.ro
D. CANTEMIR, DESCRIPTIO MOLDAVIA 55
www.dacoromanica.ro
56 CEREMONIALUL IN OPERE GEOGRAFICO-ISTORICE
www.dacoromanica.ro
D. CANTEMIR, DESCRIPTIO MOLDAVIAE 57
www.dacoromanica.ro
58 CEREMONIALUL IN OPERE GEOGRAFIC 0-ISTORICE
www.dacoromanica.ro
D. CANTEMIR, DESCRIPTIO MOLDAVIAE 59
comandan Iii
.z..'
c
crs
cilldrimea
-cs
cca steagurile
trupa 1-lui regiment
8
o
cA
trupa 2-lea regiment a
-J53 beizadelele
marele postelnic
i postelnicei 0
.5-
:..-: DOMnul
.5.
= 0 cornisiicurtiisi sefii
spiltarul
functionarii intimi
copiii de cash' cu vataful lor.
pdharnici
bulucbasi 0 stolnici
3 steaguri
0 bulucbasi
seimeni seimeni
(supraveghiati de ceausi) (supraveghiati de ceausi)
tabulhanaoa
cd
boierii veliti En-
0
boierii cl. I 8
P.. ;-.
cti . cl, II ctl
cl. III
www.dacoromanica.ro
2. ALAIUL IN BISERICA:
Altarul
I I i I I I
stranele psaltilor
-_
O plata bacsisului)
stranele psaltilor mol-
www.dacoromanica.ro
D. CANTENIIR, DESCRIPTIO MOLDAVIAE 61
www.dacoromanica.ro
62 CEREMONIALUL IN OPERE GEOGRAFICO-ISTORICE
www.dacoromanica.ro
DESCRIEREA ANONIMA, 1760 63
www.dacoromanica.ro
64 CEREMONIALUL IN OPERE GEOGRAFICO-ISTORICE
www.dacoromanica.ro
DESCRIEREA ANONIMA, 1760 65
www.dacoromanica.ro
66 OPERE DE CEREMONIAL
www.dacoromanica.ro
PSEUDO-CODINOS LA ROMANI 67
www.dacoromanica.ro
68 OPERE DE CEREMONIAL
www.dacoromanica.ro
CONST. ROSSET 69
www.dacoromanica.ro
70 OPERE DE CEREMONIAL
1 Ms. grec 725, descris de Const. Litzica, op. cit., p. 333, nr. 630 (725).
Ultimul capitol din ms., corespunzator ultimului din Pseudo-Codin (al 22-lea
ed. Bonn), se termina la f. 86 r., iar nu la 169 v., cum zice Litzica, pentruca nu
a fricut comparatia textelor. Dela 86 v.-169 r. ms. cuprinde: Tgt.; ispoxx0eSpEcq
TCP, XyLunc'corcov TcourpmpziLv( Ornduiala scaunului sfintilor patriarhi), anexata
de obicei la prelucrdrile neogrecqti ale lui Pseudo-Codin, care ins5. nu este
opera lui. Un asemenea adaos vezi i la Stanos, op. cit., IV, 383-395:
Tecopytou to Kco&voi5..., MO. -cii7w nompicov ,ri); KOAKFTCCNIMIOUTRAEC.
I Ms. are in plus urm6toarele: f. 3 r.-4 r., tabloul oficialitAtilor nu pe
pentade ; f. 6 r.-9 r., aceleai oficialit54i, studiate mai pe larg, de data aceasta
pe pentade ; f. 9 r.-10 v., Motrecciou vovxxoti, nept Tc7.)v OrpotEwv Toi5 11cOaTto')
rfis Kawcrravrcvour:aeog.
www.dacoromanica.ro
CONST. DAPONTE 71
www.dacoromanica.ro
72 OPERE DE CEREMONIAL
www.dacoromanica.ro
TIPICURI BISERICESTI 73
www.dacoromanica.ro
74 OPERE DE CEREMONIAL
www.dacoromanica.ro
ANALIZA CONDICEI
CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
76 CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
MEDIUL LA CURTEA CALIMACIIILOR 77
www.dacoromanica.ro
78 CEREMONIALUL POLITIC
LUAREA DOMNIEI
www.dacoromanica.ro
ME NZILUL 79
www.dacoromanica.ro
80 CEREMONIALIIL POLITIC
www.dacoromanica.ro
INSTALAREA DOMNULUI 81
www.dacoromanica.ro
82 CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
INSEMNELE DOMNULUI 83
www.dacoromanica.ro
84 CEREMONIALUL POLITIC
MUCARERUL
Un alt act de searnti in vieata Domnilor nostri era inoirea im-
puternicirii de a domni, acordata d_e sultan, act care se facea de
asemenea cu deosebit ceremonie, careia Gheorgachi Ii consacra
un capitol insemnat 4.
In limba turceasca miikerrer este adjectiv, i inseamna rpte,
redoubl 5, de aceea in vechea organizare politica a tarilor roma-
nesti, mucarer insemna actiunea de reinoire a domniei din partea
Portii otomane, obiceiu introdus din vremea lui Mihai Racovita 6
Cronica cunoscutd sub titlul Istoriile Domnilor arii-Romeinegi si
publicata de N. Iorga, pe numele lui Const. Cap. Filipescu, zice 7,
1 Nicodme Kondakov, Un detail des harnachements byzantins, In Melanges
offerts a M. Gustave Schlumberger, II, Paris 1924, p. 399-407.
D. Cantemir, Descrierea Moldovei, trad. Gli. Adamescu, p. 48 si 66-67.
3 L. *ilineanu, Influenta orientald, II, partea I, p. 68 si 148.
o V. mai jos, textul, p. 2706-27117.
6 S. Muhtar Alus, Tiirkce-fransizca yeni lagat, Ankara 1930.
o L. *dineanu, I nfluenta orientold, II, partea 2-a, p. 82-83.
7 Pag. 159.
www.dacoromanica.ro
MUCARERUL 85
www.dacoromanica.ro
86 CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
PRIMIREA SOLILOR 87
www.dacoromanica.ro
88 CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
PRIMIREA SOLILOR 89
www.dacoromanica.ro
90 CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
PRIMIREA HANULUI 91
www.dacoromanica.ro
92 CEREMONIALUL POLITIC
" 0 lista a Pasilor de Hotin a dat N. lorga, Studii fi documente, vol. 24,
p. 85-86.
www.dacoromanica.ro
PRIMIREA PA*EI 93
www.dacoromanica.ro
94 CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
BOERIILE 95
BOERIILE
www.dacoromanica.ro
96 CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
BOERHLE 97
A doua clasci :
1. Al II-lea postelnic 9. Al II-lea clucer
2. Al III-lea logofilt 10. * * sluger
3. Al II-lea spdtar 11. 1) * jicnicer
4. paharnic 12. * * pitar
5. * * vistiernic 13. * * siltrar
6. * * stolnic 14. o * armas
7. o * comis 15. * * user
8. * * inedelnicer
A treia clasc 1 :
1. Al III-lea postelnic 9. Al III- lea medelnicer
2. o *spiltar 10. * * clucer
3. o * paharnic 11. 1> sluger
4. vistiernic 12. o * jicnicer 1
5. Logo ftul de vistierie 13. * pitar
6. Logofiltul de taina, zis si ctimii- 14. * * sdtrar
ras de izvoade 15. * armas
7. Al III-lea stolnic 16. * user
8. * comis
Luand in seamti deosebirile dintre Cantemir si Gheorgachi,
semnalate mai sus, observgm eh ierarhia rangurilor boieresti din
secolul al XVIII-lea nu mai era intocmai aceeasi ca in secolul al
XVI I-lea.
De altfel insusi Gheorgachi semnaleaz6 cAteva deosebiri de
mare important pentru studiul unora dintre dregtorii:
1. In urma concluziilor la care au ajuns Teodor Man si Const.
V. Dimitriu in niste lucrdri documentate si bogat informate 2,
1 Dela jicnicer inainte nu se mai pot urmari comparativ cele dou 5. liste,
pentruca, in timp ce D. Cantemir continua in mod ordonat lista lui (v. mai
sus, p. 56-57), Gheorgachi trece la o alta clasificare. Rangurile 13-16 la D.
Cantemir sunt inlocuite cu camarasi de slugerie, de jitnicie si cu vornicii de
poarta.
9 Teodor Man, Vornicia in Moldova, in buletinul Codrul Cosminului, 7
(1931-1932), p. 61-204 ; in chestiune p. 168-169. Const. V. Dimitriu,
Doi dregatori moldoveni I. Portarul de Suceaoa ; II. Hatmanul fi pdrcdlabul
de Suceava, Buc. 1935, in 8, 136 pag. Un rezumat al parerilor mai vechi si
precizari noui a facut general Radu Rosetti, Studii asupra chipului cum
se Riptuia rdzboiul de cdtre tefan-cel-Mare, In Anal. Acad. Rom., ist., s. III,
t. 4 (1924-1925), p. 396-398 (in realitate 496-498).
7
www.dacoromanica.ro
98 CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
BOERIILE 99
Ibidem, p. 263.
M. KogAlniceanu, Cronicele Ronuiniei., III, p. 183.
7*
www.dacoromanica.ro
100 CEREMONIALUL POLITIC
* * *
1. Vornicul Doamnei.
2. Cupariul (dela Const. Mavrocordat vel cupar ).
3. Vataful de paranicei.
4. a o stolnicei.
5. o * aprozi (aprozi de tArg p i aprozi de curte).
www.dacoromanica.ro
B OERIILE 101
6. Vel cafegiu.
7. Credinceriul.
8. Al doilea cArnAras.
9. VAtaful de copii (copiii de cas5).
10. Divictariul (dela Grigore Vod Ghica ; ingrijea de penele
de scris Si de cAlimara Domnului).
11. Mehtupciul (sau chiesadariu, arhivarul divanului).
12. Cibucciul (curAta, umplea i aprindea ciubucul lui Vodii).
13. Ciohodarul (ingrijea de incAltilmintea Domnitorului).
14. Beceriul.
15. Pivnicerul.
16. Satarbas (cApetenia satArilor, adicti grupul de ciohodari ce
intrau in alai).
17. Bas-ciohadar.
www.dacoromanica.ro
102 CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
B 0ERIILE 103
www.dacoromanica.ro
104 CEHEMONIALUL POLITIC
171, este un in folio nedatat (copie sec. XVIII) cu 7 pagini scrise despre o in-
tocmirea spailriei cum trebue s fie o.
www.dacoromanica.ro
DIVANUL 105
DIVANUL
www.dacoromanica.ro
106 CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
DARURI 05TIREI 107
www.dacoromanica.ro
108 CEREMONIALUL POLITIC
Romtinilor, vol. II, partea 2-a, p. 537-538; dela pag. 507-537 autorul face
un studiu asupra organiz5rii militare in epoca mai veche. Gnral R. Rosetti,
Essais sur l'art militaire des Rounzains, Bucuresti 1935, p. 30-34 (cu biblio-
grafie bogatk la pag. 193-200). loan C. Filitti, Cdteva cuvinte despre nice-
mires ostirii de lard in Principatele Romcine pdrui la Regulamentul Organic,
Bucuresti 1936, in 89, 26 pag.
