ASEZAMA NTUL CULTURAL

ION C.

1. HELIADE RĂDULESCU

ACTE SI SCRISORI ADNOTATE SI PUBLICATE

. ,

EMIL VÎRTOSU
I

"Eu nu caut amici ai mei, ci amici

ai Adevărului".

I. tlEulADE �ADUltESaU

"CARTEA ROMÂNEASCĂ", BUCUREŞTI

1 9 2 8
82628

www.dacoromanica.ro
 ASEZAMANTUL CULTURAL
ION C. BRATIANU

I. HELIADE RADULESCU
ACTE SI SCRISORI ADNOTATE SI PUBLICATE

DE

EMIL VIRTOSU
Eu nu caut amici ai mei, ci amici
ai Adeva'rului".
1. 14E1.111:IDE RADULESCSU

CARTEA ROMANEASCA", BUCUREST1

1928
326213

www.dacoromanica.ro
 -"tl

IOAN HELIADE RADULESCU

Dupa originalul in creion, executat de Aug. Strixncr, la 21 Mai 1859, in salonul
Anei Manu. Acum In posesia d-lui Al. Ro-etti, confcrentiar universitar.

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CETITOR
Sei ne amintim cä anal acesta se implineste un veac decind
1. Heliade Radulescu patriarhul literaturii noastre"1), ddruia
culturii romdnesti acele pagini unice, sclipitoare de vervd, ironie
si bun simt, din Gramatica Romaneascd", apdrutd la Sibiu!
Sä ne amintinz iardsi, di, tot atunci, iesea de supt teasc mingle-
toarea In5tiintare", preludiul ndvalniculai suvoi de lumina'
.care a fist Curierul Românesc, gazetd a nimului, ci numai
4 natii" !
Ca un pios omagiu, clam la lumina paginile de mai jos, ma-
terial inedit destul de divers, necesar, insd, cercellitorilor vietii
aceluia ce si-a pus adincul spirit practic inovator in slujba marilor
idealuri culturale. Asa va fi mai bine incadrat in vreme, ci sbu-
ciumul cotidian intentii, nesigurante, dorinti va ciiptita an
relief deosebit, se va integra in sbuciumul patriei. 51 lard de
istorie nu este patrie" .13).

Citeva cuvinte despre transcriere. Interesul actelor ci scrisorilor

publicate mai departe ski in continutul lor, nu in formd. Nu
intereseazd, deci, din punct de vedere filologic, intrucit teoriile
lingvistice ale lui Eliade sint cunoscute ci studiate, iar texte ita-
lienizate sint insäi operele publicate de el in ultimii ani ai vie(ii.

1) loan Maiorescu care G. Barit, la 1838 (Tribuna Poporului. Arad, 1903,

VII, Nr. 27).
29 Aprilie
2) Curierul Romdnesc, Nr. 7, 1829. Asupra Curierului Romanesc,
cf. studiul amplu §i informat al d-lui Mihail StAncescu din Evenunentul,
Ia§i, 1906 (XIV), Nr. 69-90.
3) Cuvintul lui Alexandru Hijddu ceitre elevii Hotinului in Curierul Ro-
indnesc, 1839, Nr. 10, p. 39.

www.dacoromanica.ro
4

Era, asa dar, necesard o modernizare a ortografiei, pentiu a fi

mai accesibile, mai lizibile. latd si norma dupd care s'a efectuat
aceastd modernizare :
a s'a cules a sau 1, dupä cum cere limba actual5.
a 11 11 a
a ,, 11 ....
1

6 11 /I a
e 11 1,
I
é ,, Of
ea
e t/ ea
6 11
a
o 7, 17
i
6 11 11
oa
6 ,, oa
Li nu s'a cules
Y s'a cules i
oe II 11
e
c 11 II t
(I 11 11
z
qui 11 11
ci
que n ce
qu 0 I/ 17
CA

qua /I ca
gat n 11
c5t
quôt n /7
cit
shi t/ 17
si
sdi 17 // ti
sce If ,, ste
# n galben
La t si s s'a pus sedild (,) cind trebuiau cetite t, §-
ts s'a cules f.
th , 11 t.
ph 11 11 f.
Numele proprii, romdne sau straine, s'au cules cll ortografia
originalului.
De altfel, actele si scrisorile dinainte de 1848 au avut nevoie
de prea putine modificari, ortografia bizard a lui Eliade ince-
pind dupd aceastd data.

www.dacoromanica.ro
 1. DESPRE TIPOQRANA LU1 ELIADE1)
NOTE 5i 15-06MENTE
(1820 1863)

Pentru vremea lui, Eliade a fost un om plin de initiativa §i

fara prejudecati, fapt evidentiat mai ales prin multilateralitatea
domeniiloT in cari a activat, dela profesor pina la revolutionar,
de la poligraf la tipograf. Dupace, in 1829, scoate Curieral Ro-
mlinesc, prima lui grija e sa-si procure o tipografie proprie,
pentru a-si sustine, astfel, mai eficace gazeta si a-i acoperi
eventualele deficite. II vedem, deci, la 11 Octombrie 1830, un
an deabia dela aparitia Curieralui, cumparind singura tipografie
particulara de atunci 2), cea dela Ci§meaua lui Mavrogheni, in-
fiintata de doctorul Constantin Caracas impreuna cu stolnicul
Raducanu Clinceanu §i slugerul Dumitrache Topliceanu, la 3
Noembrie 1817 3). Tipografia avea privilegiu pe 20 de ani, innoit
.5i de Alexandru*Sutu Vv. la 25 Maiu 1820 4). Cumpararea tipo-
grafiei e in tovarasie cu unchiul sau, slugerul Neculai Radulescu
de care, peste doi ani, la 18 Martie 1832, se desparte, raminind
singur stapan 5).
Dumnezeu binecuvintase aceasta tovarasie; de aceea, la despartire,
unchiul spune nepotului ca-1 lasa singur pentru ca putind a se
folosi mai bine, sa aduca i tipografia intr'o stare si mai inflo-
ritoare", dar nu va fi ertat a primi alt tovaros, ca un lucru im-

1) Publicat un fragment supt titlul Eliade ca tipograr in RePista

Arhivelor No. 3 (1926).
2) Vezi, mai departe, doc. nr. II.
3) Hrisovul lui Caragea Vv. e dat in Ureche (V. II.), Istoria Ro-
nzdnilor, X-Fi, p. 1128-113/1.
4) Vezi, mai departe, doe. nr. I.
,) Cf., mai departe, doe. nr. II si III.

www.dacoromanica.ro
6

potriva scopului dasfacerii i ca un duh da viclenie i nedragoste

a tovarasii.. pe carea Dumnezeu a binecuvintat-o numai pentru...
unire i credinta" 1).
Chiar din August, aoelas an, Eliade da sa se tie la pas c1.4

vremea. Atunci cere relatii prietenului säu Minovici, daca se poate

adresa catre d. Pop, la Viena, pentru un teasc de litografie" 2),
pentruca, in acelas an, sa iasa din tipografia sa carti litografiate
in tovarasic at R. Bilit, eev al lid Thierin i Walbaum, venit
din Sibiu.
Vesnic in cautarea unor noi combinatii, Ii vedem, in Aprilie 1839,
gata sa-i vinda lui Mihail Kogalniceanu doua teascuri de Buda 5i
100 oce slove 3); iar in Decembrie, acelas an, scrie lui C. Negruzzi_
ca e in tratative cu guvernul pentru a-i vinde tipografia4). In reali-
tate isbuteste sa obtina un imprumut, amanetind-o 5) .
Marind numarul teascurilor dela 4 la 6, adaugind teascul lito-
grafic si turnatoria, asa cum il gasim la 1840 6), paste 8 ani deci,.
Eliade cauta sa se Una la curent nu numai cu progresele meseriei
ca atare, ci, mai ales, cu directivele si imbunatatirile indicate da
eflorescenta de care cultura romaneasca, tot supt imboldul sau,
incepuse sa se bucure. Progresele acestea arata clar, sau mai
degraba confirma Inca odata, ca Eliade era un animator de
primul rang, cu un acut simt al realitatilor. De aici i antici-
parile sale cu un ochiu sigur asupra viitorului, de aici chemarea
profetica a scrierilor sale in proza! Editor 5i autor totodata,
1) Cf. mai departe, doc. nr. III.
2)Cf. Iorga (N.), Contribu(ii la 1st. Lit. Rom., 11. Bucuresti, 1906.
Analele Ac. Rom., p. 2611-265. Iata ce spune Eliade despre litografie,
aparuta in Europa la sfirsitul veacului al XVIII-Iea, iar in Muntenia
introdusd, in 1829, de librarul Thierin de Menonville: D. Tieri, vin-
zatorul de carti, au statornicit aci in Bucuresti un institut litografic.
adecd un mijloc de a tipari in piatra ori ce fel de lucruri ce sa
pot scri cu mina: harte, icoane, figuri, si toate care pot inlesni orke
cantelarie. Ficest ingenios (islet) mestesug, care este socotit unul din
mestesugurile cele frumoase, nou atit in Europa cit si la noi incd ne-
cunoscut, dna ii vom cunoaste si se va statornici intre noi, trebue sa
räminem foarte indatorati acestui binevoitor strein, care au facut jartva
intimpldrii capitalul sau, ca sa putem noi a avea cinstea de a zice ca
avem o litografie si o librerie intreaga". (Curieral Romdnesc, 1829,
10 22 Mai, nr. 10). Pentru tipografia lui Eliade cf. si Iorga (N.)..
1st. lit. rom. in veacul X1X-lea, p. 100, 103.
3) Convorbiri Literare, XIII, p. 365.
4) Ibid, XIV, p. 156.
5) Vezi, mai departe, doc. nr. V si VI.
6) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 7

Eliade nu se multumea sä ramie un simplu mestqugar, ci lathe-

zaria i infaptuia o Biblioteca Universald, o colportare inteligenta
si amplA a capodoperelor streine, o imboldire i incurajare a scriir
torilor nationali. Sconta, astfel, nazuinta fierbinte spre cultura a
contemporaneitAtii. Dar, pentru o inima neprecupetita in jertfari,
cheltuelile cresc intr'un chip spaimintator! De aici imprumuturi
si necontenitä inglodare in datorii, de aici imputari de neregur
nostintä i procese de intentii intre el §i contemporameitatel
Case le, tipografia, totul se amaneta bucuros, pentruca- vastele-i
planuri literaro-culturale sA-si capete fiinta.
Iata-1 dar, in 1840, amanetändu-s'i la vistierie tipografia pentru
48.000 lei. Irnprumutul 1-a garantat i, desigur, I-a plata cu tipà-
rirea hirtiilor Statului 1). Cu acest prilej, vistieria deleaga pe
Ioan Scufa ca, impreund cu pitarul Murgescu grefierul Tribu-
nalului i delegat al Logofetiei Dreptatii sa intocmeasca o
catagrafie a tipografiei pentrucd, potrivit art. 333 si 334 diq
Reg. Organic, numai astfel se acordau imprumuturi pe gaj. Ir
felul acesta aflam zestrea tipografiei i imbunatatirile introduse
pina atunci de Eliade, semnalate mai sus 2).
De acum inainte, odatä cu concurenta pe care dela 1838 i-o
fäceau celelalte tipografii noi, Eliade se preocupa si mai mult
de tipografia sa. Deficit se pare ca-i aducea tiparirea Curierului
Romdnesc". Deaceea, la 1843, nu se sfieste sA ceara marei vistierii
a-i recomanda gazeta pe la toti slujbasii, ca o foaie demi-oficiala"
intrucit, sprijinind gazeta, inseamna ca sprijinä cinstea acestui
principat" 3). Apoi, in 1846, Ii gasim la Lipsca, plecat pentru a
aduce teascuri si maji de litere4). Peste un an deabia, la 5 August
1847, il regäsim amanetindu-si tipografia pentru 700 galbeni5),
pe care se obliga sä-i plateascd zarafului Davicion Bali din leafa
de efor al scoalelor 6). Acest zaraf, prenumerant de mai inainte
la Biblioteca Universald7), a fost si a ramas unul din creditorii
1) Cf., mai departe, doc. nr. V.
2) Ibidem, doe. VI.
3) lIrhivele Statului, Administrative, Mr. Finan(elor, dos. 1623, f. 1.
4) Cf. Bogdan-Duied (G.), Is& lit. romdne moderne. Intiii poe(i munteni.
Cluj, 1923, p. 102.
5) Cf., mai departe, doc. nr. VII.
s) Ibid, doc. VIII.
7) Chitanta lui Eliade, din 3 Julie 1847, de primirea a 10 galbeni
pretul primului abonament de dazed si unu volume, dela d. David
Abraam Bali", la Arhivele Statului, Donatii, pach. XV, 5.