2 L. *Aineanu, Inf. orientalii, II, partea 1-a, p. 28-29.
s Anton-Maria Del Chiaro, Isioria delle moderne rivoluzioni della Valachia,
ed. N. lorga, Bucuresti 1914, p. 58.
www.dacoromanica.ro
DARURI 0*TIREI 109
www.dacoromanica.ro
110 CEREMONIALUL POLITIC
www.dacoromanica.ro
CEREMONIALUL BISERICESC 111
CEREMONIALUL BISERICESC
Intocmai ca operele bizantine de ceremonial, Condica lui Gheor-
gachi are numeroase elemente de ceremonial bisericesc. Se va vedea
in capitolul de fat4 desfasurarea diferitelor ceremonii, se vor corn-
para cu starea actuala a oficierii lor i vorn constata, alaturi de
forme existente i azi, altele care au disparut din uz.
1 Ultimul cuvant in privinta aceasta s'ar putea spune cnd vom avea
traduse inteo limba mai cunoscuta i referintele transmise inteun formular
de ceremonial In limba turcd, pe care-1 aminteste Fr. I3abinger, Quelques
problemes d'etudes Islamiques dans le sud-est europen, In L'Europe Orientale,
7 (1937), p. 95HO; titlul manuscriptului la pag. 108: Les ceremonies et les
receptions des Princes de Moldavie et de Valachie entre les annes 1725-1775.
Ca literatura ceremoniilor era foarte rdspandita in limba turceascd, ne-o dove-
desc numeroasele manuscrise de acest gen rdspandite in bibliotecile lumii.
Vezi, de pildd, Bibliotheque .Nationale, Catalogue des manuscrits tures par
E. Blochet, tome I. Ancien fond n-es 1-396. Supplement n-es 1-572, Paris
1932; tome II, Supplement n-es 573-1419, Paris 1933. Vechiul fond, manu-
scrisele nr. 21, 35, 146; Supl. nr. 52, 53, 69, 662, 718, 880, 884, 1065, etc.
Bibl. Nationale, Catalogue de la collection des manuscrits orientaux arabes, per-
sans et tures, forme par M. Charles Schefer et acquise par l'tat, publi par E.
Blochet, Paris 1900, nr. 1064, 1065. Charles Rieu, Catalogue of turkish manu-
scripts in the British Museum, London 1888. Se stie cd Mahomet al 2-lea,
cuceritorul Constantinopolei, a fost primul sultan care a organizat ceremo-
nialul turcesc dupd cel bizantin, adaptndu-1 pe acesta la religia musulmand.
Codul protocolului a fost alctuit imitdrid opera De cerimoniis a lui Const.
Porphirogenetul si este cunoscut sub titlul Kanounou Padichahi Sultan
Mehmet ibni Mourat. Cfr. N. Moschopoulos, Le despotisme eclaird en Turquie,
in Bulletin of the international commitee of historical sciences, 9 (1937),
p. 153-157. Vezi si mai sus, p. 51 nota 1.
www.dacoromanica.ro
112 CEREMONIALUL B1SERICESC
1. INCORONAREA DOMNULUI
www.dacoromanica.ro
INCORONAREA 113
www.dacoromanica.ro
114 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
LA CRACIUN 115
www.dacoromanica.ro
116 CEREMONIALUL DISERICESC
www.dacoromanica.ro
LA CRACIUN 117
www.dacoromanica.ro
118 CEREMONIAEUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
LA CRACIUN 119
1 Polieleul, cntarea psalmilor 134 si 135, acesta din urmd repetnd refre-
nul no)* aeog (Cli in veac e mila lui, Aliluia). Se camtd numai la stir-
batori, afar de ale Nascatoarei Domnului.
Pentru lumanAri zugravite, v. mai jos, p. 123, nota 3 si 4 si p. 134, nota 2.
* riS pairroaLTcp, la Bizantini.
Const. Porphirogenetul, De cerimoniis, ed. Vogt, I, p. 123: i:(51TETCEL
ive,rcLov T6V Ctylow .0.upti'SV, scat Act6edy x-olcc &Tv!) -roiS npxircoatTov se aseaza' [1m-
Oratul] in fata sfintelor usi i primind luman'ari dela preposit J.-B.
Thibaut, La solennit de Neel, In Echos d'Orient, 20 (1920), p. 153-162.
www.dacoromanica.ro
120 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
LA BOBOTEAZA 121
www.dacoromanica.ro
122 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
LA BOBOTEAzA 123
www.dacoromanica.ro
124 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
LA BOBOTEAZA. 125
asupra vremii cand se vor marita. In alte Orli (de pilda, in Campu-
Lung, Muscel), la Iordan, in timpul slujbei, fMcii asteapta calari
in apa, plimbandu-se in susul sau in josul apei. &and se aruncil
crucea in ap, caldri fiind, se ndpustesc asupra ei s'o prind i preo-
lii Ii stropesc cu aghiasma.
Dupd Iordan se intorceau toil in biserica i incepea hturghia.
Doamna i jupanesele ascultau liturghia, insa in biserica o dinspre
Doamna . Mitropolitul insusi siivarsea liturghia
Astfel se terminau slujbele bisericesti pentru sarbRoarea Bo-
botezei, care era una dintre cele mai stralucite la noi, cum era si la
Bizantini.
Paul de Alep marturiseste ca multimea i bucuria gloatelor
in Tara-Romaneasc, la Boboteazil, intrece tot ce se petrece la
Curtile color mai mari principi ai crestinatatii... 2.
De Boboteaza se pare & si in bisericile satelor se practica ke-
rodosia (irnprtrtirea lumanarilor) din daniile proprietarilor de mosii
si ale altor credinciosi, pentruca in popor, lumanarea dela Bobo-
teaza are un termen special, trip (rut. triyda, I. A. Candrea,
Diet.), de care poporul a si asociat urmiltoarea superstitie: I daca-si
parleste cineva parul capului cu trita, apoi nu se sparie de lupi 3.
www.dacoromanica.ro
126 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
IN POSTUL MARE 127
www.dacoromanica.ro
128 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
LA JOIA-MARE 129
triarche Macaire, Paris 1930, p. 12), tabloul care aratd corespondenta cea-
surilor turcesti cu cele occidentale:
Orele Orele Orele Orele
occidentale orientale occidentale orientale
6 dimineata 12 6 seara 12
7 1 7 1
8 2 8 * 2
9 * 3 9 noaptea 3
10 4 10 * 4
11 * 5 11 5
12 prnz 6 12 miezul noptii 6
1 dup5. prdnz 7 1 7
2 * 8 2 8
3 . 9 3 9
4 * 10 4 10
5 * 11 5 11
www.dacoromanica.ro
130 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
SPALAREA PICIOARELOR 131
www.dacoromanica.ro
132 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
IN SAMI3ATA-MARE 133
www.dacoromanica.ro
134 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
LA PAST! 135
www.dacoromanica.ro
136 CEREMONIALUL BISERICESC
1 Svetilna: Eocpx1 6maxsccg cbq Dv-Irk, '0 pocalleiig xcd Kptog (Cu trupul
adormind ca un muritor, Impdrate i Doamne...), v. de pildd, Penticostar,
RAmnic 1767, p. 25.
2 Laudele sunt imnuri Inainte de doxologie, cAnd se cAntd: Toatd
suflarea s laude pre Domnul...
www.dacoromanica.ro
LA PASTI 137
despre sdrutari). De multele inclinari i sdrutari ale preotilor a mai fost im-
presionat si Andreas Wolf, mediculsas, care a vizitat Moldova in trei ran-
duri, dela 1780-1797. V. Bis. ort. rom., 27 (1903-1904), p. 69-75 (in
chestiune p. 74).
3 Gaud se saruta, preotul cel mai bkrAn zice: Christos in mijlocul nostru
la care raspunde celdlalt: este Si va fi; cfr. V. Mitrofanoviei, Liturgica, p. 452.
4 Bis. ori. rom., 15 (1391-1892), p. 703-704.
www.dacoromanica.ro
138 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
SLIJ JBA OSFESTANTIEI 139
www.dacoromanica.ro
1'i0 CEREMONIALUL BISERICESC
1 Sim. Fl. Marian, Seirbeitorile la Romani, vol. III, Buc. 1901, p. 166.
= C. Radulescu-Codin si D. Mihalache, Siirinitorile poporului (colectia
I Din vieata poporului roman o, VII), Buc. 1909, p. 55.
3 J. D. Stefanescu, Rites palens conserves dans les liturgies chretiennes,
in Byzantion, 13 (1938), p. 197-200.
4 Const. Porpliirogenetul, De cerimoniis, ed. A. Vogt, vol. I, cap. 23 (14),
p. 84-88 si vol. cu comentarii, p. 122-125.
5 V. mai jos, textul, p. 29811-29920.
4 N. A. Bogdan, partea istorica, In Cel mai nou ghid al Iaptlui, Iasi
1932, p. 65 si G. Bals, Bisericile moldovene1sti din veacurile al XV II-lea Si al
XVIII-lea, Buc. 1933, p. 96.
www.dacoromanica.ro
LA SF. GHEORGHE Vii
Sim. Fl. Marian, Scirbeitorile la Romdni, vol. III, Buc. 1901, p. 230-240.
A. Gorovei, Creding fi superstitii ale poporului roman (colectia e Din
vieata poporului roman o, XXVII), Buc. 1915, p. 398, nr. 9.
5 (A. Gorovei), Datinele, obiceiurile .,si credintele Armenilor din Wile ro-
mdne (dup.' lucr5rile lui Dim. Dan, traduse i amplificate de Gr. Goilav),
in rev. .,Sezdtoarea, 12 (1912), p. 24-25. De altfel Mahomedanii au si ei la
Bairam, un agneau de Paque si baisers de paix pe care le-au impru-
mutat din vieata primilor crestini, cfr. Guer, Moeurs et usages des Turcs, vol.
I, Paris 1746, p. 249-250.
www.dacoromanica.ro
142 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
DE SF. PARASCIDVA 143
www.dacoromanica.ro
144 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
ALEGEREA ARHIEREILOR 145
www.dacoromanica.ro
166 CEREMONIALUL BISERICESC
vechiu, fiind ales, la 13 Nov. 1750, Ierotei, pnd atunci episcop al Husilor ;
cfr. Bis. ort. ronz., 26 (1902-1903), p. 1367-1368.
2 Compard relatia asemAndtoare publicatd de E. Legrand, Ephimrides
daces, II, 169, despre ceremonia instaldrii ca mitropolit a Iui Neofit, fost
al Mirelor, la 26 Noemvrie 1738.
www.dacoromanica.ro
IHROTONISIREA ARHIEREILOR 147
10*
www.dacoromanica.ro
148 CEREMONIALUL B1SERICESC
www.dacoromanica.ro
HIROTONISIREA ARHIEREILOR 149
www.dacoromanica.ro
150 CEREMONIALUL BISERICESC
www.dacoromanica.ro
CONCLUZ1I 151
1 Astfel, un manuscris iii limba siriand, din anul 1720, cu titlul Cartea de
ceremonii solemne, dupci biserica sirian, cuprinde urmatoarele ceretnonii
asemilnatoare cu cele practicate la noi i descrise mai sus: obiceiul iert-
ciunilor la hisatul secului de branzd; ceremonia de Duminica Floriilor; spd-
larea picioarelor in Joia mare. Toate aceste ceremonii se fdceau si la Sirieni
cu mare pomp. Cfr. II. P. Paul Sbath, Manuscrits orientaux de la biblio-
theque du R. P. Paul Sbath, in Echos d'Orient, 26 (1923), P. 470, nr. 101.