www.dacoromanica.ro
8

cei mai impaciuitori 1), cdruia i Eliade ii face servicii priete-

nesti 2).
Iata si furtunosul an 1848! Cerintele revolutiei, eveninientele
precipitate, inglodeala si mai mult pe Eliade in datorii. In Iunie
ai Iu lie, ecelas an, Davicion Bali zaraful ii imprumutd cu citevasute
de galbeni, bani pe cari abia dupa moartea lui Eliade a incercat
sã si-i revendice prin proces 3). De altfel si guvernul provizoriu
care utilizeaza tipografia lui Eliade pentru tipariturile revolu-
tionare, ii afecteaza suma de 18.900 lei spre despagubirea pre-
tentiilor pentru inchiderea tiparului foii Curierul Romanesc" 4).
Dupa revolutie, exilul! Cheltueli pentru propaganda in strai-
natate, cheltueli pentru trai, i nici un venit! De acum pina in
clipa mortii, Eliade nu se mai descurca din datorii, framintari si
certuri. Cit despre soarta tipografiei, nu mai stim nimic!
Reproducem documentele i scrisorile mai importante in legatura
cu cele schitate mai sus, precum i altele referitoare la legaturile
dintre Eliade i Davicion, donate Arhivelor Statului de d-1 E.
Vincler, ruda si mostenitor al lui Davicion Bali, spre a servi
ca material pentru o eventuald sintezil asupra tipografiel lu
Eliade, marirei si decadentei ei 6).
I.
Io Alexandru Nicolae Sutu Voevod i Gospodar Zemble Vlah-
scoe 9.
1) La 19 August, acelas an, plateste o polita a lui Eliade catre un
bancher dirt Viena, baronul Simon Sina. Actul si politele la Arhivele
Statului, ibid., 7.
2) Cf., mai departe, doc. nr. IX.
3) Actele la Arhivele Statului, Ibid.
4) Cf. Aricescu (C. D.), CorespondinIa secretd si acte inedite ale
capilor revolugunii romdne dela 1818. Partea I, Bucuresti, 1873, p. 84
[1001. Mentiune si in: Iorga (N.), Marturii istorice privitoare la viara
si dotnnia lui 5tirbei-Voda (ca armare la Coresponden(a ld 5tirbei-
Voda I") Bucuresti, 1905, p. 473. In Iu lie, guvernul provizoriu ii acorda
600 galbeni pentru acelas motiv. (Ault 1818 in prin-ipatele romiine.
Acte i documente, II, p. 511 512).
5) Cum a schitat d-1 N. Iorga pentru Fisachl in: Gheorghe Asada ca
tipogral si editor. Drilla catalogal" lui din 1817. Bucuresti, 1912. Cu
6 stampe. Extras din Analele Ac. Rom., seria II, t. XXXIV, M. Ist.;
Cf. st Ionescu (G.), Institatal Albina" din Iasi in Revista pt- (storie
si Arheologic, vol. XI partea I, 1910. p. 208-229.
6) Publicat cu greseli i omisiuni, dupa cortdica domneasca dela Arhi-
vele Statului, de V. A. Urechia, Istoria Romdnilor, XII, p. 102-109.
II republicam si restabilim dupS originalul aflat la Arhivele Statului,
Dona pach. XV. Aici se gasesc si documentele fart indicatia deoozitului.

www.dacoromanica.ro
 9

Fiindca intre alte lucruri trebuincioase si de folos patrii, iaste

tina si tipografiia, ca sa se tipareasca carti pentru sfintele bi-
searici, prin carele sa lauda si sa proslaveaste numele marelui
Dumnezeului nostru, i carti de invatatura copiilor, atit la scoa-
lile elinesti i la cele romanesti, cit si la altele trebuincioase, spre
luminarea credintii, spre daschiderea mintii si a invataturii atit
in limba romaneasca cit si in limba greceasca. Care tipograAe
ay avut-o tara aciasta din vechime pusa in lucrare, iar da la o
vreame incoace amelisindu-sa, sa afla tara in lipsa nu numai da
.alte carti trebuincioase, ci mai vartos de carti bisericegi, Inca au/
catandisit sa sa aduca in tara din locuri streine, avind pe alocurea
impistrate si dogmele nepriimite pravoslavnicii maicai noastre bi-
searici a rasaritului. De aceia, gasindu-se dumnealui dohtorul
Costandin Caracas i dumnealui stolnic Raducan Clinceanu si
slugeru Dumitrache Topliceanu cu buna rivna spre folosul obstesc
al patrii si spre ajutorul spitalului Iubirii da oameni" i al
scoalii elinesti si al celorlalte scoale romanesti, iar mai virtos
pentru sfintele bisearici a nu avea lipsa si trebuinta ca sa sa mai
aduca da la alte locuri streine Corti tiparite, coprinzind unite
dintrinsile si invataturi nepriimite precum mai sus s'au zis, inca
din leat 1817 au aratat cu jalba catre Domniia Sa, seleful nostru,
facind cerere cu rugaciune a li sa da voe sa intocmeasca aici in
politie tipografie greceasca si romaneasca cu a dumnealor chel-
tuiala, spre a nu mai avea trebuinta cei ce voesc a tipari carti
sa trimita la departate locuri cu grea cheltuiala a sa tipari, precum
si spre a sa gasi de cumparat cu mai multa inlesnire aici in dom-
neasca noastra tara cartile ceale trebuincioase, fagaduindu-se nu-
mitii ca in soroc da sase luni sa intocmeasca aceasta tipografie
cu thate ceale da trebuinta ergalii si cu oameni mesteri intrebniciti
si invatati ai acestui lucru sa o intocmeasca si cu adaugirea tiparu-
rilor si sa dea din vreme in vreme, far' de plata, filazi si alte mici
carti celor saraci copii de la scoale. Osebit, din castigul acestii tipo-
grafii ce vor dobindi, sa dea si ajutor la spitalul Iubirii da oa-
meni" cite taleri cinci la suta, dar sa aiba si ei soroc da dooazeci
da ani, in care acest soroc sa nu aiba nicidecum voe altcineva a mai
daschide tipografie in toata tara, fara numai o tipografie ce este la
Rimnec, sud Vilcea, sa sa asaze dupa cum au fost, tiparind numai
carti romanesti, si sa li sa orinduiasca lacas da asazarea si lucrarea
tipografiei casile numai ceale domnesti da la Cismeaoa raposa-

www.dacoromanica.ro
10

tului domn /Vlavrogheni, pe carele sa fagaduesc sa le dreaga cii

cheltuiala lor, ingradind sala dd jos si sa dea chirie bisearicii
de acolo cate taleri una sutd pe an, i catre aciasta sa ingrijasa
a nu sa strica hazneaoa cismelilor politii, sä sa orinduiasca i utt
efor tipografiei dintre boerii da starea dintiiu, obrazul ce sa va
gasi cu cale de catre Domnia Sa, spre a fi sprijinitor i aparator
la orice intimplare dreptatilor i priveleghiurilor ce sa vor da
tipografiei. A carora jalba orinduind-o Domnia Sa in teorta
iubitorilor de Dumnezeu episcopi i a dumnealor velitilor boeri,
au poruncit sa cerceteze da iaste vreun hrisov domnesc pentru.
tipografie ori la sfanta mitropolie sau altundevas, i, prin anafora.
da la 14 Septemvrie al aeeluias beat, au facut aratare ca s'au
gasit la sfanta mitropolie. cartea raposatului domn Mihai Voda
Racovitä, da ani 70, coprinzatoare ca sa nu aiba voe nimeni a
tipari carti bisericesti far' de stirea i blagosloveniia mitroppli-
tului tarii, i hrisov al numitului domn ca sa aiba dicheoma ti-
pografii cartilor bisericesti mitropolitul tarii i ceale ce sa vor da
in tipariu intiiu sa sa cerceteze a fi dupa canoanile bisericesti
si asa sa sa tipareasca i tipografiia sa fie inlauntru in mitropolie,.
cum i cartile ce se vor tipari la episcopii sa nu sa dea in tipar
pina nu.sa va cerceta da numitul mitropolit; alt hrisov al rapo-
satului Grigore Ghica Voda, da ani 60, cum ca a lucra tipografiia
si a sa tipari carti au fast numai cu voia si blagosloveniia mitro-
politului tarii, inca si din arhierei si din domni si din boeri, carii
au vrut a tipari cu cheltuiala lor, nu s'au putut tipari far' de
voia i blagosloveniia mitropolitului tarii; de aceia volniceste pa
Neofit, mitropolitul tarii, sa radice tipografiia dä la manastirea
Coltii i sa a ia in stapanirea Prea Osfintii Sale, ca sä tipareasca.
orice fel de carti va voi, spre marirea i lauda lui Dumnezeu si
spre invatatura clirosului bisericesc si luminarea norodului intru
buna credinta. Dupa care aceste seneturi facind aratare ca mi-
tropolia are dooa priveleghiuri, unul da a tinea tipografie chear
in mitropolie, iar altul da a nu putea sa tipareasca altcineva
carti bisericesti far' de blagosloveniia si cercetarea celui dupa
vremi mitropolit al tarii, care aceste priveleghiuri, fiindca privesc
spre tinerea credintii, zic pOrintii arhierei si dumnealor boerii
ca sa sa pazeasca, adica sa nu sa popreascd a fi tipografie in
sfanta mitropolie, dupa cum au fost si sa lucreze pa seama
mitropolii fara a o da sau a o vinde la alt obraz, cum si carte

www.dacoromanica.ro
 11

bisericeascd sa nu sa dea in tipar fat' de blagoslovethia 41 °ewe-

tarea celui dupd vremi mitropolit, $i de vreme oe in numitele
seneturi nu sa coprinde vreun cuvint a sa opri altii da, a nu
da$chide tipografie aici in tard, afard din sfänta mitropolie, ci
inca pomene$te ca au fost tipografii $i pa la episcopii, orinduind
ca cartile ce sa vor tipari la episcopii sa sa teoriseasca mai
intii de Prea Sfintiia Sa Parintele Mitropolitul 0. fiindca tipo-
grafiia mitropolii s'au parasit d'a vreo zece ani 0. au ajuns
cartile biserice$ti la lips& din care pricina sint siliti preotii de
cumpard carti tiparite da la alte parti streine, in care sA gasesc
multe cuvinte vatdmatoare 0. impotriva pravoslavnicii noastre cre-
dinte, care citindu-se la sfintele bisearici, in loc. de lauda Dum-
nezeirii sa aduce hula; iar tiparul grecesc au lipsit cu totul mai
dinnainte. Pentru aceia, au gasit cu cale, parintii arhierei si dum-
nealor boerii facind rugdciune, a da hrisovul Domnii Sale de
intarire pentru intocmirea acestii tipografii greceasca §i roma-
neasca de catre mai sus numitii tovar4i, Hind de folosul O.- tre-
buinta obgeasca, atit spre ceale biserice$ti, cit $i spre ceale
politicesti. Care acestea, cercetindu-le $i chibzuindu-le Domniia
Sa, le-au gasit ca sint intocmai precum le arata parintii arhierei
$i dumnealor boerii, dar cu toate acestea nu s'au grabit a da
hotarire, ci au poruncit de s'au facut intrebare Prea Sfintii Sale
Parintelui Mitropolitului de priimea$te a sa incarca Prea Sfintiia
Sa cu tipografiia aciasta $i cu $arturile ce cere aciasta tovarqie
$i au dat Prea Sfintiia Sa raspuns inscris catre Domnia Sa, ca
nici starea mitropolii, nici arhieraticescul haractir nu-1 sloboade
a tinea acest fel da tipografie, MA numai sa fagAdue$te ca,
oricind vor trebui carti bisericesti in limba romaneasca pentru
trebuinta bisearicilor din toata tara, sa sa tipareasca atit aici la
mitropolie cit $i la episcopiia Rimnecului. Deci, nepriimind Prea
Osfintiia Sa a SA insarcina cu intocmirea tipografii $i nefiind
poprit prin hrisoave, precum s'au zis mai sus, de a sa dewhide
aid in tara alta tipografie $i pe linga. aciasta fiind $ri lucru de
trebuinta $i folos intocmirea ace$tii tipografii, din care urmeaza
a izvora atit inmultire a cartilor biserice$ti (care sint da tre-
buinta spre lauda lui Dumnezeu $i spre adaparea intru ale prat-
voslavnicii credinte) cit $i oare$care raze de luminare ale norodului
ace$tii de Dumnezeu pazite a Domnii Meale tara $i, mai virtos,
spre curatirea innighinatelor carti, prin hrisovu Domnii Sale,

www.dacoromanica.ro
12

ce-1 vazum saris cu leat 1817, Noemvrie 3, au dat voe si slobozenier

mai sus numitilor tovarasi a intocmi tipografia ce au cerut-o, cu
orinduiala si ponturile de mai jos aratate.
Drept aceia, dupa ce ne-au invrednicit si pre noi Domnul
Dumnezeu cu al treilea dornnie a acestii pravoslavnice Tari Ru-
manesti, facind cerere dumnealui dohtorul Costandin Caracas cu
ceilalti tovarasi ai dumnealui ca sa innoim orinduiala acestii tipo-
grafii intocmai dupa mai sus numitul hrisov, spre a sa pazi si
a sa urma lucrarea far' de zminteala, ca unii ce au intmt in grele
cheltueli cu incepere din nou a acestii tipografii si ca un luaru
ce este Funoscut de folos obstesc, chibzuindu-o Domniia Mea, le-am
gasit cererea cuviincioasa, dar la pontu al treilea si al patrulea,
facind si Domniia Mea osebire cu oarescare indreptare si adaogire
ce arn chibzuit spre mai bun folos al obstii, am poruncit clumnealui
cinstitului si credincios boerului Domnii Meale vel logofat da
tara da sus, Iordache Slatinean, ispravnec facerii acestui hrisov,
de s'au asazat coprinderea ponturilor hrisovului de mai nainte
cu indreptarea da la acele dooa capete, al treilea si al patrulea,
precum mai jos sa coprinde:
I. Sa intocrneasca aciasta tipografie in soroc cid sase luni, cu
toate ergaliile, cu oameni invatati mesteri, ce sa ctiVinz a avea
spre a o aciuce in stare incit sa nu mai aiba trebuinta cei ce
vor voi sa tipareasca carti grecesti si rumanesti sa le trimita
la locuri departate cu grea cheltuialal a le tipari, care toate acestea
sa le faca si sa le cumpere cu a lor cheltuiala, far' de a cere
da la nimeni nici un ban.
II. Sa inmulteasca si sa adaoge tiparurile totdeauna, spre in-
lesnirea tiparirii cartilor.
III. De cite ori aciasta tipografie va tipari carti nom, sa fie
datoare ca din cartile ceale mici, ce tot trupul sa va coprinde
intru un tom, precum filazi, ohtoihuri si alte asemenea, sa dea la
dumnealor boerii efori ai scoalii da la cincizeci bucati pina la
una suta, a fi pentru invatatura ucenicilor, cum si din trupurile
ce sa coprind in cite dooa tornuri sa dea numai dooazeci si cinci
trupuri, asijderea si din cele ce sa coprind in trei tomuri sa dea
numai dooasprezece trupuri, iar din ceale ce sa coprind da trei
tomuri in sus, sa nu fie datoare tipografiia a da mai mutt
fara numai dooa trupuri, insa unul la sfanta mitropolie si unul
la scoala.

www.dacoromanica.ro
 13

IV. Fiindca dumnealui dohtorul Costandin Caracas, dupa rivna

Sri cea de Dumnezeu placutd, ce au aratat in fapta spre intr-
meerea spitalului Iubirii dä oameni", s'au fost fagAduit din bun
cugetul sAu sA facA i aciastä ajutorinta, adicA sa dea, din castigul
tipografii ce va agonisi, la acel spital cite taleri cinci la suta si`
pentrucd acest cuvint al fagAcluelii sale nu este claslusit ca ce
ajutor poate aduce, s'au facut cercetare ca cit poate cAstiga pe an
tipografiia, i s'au dovedit ca fiecare piestir poate sa dea castig
pe an taleri una mie i fiindcA piestirurile asta data sint opt,
poate sä sA adune castigul pe tot anul cate taleri opt mu i asa
si hArAzirea la spital, socatindu-sä po taleri cinci la suta, sa
adunA pe an taleri patru sute; intr'acestas chip facindu-sa teoriia
aciasta, insusi dumneahd numitu dohtor, din bunävointa sa, au
mai adaogat 'Inca taleri una sutd peste acei patru sute, incit ramine
clumnealui indatorat a raspunde la spite pa fiescare an cite taleri
cinci sute, orinduita härazire spre ajutorul si cautarea bolnavilor.
Iar mai adaogindu-sa de acum innainte i alte piestiruri, urmeaza a
sá addoga la spital hArAzire si pentru acelqa, cu analoghie clopa
suma da taleri cinci sute.
V. Sd alba' priveleghiu a nu aveA voe si slobozenie nimeni altu
a däschide tipografie in Ora Domnii Meale in soroc (IA ani
dooazeci, dud numai din tipografia cla la Rimnec, sud Valcea,
sä fie, precum au fost, slobodd, tipärind numai carti rumAnesti,
si alta tipografie sa fie in sfanta mitropolie, dupa priveleghiurile
ce s'au zis mai sus cd are.
VI. Asazarea tipografii cei nood sa fie numai in casele ceale
domnesti la Cismeaoa rAposatului domn Mavrogheni, care sä le
direaga numitii cu cheltuiala lor, ingradind cele (la jos si ingrijind
a nu sä strica hazneaoa cismelilor politii si sa dea chirie bi-
sericii de acolo pe an cite taleri una sutA, facind si asazAmint
inscris cu igumenul bisearicii, care igumen prin jalba au fãcut
arätare, din partea sa si din partea epitropilor acei manAstiri
ixcacivta nultec, cä priimesc inchirierea binalii cismelii pentru
asAzarea tipografii cu aciastä chirie da taleri una sutd pe an
si la implinirea sorocului sä nu aibd a cere dar la numita bisearia
nici 0 para pentru meremeturile sau orice alte vor face acolo,
si din nou macar.
VII. Eforos al acestii tipografii orinduim Domniia Mea sä fie
cel dupä vremi dumn. vel postelnic.

www.dacoromanica.ro
14

VIII. Sfanta rnitropolie sa fie volnica a tipari numai carti bi-

sericesti romanesti, cum si tipografiia cla la Rimnec a episcopii
Rimnecului iarasi are sa fie slobocia, precum au fost, a tipari
numai carti bisericesti romanesti.
IX. Toate cartile bisericesti, ori grecesti sau romanesti, ce sa
vor tipari ori la aciasta nooa tipografie sau la Rimnec, sud
Vilcea, mai intaiu sa sa teoriseasca de catre Prea Osfintiia Sa
Parintele Mitropolitul si, gasindu-se dogmele dupa pravoslavnicie,
neavind inteinsele vreun cuvint vatamator, sa sa dea in tipariu,
insa aciasta orinduiala, precit priveste spre aciasta tipografie, sa
.sa urmae numai pentru cartile bisericesti ceale care nu au fost
tiparite, ci din nou intiias data la aciasta tipografie sa vor
tipari. Iar care s'au aflat tiparite si va face trebuinta a sa tipari
.cle iznoava, acelea da vreme ce s'au fost teorisit cind intiias
data s'au tiparit (cla nu vor avea vrea schimbare la cel cla
iznoava inteaciasta tipografie tipar) nu este trebuinta a le mai
teorisi, ca sa nu sa dea zaticnire lucrarii tipografii; iar cind
Prea Osfintiia Sa Parintele Mitropolitul nu va avea indeletnicire
sa le teoriseasca, ca sä nu sa intirzieze (caci tipografiia tine
-oameni cu cheltuiala) sa orinduiasca ori pa iubitorii de Dumnezeu
parintii episcopi sau alte obraze bisericesti clestoinice, ce va socoti
Prea Sfintia Sa, ca sa le teoriseasca si sa dea slobozenie a tipari,
Hind indatorati si acei pe carii ii va orindui Prea Osfintiia Sa
a nu zabovi teorisisul prin strecurare de zile in aducere de pa-
gun si zmintire tipografii.
X. Sa aiba voe a tipari si filologhica i pomnirnata, aclica in-
stiintari da cele ce privesc asupra iubirii da invatatura, care atit
.acestea cit si alte carti de invatatura grecesti intii sa sa teori-
seasca de dumnealui vel postelnic si apoi sa sa d2a la tipar.
Drept aceia, spre a sa pazi orinduelile, ce mai sus sa coprinde,
intocmai, am adeverit hrisovu acesta cu insusi domneasca noastra
iscalitura si pecete i cu credinta a prea iubitilor Domnii Mea le
fii: Nicolae Voevod, Gheorghie Voevod, Joan Voevod, Scarlat
Voevod, Dimitrie Voevod, Grigorie Voevod, marturi fiind si dum-
nealor cinstitii si credinciosii boeriji veliti ai divanului Domnik
Me le: pan Grigore Brancovean, biv vel ban, epistatu spatarii; pan
Barbul Vacarescu, vel ban; pan Grigorie Balean, vel vornec da
tara da sus; pan Grigorie Filipescu, vel vistier; pan Costandin
Samurcas, vel vornec da tara da jos; pan Gheorghie Slatinean,