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE ETNOGRAFICE 1 FOLKLORICE
Inca din capitolul In care am analizat ceremonialul bisericesc
din Condicei, a trebuit uneori sa calcam in domeniul etnografiei
i folklorului, cand unele practice bisericeti reieeau ca o adap-
tare la conditiile particulare de vieata a poporului roman ; vieata
agricola i pastoreasca au impus, pe de o parte, sa se faca sfetanie
Joi dup Pati, la camp, pentru imbelpgarea recoltei si de alta
parte, la Sf. Gheorghe sa se aduca la biserica miel fript, in loc de
coliva 1
Scriind despre practicele biserice0i in postul Patilor, am ail-
tat diferite obiceiuri in trecut (iertaciunile, sarutdrile, Impart4a-
nia), care, de asemenea, n'au ramas numai in sfera steal-nth' a curtii
domneti, ci la aceasta curte se gaseau ca o prelungire a obiceiuri-
lor de obte, populare. Astfel obiceiul creOinesc din Dumineca la'-
satului sec de branza, ca boierii sa-i ceard iertare Intre ei, apoi
dela Domnitor i acesta dela boieri, a patruns adanc in popor. In
popor aceastd Dumineca se numete i azi a iertaciunii i cei
tineri merg la cei batrani sa-si ceara iertare i le ureazd apoi
sanatate. In satul Chirnogeni, jud. Constania, se spune serei de
hisatul secului de branza ierteiciune. Atunci yin fiii la parinti, finii
la nai i-si cer iertare pentru supgrarile ce i-au facut. Numai
astfel pot intra toti cu sufletul impricat in postul cel mare al
Patilor i se pot invrednici .de Sf. Taina a impartasaniei 2.
311.
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE ETNOGRAFICE I FOLRLORICE 153
www.dacoromanica.ro
15't ELEMENTE ETNOGRAFICE I FOLKLORICE
www.dacoromanica.ro
MERSUL CU ICOANELE 155
1 Calugri dela Sf. Mormnt din Ierusalim, dela Muntele Sinai si dela
Muntele Athos,se gseau foarte multi in tdrile romnesti in secolul al XVIII-lea.
Ar depdsi cadrul lucrdrii notele despre relatiile noastre cu aceste centre bise-
ricesti din Orient; lucrdrile In aceastd privintd sunt foarte numeroase.
2 Dragomir Demetrescu, Obiceiuri vechi bisericesti, in Bis. ort. roin., 31
(1907-1908), p. 1163-1171.
3 Cdlatoriile Pair. Macarie, ed Em. Cioran, p. 81.
T. Pamfile, Crdciunul (Acad. Rom., Din vieata poporului roman, XX),
Buc. 1914, p. 19.
5 Corneliu Sachelarie, Monografia comunei Tdrgul Cdrcinov (Muscel), In
revista Muscelul nostru, 3 (Noemvr.-Dec., 1931), p. 38.
6 C. Rddulescu-Codin si D. Mihalache, Sdrbdtorile poporului (Acad. Rom.,
Din vieala pop. roman, VII), Buc, 1909, P. 95.
7 Ion Creanga, 4 (1911), p. 330 si 5 (1912), p. 356.
T. Pamfile, Craciunul, p. 16, nota 2.
www.dacoromanica.ro
156 ELEMENTE ETNOGRAFICE I FOLKLORICE
www.dacoromanica.ro
ORATIILE 157
dovva (duvd ci. dova = rugaciune)1. Acest fel de oratie era rostit
dup obiceiul turcesc i cuprindea cuvinte de lauda la adresa sulta-
nului i incredintarea Ca va fi servit cu devotament ; insemna insa,
si rugaciunea ce fdcea lui Alah 2
De altfel, si la instalarea imparatilor bizantini era obiceiul
rostirii unui encomion, pentru slavirea noului impdrat. Se cu-
noaste, de exemplu, encomion-ul rostit de cunoscutul teolog bizan-
tin, Nicolae Cabasilas, la instalarea imparatului Matei Cantacu-
zino (anul 1354 ?), pe care-I lauda pentru origina lui nobilii, pen-
tru binefacerile, virtutea, mila i evlavia lui 3.
In Ajunul Craciunului. Daca. oratia rostita de Domn, la insta-
lare, era mai mult cu caracter politic si de origina straina, apoi
oratia rostita in spatarie de diaconul curtii, dup ce se facea
sarutarea icoanei vestitoare a Nasterii Mantuitorului 4, era un
vechiu obiceiu al Orli , cum spun chiar textele vechi. Dup
diacon, care vorbea in numele preotilor domnesti, rostea oratia
sarbatorii * egumenul cel mai procopsitti la invatatura , si in
al treilea rand rostea in numele preotilor din Iasi un preot si
el mai procopsitti . Oratia egumenului se adresa de obiceiu
Doamnei ; toti oratorii primeau apoi bacsisuri, inscrise in catastifele
visteriei.
Gheorgachi nu mai &, alte arnanunte dar avern prilejul sil
precizam rnai de-aproape, ce fel erau aceste oratii. S'a pilstrat in
Biblioteca Academiei Rornane un ms. (fond. rom. nr. 5360), care
cuprinde mai rnulte oraii, dintre care cele din Ajunul Craciunului
ocup foile lr.-8v. i sunt, unul care Domn, dou &Are Doamna.
Nu se precizeaza autorul lor, nici data si locul rostirii ; in acelas
ms., oratia dela Sf. Vasile are data 1.741 si arata, ca alcatuitor al ei
si orator, pe Stefan Vdcarescu (f. 11 v.). Fiind toate scrise cu
aceeasi grafie, deducem c i oratiile pentru Ajunul Craciunului
www.dacoromanica.ro
158 ELEMENTE ETNOORAFICE SI FOLELORICE
www.dacoromanica.ro
ORATIILE 159
www.dacoromanica.ro
160 ELEMENTE ETNOGRAFICE SI FOLKLORICE
www.dacoromanica.ro
UDATUL DE PAST! 161
www.dacoromanica.ro
162 ELEMENTE ETNOGRAFICE *I FOLKLORICE
www.dacoromanica.ro
UDATUL DE PA$TI 163
www.dacoromanica.ro
164 ELEMENTE ETNOGRAFICE $1 FOLKLORICE
In ziva Sf. Gheorghe, sau cateva zile mai tarziu, cand campul
este incheietu cu iarbd 2, marele comis ii indeplineste a doua
mare si solemna parada a sa 3, in fata Domnitorului: scoate caii
la ciair, la camp. Cuvantul (turc. air=pasune, camp ; neogr. -roctpL
= pa'sune ; cu aceeasi semnificatie in alb., bulg., sarba, polona,
dr. L. 'a'ineanu, /I. orientald, III, p. 120), ca i obiceiul pe care
Ii vom descrie mai jos, sunt de origind turceasca. Ciairurile graj-
durilor imperiale otomane aveau in jurul Constantinopolului o
intindere foarte mare, pana la Adrianopole, in Europa si Oar
la Brussa in Asia a. Gheorgachi nu spune care erau domeniile de
pasune ale Domnului, dar stim dela alti cronicari 5, c ciairurile
www.dacoromanica.ro
CAII LA CIAIR 165
www.dacoromanica.ro
'166 ELEMENTE ETNOGRAFICE I FOLKLORICE
www.dacoromanica.ro
VANATUL 167
VANATUL
Despre acest obiceiu, adanc inradacinat in firea Romanului i
care se practica la noi din cele mai vechi timpuri, Gheorgachi
nu spune decat, ea' : ...la cele patru praznice imparateti, candu
Iase Domnul din biserica in divanul cel mic, iaste obicei, cdpi-
tanul de vanatori i cu *Iva vanatori, stau in randu cu vanatul
lor, pus de-a-randul gos. Vanatul lor este: cerbi, Cute, capre,
ramator salbatic, epuri i alte pasari ce pot vana 1. Autorul arata
ca aceste daruri se aduceau, mai ales in Ajunul Craciunului. Este
un obiceiu strdvechiu 2, despre care mai avem i alte referinte.
Paul de Alep arata 3 ca. la curtile domneti din secolul al XVII-lea,
era obiceiul ca in Ajunul Craciunului, sa. se serveasca la masa de
pranz a Domnului, mancare din propriul sau vanat, sau EA' se
aduca vanat de catre curteni. Pe Antioh Cantemir ni-1 arata cro-
nicele ca pe un mare amator de vnatoare 4. Iar Dim. Cantemir,
in Descriptio Moldaviae 3, se ocup in mod special de vandtorile
domneti, care, ca si in Condica lui Gheorgachi, se Mceau in patru
epoci ale anului, i anume inaintea celor patru posturi ale bise-
ricii ortodoxe. Ca insisi Domnii din familia Calimachilor, in vre-
mea carora a trait i pentru care a scris Gheorgachi Condica,
iubeau vanatoarea i pastrau obiceiul acesta, ne confirma docu-
mentele timpului. In sarbatorile Craciunului, anul 1759, Joan Voda
trimetea la vanatoare 242 oameni, dintre caH multi erau boieri
maH . Grigore Calimachi, prin prietenul sail La Roche, scria lui
Giuliani, interpretul polon, sa-i procure 20 caini de vanatoare
dogues de Saxe (in turcete Samson Kiupek) 7, Domnul insu0 re-
www.dacoromanica.ro
168 ELEMENTE ETNOGRAFICE I FOLKLORICE
www.dacoromanica.ro
PEHLIVANII 169
1 Ion Bogdan, Letopiseful lui Azarie (Anal. Acad. Born., ist., s. II., t.
31 (1909), p. 154 (extras).
2 Ion Bogdan, ibidem, p. 35 ; V. Grecu, Influenta bizantina in literatura
romeineasca, Cernuti 1933, p. 14.
8 Letopisejul larii Moldovei panel la Aron-Vocla (1359-1595), ed. Const.
Giurescu, Buc. 1916, p. 215-216.
' Apud Dictionarul limbii romane, intocmit si publicat sub auspiciile
Academiei Romne (cuvntul halca.).
5 Cronica atribuit lui lenache Kog5.1niceanu, in M. Kogalniceanu, Cro-
tlicele Romaniei, III, p. 198. N. Iorga, Cea d'intaiu vizita domneasca la monu-
mente istorice f i opera lui Grigore Matei Vocla-Ghica, In Bulet. Comisiunii
monum. ist., 19 (1926, p. 143-146.
6 Diclionarul limbii romane, ed. Acad. Romne (cuvntul halca).
' V. mai jos, textul, p. 31127-29.
www.dacoromanica.ro
170 ELEMENTE ETNOGRAFICE L FOLKLORICE
www.dacoromanica.ro
OSPETE 171
OSPETE
www.dacoromanica.ro
172 ELEMENTE ETNOGRAFICE I FOLKLORICE
lui Paul de Alep 1, Del Chiaro 2 si ale lui Dim. Cantemir 3. Un loc
aparte in literatura de ceremonial asupra meselor i tratatiilor
domnesti in genere ocup5 Condica lui Gheorgachi, atat prin arna-
nuntele pe care trebuia sA le dea, ca manual al protocolului, cat
mai ales prin aratarea tuturor receptiilor, cand se ofereau asemenea
tratatii in palatul domnese, in spatarie.