www.dacoromanica.ro
 15

vel logoat ciä tara da sus; pan Costandin Filipescu, vel dvornec;
pan Grigorie Rale, vel dvornec; pan Nicolae Vac8rescu, vel dvor-
nese al obstirilor; pan Costantin Golescu, vel logofat dä tara da
jos; pan Costandin Campinean, vel logofat al streinelor pricini;
pan Iacovache Rizu, vel postelnic; pan Dumitrache Hrisoscoleu,
vel logofat clã obiceiuri; pan Manolatche Balean, vel dvornec al
politii; pan Alexanclru Hariton, vel caminar; pan Dimitrie Sutul,
vel comis; si ispravnec pan Gheorghie Slatinean, vel logofät da
tara cra sus. Si s'au scris hrisovul acesta in anul al doilea cantor
a treia domnie a Domnii Meale, aici in orasu scaunului Domnii
Meale Bucurestii, la anii de la nasterea Domnului Dumnezeu
si Mintuitorului nostru Is. Hs., 1820, Maiu 25, de Chirita, logofat
dä la divan.
lo Alexandru Nicolae Sutul Voevod. L P.
1 Bojiu milostiu Gospodar
Zemble Vlahscoe ').
lordache SIatinean, Vel logofat.
Trecut in condica:
Raducan Sardar.
II.
Eu mai jos iscalita, nadvornaia sovednita Irina Caracasi, fac
stiut prin acesta cd, cu bund invoiald, am vindut in vecirlica sta-
pinire la dumnealor slugeru Nieolae Rädulescu si I. Eliad, redac-
torul Curierului Rumanesc, tipografiia numita ot Cesmeaoa lui
Mavrogheni din Bucuresti, dinpreuna cu toate instrumenturile ei,
precurn teascurile, slovele si alte märuntisuri din care astäzi sa
alcatueste aceasta tipografie, pa lingd care sa mai adaoga si
treisprezece maji si trei sferturi de slove grecesti, ce sa aflä la
bolta dumnealui Durnovici, dind inpreuna la miinile dumnealor
si preveleghiul acestii tipografii, cu pretul de doaoazeci si cinci
mii lei, din care bani am priimit acum innainte, la intrarea dum-
nealor in stäpinire, doaoazeci mii lei, iar cinci mii lei sint dutm-
nealor datori sa-mi pläteasca in sorac de doaoa luni. Pa langa
aceasta, dumnealor mai sus pomenitii, slugeru Nicolae si redac-
toru Iliadis, s'au indatorat sä tipäreasca o carte ce sa nurneste
Topograiiia V alahii2), cu hirtiia si cheltuiala dumnealor, in una mie
de examplaruri, dupa chipul ce mai jos sa aratä, adeca: cinci
sute examplaruri in limba greceascd, aici, la tipografiia dumnealor,
9 Inaitite de pecete se aflá si semnAtura autografa a Dotnnului.
2) Caracas (Dr. C.), Tonoypoccpia viig Inaxiac....

www.dacoromanica.ro
16

hirtie dupa proba ce ne-am invoit i cu slovele cicero, far&

gresala i sfirsitul tiparului acestora sa fie dupa priirnirea cartii
peste trei luni; i cinci sute examplaruri in limba nemtasca, la
tipografiia de Buda, asemenea cu hirtiia dumnealor, dupa proba
invoita far' de nici o gresaIa, care au a esi din tipar savirsite
peste trei luni dela esirea de la cenzura, i dumnealor sint datori
sa le lege in brosuri, iar cheltuiala adusului de la Buda si llama
sa ramie pa seama mea, Irinei Caracasi. Si spre incredintand
am dat west inscris la mina dumnealor mai sus pomenitii, si am
priimit si de la dumnealor altul asemenea.
Elpi,v7) Kapcoscicl 1830, Octomvrie 11.

Divanut siiplir,si/or al V alahii.

Tipografiia ot Cismeaoa lui Mavroghene din Bucuresti, cumpa-
randu-sa prin buna invoiala de catre fetile mai sus aratate, slu-
geru Niculaie Radulescu i loan Iliad, redactorul Curierului Ru-
wiriest., de la dumneaei nadvornoi sovednita Irinii Caracasica,
dupa cererea ce au facut Divanului partile aratate spre a sa
intari,,si de catre Divan, s'au infarit aceasta invoiala cu iscaliturile
tutulot* cilenurilor diVanului savarsitor, spre a-si avea urmarea
intocmai dupa glasuirea invoielii ce au facut.,
1830, Octomvrie.
.Maior Nojin.
Mihail Cornescu
B. $tirbei
S'au priimit suma de cinci mii ce au ramas i s'au exoflisit toata
socoteala banilor pe care s'a vindut tipografia.
1831, Ianuarie 15.
EV) /t) Kapccxicrti
Cauhreafiffm 10 'ITO I:MX:WM 60 eel% Atarrawreabao rem moan lIpatu,a Itiapanann...
15 Innaapa 1831.
Ha 11301)11611 CalikiiIINE a Katt SIAROBEHHO 1).
IL P.2) I

1) Marturisesc cum a semnatura aceasta este intr'adevar a soacrei

mele Irina Caracas.
15 Ianuarie 1831.
Consilier de Curte i cavaler, lacovenco. I L. P.
2) Pecetea in cearä rosie a lui Ignatie Iacovenco, cu initialele: I. $1.
Transcrierea si traducerea textului rusesc se datoresc d-lui Petre Flo-
rescu, interpret de limbile slave la Minist. de Externe.

www.dacoromanica.ro
 17

Propuindu-sa, intre tovarasiia noasträ, cal until sä ia tipografiia

si sa ramie desavirsit stapin si cellalt sa ia un capital dupa in-
voialä, s'au gäsit cu cale si s'au fäcut invoire ca cel care va,
raminea cu tipografiia sä dea celui ce sä va trage cele urmätoare:
1-iu Una mie galbeni inparAtesti in naht si färä zabava.
2. La dooasprezece mii lei ce s'au luat innainte da la cartea
intitulata Enhirldio al clrept credinciosalui hristiian1) i care
s'au inpartit in dood, luinci fiescare cite sase mii lei, sa fie ras-
punzatoare numai tipografiia, iar cel care sa va lasa sa aiba
acei vase mii lei ce au luat si s'a* nu fie dator a mai raspunde
nimului nici o para.
3-lea. Acei zece mii lei, ce i-au dat parintele Episcopul Buzau
pentru tipärirea Liturghtei §i. care noi i-am inpartit, luind fiescare
cate cinci mii lei, de-i va cere Prea Sfintia Sa, nevrind a tipari
Liturghiia, atunci noi sä fim datori ffescare a raspunde cate cinci
mii lei ce am luat, iar deaca cartea va urma a sä tipari, atund
cel care sa va lasa va da tipografii numai (loot mii cinci sute lei2).
4-lea. Banii ce sa cuvin a sa da tipografiei, pentru tiparirea
cktilor a Sf. Filotei si a Sf. Dimitrie, sa-i priimeascd pe seamd-i
cel care sä va läsa.
5. Regulamental 3), ce sä tipäreste pa seama tovarasiei, va fi
pind in sfirsit spre al sdu cdstig sau pagub5, si la cite chieltueli
sä vor face dä acum innainte, adica dä la cincisprezecea coala,
cel card sa" lasä sä nu raspunza din pungd4 nici o para, ci sa
sa tragd din banii vinzärii ce sa va face.
Aciastä propozitie si invoire facandu-sA intre noi, eu cel mai
jos insemnat am priimit a lua cele ce sä coprind in cele da sus
cinci articole si a lasa stapan dasävArsit al tipografiei (ale
cAriia unelte sä vor insemna intr'o foae iscalitd dä amindoi 4)
pa nepotul mieu, Joan Eliiad si dumnealui sâ ramie in pace a a
stäpini, nesupdrat atat da mine cat si de oricine altul.
Sä adaogâ Inca si aciasta, ca dasfacerea noastrA sä face si
1) Cf. capitolul despre Dthirid.
2) Procesul dintre Chesarie, episcopul Buzaului, si Eliade, pentru
tiparitura de mai sus, e amintit mai pe larg in: Futuna (D.), Chesarie
episcopal Buzaului. Viea(a si merilele sale. Bucuresti, 1913, p. 35-36.
3) Regulamentul Organic.
4 ) Lipseste. g

www.dacoromanica.ro
18

tot scoposul ei este folosul amindurora partilor, adica unul sd sa

foloseasca Cu un capital si cellalt sd ramie singur stapin pe
tipografie, prin care putand a sä folosi mai bine sä aduca si
tipografia intr'o stare si mai infloritoare. Pentru care, cel care
va raminea cu tipografiia nu va fi ertat a priimi alt tovaro, ca un
luau inprotiva scopului dasfacerii si ca un duh da viclenie si
nedragoste a tovarasli noastre, pe urea Dumnezeu a binecu-
vintat-o numai pentru a noastrd unire si credinta.
1832, Martie 18.

Spre increclintare s'au dat west inseris, iscdlit da mine insusi.

Neculai RAdulescu, sluger.

Cei ce sd coprind intr'acest engrafon al ddsfacerii, galbeni 1000,

adica una mie galbeni, i-am primit daplin dd la d. nepotul mieu
I. Iliiad, si spre incredintare am iscdlit.
Neculai Radulescu, sluger.

IV. .

Cdtre cinstila Eforia Scoalelor,

Mai jos insemnatul, proprietarul tipografiei, cu cinste roaga

cinst. Eforie ca sd binevoiascd a priimi 100 bucati Ordmatica
Poeziei1),10 Mpg irepi spc.X.q1occoco0 Atxccruip(ou 2) si 10 To xapivov
naca(ov 3) §i sa porunceasca a se imparti in dar, cu prilejul exame-
nului, pe la copii ce se vor fi silit la invdtdturd si se vor fi
ardtat vrednici de dd. inrivnatii lor profesori.
Cu acest prilej, plin de priinta pentru dinsul, el isi infat4atza
adinca sa cinstire, cu care se insemneazd plecatd sluga,
I. Eliad.
1832, Aug. 8, Bucuresti4).

1) Regulile sau Gramatica poezii. Traducere in ramdneste de I. Eliad.

Bucuresti, 1831. I.Culese din cursul de literatura al lui Levizac". Ibid,
prefala].
2) Studiu despre tribunalul criminalicesc.
) Copilul pierdut.
4) Arhivele Statului, Administrative, Alinist. Culte $1 Instruc(ie, dos.
No. 6583, f. 2. &est dar e, desigur, potrivit stipulaliilor hrisovului lui
Suful Vv. din 1820, art. III.

www.dacoromanica.ro
 19

V.

Cinstitei Vistierii,
Dupe jalba ce am dat M. S. Prea Inaltatului nostru Domni), ca
.sd mi se inainteze, pe doi ani, suma contractului ce are asezd-
mintul meu tipografic cu stdpinirea, si dupe rezolutia ce a bine-
voit M. S. a pune la aceasta jalbd, cum si dupe cererea c. vistierii
pentru asigurarea banilor inaintati; ca sd asigurez c. vistierie
cd in vremea aceasta, pind la sfirsitul anuqui] 1841, voiu tipari
hirtiile trebuincioase Statului, depuiu zalog insusi asäzdmintul
tipografiei, al caruia pret se vede dupe ducumentele ce le zalojasc
in c. visterie, insa:
10. Hrisovul domnesc al raposatului domn Sutul.
20. Hirtia de cumpardteare dela fosta proprietara, d-ei c[ocoa]na
Irina Caracas2), subt iscaliturile mädularelor fostului divan sa-
virsitor, prin care se vinde west asezdmint pe persoana d. slu-
gerului N. Rddulescul3) si a mea. Si
30 Hirtia de desfacere a tovärasiei cu d. slugerul, coprinzatoare
de citi bani am rdspuns, cum si cd ramine tipografia a meta
proprietate.
Pre lingd acestea, mai depuiu orioe imbundtatiri s'a mai fkut
in tipografie de la 1832 inooaci, precum:4)
10. Doh' teascuri cu slovele lor, pe linga patru, ce se afla
inainte (adica se depun acum sase teascuri).
20. Un teasc litografic, cu to[ate] petrele si uneltele trebuin-
cioase la tipografie.
30. Asazamintul intreg al turnariei sau varsdrii slovelor, cu
toate masinele si instrumentele aoestii ramuri, ce se and in lucrare.

I) Alexandru Dimitrie Ghica Vv.

2) Vaduva doctorului Constantin Caracas, nascutd Filitis, rudd cu mi-
tropolitul Dositei Filitis si soacra lui Ignatie Iacovencu (cf. Filitti
(I. C.), kezdnantul cultural al mitropolitului Dositei Fi litti. Bucuresti,
1911, p. 147; cf. si Ionescu-Gion, Doctoral Constantin Caraca.,si in
Revista Nouti, III, nr. 8, p. 286. Vezi si doc. nr. II din capttolul
de fata).
3) Zis si Racota. Cf. Cretu (Gr.), Tipograliile din Romeinia..., Bucu-
resti, 1910, p. 7.
4) Pentru alte modificari si imbundtãtiri ale tipografiei lui Eliade.
cf. Bogdan-Duia (G.), Istoria literaturii romdne moderne. Intiii poe(i
munteni. Clu), 1923, p. 101-103, cu notele respective.

www.dacoromanica.ro
20

Cu un cuvint, depuiu tot as'azdmintul, ca la orke vreme sá

poata c. vistierie a se despagubi de banii inaintati, sau prin
tipärirea hirtiilor, pentru care se dau acesti bani, sau prin vin-
derea acestui askämint, a cäruia intocmire rnd tine peste impatrit
banii carii Ii cer dela c. vistierie.
1. Eliad.
(1840. Mart.) 3).

VI.

Lista de lucrurile ce se afld in asezamintul tipografic al d,

serdarului Iliad.
10. 6 masini sau teascuri de tipärit, dintre care patru cu tre-
buincioasele ferarii de amnia' i dood cu de fier.
20. 10 castii sau aseidminte dä slove ce sä aflä in lucrare, toate
pline cu slove, dup8 alaturatele foi subt iscâliturile A. B. C. D.
E. F. G. 1. 2).
30. 0 masina sau teasc litografic, cu toate cele trenuincioase
si cu 14 pietre.
40 . 0 turnarie de slove CU instrurnenturi de turnat slove, i
unul pentru turnatul liniilor mici si altul pentru linii mari, i o
masina pentru intocmitul slovelor si patru alfabete intregi sau
tiparuri de slovele ardtate in alaturatele foi supt literile R. B.
C. D. 2).
50 Un mobil cu zece sertaruri, in care sä aflä mai multe ieluri
de slove capitale, frantozesti si grecesti.
60. 40 vignete, intre care se aflä i steriiotiplu pasaporturifor
turcesti.
70 . Mobi[lijerul trebuincios tipografii, precum mese, rundarnente
si altele 3)
Irovinc E(oty..pctG
C. Murgeseu.

1) Data scrisa de alta mind, la inceputul rezolutiei prin care se

admite imprumutul, Vistieria luindu-si toate garanfiile necesare.
Actul original la Arhivele Statului, dos. nr. 3066 1840 (A1-r. Fi-
nantelor).
2) Aceste foi de amanuntita catagrafiere lipsesc.
3) Actul original la Arhivele Statului, dos. No. 3066/1840 (M-r. Fi-
rzanfelor).
Un inventar mai putin detailat, din anul 1850, se dd in: Iorga (N.),
Viala i domnia lui Ba.rbu Dimitrie 5tirbei, Domn al Terii-Romanoti
(1819 1856). Välenii-de-Munte, 1910, p. 200-201.

www.dacoromanica.ro
 21

VII.
Sapte sute galbeni imparate5ti m'am imprumutat dela domnul
C. Ciocan1) §i am dat ordinul men catre d. casierul o4tesc ,spre
a priimi a mea leafä pina la desfacere cu dobinda lor i clrept
siguranta pentru orice intamplare am depus ducumentele tipo-
grafiei mele in trei bucati, adica:
1. Hrisovul domnului Sutu;
2. Cartea de cumparatoare dela casa raposatului Caraca;
3. Cartea de desfacere la tovar4ie cu unchiul meu, prin care
ramin singur stapin pe aceasta tipografie. 1. Eliade.
1847, Aug. 5, Bucuresti.
VIII.
Cinstitului okstescului casier al c. Vistierii.
Printr'aceasta imputernicesc pe d. Davicion zaraful ca leafa
mea, Cate una mie lei pe luna 2), sa o.priimeasca dela c. Vistierie
in curgere de doasprezece luni, dupa resolutia d-lui marelui
vistier prin care a binevoit a face sa mi sa sloboaza pe trimestru,
§i fiindca am primit trimestru lui Iu lie, d. Davicion va incepe a
priimi dela 1 Oct. viitor, i va iscali in locul meu. 1. Eliade
1847, Aug. 5, Bucuresti.
IX.
lubitul iheu domn,
Te rog prea mult, nu atat pentru amicia noastra, cat in numele
principelor Constitutiei, ca sa poruncqti a se da mana de ajutor
d-lui Davicion, spre [a] indatora pe sateni a-si face datoriile
proprietarice, caci simte omul o mare paguba cu nestringerea
bucatelor. Si indatorezi cauza indatorind pe
al domniei tale frate I. Eliade
2 Iu lie 1848 n), Bucuresti.
[V0:] Domnului cetateanului F. Aaron, administratorul judetului
Ilfov 4).
1) Aceastã obligatig a circulat prin mai multe miini si, in cele din urma,
trece dela C. 11. Rosetti, la zaraful David Fibraam Bali, zis si Davicion
Bali, la 6 Noembrie 1857.
2) In calitate de director al Firhivelor Statului, dela 1843-1848.
1) Din 2 Iu lie, cineva, mai tirziu, a facut: 7 Septemvrie, destul de
grosolan.
4) Din scrisoarea de MO se vede si mai mult spiritul con-
servator al lui Eliade, in concordantä cu principiile proclamaliei sale

www.dacoromanica.ro
22

X.

Domnal mea ,si amice,')

Toate cite imi scrii, Vara a mi le scrie, mi le-am adus intot

d'auna aminte cu inima singerinda. Ala doare insa inima si mai
mult, pe de o parte ca, pnorindu-mä cu vorba si cu faptele
trecute cu numele de amie, nu poti.sa-ti arunci si d-ta ochii sa
vezi casele mele in ruine, stind pe drumuri cu cinci copii si
neavind cu ce plati nici chiria cask d-lui Butculescul; iar pe de
alta ma doare si mai mult in suflet Ca persecutat, calomniat de
toti caror am servit peste 40 de ani, amenintat de oamenii re
sunt astazi in putere, nu pot nici sä incep chestia dreptatior
mele, nici insusi sa incep din nou viata laborioasä. Intreprinderea
foaiei ce dau e persecutata pretutindeni; cu ce dara sä te despa-
gubesc sau sa zic de a ajuta sau spala o mina pe alta, cinci
minile nu exista, sau, mai bine, cind miinile sunt legate.
Cite imi scrii din viata mea din Constantinopole, sunt numat
ca sa-mi impungi inima, ca toti calomniatorii mei; sunt COTIVill&
ca d-ta singur nu le crezi. Cei cari au fost binevazuti de Turd
au devenit bei de Samos, bei si caimacami de principate, etc. etc.
Pina dar nu se vor restabili lucrurile, ca sa pot reclama despre
dreptatile mele, sau sa incep din nou sprq a putea fara impedecare
produce ceva, nu pot, si tip din fundul inimii ca nu pot face nimic
pentru d-ta, nici insusi pentru mine!
Nki o lege, nici umand nici divina, nu-mi iarta nici mie
de a face neposibilul, nici d-tale de a-1 cere. Cata sä ne credem
unul altuia si sa suferim.
Al domniei tale devot amic,
I. Heliadel.
dela 1848: In num le poporului roman, respect catre proprietate, respect
catre persoane. In legatura cu aceasta, se poate mentiona un cuvinr
din August 1848 al zarafului Davicion, arendas de mosii, prin care in-
demna pe tarani la munca. De altfel, acest Davicion isi da obolul sau
pentru revolutie 400 lei si rdmine multa vreme dupd aceia in
legatura cu Eliade, C. A. Rosetti si exilatii dela Brussa, cdrora le in-
lesneste corespondenta cu cei din tara. (Cf. Anul 1848 in principatele
romane. Acte i do umente, Bucuresti 1902; III, p. 593-594 si 333-334;
cf. si scrisorile r fugiatilor Giurescu si Serurrie, in posesia d-lui E.
Vincler).
1) Catre Davicion Bali, ca si urrnatoarele.
2) C. 1859.

www.dacoromanica.ro
 23

XI.
Bucure§ti, 20 lanuarie 1859.
Domnul meu,
Vazind biletul d-tale din 19 de ieri, i situatia in care te afli.,
cu toatä strimtoarea mea, ce o cuno§ti, rn'am dus §i m'am im-
prumutat aceste cinci lire turcegi, ca sa pot fi conform cu dorinta
d-tale.
Te rog a-i priimi §i. a fi indulgent catre mine, pina cind se va
stabili tara pe ordinea ei legala i avind un guvern sa pot, pe
drumul legal, a-mi face dreptele mele reclamatii.
Al domniei tale amic
L He Bade.
XII.

Domnul meu,
Positin mea este din cele mai nesuferite: sunt decis a abandona
o tara ce m'a despuiat de ale mele. N'am astazi nici un mijloc;
m'am disperat de toate partile: cata dupa sarbatori sa incep un
proces cu guvernul. Acolo mai sta speranta §i a mea §i a amicilor
mei. Dumnezeu sa viia in ajutor tutulor celor ce sufar.
I. Heliade ').
XIII.
Bucure.sti, 1863, Aug. 10.
Domnul meu2),
Nu stint trei zile de cind trei seminarigi din Bucovina venira
sa ma vada. Cum i-am vazut, mai intaiu i-am intrebat de domnia
ta. Imi spusera ca suferi in sanatate, 5i, m'am intristat, pentru ca
barbati ca domnia ta este drept de a fi sanato§i §i de a tTai
indelung. Imi mai spusera ca sunt elevi ai domniei tale, §i iti
fac onoare.
Imi mai spusera ca din scrisele mele s'ar fi cautind pe acolo.
Domnul Davicion, aducatorul acestei scrisori, pentru trebuintele
sale pleca in Moldova, §i voi a se insarcina cu citeva din cartile
mele, adica:

2) Verso, mentiunea lui Davicion: Primitd la 1861, Decembrie 17.

La 17 Dec. 1859, guvernul, prin Ion Ghica, suprimase Curierul Romdne.sc.
2) Profesorul Laths (?).

www.dacoromanica.ro
24

Patru volume din Biblioteca Portativa;

Trei din Curieral de Ambe Sexe, I, HI, si IV (al II-lea este-
sub tipar).
Din Bib lie.
Din Bib lice.
Din Issachar.
De se aflà aci amatori de aceste Carti, s'a se dea o lista d-lui
Davicion si s'a i se arate cum sd trimitd cdrtile din Iasi.
Fac urdri, domnul meu, pentru s'anatatea domniei tale si cordia-
lemente stringindu-ti mina, sunt
Al domniei tale devot amic, 1. Heliade R.
P. S. Trimit domniei tale cite 50 exemplare din doa oratiuni
funebre 1 ), spre a se imparti gratis la seminaristi.