Gheorgachi spune cti se ofereau mese si tratatii in urmatoarele
imprejurari: mash la instalarea Domnului (text, p. 26420_23) 4 j in
Ajunul Craciunului, tratatie (text, p. 27911_24) ; masa in Ajunul
Craciunului si la Boboteaza (text, p. 27924_22) 5 ; Craciun, tratatie
(text, p.28034-2812); mas5 in ziva de Craciun (text, p.2811 28326)
descriere ampla ; masa Doamnei si a jupaneselor in ziva de Craciun
(text, p.28327-2841,1, cu indicaii i despre mesele obisnuite in
vechime la Sf. Vasile, la Boboteaza si la Pasti ; masa egumenilor,
a treia zi dupa Boboteaza (text, p.28416-16); tratatie, cu muzica, in
Ajunul Anului Nou (text, p. 28510_27) ; in ziva Anului Nou, tratatie
(text, p 2861_17), uneori masa ; iarAsi despre tratatia la Boboteaza
(text, p. 28931_30) i despre masa egumenilor (text, p. 2902_0); mi-
tropolitul oferea mash' Domnului in ziva Streteniei (text, p. 2909_14) ;
la Pasti, tratatie, uneori mash (text, p. 29432 si 2953_6) ; in Lunea
Pastilor, tratatie (text, p. 295 24-25,1:
7 la Sf. Gheorghe, marele comis
da masa boerilor (text, p. 29919_29) ; odata se facea masa solilor
acestia Domnului (text, p. 3062120).
Ceremonia eafelei. Cea mai simpla forma de tratatie la curtea
domneasca, pomenit de Gheorgachi, este servirea cafelei, care se
1 Em. Cioran, Cdldtoriile Patr. Macarie, p. 20-21, de sosire, la curtea
lui Vasile-Lupu; p. 85, la curtea lui Matei Basarab ; p. 138-139, de Bobo-
teazk descriere amplk
2 A.-Maria Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni dele la Valachia,
ed. N. Iorga, p. 59-64. Pentru luxul si serviciul meselor, v. si foile de zestre
ale fetelor lui Const. Brncoveanu, articolele pentru rnduiala mesei 0,
publicate de *t. D. Grecianu, Viata lui Cost. Vodd Brdncoveanu, de Radii,
vel logofdt Grecianu, p. 287, 292, 295, 299, 303, 307 si 312.
3 D. Cantemir, Descrierea Moldovei, trad. de Gh. Adamescu, p. 95-98.
4 Obiceiul era vechiu ; v., de pildk despre masa oferith de Alex. Movilil
la instalarea lui in Iasi (1611), ce au scris Joppecourt i Baret, Histoire des
troubles de Moldavie, in Tesaur de monunz. ist., II, Buc. 1863, p. 35.
5 Ospetele se faceau Inca din vechime in Moldova: Ospetele i harzi-
turile (sub Razvan-Voda, 1595), ce suntu obicinuite la Pasti si la Botezul
Domnului nostru Iisus Christos s se fac'd din venitul tirei , cfr. M. Costin,
in M. Kogillniceanu, Cronicele Roindniei, I, p. 480.
www.dacoromanica.ro
OSPETE 173
1 Cronica lui loan Neculce, ed. I, ingrijit de Al. Procopovici, vol. I, p. 16.
2 loan Tdutul mare logoldt a Moldaviei, in Magazin istoric pentru Dacia,
I (1845), p. 135-137.
a Vel ciubucciul, vel cahfegiul, vel sofragiul, vel serbeciul, vel ibrictarul
si vel peschergiul, primeau 20 lei leaf a pe hind, fiecare. Cfr. Petru R Ascanu,
Lefile si veniturile boierilor Moldovei In 1776. Document dela Grigorie A. (Mica,
Iasi 1887, p. 77.
www.dacoromanica.ro
174 ELEMENTE ETNOGRAFICE SI FOLKLORICE
foarte dese, pentrucd de cAndu era giugul Orli mai greu, ele
inlocuiau mesele bogate i dese de odinioard. La ele erau invi-
tati mitropolitul, episcopii, boierii in functiune i cei mazili. Dom-
nul sedea in scaunul lui, in spdtdrie si era salutat, in rAnduiald, de
invitati. Mare le cupar servea paharul cu ()lath Domnului, copiii
din cas serveau arhiereilor i boierilor. Dupd vutcti serveau
diferite cofeturi (le mai zice si confeturi i coletioane). Aceste
tratatii erau insotite de cAntecele mehterhanelei, care zicea in
meidanul dinlduntrul curtii .
Atentia pe care o acordau Domnii pentru angajarea unor
bucdtari i cofetari iscusiti, era mare. Din documente cunoastem
nume de cofetari vestiti 1 Insusi Grigore Calimachi, cel care a pus
la cale alcAtuirea Condicei de ceremonii, cerea in scris din Polonia
un buditar bun, cdruia Ii oferea 50 piastri pe lun, haine si obiecte
in valoare de 300-400 piastri pe an si un apartament de locuit
cu familia, aproape de palatul domnesc. Corespondenta Domnito-
rului pentru bucdtar se poate urrndri de aproape, dela trimiterea
omului i banilor de drum, la recomandatia s aducd certains
moules pour les mnues patisseries et autres outils * i pAnii la
instalarea bucdtarului la curtea domneascd, unde il est actuelle-
ment occup a dresser la cuisine selon son ide 2.
Masa. Divanul cel mic era locul unde se aseza masa 3. Invitatii,
arhiereii i boerimea pAnd la logof6tu1 al doilea, impreund cu doi
vornici de poartA, erau trecuti in isvod cu pecete domneascd . 0
salvA de tun anunta asezarea Domnului la mas. Postelnicul mare
i splitarul mare stau in exercitiul functiunii ( zvorindu ) la
spatele Domnului, primul cu toiagul in mAnti, al doilea cu sabia
si buzduganul, ambii imbrdcati in caftane. Aii boeri care mai
svoresc in timpul mesei sunt: cuparul pune vinul i vutca in
cupe, iar marele paharnic, imbrdcat in caftan i impodobit la umeri
cu 7 coti taftd naramgie , dd. paharele Domnului. Marele stolnic,
ia credinta din blidul cu mAncare, ce urmeazd a fi asezat
inaintea Domnului pe masd ; si el este impodobit, ca i marele
www.dacoromanica.ro
OSPETE 175
www.dacoromanica.ro
176 ELEMENTE ETNOGRAFICE *I FOLKLORICE
' Mabei, maibent (turc. mabeyn ------ ce qui est entre) era incaperea per-
sonald a Domnului, situatd intre harem si camera ofiterilor de serviciu.
2 De off iciis, ed. Bonn, cap. VII, p. 55-64.
2 Mouradja d'Ohsson, Tableau gnral de l'Enzpire othoman, VII, p.
139-141.
2 Atat Paul de Alep cat si D. Cantemir in operele si la locurile citate,
spun cd nu lipseau din sala de mancare o icoand invelitd si o candela aprinsa
1ntotdeauna, deasupra capului Domnitorului.
www.dacoromanica.ro
CONCLUZII '177
12
www.dacoromanica.ro
178 ELEMENTE ETNOGRAFICE I FOLKLORICE
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE
Dupa ce am vazut mai intai, in ce consta literatura de cere-
monial si cA cele mai de searna opere care apartin acestui gen de
literaturd sunt de origina bizantina 1, am Mcut apoi o analiza
criticil a Condicei lui Gheorgachi, pentruca in literatura roma-
neasca de ceremonial ea reprezinta culminatia genului.
In acest capitol se cuvine sa stabilesc raporturile dintre opera
lui Gheorgachi i modelele ei bizantine.
Dar, pentruca asupra izvoarelor Condicei lui Gheorgachi s'au
emis i alte pareri, sa vedem dintru inceput care sunt aceste pareri
si ce poate ramanea din ele.
Manuscrisul 116 grec din Bibl. Acad. Rom. Prin anul 1892,
V. A. Urechia daruia Academiei Romane un portofoliu manu-
script in limba greaca al unui medic din secolul al XVIII-lea.
Portofoliul cuprinde multe insemnari interesante despre po-
poratiunea rii, corespondente cu Domni i boieri, retete,
etc 2. Donatorul, care tocmai pregatea volumele din Isioria Ro-
meinilor, a ddruit manuscriptul, cu conditia ca personalul Aca-
demiei sa-i libereze copii i traduceri dupd texte. Textele au fost
traduse de prof. Gh. Murnu, pe atunci functionar la sectia ma-
nuscriptelor. Pe baza acestor traduceri, V. A. Urechia a semnalat
cel dintai, dar in mod sumar, cuprinsul acestui manuscript si im-
portanta lui 3. Peste un an dela aceastd prima semnalare, V. A.
1 Despre acestea, V. pe larg, mai sus, p. 11-21.
2 Analele Acad. Rom., Partea administrativel fi desbaterile, seria II-a, t.
15 (1892-1893), p. 22.
3 V. A. Urechia, Istoria Romailor, vol. 5 (1786-1800), Buc. 1893, p.
512-513, 529-530, 535-536.
1 2*
www.dacoromanica.ro
180 IZVOARELE
I.
www.dacoromanica.ro
I ZVO A RELE 181
www.dacoromanica.ro
182 IZVIDARELE
IL
www.dacoromanica.ro
aqauvonn ESL
7rx 13Aript pox /up. n0vp131-1 -7p Ia7uljs -maim!! `!D rdnp OD
A01119:01.A. )pi3T1 4.i.
t1D3y1-,9 5ka. uaad luliru! uwoa asat ugo
x
5z33G .5xyp.dnoi3 ,thf 20 5err19 ropas!cE (1[) Amu n! 'aprq.rds
ti..A.Q3 9 50.1.,zi9ykefv; 5turq09x) gailp
as rzeau Ut uoj Lt inlllododluu
Akl evx)3.okotn S0n3ri9svocatiat. 523
no nadaulau i no MUIR paoq
Aki AloidrOXILO Iri-30)px 5.13 A91
'n0n9d# pot 9 53yolc0dikr1 311
punnA `ndiunruu! u! 'aurlrds
5r,toi '513c3317,cho pox Fl Sctoi -3-11 nms u! .advotoid ur
500V0A. '57014%07-4 3923 l0n31197.d 573 mu! Hioadd !lolaas!ci yOauunop
At/s..1. 002600XILD 119.1A0X71-0 .101069 no `naondo !ode r.nut nuaum2a
vox evion3x)97i?Aomrph.t. lo 523(333 5Ita.
`itkei runaJdunp no wag
SIDoin3O9oo 5r3t,cyxx? ri
n91 -molD
ao[pIlsruriu urp OEI
'nod nod3iD9 Anon391-1? rn rdnp
neari Stta. 5rchopi, koi1 52oi !uawn2a rxitn indodowjd no
5non7rInokt.. m-91, Km7dkinznor1 no.i Floaad `!!!!!!2dri. rdnp dodowad
`nol.oxI'd :+p_t3r1 5noi (5rIon7Tklo.k4 r.nur Fjuprd !oppo no vaonao
7-13
13(9/09 0 IL 5Z11.1011.01.00d Tri 5c01
11
ASZ1 HI D7491139301 202Z0 M2341te ittp. vpiotuadaa ao as aovf
tt413ap1 rtOn 4(V4736030 213 vrqz 77zaloqo9 .
-
www.dacoromanica.ro
184 IZVOARELE
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE 185
www.dacoromanica.ro
186 IZVOARELE
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE 187
www.dacoromanica.ro
188 IZATOARELE
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE 489
www.dacoromanica.ro
190 IZVOARELE
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE 1 91
1 De officiis, cap. 1.
2 ibidem, cap. 3-4.