XIV.

lubRe amice loan Eliad R. 9)

Domnut meu,
Un cuvint ce v'a scdpat din gura mai deunazi, cind am fost la
d-ta, m'a pus intr'o pozitie foarte trisla. Va incredintez, domnul
meu, ca, din acel minut, viata mea o socotesc ca o silnica povara si
toata natura un iad neimpdcat. Intimplarea facind sa-i caza valul
ce o acoperia, ii väzui vanitatea in toata intinderea ei. Somnul
meu de viata, care ma legana inteun vis dulce ,care ma facea sa
crez ca' lumea este un rai dumnezeesc si ca oamenii sint niste
ingeri pentruca asa imi pläcea sd-i stimez se prefacu, in-
1) flieliade Radulescu (I.)), In memoria Martel Panceasta nascuta
Zossinta. Premiu la examenul anului 1863. Bucuresti, 1863, 6 p.; si
Heliade Radulescu (I.), La litmormintarea raposatului loan Veicdrescul
oratie funebra. Pronuntiatd... la 5 Mantle. Bucuresti 1863, 29 p.
2 ) Publicam scrisorile acestea ale lui Davicion catre Eliade dupa
copiile dinteun caiet aflat in posesia d-lui E. Vincler. Un studiu inte-
resant si amanuntit asupra acestui Davicion Fibraam Bali (1809-1884),
figura interesanta din perioada renasterii Romaniei, se da in Anuar
pentru Israeliti, IX (1886) p. 1-29; tot aici si portretul lui. Iata citeva
cuvinte ale acestui evreu-spaniol, patruns de suflul ideilor inaintate
ale veacului: Israelitul roman adevarat nu are trebuintd de loc de
ziar. Ziaral s at este acela care este al natiunei... Ziarele sint la natiun
spre a sustinc partidele. Israeli/lel roman, in credit:0 sa de un'tate.
cunoastc numai una, si accca care Increaza pentru tericir a patriel
este ,s1 a sa". (Cf. studiul amintit mai sus).

www.dacoromanica.ro
 25

naintea ochilor mei, intr'un haos ingrazitor, in care nu vaz alt

decit o groaza de amestec de fiare cu corp $i chip omenesc, as-
virlindu-se necontenit, cu o repeziciune salbatica, asupra unor
Mille blinde si nevinovate, de le smulg tot ce au $i le lasa a se
taväli in mizeria bor.
Bunul meu amic, nu $tiu daca $titi $i de voiti a va aduce aminte
cum a devenit cuno$tinta $i amicitia noastra; stiu, insa, ca amicitia
mea care d-voastra n'a devenit din vr'un interes ce a$ fi vrut sa
trag eu dela d-voastra, $i tot asemenea $tiu ca confienta, ce v'am
daruit indata, a fost mult mai presus decit a unui prietewg inde-
lungat, $i cum s'a intimplat voesc sa v'o marturisesc.
Cunoageti, iubite prietene, ca nu fumez, nici ca trag tabac si, nici
imi place somnul cel mult; aw dar, cind goana $i zgomotul
treburilor imi dau ragaz de odihna, acele minute le intrebuintez la
cetirea cartilor sau a jurnalelor. Puteti, dar, lesne intelege ca
citiam $i din scrierile d-voastra si o marturisesc, domnul meu,
ca-mi plâcea a le ceti $i doriam din suflet a cunoaste d'aproape pe
persoana ce scria asa de placut. Minutul sosi si d-voastra v'ati
infatiwt la mine, cind ati vrut sa dati la lumina Istoria Genera la.
V'ati aratat cu un zel deosebit, ca voiti a va lumina natiunea,
si, pentru a ajunge la scopul dorit, aveti trebuinta de 600 galbeni.
Eu atunci, fara sa Wept sa-mi repetati cererea, v'am implinit
dorinta, fara sa va cei vr'o garantie, urindu-va prosperitate. Mai
la urma, dupa un timp prea scurt, v'ati infatisat iarasi $i propuind
ca va sose$te hirtia, litere $i ma$inaria dela Viena, sinteti in tre-
buinta d'a va imprumuta cu Inca 700 galbeni; $i, pentruca creditul
ce va acordasem nu era platit, n'ati cutezat a-i cere fara garantie,
si mi-ati dat zapisul cu girul lui Ciocan, alaturat cu niste sineturi
ale tipografiei, care $i atunci v'am implinit dorinta. Apoi, pe
urma, mai avind sa faceti plata la o polita trasa de baron Sina,
pentru niste cheltuieli, dupa cum ziceati, de lei 1700, v'ati rugat
sa va fac si acea plata, care si aceasta v'am facut. Apoi, mai in
urma de tot, mi-ati aratat ca in scurt timp era sa iasa de sub tipar
cele dintii volume ale Istoriei Generale i fiind o lucrare gigantica,
spre a putea pasi mai repede cere trebuinta de niste cheltuieli
mici dar neaparate $i ati cerut sa Ira inlesnesc cu inca 50 galbeni
$i scotind o cutiuta cu o decoratie turceasca, ati propus sa o tin la
mine. Eu $i atunci v'am numarat 700 sfanti la o? punga $i tot-
dodata, ca sa nu va incarcati cu dobinzi, v'am povatuit ca sa faceli

www.dacoromanica.ro
26

un apel la abonati i sa cereti a vi se slobozi un sfert al abonsa-

mentului i, spre a va incuragia $i mai mult, v'arn numarat inca
10 galbeni, sfertul abonamentului meu 1). Apoi cind v'ati sculat
a va duce $i batrinul Avram, care 1-aveam pe linga mine, a luat
punga cu sfanti ca sä o duca la trasura, v'am inapoiat $i decoratia,
(zicind lu Avram): spune-i D-lui Eliad ca-mi va inapoia banii
si fara acest depozit. Pe batrinul Avram 1-ati däruit atunci cu tut
galben $i in scurt timp acei 50 galbeni mi i-aji inapoiat i ati
multumit pentru povata ce v'am dat a face acel apel la abonati.
Cunoasteti, iubite amice, cä toate acestea le-am fäcut, $i le-am
facut numai pentru buna credintd i amicitie.
D'atunci sint 12 ani trecuti. Cunoasteti ca prea putin ati putut
plati datoria, dar v'am justificat socotind evenimentele ivite, de$i
ati avut mijloace. Dar pretuiam cuvintele ce-mi ziceati, cd nu voiti
a vä atinge citu$i de putin 0 i ca jertfiti toate ostenelele pe altarul
patriei. 0 marturisesc ca-mi placea sa le crez, de$i am suferit
mult in acele epoce, aflindu-ma i arendas de mo$ii, precum cu-
noasteti. In urma, pe la leatul 1854, cind am fost la Tarigrad 2),
un prieten, care va cunostea acolo d'aproape, imi povestea ca aveti
mare influenta la Poarta, ca sinteti iubit de Sultan, ca aveti si
leafa buna i alte inlesniri, $i cind v'am propus pentru datorie
d-voastra ati zis cä nu sinteti in stare d'a pläti $i cä leafa ce
luati abia va ajungea pentru hrana vietei, eu i atunci am datt
crezamint cuvintelor d-voasträ, decit ale aceluia care va cunostea
d'aproape.
Roeste toate vi le-am adus aminte ca la un amic credincios
ca sa va intreb daca merita raspunsul, ce ati dat mai deunazi,
adica ca daca yeti scoate banii din casa tot nu yeti plAti datoria
pina ce guvernul nu va despagubeste $i cà prea lesne va este a da
o hirtie $i a nu mai primi suparari dela creditori. Cu adevdrat cel
dintii faspuns este femeesc, iar cel d'al doilea este foarte trist
pentru un om de onoare $i ma mir de unde se ratacird asemenea
cuvinte, a se strecura prin gura d-voastra, care niciodata mi-ar
fi trecut prin gind sä le auz $i, fara sa ma sfiesc, o marturisesc
ca i eu acum nu sint liber d'a fi dator, dar ma muncesc din toate
puterile a-i impaca, $i de aceea ma aflu i foarte strimtorat.
1) Cf. p. 7, u. 7.
') $i de a'ci la Brussa, ca executor testamentar al lui Costacha
Iatropulo.

www.dacoromanica.ro
 2T

Iubite amice, eu sint intr'o pozitie foarte trista, sint amenintat

de neajunsuri, de aceea ma vaz silit a va arata mai cu seriozitate
ca, daca voiti sa mai fiu ingaduitor, trebue sa va siliti i d-voastra
a ma apandisi acum, la strimtorarile in care ma aflu., cu vr'o suma
cel putin de una suta galbdni; i daca nu-i puteti da d'odata, fie 0.
in mai multe rinduri, caci altmintrelea ma sileste trebuinta, desi
fara voia mea, a alerga la alte masuri, pentruca i pe mine ma
sugruma din alte parti.
Al d-vs. amic, Davicion Bali.
Bucurqti, 1859, Iunie 8.
P. S.] lubite amice, o mai repetez ca strimtorarea ce sufer zi-
lele astea este foarte mare; de aceea va rog, apandisiti-ma cu
oricit yeti putea acum cu fiul meu.
Davicion Bali.
XV.
Domnului loan Eliade.
Prietene,
Apostolul Iohanan (loan) incepe cuvintarea sa in chipul ur-
mator: La inceput era cuvintul i cuvintul era la Dumnezeu si
Dumnezeu era cuvintul. Omul prin cuvint se aseamana lui Dum-
nezeu".
Mi-ati dat cuvintul d-voastra ca la ceasurile 3 saw 4 era sa veniti
la mine, si asa eram plin de nadejcie. Ma pusei la masa i mincai
cu pofta micul oaspat ce v'am spus, adeca buicatica de ciolan
gatitä intr'o Mit de arpacas. Apoi ma culcai i dormii dulce. Cind
m'am sculat, ceasul era aproape de trei. Zisei in gindul melt:
tocmai bine"! M'am sculat si ma pusei sä astept. Trecura ceasu-
rile 3, se facu si 4 si d-voastra nu v'ati aratat. Cind am vazut ca
a trecut si de 5, am zis: Sarmane Davicion, zadarnic este cu-
vintul, el este ca vintul. Fagaduitorul n'a avut forta a-1 implini,
pentruca nu pretueste idea de asemanare (sint silit a banui a-
ceasta), pentru cuvintul ca fagaduiala d-voastra era lesne de im-
plinit, adeca ati fagaduit ca sa veniti i aceasta se putea lesne
implini".
Va rog, trimeteti-mi ce veti putea acum si ma iertati.
Al d-vs. bun prieten,
Davicion.
1861, Decembre 10, Bucoresti.

www.dacoromanica.ro
28

XVI.