3 ibidem, cap. 5.
4 ibidem, cap. 15.
5 ibidem, cap. 16.
6 ibidem, cap. 21.
7 ibidem, cap. 22.
www.dacoromanica.ro
192 IZVOARELE
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE 193
13
www.dacoromanica.ro
194 IZVOAREL
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE 195
www.dacoromanica.ro
LIMBA
Limba Condicei lui Gheorgachi nu se deosibeste de aceea a
celorlalte opere contemporane moldovenesti, cum de pildd cronica
lui Ioan Canta, sau aceea atribuit lui Ienache Kogrilniceanu.
Cercetarea de fatd nu se va referi atAt la constatarea particu-
laritAtilor fonetice, morfologice sau sintactice ale limbii, pentrucd
din aceste puncte de vedere limba romAneasc5 dela sfArsitul seco-
lului al XVIII-lea nu prezintd diferentieri prea Insemnate fatA
de limba actuald ; mai atent voi privi lexicul Condicei.
Fonetica. Unele particularitati fonetice din limba Condicei
apartin i astrizi graiului moldovenesc:
a) rostirea diftongului ea ca a, in cuvinte ca: privascd 28938
(priveascd), privaM 29738 (29833 priveald), va 3064 (vrea >vra>
va), sosascri 27022 (soseascA), etc. ;
b) intunecarea lui i median, dupd consoanele fricative s, s, z
si &gad oclusiva t: tine 28013 3023 (One), zile 30618 (zile), zis
3108 (zis), singur 2708, 30633 (singur), sdrag 27018 (sirag), etc. ;
c) intunecarea lui a final dupd consoana fricativri $: asi 305.,
3075, 30933 (asa) ;
d) pronuntarea lui j provenit din latineste prin f(=.gi):
gos 27218, 30928 (jos), goi 27123, 2921 (joi), repegune 29620, etc.;
e) reflexivul se se pronunt intotdeauna ad: sd sd. facd 29212
(sA se feed), etc.
Pe de altri parte, Condica pAstreazd urmdtoarele particula-
ritati fonetice, caracteristice limbii vechi romAnesti din secolul
al XVI-lea sau al XVII-lea 1:
a) sunetul e netrecut la i in prepozitiile: den 28024, pen (prin)
petrecAndu-i pen meidanul cel mare 29834, au fostu pen pu-
1 Pentru limba secolului al XVI-lea vezi 0. Densusianu, Histoire de la
langue roumaine, t. II. Le seizime sicle, Paris 1938. Al. Rosetti, Limba
romdnii in secolul al XVI-lea, Buc. 1932 (cu pretioase informatiuni bibliogra.
www.dacoromanica.ro
MORFOLOWA 197
www.dacoromanica.ro
'198 LIMBA, SINTAXA
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE LATINE 199
LE XICUL
Daca din punct de vedere fonetic, morfologic i sintactic, limba
in care a scris Gheorgachi nu are o prea mare Insemnatate, for-
mele gramaticale particulare nefiind nici prea numeroase, nici
mult deosebitoare de formele actuale, in schimb, din punct de
vedere lexical, Condica lui Gheorgachi are o infatipre cu totul
ciudata, deosebit de limba de astazi, prin intrebuintarea i incru-
ciarea cuvintelor de origina gr eceasca, turceasca i slavoneasca.
De aceea, o cercetare a cuvintelor din punct de vedere al originei
lor 0 al sensului lor 1 in aceasta opera, se impune, pentru doua
motive: intai, nu putem intelege opera Fara precizarea exacta a
sensului cuvintelor. Sunt diferiti termeni tehnici de ceremonial,
de obiecte biserice0i, sau din imbracamintea luxoasa i bogata a
Domnului 0 a boierilor, care n'au ramas in limba, au disparut
odata cu aceste obiceiuri protocolare. Toi acqti termeni vor fi
explicati in capitolul de fata. Apoi, origina cuvintelor ne arata,
pe langa structura materiala a cuvantului i ceva din vieata lui ;
ne indreapta spre cutare sau cutare popor, dela care am impru-
mutat noi, odata cu notiunea, i obiceiurile noastre mai vechi
de ceremonial. Aceste obiceiuri au alcdtuit specificul i pitorescul
curtilor noastre domne0i in trecut, descrise uneori cu atata mirare
i interes de calatorii straini, care le vedeau atunci pentru prima data.
Ordinea In care se va studia limba Condicei din punctul de
vedere al lexicului va fi urmatoarea: elemente latine, slavone,
grece0i, turceti, ungure0i, ruse0i, polone 2 i elementele obscure.
ELEMENTE LATINE
Astazi nimeni nu se mai indoe0e de insemnatatea domina-
toare a fondului latin din limba romana. De0 Condica lui Gheor-
gachi este o opera de ceremonial 0 ca atare prezinta actiuni fi
1 Dau aci titlurile dictionarelor limbii romne consultate: H. Tiktin,
Rumdnisch-deutsches W rterbuch, in 3 tomuri, Buc. 1903-1924, 1834 -I- XI
pag. Academia Romn, Dictionarul limb ii romdne, lit. A-Crdsca, F-Lacustru,
Buc. 1913-1938. I. A. Candrea, Diclionarul limbii romdne din trecut i de
astdzi (Dictionarul enciclopedic ilustrat Cartea Romneasa ,), Buc. 1931.
2 Pentru toate aceste influente strAine, sa se vacM expunerile generale
scrise de 0. Densusianu, Histoire de la langue roumaine, t. I, Buc. 1929, p.
237-287, 357-388 ; t. II, Paris 1938, p. 420-569. Voiu addoga si biblio-
grafie specialk la fiecare capitol in parte.
www.dacoromanica.ro
200 LIMBA, LEXICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE LATINE 201
www.dacoromanica.ro
202 LIMBA, LE XICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE SLAVE 203
ELEMENTE SLAVE
www.dacoromanica.ro
204 LIMBA, LEXICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE SLAVE 205
www.dacoromanica.ro
206 LIMBA, LEXICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE SLAVE 207
www.dacoromanica.ro
208 LIMBA, LEXICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE SLAVE 209
www.dacoromanica.ro
210 LIMBA, LEXICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE GRECE*TI 211
ELEMENTE GRECESTI
Cuvintele de origind greceasca sunt foarte numeroase in opera
lui Gheorgachi, ca si in operele celorlalti cronicari din secolul al
XVIII-Iea. Aceste cuvinte sunt, in majoritatea lor, in legatura cu
ceremonialul bisericesc, aratand diferite obiecte i ierarhii biseri-
cesti. Putine dintre ele ies din sfera bisericeasca i arata diferite
functiuni in ierarhia dregatorilor nostri: co mi s, logo fa t,
spata r. In sfarsit, a treia categorie de grecisme si ea putin
numeroasd cuprinde termeni abstracti din sfera protocolului:
p ar at a xis ( ordine), p (prezenta, asistenta), p o-
liti e (felul de purtare), politica (eticheta).
Pentru cercetarea acestor elemente, dintre care unele dateazd
in limba romana din epoca bizantina, altele din epoca neogreceasca,
avem numeroase i bune dictionare 1 Pentru explicarea termenilor
bisericesti din ritualul ortodox, am consultat studiul, pe cat de rar,
1 Am folosit: Du Cange, Glossarium ad scriptores mediae et infimae Grae-
citatis, Lugduni 1688 (reeditat la Paris, 1905). "AyyeAo4 l3).xoc, Acktx6v
Mv.iortUtaceiv, Atena 1897. Dr. Hector Sarafidi, Dictionar grec-romdn,
Constanta 1935.
1 i*
www.dacoromanica.ro
212 LIMBA, LEXICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE GRECE$T1 213
www.dacoromanica.ro
214 LIMBA, LE XICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE GRECE$T1 215
www.dacoromanica.ro
216 LIMBA, LEXICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE TURCE$TI 217
ELEMENTE TURCESTI
www.dacoromanica.ro
218 LIMBA, LEXICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE TURCEST[ 219
www.dacoromanica.ro
220 LIMBA, LEXICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE TURCE*TI 221
www.dacoromanica.ro
222 LIMBA, LEXICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE TURCE$TI 223
www.dacoromanica.ro
224 LIMBA, LEXICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE TURCEM 225
www.dacoromanica.ro
226 LIMBA, LE XIC UL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE TURCESTI 227
www.dacoromanica.ro
228 LIMBA, LE XICUL
ELEMENTE UNGURETI
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE RUSE*TI 229
ELEMENTE RUSESTI
Legaturile noastre cu Rusii au fost mai puternice In Moldova,
care era mai in drumul lor. Aceste legaturi au fost mai ales de
arme, incat ne-au lasat in limba termeni cu caracter militar :
capitan, polcovnec, porusnic, sotnec. Careta
www.dacoromanica.ro
230 LIMBA, LE XICUL
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE POLONE 231
ELEMENTE POLONE
www.dacoromanica.ro
232 LIMBA, LE XICUL
ELEMENTE OBSCURE
www.dacoromanica.ro
STILUL 233
STILUL
Condica lui Gheorgachi fiind un fel de tratat oficial, in care
s unt inregistrate diferitele obiceiuri dela curtea domneasca din
Moldova, autorul nu a cautat expresiuni figurate, in care sa-si
exprime ideile, ci a descris intotdeauna cu claritate, cu precizie
i In ordine diferitele ceremonii. Toate aceste insuiri stilistice
www.dacoromanica.ro
234 LIMBA, STILUL
www.dacoromanica.ro
AUTORUL
Opera analizata mai sus poart in doubt' locuri numele autoru-
lui : odata in titlul ei, publicat i de M. Kogrdniceanu: ... care
s'au alcAtuit i s'au i scris de mine prea plecata sluga, Gheorgache
vtori logofat aici in ora0il Eului, la anii 1762 Noemvrie 5 0.
A doua oard la sfAr0tu1 Pinax-ului, care a fost omis de M. Kogiil-
niceanu in editia lui: Al Marii tale mica, plecata i dreapt sluga :
Gheorghie al doilea logofat 2. Aceastd a doua insemnare este
scrisal de altd mAna decAt aceea care a scris intreaga opera. Nu
poate fi decdt scrisul lui Gheorgachi ; el a strAns materialul necesar
pentru alcatuirea operei, a scris-o apoi, adica a stilizat-o 0, pen-
trucA era scrisa din porund domneascd i pentru folosul curtii
domneti, a dat-o vreunui caligraf pentru copiere, a legat-o in
piele, imprimAnd pe legaturd sterna domneasca a Calimachilor 3
0 se infatia, terminata, cum o avem azi in depozitul de manuscrise
din Biblioteca Academiei RomAne, fondul romAnesc, nr. 19.
Gheorgachi a tinut BA insemne manu propria, doar dedicatia,
inchinarea adresatd Domnitorului.
Din aceste singure insemnari este insA cu neputintA a gtisi i
numele familiei din care facea parte autorul.
N. Iorga spune cA autorul este Gheorgaehi *utu. N. Iorga
a fost singurul cercetAtor care a cautat sA identifice pe Gheorgachi
www.dacoromanica.ro
236 AUTORUL
www.dacoromanica.ro
AUTORUL 237
care s vada in aceste randuri ale lui Gheorgachi vreo atentie deo-
sebita acordata uetilor si cu atat mai mult nu putem vedea
simpatie.