Domnului Eliad.
Cu plecdciune i prieteneascd dragoste.
Nu m'a doborit in lume nimica asa grozav ca atunci cind sint dator
si nu pot pläti. De o asemenea lovitura ma aflu astdzi intr'o pozi-
tiune foarte tristd. Sint dator a rdspunde inca 30 galbeni la pro-
curatorul ce am rinduit la procesul ce am cu Municipalitatea 1) si
1-am tot aminat cu azi cu miine de un timp indehmgat. Acum,
insa, creditorul meu a perdut rabdarea i ieri am primit un ravas
foarte amenintator, zic amenintator pentru cuvintul cä peste putine
zile am infatisare si am trebuinta a ma consulta cu dinsul si din
cauza datoriei n'anj obraz a-1 intâini. Vedeti, dar, in ce pozitie
ma aflu.
Domnule Eliad, este un an 5i 1/2, in care timp abia mi-ati dat
10 galbeni din datorie, ba Inca nu deplini, fiindca mai trebuesc lei
20 si parale 30; cu toate acestea eu v'am crezut i vä crez. ACUITI,
insa, va rog sa-mi veniti in ajutor cu din al meu. Vedeti in ce
pozitie ma aflu. Dati-mi o suma atit cit sa" pot inclestula aceasta,
pentru mine, mare trebuinta.
Cunoasteti nenorocita mea stare cu acest proces. Va peficlin
citatul ravas precum i inscrisul de tocmeald al procuratorului, ca
sa nu banuiti de ceeace vä scriu i va rog, cetiti ravasul procurd-
torului, ca sa vedeti cu ce ifos imi scrie. Crez insa, bietul om este
si el la trebuinta, avincl 5i el familie grea si se apropie sarbatorile.
Va rog sa nu ma lasati si sa-mi raspundeti la cererea ce vd fac-,
fiind al d-voasträ amic
Davicion.
1861, Decembre 17.
XVII.

Domnului loan Eliad.

Stirnabile prielen,
Daca in viata mea am facut greseli, am facut si aceasta mare
greseala d'a pleca in Moldova la Iasi i, N. B., la vreme de
toamna, lasindu-mi farnilia fara nici o pregdtire de iarna; si tre-

1) Pentru antrepriza pavajului de pe podul Mogosoaiei Ca lea

Victoriei.

www.dacoromanica.ro
 29

but sa va marturisesc ca sinteti d-voastra de vina, pentruca ati

fagaduit pentru Aprilie §i abia la Septembre ati pus in lucrare.
Sint de 20 de zile in Jai fara sa pot face ceva, dar deloc. Nu
m'a§teptam la aceasta. Iaii sint intr'o pozitiune foarte critica.
Nu mai vezi in acest mare §i frumos ora§ nici o fata vesela. Toti
sint mihniti i ingriYati, fiecare in felul sau. Ca sa va descriu
starea de acum a Ia§ilor nu am rabdare. Am grija mea d'a mij-
loci ce-mi trebue§te spre a ma putea intoarce la casa mea, ca sa nu
ma apuce ad iarna.
Astazi plec la Hu§i, la parintele. Acolo mai am nadejde d'a
face ceva spre a ma putea intoarce. Aci mai imi era toata nadejdea
5i aceasta a fost zadarnicita, ba Inca cu 6 galbeni cheltuiti in vint
5i ce este mai rau ca i-am luat cu imprumutare.
Dela Hu§i v'am telegrafiat §i v'am rugat sa vorbiti cu pdrintele
Melchisedec episcopu, ca sa scrie economului cu telegraf, sa-mi dea
30 galbeni spre a ma putea intoarce. Insa luind vorba cu sf. sa
pärintele economu, ca chiar de va primi dela Sf. Sa porunca tot
nu o va putea indeplini mai inainte de 10 zile, fiindca casa este
de5earta, de aceea am fost silit sä ma intorc la Iai. Mai aveam
nadejde la profesorul Late$, cu contul de lei 1100 ce aveti sa luati.
dela dinsul. Dar i aceasta s'a facut nula, pentru cuvintul ca el
zice ca dinsul a platit toti ace5tia corespondentului d-voastra, dela
care a primit cartile. Cind voi pleca, va va raspunde cu scrisoarea
ce-mi va da. Vedeti, dar, in ce pozitie ma aflu. /Wept ca Dum-
nezeu sd ma lumineze cu povata sa, fie numele sau binecuvintat.
Ramaneti dar sanatos.
Prietenul d-voastra plin de suferinte.
Davicion ').
1863, Octombrie 2, Iasi.

1) La Arhivele Statului, Donafli, pach. XV, mai este o scrisoare a lui

Davicion, din 29 Noembrie 1864, prin care, vestindu-I pe Eliade cd s'a
intors dela drum rdcit, dar si mai racit la punge, ii cere geva din
datorie. Iatd, pe verso, raspunsul lui Eliade: .Primeste, ma rog, dod.
lire si trimete-mi miine o adeverintã de zece galbeni, 5i voi da (si
restul".
1864, Noembre 29, Bucuresti-
I. Heliade R.

www.dacoromanica.ro
 II. NOTE bESPRE ENI-IIRID"
(1 8 3 2)

In anul 1832, de supt teascurile tipografiei lui Eliade, aparea

o carte menita sa dea poporului roman indrumarea sigura si pe
intelesul tuturor in tainele misticei ortodoxe. Enhirid adeca nil-
nelnic al pravoslavniculai hrislian..."1), asa se numea cartea in
traducerea limpede a monahului Eufrosin Poteca 2), dupa ori-
ginalul grec scris de Alexandru D. Sturza 3).
1) Titlul intreg e acesta: Enhirid adeca minelnic al pravoslaini-
calui hristian. Scris greceste de Alexandra D. Sturzea, tipdrit in Petrupoli
si dat sfintel biserici a lui Hs. lar acum tilmdcit rumdneste din userdia
dumnealui Alexandra Filipescului, eforul 5coa1elor Valahiei, pentru folosul
milletesc al Rumdnilor. In Bucuresti, 1832.
2) Cu numele de mirenie Dimitrie (1786-1859); Poteca are, pe linga
activitatea profesorala intensa de continuator al lui Eliade, si pe aceea
de traducator si autor, cu predilectie pentru moralä. El e autorul multor
Cuvinte" rostite la solemnitati scolare si mirenesti. Citam citeva din
operele sale: Sfinta Scriptura pe scurt; Catihismul cel mare; Istoria mo-
nastirilor Valahiei; Cuvintele inkleptalui Massillon, etc. Amanunte mai
malte in Teodorescu .(G. Dem.), Vieata si operile lai Eyfrosin Poteca
Bucuresti, 1883; passim. Alte stiri in N. Iorga, Istoria lit. rom. in veacul
XI X -lea, I, p. 60 si urmatoarele.
Acelas Poteca, la 18 August 1834, acum egumen al Motrului, därueste
,,Eforiei coalelor Valahiei" 300 exemplare din lucrarea sa: Elementari
de filbsolie, tiparita la Pesta. (Arhivele Statului, Administrative, M-r.
Cultelor si Instruc. Publice, dos. No. 6583 f. 8).
3) De aici (din Viena) el (Poteca) trimetea la tipografia lui Eliad o
tra lacerl a uneia din operele de syttaire crestind a lui Alexandra Sturza.
lint lai Scarlat, gavernatoral de pe vremuri al Basarabiei... Cartea iesi,
sub titial de Enhirid adecd minelnic, in anal 1832". Cf. N. Iorga, Istoria
lit. rom. in veacal XIX-lea, I, p. 135. Cf. si Harmazahi, X, p. 447,n. 6.
Iata si aprecierile autorului Enhiridalui asupra traducerii: Am
avut fericirea sa trimet fratilor mei, in haine romanesti, opul meu
mai dinainte EpteLp:;cov" sau Manual pentra crestinul ortodox.
Aceasta carte s'a tradus si tiparit in Valahia destul de rau. Nu still.
aveti Area Cuviosia Voastra cunostinta despre aceasta ttaducere?" (Ca-
tre arhiereul Filaret Scriban din Iasi, la 26 Ianuarie 1842, din Odesa.
Cf. Revista Tinerimea Romati", Noua serie, vol. IV. Bucuresti, 1900.
p. 139).

www.dacoromanica.ro
 31

Aparitia in romftne5te a Enhiridulut, ca 5i multor. altor cärti

contemporane, se datore5te concursului pe care unii din boerii
patrioti, plini de filotimie, intelegeau sä-1 dea propa5irii culturale,
5i, in special, tuturor lucrarilor cu strdduinti religioase 5i morale.
Pentru Enhirid avem filotimia vornicului Alexandru Filipescu-
Vulpe, eforul de atunci al 5coalelor, de5i gestul larg al vornicului
era realizat, in parte, cu subsidiile vorniciei dinlauntru '). Precu-
vintarea lui Poteca are citeva cuvinte calde la adresa Filipesculuiz
...Dumneata (Filipescu) voi5i sä pricinuegi RumAnilor 5i viata
cea vecinica prin aceasta carte sfinta, nemuritoare 5i pricinui-
toare de nemurire, cuprinzind tot folosul nostru din pravoslav-
nica credinta; adevarul graesc, pentruca prin usirdia 5i bunavointa
a dumitale este tilmacita".
Si, mai departe, citeva precizari:
Aceasta carte fu numita Minecnic, pentrucd in mina pravo-
slavnicului trebuie s'a fie. Eu am tilmAcit-o, dar dumneata, bine-
voind, mie ai dat-o sa o tilmacesc. lath dar eu, ascultind, am
lucrat, m'am ostenit, am ispr'avit.
Acum bunavointa 5i puterea dumitale i5i va inplini fagaduinta
5i dorinta; 5i, dindu-o in tipariu, i5i va face numele mai slavit 5i
nemuritoriu; iar Rumanilor va intari credinta la Dumnezeu, le va
pricinui paza legilor sfinte 5i po1itice5ti, le va pricinui inbunata-
-Ikea, fericirea 5i viata cea vecinica".
Cu aceste perspective, lipsit de dogmatismul rece 5i pedant,
Enhiridul pArea sortit s'a regenereze con5tiinta morala 51 reli-
gioasa a ortodoxiei din Principat. Prima gindire" (capitol) se
ocupd de pravoslavnicul hristian", ce ginde5te 5i invata mijlocul",
de a ceti, dumnezee5tile Scripturi", de a cunoa5te adevarul 5i
frumusetea dumnezeescului cuvint. A doua gindire" arata cum
trebuie sa creazd pravoslavnicul hristian. El invata ce este cre-
dinta, puterea credintei nascatoare a tuturor virtutelor" 5i
insemnarea simbolului credintei.
. .
Faptele de mai sus sint cunoscute. La ele voiu adauga amanunte
inedite, privitoare la tiparirea Enhiridalui, ca o marturie eloc-
yenta a xaporturilor dintre tipograf 5i autor, cu atit mai interesante,
cu cit cel direct implicat este Eliade 5i avem astfel prilejul sa
I ) Dupa cum reese din citeva documente ale vorniciei, aflate in arhiva
C. Basarab Brincoveanu.

www.dacoromanica.ro
32

cunoastem .cit mai mult din viata intima a tipografiei sale1). E

contractul incheiat intre Eliade, proprietar al tipografiei pri-
vileghiate" si vornicul Alexandru Filipescu-Vulpe, stipendiatorul
lucrarii. Iata acest document pretios, scris in intregime de Eliade
si aflat acum in arhiva C. Basarab Brincoveanu.
Printfacest contract, tipografia privilegheata sa leaga, cu dum-
nealui dvornicu Alexandru Filipescu, a tipari talmacirea scrierii
.intitulate Manuel a drepl eredinciasului cre$lin, cu conditiile urma-
toare:
1-iu. Sa indatoreaza a ingriji ca tiparirea sa sa faca curata si
fara gresala, intocmai dupa oreghinalul ce i sa va da2).
20. Formatul cartii sa fie in octavo si cu hirtie dupa proba get
sa da supt iscalitura 3).
30. Pretul cartii sa fie cate sase lei, fiind tocmeala pa 4000,
adicä patru mii examplare care numar au si cumpatat pretul.
4O. Din 24.000, adica dooazeci si patru da mii lei, care sa face
pentru toed suma da 4000, acum inainte sa sa plateasca, pentru
cumparatul hirtiei si inlesnirea tiparului, lei 12.000, adica dooa-
sprezece mii; peste trei luni, cind tiparirea va fi pa jumatate, sa
sa plateasca lei 5000, adica cinci mii si la sfirsit sa sa plateasca
ramasita i ).