Daca ar trebui s ne orientam dup atentia i simpatia aratate
de autorul Condicei diferitelor persoane, atunci Gheorgachi ar
trebui sd fie mai de graba' un membru al familiei Cantacuzino,
familia pe care inteadevar o cinsteste cu astfel de cuvinte : Si
aprozii aceia 'Inca sa facha din oameni de cinste, cum si din nea-
mul eel cinstit al Cantacuzinilor. Cel dintaiu, anume [Iordache]
6-au venit in Moldova, intai aprod au fost si pe urma s'au cinstit
cu alte boerii agungandu pand la starea cea mai de cinste a boa-
riilor 1. Deosebit, pe Ionit Cantacuzino, marele vistiernic, ii
aminteste in 2 randuri, odat5 cand Domnul 1-a luat in intampinarea
Pasei 2, a doua (Ara cand Domnul 1-a numit printre cei 3 boeri
caH aveau sa poarte grij a Pasei, in timpul sederii lui la Iasi 3. Un
Iordachi deci Gheorgachi Cantacuzino a existat chiar in vremea
aceasta (circa 1760) 4.
2. Ipoteza c Gheorgachi, autorul Condicei, este fiul acelui
Suta, autorul manuscrisului grec nr. 116, nu se poate sustine,
decat daca admitem ca cele 3 fragmente de ceremonial din acest
manuscris (la mucarer, in Ajunul Bobotezii si la Boboteaza) scrise
de presupusul tatd, au folosit fiului drept izvor in alcatuirea Con-
dicei. OH, noi am aratat in capitolul despre Izvoare (mai sus, p.
179-195) ca nu existan icio dependenta intre cele 3 fragmente si Con-
dicei. Mai mult, manuscrisul grec 116 cuprinde unele texte datate
intre 1765 (dragomanatul lui Scarlat Caragea) si 1776 ( Marche-
route * Moscova-Constantinopol). V. A. Urechia considera acest ma-
nuscript, cu blind dreptate, posterior anului 1762, in care Gheor-
gachi a scris Condica. Fiul n'a redactat Condica dupii insemnarile
tatalui, deci nu este Gheorgachi utu.
3. Noi cunoastem un scriitor Gheorgachi Sutu, care a scris,
intre altele i o comedie greceasca, in care batjocoreste pe Ale-
xandru Joan Mavrocordat, Domnul Moldovei (1785-1786), zis
N. Iorga, Studii si documente, vol. 21, p. 128; vol. 22, P. 98, 240 (anul
1723) i M. Kogalniceanu, Cron. Rom., III, 209.
www.dacoromanica.ro
238 AUTORUL
www.dacoromanica.ro
Au Tomtit, 239
www.dacoromanica.ro
240 AUTORIJL
www.dacoromanica.ro
AUTORUL 241
www.dacoromanica.ro
RASPANDIREA OPEREI
CIRCULATIA MANUSCRISULUI
www.dacoromanica.ro
C1RCULATIA MANUSCR1SULUI 243
1 6*
www.dacoromanica.ro
244 RASPANDIREA OPEREI
www.dacoromanica.ro
IMPORTANTA CONDICEI 245
www.dacoromanica.ro
246 RASPANDIREA OPEREI
www.dacoromanica.ro
LOGOFETIA DE OBICE1URI 247
www.dacoromanica.ro
24$ RASPAND1REA OPEREI
www.dacoromanica.ro
LOGOFETIA DE OBICEIURI 249
www.dacoromanica.ro
250 RASPANDIREA OPEREI
1 Din bulg. po,x. = a rdndui, a aranja in sir (6 pea.= la rand ; ECT II4W NA% --
este randul nostru).
De exemplu Dionisie Fotino, 'RrropEce c irciXce. AccxEcec, III, Viena
1819, p. 4-a nenumerotata: OE rIpxov-rec Aoyo0i-r:e.t. Teov cruwAs.L6v: Nt.x6Xao;
FoXicntoc, Fp-r,y6p.o; Pcikt]. Acad. Rom., ms. rom., nr. 871: Arhondologia
veike a Tari Romanesti f. 2 v.: logoft de obiceiuri Alecsandru Coma'neanu,
mort 4 Mart 1837.
Loan C. Filitti, Arhondologia Munteniei dela 1822-1828, in &vista
Arhivelor, nr. 4 (1927), p. 20, Ionit Falcoianu, la 12 Noemvrie 1822; p. 25,
acelasi mentionat cu acelasi titlu, la 6 Febr. 1824.
Ibidem, p. 21, Costandin sin clucer Iordache Mavrodin, 20 Dec. 1822;
p. 36, Mihalache Vierosanu, 8 Iulie 1826-26 Apr. 1828 (p. 45).
5 Ibidern, p. 35, Aga Iordache Florescu, filcut epistat de vel log. za obi-
www.dacoromanica.ro
CUZA VODA I CEREMONIALUL 251
www.dacoromanica.ro
252 REGELE CAROL I SI CEREMON1ALUL
STUDIUL EDITHLOR
Condica liii Gheorgachi a fost editat de M. Kogillniceanu
in 1846, in cirilicd si a doua oath' la 1874, in transcriere latina,
avAnd ca bazA un singur manuscript, cel cu nr. 19 din Biblioteca
Academiei Rom dile, unicul in care ni s'a transmis aceastd opera 2.
www.dacoromanica.ro
STUDIUL EDITIILOR 253
www.dacoromanica.ro
254 srrunItiL EDITTILOR
A. A. B. B. Ms.
www.dacoromanica.ro
STUDIUL EDITULOR 255
www.dacoromanica.ro
256 STUDIUL EDITIILOR
A. A. B. B. Ms.
fmprotiva 3177 fnpotriva
a cince 310,1 _ a cincea
trimetea 31522 tramiteau 32221 trimitea
nimene 3236, 329, nimeni
zilile 3246 zilele
mestersugul
32713 mestesugul
In plepciune
32727 Intelepune
A. A.B. B. Ms.
aprozil aciea
29312 (adv. loc.) aprozii acela
(pron. dem.)
orauduiti 2933e orAnduiti 3031, r'anduiti
mucarel 29325,
3038 mucarerfu
Savica 30427 Sabica
de catra stapan
29634 de cAtre stapan0 30537 de cdtr stapni
cu steagurile lor cu seamnile lor
si dvorescg zvorescu
300,,, 30842-43
confetioane 30936 cofetioane
confeturi 301, 30935 cofeturi 1
de pe la 3081,, 3164 dupre la
www.dacoromanica.ro
STUDIUL EDITIILOR 257
A. A. B. B. Ms.
denainte vreme d'inainte vreme 31757 denainte vremi
3105
induntru 31115, 31837 inlauntru
nduntrul 31215, 31025 Iduntrul
ori sarmd cusutd 31235_56 ori (cu) sArrnd
cusute
peste brache 317, 3245 piste brate
cum poronceste 31756, 324, cAti poronceste
-- sd-1 pue 3198, 32534 sa-1 sue
cu paicii i cio-
hodarI 32227 paicii i ciohodarii 32887 paici i 6ohodari
Costaki Batati 33036 Costache Vatati
sd porneascd Pasa 33045 s pur6ad5 Pasa
loan Cantacu- Ion Gantacuzino 33117 Ionitd Canta-
zino 3251, cozino
de acolo pornindil 33154 de acolo puree-
gandu
la locul sad 32613-14, 33210 la cortul sdu
oare care luptdtori de pe- oarecare luptd-
hliveni 32750, 33245, 3331 turi de pehli-
veni
nimicd au fdcut nimicii au Ilcutil 33319_20 nimicd n'au l-
32727 cu t
Editia din Iasi 1846 este, dup cum usor se poate constata
din studiul tablourilor de mai sus, mai aproape de original si in
ce priveste modificgrile i inlocuirile de cuvinte. De altfel aceste
modificfi i inlocuiri de cuvinte nu sunt de asa naturg, incat sd
schimbe sensul cuprinsului, denaturandu-i adevrul initial. Totusi
fiind numeroase scad mult din exactitatea care se 'impune in
stadiul actual al stiintei, editiilor de texte vechi.
www.dacoromanica.ro
258 STUDIUL EDITIILOR
www.dacoromanica.ro
STUDIUL EDITI1LOR 259
5. DEOSEBIRI IN PUNCTUATIE
Punctuatia originalului, contrariu altor texte din secolul al
XVIII-lea, este exact pusd. lidmane ca particularitate a
secolului, particularitate pe care si-o insuseste i autorul nostru,
fraza de multe ori prea lungd, neintervenind virgula, nici punctul.
Dou'd dintre semnele punctuatiei sunt intrebuirgate cu mult rost
de Gheorgachi, fapt care contribue la claritatea textului: semnele
citdrii (in original ") i parantezele ( ).
17*
www.dacoromanica.ro
260 STUDIUL }DITIILOR
www.dacoromanica.ro
STUDIUL EDITIILOR 261
www.dacoromanica.ro
f. 2r CONDICA: K 297
1. 3r PI NAX
adedi insemnare de ceale ce sci aflci intru cdastei Condith :
www.dacoromanica.ro
PINAX 263
14-15 : scrise de altd wind, dealt aceea rare a copiat intreaga Candied;
este, negresit, semndtura proprie a lui Gheorgachi. V. nzai sus p.213.
Acest Pinax care ocupd in ms. intreaga f. 3, a fost omis de M. Kogalni-
ceanu. L-a reprodus I. Bianu, Biblioteca Academiei Romne. Catalogul
manuscriptelor rom'ane0i, I, Bucuresti, 1907, p. 70-71. Trimiterile la paginile
originalului (de ex. list. 1 it list. 2 *, etc.) le inlocuim cu pg. ... din
edifia de Pita.
www.dacoromanica.ro
r. Ijr. Tarilmoniia Domnii noao, candu vine Domnul in scaon, cu ce K 299
politica i randuiala sa cinstete
www.dacoromanica.ro
TARAMONIIA DOMNII NOAO 265
www.dacoromanica.ro
266 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
TARAMONIIA DOMNII NOAO 267
www.dacoromanica.ro
268 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
TARAMONIIA DOMNII NOAO 269
www.dacoromanica.ro
270 TE XTUL
www.dacoromanica.ro
INSTALAREA LUI GR. CALIMACIII 271
www.dacoromanica.ro
272 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
AGIUNUL NATERII DOMNULUI IMISTOS 273
www.dacoromanica.ro
274 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
AGIUNUL NASTERII DOMNULUI IIRISTOS 275
www.dacoromanica.ro
276 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
AGIUNUL NASTERII DOMNULUI IIRISTOS 277
www.dacoromanica.ro
278 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
ZIOA NA*TERII 279
www.dacoromanica.ro
280 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
ZIOA NA$TERII 281
www.dacoromanica.ro
282 TE XTUL
www.dacoromanica.ro
ZIOA NASTERII 283
www.dacoromanica.ro
284 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
ZIOA AGIUNULUI SF. VASILE 285
www.dacoromanica.ro
286 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
ZIOA AGIONULUI SI A SF. BOTEZ 287
www.dacoromanica.ro
288 TE XTUL
langa care, aproape, stau acei doi, unul din sus, altul din gos,
cu Mcliile tiindu-le a-mana si featile lor catra masa. Insa la
ae'asta osfestanie, ce sa numeste Iordanul, cat si la cealelalte osfe- K 316
1. 21 r. stanii ce sa fac priste an Taste obicealit de sa aduc 2 icoane:
I
www.dacoromanica.ro
ZIOA AGIUNULUI SF. BOTEZ 289
Apoi mergu boerii cei mari pe randuTala, dela vel logofrit pan
la vornicii cei de poarta si Inca i zapcii curtii.
ObiceTul vechTu au fostu, ca dupa ce mergea boerii dela vel
logoMt pan la vel user, de saruta crucea, apoi sa da randu
de mergea si gupaneasile. Iar Grigorie Voevod Ghica au facutu 5
altu obiceTu de randuTala, ca dup ce mergea boerii cei cu boerii
si mazali, dela vel logofat si pan la ye! comis, apoi au datil Hindu
gupaneasilor, dela logofeteasa cea mare pan la comisoae ; apoi
mergea eeiIaIi boeri i dupa dansii gupaneasile bor. Deci, dupa
ce saruta toata boerimea, atuncea sazandu Domnul, Doamna, io
beizadealile, partea biserFeasca si o samd din boeri pe scaone, mai
pe um-rid incep a aduce i caii cei domnesti i intai tree telegarii,
dup telegari vtori armas, treti armas inaintea tuiurilor i iuruk-
bairac in mijlocul tuTurilor, rasunandu in trambitile domnesti,
cu sarmacTul povodnicilor, tree pe dinaintea Domnului inchinan- 15
du-se. Dup acestim, povodnicii domnesti si armasarii, unul dupa I
www.dacoromanica.ro
290 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
DELA STRETENIE LA INVIERE 291
www.dacoromanica.ro
292 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
DELA STRETENIE LA INVIERE 293
www.dacoromanica.ro
294 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
ZIOA INVIERII 295
www.dacoromanica.ro
296 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
ZIOA INVIERII 297
www.dacoromanica.ro
298 TE XTUL
www.dacoromanica.ro
ZIOA SF. PARASCHEVA 299
www.dacoromanica.ro
300 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
CAND FACE MITROPOLITUL PARETESIS 301
www.dacoromanica.ro
302 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
CAND FACE MITROPOLITUL PARETIRS 303
www.dacoromanica.ro
304 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
PRIMIREA SOLILOR 305
www.dacoromanica.ro
306 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
PRIMIREA PASEI 307
20*
www.dacoromanica.ro
308 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
PRIMIREA PA$EI 309
www.dacoromanica.ro
310 TE X TUL
www.dacoromanica.ro
PRIMIREA PA$EI 311
www.dacoromanica.ro
312 TEXTUL
www.dacoromanica.ro
INDICE LEXICAL 1
www.dacoromanica.ro
314 DAN SIMONESCU
www.dacoromanica.ro
INDICE LEXICAL 315
www.dacoromanica.ro
316 DAN SIMONESCIJ
www.dacoromanica.ro
INDICE LE XICAL 317
www.dacoromanica.ro
INDICE ANALITIC DE NUME I LUCRURI
www.dacoromanica.ro
1NDICE ANALITIC 319
boerie (pl. boeriile), rnduiala boeriilor sericd 2735. (Grigorie), Domnul Mol-
2670-26926; stranele lor 27417-26; dovei, porunceste Condica 2625;
ra.nduiala in alaiu 27438-275,8; ran- domnia lui 26213, 27118-27338; i dom-
duiala In biserica 27535-27614; de al nescu fiu primeste domnia 27123;
2-lea rang, servesc la masa pe cel face cdindras mare pe Alex. Moruzi
de 1-iul rang 28212-14 2721-3; logodit 27331-32; se Insoard
boeri, judecdtori 30424-24 27323-33; cheltueste pentru hainele
Bogdan, loan, vel logoldt, Intampind slujitorimei 298,3; primeste solia
pe Hamza-Pasa 3092 lui Hamza-Pasa 30735. <Ileana>, so-
breasld, a aprozilor 2697-21 tia lui Gr. Calimachi, Vd. 27332-
bulucbasi, agesti 27510; ai curtii 2752; (loan Theodor), Domnul Moldovei,
hdtmeinesti la Ajunul Craciunului renun14 la domnie 27118_35; intal-
2752-10; al doilea 2701-2 caste pe sabica spahilar agasi 27237-
Buna-Vestire, mdnAstire 2918 2733; rdmne 60 zile in Moldova
burete, la umivanie 29219 chip renuntarea la domnie 27328-31;
buzdugan, cel impdrdtesc, la Crciun nas la nunta fiului sdu 27338-37.
2808-10 (Ralita), sotia lui loan Th. Cali-
machi, la nunta fiului 27398.
cabanitd, la instalare 26517; o imbracd cdmdras vel, 26813; gdteste masa'. la
Gr. Calimachi 27227; la Crdciun Crdciun 2828-14; al doilea 26922; de
2803; la Pasti 2937 izvoade, biroul lui 26834-33; strigd
Cacaina, rdu la.ngd. Iasi 31220. soldatii 29731
cafegiu 269; rolul lui 27917-22 ciimarcl, 6 de taind S, biroul uricarilor
caftan, in dar, la instalare 2677; la si al diecilor 26838
mucarer 2707; pentru boeri, la mu- CananO (Constantin), biv vel paharnic
carer 27318-20; la Crciun, pentru qi basconacciu 311 -3/). (lordache),
boeri 2806-8; de taftd 28918; imbracd biv vel medelnicer, la conac 3128-7.
Pasa pe boeri 30937-38 canavatd, in dar 29622
cahfea, la Duminica ldsatului sec de canon, in Vinerea-mare 2923435; la
brnzd 29036; In Joia-mare 29211; Smbetii-mari; al Invierii 29314
o bea Domnul In chilia calugdrului, Cantacuzini, neamul lor 2691e
la Sf. Paraschiva 30119 Cantacuzino (lonitd), vel vistier 30918,
caimacam, pregdtesc instalarea Dom- 3103.. <Iordache>, aprod 26917
nului 2642-10; ii asteapt la Fntama Cantemir (Antioh), 6 Antiohie Vd
Papii 265,-8; imbracati cu caftane 2687; desfiinteazd obiceiul trasului
267_ pe vi 2968_8; alegerea logoftului
(air, caii domnesti la 29825-29920 al 3-lea pnd la el 3058-18. (Constan-
cal, domnesti la Iordan 28911_28; la Sf. tin), fiul lui Antioh Canternir, vel
Gheorghe 29327-28; dd mitropolitul comis 2688. (loan), fiul lui Antioh
Domnului 290,5 Cantenair, ban 2687-8; ispravnic al
cdleiras, din Tarigrad, aduc crirtile de Bacdului 26813-34
domnie in Ord 2644-8; In Ajunul capot (pl. capoturi), in dar, la instalare
CrAciunului 2757 2678; se Imbracd oamenii agdi
Calimachi (Alexandra), beizadea 27210 ; 27322
intampind pe Hamza-Pasa 30912; Caragea, Scarlat, vel comis 30917
262 (notd). (Gavriil), mitropolitul cardtd (sing. si pl.), se gAtesc la Iasi
Moldovei, asteapta pe Domn In bi- pentru Tarigrad, la instalare 2648;
www.dacoromanica.ro
320 DAN SIMONESCU
www.dacoromanica.ro
1NDICE ANALITIC 321
covor (pl. covoardle), ale copiilor de divictariul, se creeazd intAi sub Gri-
cask pe jos, pentru bacsis 2861-3 gorie Vodd Calimachi 26930-23
Crdciun, Nasterea (Domnului] i 262; doamna, primeste clerul i boerimea
ceremonia 27933-28425; alte obiceiuri la Sf. Vasile 28673-77; la Jordan
28435-2852 2887-75; la bisericd 28930-31
credinceriul, 26921-22; poartd cupa 27727 Dorohoiu, vel cdpitan de 26930
credirqd (= incredinrare), ia vtori pa- Duca, Petrache, vel postelnic 30918
harnic 2775-7; ia cuparul 27914; din Duminica, ldsatului sec de brand,
mAncare ia vel stolnic 28139-31; pen- ceremonia 29033-2915; Duminicile In
tru mezeluri ia vel clucerul 2824; postul mare 2913-5; a stAlpilor ( Flo-
( = Encredere) 30517; (=confirnzare) a riile) 291,2,
Domnului 305 21, 29, a boerilor 305,9-30 Dumitrache, vel user, intAmpind pe
cubur, cu cacum, vel postelnicului Hamza-Pasa 3084-13
31171-12; cu sAngeap, lui divan-efendi Duneirea, la vadul ei se astepta Dom-
311,5-n nul, cu saivantul Intins 264; ve-
cuca, o pune Domnul la instalare neau Domnii cAldri pAnd la ea 267,8;
26518; o ia de pe cap, cAnd sdrutti dincolo de ea intAmpind pe Hamza-
icoanele 2662; o pune cAnd incalecd Pasa 3087-10; 30814-18
26627; la Crdciun 280
cupa, obiceiul purtdrii ei 27727
cupariul, ridicat la rangul de vel cupar edec (urile), PaSi 31013-14; ale Dom-
2692-4; poartd cupa 27735; pune nului 3101,
vin la masd 28124-25 'EAilcrov & 6 Oe6g, rugdciune i-
cupdrie, o parte a palatului 277, lueve-ne Dumnezeule) la incoronarea
Domnului 266
dascal, elinesc, sau cel mare, cu uce- engomion, V. oralie
nicii la Crdciun 28438-33; grecesc, la epitaf, sdrutarea lui 29231-33
Crciun 28434-35; fcoaliislavonevi, cu Ezdreni, intAmpinat Hamza - Pasa
30911
engomion in romAneste, la Crd-
ciun 28435-2852; face oratii a doua
zi de Boboteazd 290,-, si la Pasti cu icoanele, In Ajunul Crdciu-
29524-25 nului 27817; de ceard la Crdciun
diac, de divan 26835-35; de visterie, 28076-26; la Sf. Vasile 285,0; la Bo-
dd bacsis 2794.5 boteazd 28723-32; la Sf. Paraschiva
diaconul (curtii), spune oratii In Ajunul 300,"
Bobotezei 287, si la Duminica ldsa- Fdntdna Papii, se intAlnea Domnul cu
tului sec de brAnzd 29026-27; cere boerii 2658
iertare Domnului in numele clerului feregea, de postav pentru toiagul vor-
si al boerimei 29037-35 nicului Doamnei 2881"; cu cacum
divan, norodului inainte de instalare, 30938
la Galati 26435; la conace dela Ga- fi6or ( = slugd) primesc confeturi 283.;
lati la Iasi 26436-28; cel mic 26628-20, calari la Iordan 289,8
270u, 2739; cel mare 2750-22; alcd- foc, marunt [de armd] la masd 282 20-51 :
tuirea lui 30418-30530 In Ajunul Sf. Vasile 285,9; la Iordan
divan-efendi, citea hatiseriful 26635-37; 288.
imbracd pe schemni-agasi cu bland fotd, pentru spdlarea picioarelor (Joia-
de sarnur 26635-2675 mare) 29218
21
www.dacoromanica.ro
322 DAN SIMONESCU
Frumoasa, casele conac 2729-15; gaz- hatiferiful, scoate Domnul din san, la
dueste Hamza-Pap 31039 ; 3113, g ; instalare si se citeste 26633-37 ; 27312'13 , :
plena Pap 312,7 la mucarer 27028'27
fuftafi, In Ajunul Craciunului 27515 hatman, asteapta pe Domn la santa
2654 ; In frunte, la mucarer, dela
Galata, manastire, descalica Domnii la Galata la Iasi 27017-18; i parcalab
instalare 26513, 15; conaceste boerul Sucevii 26726-28 : in vechime inlocuit
care aduce caftanul la mucarer cu vel portar de Suava 267- 25-30 7:
2708; la; vizitata de Domn 291 are grija sdnlicului la Craciun 2 8222-23 ;
Galati, Galati *, Intampina pe Domn primeste solul 305,9-3063
26410-12; ramane Domnul, In drum hazdrane, ale episcopilor, la sarbatori
spre instalare 26418-53; dela Galati la mici 27522_24
I ati, conace 26439-32; vine Pap ta2r.izil, aduce semnele Domniei
30 815, 20, 26, 27 ; 31222 272,
galbdn, bacsis 27833-33, 28133-34 hirotonisirea, unui episcop 30312-23
Gdndul, Constantin, biv vel satrar, la Hlincea, biserica cu hramul SI. Gheor-
conac 3122 ghe 29 813
Gheorgache, logoat al 2-lea, autor al Hotin, parcalabul de 26725; 30523 ;
Condicei 262.; o Gheorghie * iscali- sarhatul 308,
tura lui 263 hramul, diferitelor biserici, merge Dom-
Gheorghe, Sfdntul, o Sfete Gheorghie *, nul 2917-19
2632; ceremonia i obiceiuri 29811 Hrisoscoleu, Iordache, vel aga 31027
29920 hrisoave, mai puternice cele slavonesti
Gherman, v. Podul 3059-2,
Ghica (Grigorie), Domnul Moldovei, Hristos, icoana Lui 2663; 27539
boereste pe fiii lui Antioh Cante- Hrizoverghi, Grigorie, stolnic, posesorul
mir 2685-8; domnia a doua, a ridi- Condicei 262 (nota)
cat agia dupa vel comis 26819-23; Hugi, episcopul de Husi sade la stanga
desfiinteaza masa la Ajunul Craciu- Domnului 2661.; la Ajunul Craciu-
nului si la Boboteaza 27924-32; O.- nului 2 74; avansat episcop de Rd-
reste mesele In a doua domnie 2845_7; dauti 30128-27; se alege cu sobor 30133
schimba ceremonialul la Iordan 289,9 Iaci, 4E0, Eplui *, s'a scris Condica
(Matei), Domnul Moldovei, da masa 2627 ; trecerea solilor 263,0, 3055,
la venirea solilor 30622-55 3062.; trecerea Hanului si a Pasii
Golia,manastire, icoanaPrecistei,laIor- 26312, 3071-31230 ; conace dela Galati
dan 2885 ; o viziteaza Domnul 2915,7 la Iasi 26428-27; la 2 ceasuri de
gramatic, vel, 26822 santa 265, ; intra Domnul la insta-
Greci, egumeni la Domn, In Ajunul lare 26525-28; vel capitan 26928; preoti
Crciunului 28620-2, ; localitate 3084 din 2738, 2799-7; manastiri grecesti
gugimana, Domnului 27538 ; (gugima- din 284,4, 2852-4
nul) 3078 icoana, (-ile) purtarea lor In Ajunul
haina, Imprteasca, o saruta boerii Craciunului 27812-279,0; la Iordan
26710-11 2884-7 ; la Pasti 296,0.
halca, obiceiu 29612-35 iconomul, un arhimandrit 27838
Hamza-Pasa, trece prin Jai 30757-31235 <lerusalim>, v. Sfdntul Mormdnt
harem, are slujbasi deosebiti 28328-29; impdratul (sultanul), Inching Domnul
masa 2912 ; 29433 pen tru el 2821*-20
www.dacoromanica.ro
INDICE ANALITIC 323
21*
www.dacoromanica.ro
324 DAN srmONESCU
www.dacoromanica.ro
INDICE ANALITIC 325
www.dacoromanica.ro
326 DAN SIMONESCU
www.dacoromanica.ro
INDICE ANALITIC 327
www.dacoromanica.ro
328 DAN SIMONESCU
www.dacoromanica.ro
LE CEREMONIAL DANS LA LITTERATURE ROUMAINE
ANCIENNE: LE CODE DES USAGES DE GHEOR GAKI
Rsum
Le code qui contient des usages anciens et nouveaux de Leurs
Altesses les Princes , crit pae Gheorgaki le I I-e logothete, en
1762, a Jassy, par l'ordre du Prince Gregoire Calimaki, n'a pas
t remarqu dans notre historiographie et c'est pour la premire
lois qu'on le met dans sa veritable lumire.
Selon le contenu, cette ceuvre n'est pas une chronique, ni une
ceuvre littraire ; elle doit tre encadre dans la litt&ature de
crmonial, qui est un genre tres rpandu chez les Byzantins,
auxquels il se rattache aussi par le fait que le ceremonial con-
stantinopolitain a t adopt aux cours de nos vovodes.
Le plan de l'ouvrage m'a oblige de m'occuper, d'abord, de la
littrature de ceremonial chez les Byzantins et chez les peuples
slaves qui nous entourent: les Bulgares, les Serbes, les Polonais
et les Russes. Ensuite, j'ai cherch les elements de ceremonial
qui ont pntr dans la littrature roumaine jusqu' Gheorgaki,
par l'intermdiaire des oeuvres parenethiques, par les chroniques,
par les ceuvres d'informations gographiques et ethnographiques
(Le poeme polonais de Miron Costin et Descriptio Moldaviae de
D. Cantemir).
D'ailleurs, l'apparition du Code a t prcede de plusieurs
ceuvres proprement dites de ceremonial, qui ont t crites, ou
qui ont circul chez nous, en grec, jusque vers la seconde moiti
du XVIII-e sicle, comme par exemple: Ion Stanos, Pseudo-Ko-
dinos, Hrisant Notara, Georges Papadopol, Const. Dapontes, des
www.dacoromanica.ro
330 REsumg
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
INTRODUCERE 5-10
Condica, opera unicd in literatura romaneascd, a fost totusi
nedreptdlita 5. M. Kogalniceanu o editeazd 5-6. A-
lex. Papadopol-Calimah, Al. D. Xenopol, Aron Densuseanu
o cerceteazd sumar 6-7. N. Iorga pune probleme noi
7. V. A. Urechia si ms. grec. 116 din Biblioteca Acade-
miei Romne 7-8. D. Russo o Incadreazd In genul
literaturii bizantine de ceremonial 8-9. G. Pascu o
considerd interesantd pentru terminologia ei 9. Planul
lucrdrii de fatd 9-10
www.dacoromanica.ro
332 DAN SIMONESCU
Pag.
39-40. Istoriografia munteand 40-43. Instalarea lui
Brncoveanu descrisd de Radu Greceanu i in Cronica anonimd
40-42. Radu Popescu despre tefan Cantacuzino iubitor
de ceremonii i despre alte ceremonii 42-43. Expuneri
despre dregdtorii in hronografe 43-45.
3. Elemente de ceremonial in opere cu caracter informativ,
geografic iistoric 46-66. Miron Costin, Poema polond
46-49. D. Cantemir, Descriptio Moldaviae 49-63.
Ceremonial privitor la diferite acte ale Domnului: investirea,
instalarea, inmormntarea 50-54. Ceremonialul dregd-
toriilor 55-58. Alaiul In drum spre bisericd 59. In
bisericd 60. Divanul 61-62. Obiceiuri de ceremonial
popular: inmormntarea, logodna, nunta 62-63. Descrierea
Tarii-Romanesti, ms. rom. din Biblioteca Academiei Romne
63-66.
4. Opere propriu zis de ceremonial 66-74. loan Stanos,
Bi6Ao4 zpovt.4 fragmentul despre solii 66-67. Opera Hept
6cpcpodcav a lui Pseudo-Codinos tradusd in greaca-apla
TC0.1
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL 333
Pag.
lisus Christos 115-118. Ziva Nasterii Domnului Iisus
Christos 118-120. Ceremonia la Sf. Vasile 120.
Ceremonia In Ajunul Bobotezii si la Boboteazd 120-125.
Stretenia 125-126. Ldsatul secului de brnzd 126-127.
In postul mare 127-128. In Sdptdmna-mare 128-
134. Slujba Invierii 134-138. Slujba osfestaniei
138-140. Slujba la Sf. Gheorghe 140-141. Cere-
monia In ziva de Sf. Parascheva 142-144. Instalarea mi-
tropolitului sau a episcopului 144-149. Concluzii 150-
151.
Elemente etnice si folklorice 152-178.
Literatura de ceremonii si studiul obiceiurilor 152-154.
Icoanele In Ajunul Crdciunului 154-156. Oratiile 156-
161. Udatul a doua zi de Pasti 161-164. Scoaterea
cailor la ciair (Sf. Gheorghe) 164-166. Vanatul 167-
168. Halcaoa 168-169. Pehlivanii 169-170.
Muzica 170-171. Ospete 171-177. Ceremonia cafelei
173. Tratatii, mese 173-177. Concluzii 177-178.
IZVOARELE 179-195
V. A. Urechia si ms. grec. 116 din Biblioteca Academiei Romne
179-180. Numai 3 texte din acest ms. sunt de ceremonial:
mucarerul, Ajunul Bobotezii si Boboteaza 180-185. N.
Iorga considerd aceste 3 texte drept Insemndri, dup. care s'a
redactat Condica 185-186. Argumente contra acestei pa-
reri 186 187. "Ex5r.aK Tijg 6ocatAdou T dC 464 a lui Const.
Porphirogenetul si Hepi. TEA, OrpLxEcov a lui Pseudo-Codinos au
servit ca modele lui Gheorgachi 187-194. Traditia si ex-
perienta 194-195. Izvoadele logofetiei 195.
LIMBA 196-234
Fonetica 196-197. Morfologia197-198. Sin taxa
198. Lexicul 199-233. Elemente latine 199-203.
Elemente slave 203-211. Elemente grecesti 211-
217. Elemente turcesti 217-228. Elemente ungu-
resti 228-229. Elemente rusesti 229-231. Elemente
polone 231-232. Elemente obscure 232-233. Stilul
233-234.
AUTORUL 235-241
Opera poart in cloud locuri numele Gheorgaehi 235. N
Iorga identified pe Gheorgachi cu un membru al familiei *Litz,
grec de origind 235-236. Combaterea acestor argumente
236-240. Autorul n'a revAzut opera 238-240. Perso-
nalitatea lui ca scriitor 240-241.
www.dacoromanica.ro
334 DAN SIMONE SCU
Pag.
RASPANDIREA OPEREI 242-261
Putina circulatie a manuscrisului 242. Opera, proprietate
domneasdi 242-244. Intrebuintarea ei drept cod al cere-
moniilor 244-245. Logofetia de obiceiuri in Moldova
246. In Muntenia 246-250. Ceremonialul in timpul
lui Alex. Cuza si Carol I 251-252. Studiul edipor
252. Modernizri in editiile Kogalniceanu, fat de original
253-255. ArhaizAri in editii, fata de original 255-256.
ModificAri in editii, fata de original 256-257. Omi-
siuni in editii, fao de original 257-258. Greeli de punc-
tuatie 259-260. LAmuriri despre noua editie 261.
www.dacoromanica.ro
c
MONITORUL OFICIAL I
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURETI 1939
www.dacoromanica.ro