1) In acest sens cunoastem (Convorbiri Literare, XII, p. 375-376) so-

cotelile dintre Eliade si C. Negruzzi pentru tiparirea traducerii Maria
Tudor (la 1836).
2) Gasesc, pe o foaie manuscrisa aparte, dovada lui Eliade de pri-
mirea manuscrisului: Manuscriptul talmacirei a scrierii intitulate Ala-
nuel a drept credinciosului crestin, pentru care s'a tocmit tipogratia
privileghiata cu d. vornicul A. Filipescul, s'a priimit in treizeci si sase
tetradii" [caete].
1832, lanuar 25. I. Eliad.
3) Aceastä proba, anexata, arata o calitate inferioard a hirtiei,
poroasd. E in actavo si poarta insemnarea: ,,formatul earth" si cuali-
tatea hirtiei", insemnare scrisd si subscrisä de I. Eliad".
4) Insemnarile de pe verso, ale lui Eliad, confirmä primirea intregii
sume in etape:
Lei dodsprezece mii ce se coprinde dinapoi a se plati inainte, s'au
priimit".
1832, Ianuar 27. /. Eliad si T fell]
Lei trei mii clod sute am prihnit din socoteala Enhirldului, dupa co-
prinderea din dos.".
1832, Iul. 26. /. Eliad.
Din suma dinapoi a m priimit Inca lei sase mii".
1832. Oct. 21. I. Eliad.

www.dacoromanica.ro
 83

50. Tipografia sa indatoreaza ca, in vreme da vase luni, sa. sa-

varvasca tiparirea cartii, socotindu-sa zioa inceperii da cand sa
vor raspunde lei doosprezece mil 1).
60. Sa incarca tipografia vi cu legatul cartilor, platind dum-
nealui vornicul Filipescul, peste acei 24 mii lei, Inca cinci sute
lei, iar legatura sa fie brz*2).
Spre incredintare s'au dat acest inscris, iscalit da tovarkia
tipografii".
I. Eliad si T[ell].
1832.
4
* *

E interesant de observat evolutia suferita de titlul lucrarii.,

Titlul ultim, acceptat Ia tiparire: Enlzirid adecd minelnic al
pravoslavniculai hrislian..." e intermediar intre Minecnic" (titlul
adoptat de Eufrosin Poteca in precuvintarea tiparita, reprodusa
partial mai sus) vi Manael a dreg credinciosalui cre,slin"3) aratat
de Eliade in contract, titlu absolut modern, edificator pentru a
arata de ce simt precis al limbii se bucura Eliade la inceputtil
activitatii sale culturale. Ne miram, totuvi, de ce acest titlu nu s'a
putut impune 4).
Acelav simt al limbii se poate observa vi in vocabularul tipo-
grafic utilizat in contract, vocabular acceptat vi in limba moderna.
Contractul nu spune nici un cuvint despre traducator; in schimb
da suficiente indicatii asupra conditilior tiparitului, numarul vi
costul exemplarelor, conditii contractuale interesante vi prin faptul
ca atari documente cari sa le mentioneze sint rare.
Dupa coprinderea contractului am priimit toata suma baniior pentru
tipdrirea intreaga a cite patru mii exemplare si le-am desfãcut".
1834, Ianuar 23. 1. Eliad.
Pe o Toaie aparte e urmdtoarea insemnare:
Galbeni 60 adica saizeci galbeni inpardtesti am priimit dela d. marele
vornic FL Filipescul, din socoteala tiparirei cartii intitulate Enizirid al
drept credinciosului crestin si am iscdlit".
1833, Iulie 8. I. Eliad.
1) Livrarea intregii editii de 4000 exemplare urma sä se facd pind
in Iulie 1832, desi ultimii bani ii primeste Eliade deabia peste 2 ant.
in Ianuarie 1834. V. notele de mai sus.
2) Cartea, desi voluminoasd 415 p. octavo I e solid brosatà.
3) Andrei baron de Saguna scoate, la 1871, la Sibiu, o lucrare de
dogmatic& pe care o va numi: Enchiridion, adecd Carte manuale de
canoane, etc.
4) Titlul autorului: Manual pentru crestinul ortodox, nu se poate, ins&
discuta, fiind in greceste.
3

www.dacoromanica.ro
34

Urmarind acum semnifkatia Enhiridului pentru epoca in care

a aparut la noi in traducere, credem cd, dupd cele ce cunoastem,
vremea incepea sd fie din ce in ce mai putin propice acestui fel
de lecturd; curentul, pentru a cdrui propdsire lucra din rdsputeri
Eliade, se indrepta spre literatura propriu zisd, sentimentala,
romantica, spre tot ce se prezenta invesmintat in haina fictiunii
si, ca atare, repercusiunea Enhiridului asupra vietii spirituale din
Principat va fi fost mult mai redusd, oricum nu la inaltimea
prevederilor traducatorului, stipendiatorului si, desigur, ale au-
torului,

www.dacoromanica.ro
 IlL SCRISORI CATRE GEORGE BARR.
(1838 - 1869)

Poate cele mai interesante pagini ale lui Eliade, din cele pu-
blicate in volumul de fata, sint acestea catre George Barit1).
Cunosculul luptator ardelean, profesor si redactor la Foae penlra
minie, inimei si lileraturei din Brasov, se bucura de o deosebin
cinste in ochii lui Eliade. De aceea, acesta socoate necesar sa i
se marturiseasca asemeni unui duhovnic, sa-si motiveze gindurile,
articolele i actiunile sale, sa-si desvalue credintele i planurile.
In deosebi prima scrisoare publican aid, din 1838,2) e plina de
farmecul personalitatii mi Eliade, luptatorul si animatorul din
anii Inca tineri. Scrisoarea amintita, ampla i vioaie, e un conspect
al situatiei politice si culturale din Ora, presarat cu vederi juste,
paradoxal uneori, dar tokleauna interesant. Asistam astfel la po-
lemica lui cu poetul Grigore Alexandrescu, ingratul, asistam la
categorisirea patriotarzilor, la procesul dintre individual $i social,
la conditiile i calitatile unei entice literare, la rectificari de ama-
nunte istorico-literare, la..., der la ce nu asistam! Peste tot si
toate, farmecul Iui Eliade pluteste cu usurinta, competinta si vioi-
ciune. E o cascada de surprize, in care te afunzi fara reticente,
mai mult, cu elan.
1) De altfel Barit a avut o intinsã corespondenta cu multi din reprezen-
tantii culturii de pe atunci. Scrisorile adresate lui sint publicate de Bogdan
Duica (G.), George Barifiu si amid! sdi - Corespondenfa - in Tribuna
Poporului, Arad, 1902 (VI), No. 223, si 1903 (VII), No. 1, 2, 4,
11, 13, 14, 18, 19, 25, 26, 27, 34, 37, 38, 39, 41-44, 47, 49, 51, 54,
56-58, 67, 68; si de Banescu (N.), Din corespondenfa lid Barif. Publicatd
de... in Neamul Romdnesc Literar, 1908-1909 (I), No. 5 (p. 390-395),
No. 7 (p. 533-537), No. 8 (p.642-646), No. 10 (p. 772-776); 1 de
acelas in Neamul Romanesc, III (1908), No. 92, 93, 96, 98, 105, 110,
129, 135, 144.
2). In necrologul pe care Transilvania (V, 1872, p. 117), il consacrä
lui Eliade, George Barit afirma cd 11 cunostea pe acesta Inca din 1836.

www.dacoromanica.ro
36

Celelalte cloud scrisori, mai saute, pline de interesante amAnunte

literare, ne dau perspectiva editiei operelor complete a batrinului
Eliade, editie neterminatA, ce s'a continuat i dupä moartea auto-
rului. De altfel, cu toatä lipsa de adevärat spirit critic a secolului,
plutea in aer o surda rezistentä impotriva operei lui Eliade. Editia
aceasta, cu aberatii ortografice si de vocabular, era arfficronica.
inainte de a se fi tipArit, precum si opera in sine, prea personalk
a Jui Eliade fusese de mult depasita. Si oe triste, sterpe, ni se
par batrinetele acestea tirzii, singuratioe, ale celui ce-si suprave-
tuieste gloriei i intelegerii creatoare!

I.

Domnul meu !

Ce vinovat sint!, Doa pretioase scrisori am primit; atitea do-

vezi de prietesug ai binevoit sa-mi arati intr'insele; i en talc!. Nu
ma judeca. Nu poci a-ti inchipui cite nevoi am avut i inch' am.
Dar Dumnezeu mA va scApa i eu voiu mai rAsufla, ca sa pociu fi
al meu si al prietenilor mei! Iti multumesc de impArtasirea ce imi
faci in a doa scrisoare despre hulele Ingratului1). Fabula Iui imi
imi era cunoscutA i isi putea gäsi rAsplata chear intr'insa inaintea
lumei invatate i cu judecatd; cdci nimeni pind acum, nici Omer
nici Virgil insusi, n'a putut sd aibd impertinenta a se numi insusi
privighetoare. Dar o biata cioarA infulgata cu pene streine12).
Cite auzi despre starea noastrd de bine si de fa; fd-le pe
jumatate si nu crede nici tot binele, nici tot rAul, pentrucA sintem
multe partite, alcatuite din sinul celor ce totd'auna au supt sin-
gele saracului.
Eu, pentruca nu sint de nici un partit, i nici am vrut sA fiu
vreodata de alta clacA decit de acea in care se and phiralitatea
RumAnilor, adica de acea Vara titluri si privilege, nu vAz altceva
decit ca vrajba intre lupi si sgomotul lor cel mare asupra dobi-
tocului sfisiat care e taranul, vor face pe vinatori, ocolind pAdurea,
sa-i dea foc i sA arzA inpreunA i lup i vulpe i epure i vreo

1) Ingratul e poetul Grigore Filexandrescu. Eliade ii dedicd o poem

plina de venin, cu ace1as titlu. (Curter de ambe sexe, Periodul II, 1838
1840, a doua editie, 1864, p. 73 78).
2) E vorba de fabula intitulatà: Privigheloarea si mdgartd.

www.dacoromanica.ro
 37

turma de oi ce se va afla inlauntru, dinpreuna hi cu pastorul. Nu

esculta la cite auzi vre un boier, pentruca acestia.stiu multe vorbe
pe dinafara. Imi aduc eminte de un articol in gazetele frantozesti,
care vorbea de polonezi (nobili) ca vin in Franta i vorbesc prin
saloaneIe Parisului liberiate cu mare entusiasm, pina ispravesc pa-
ralele; pe urma se intorc in Varsovia ca sa se afle MO la tirgul
sau bilciul cel vestit unde nu se vind dobitoace, ci oamervi si nu
oameni ci suflete de oameni. Vezi in Buletinul nostru of icial i
arunca-ti ochii asupra mezatelor: acolo vei vedea Ca cei cari
propovaduesc patriotismul, adica acesti lupi i patrioti, vind la
mezat atitea suflete de tigani i guvernul ii sloboade. Guvernul
intemeiaza scoli lancasteriane in toate satele i patriotii striga
in dicta ca de va invata rumanul carte nu o sa mai plateasca claca.
Care ne va fi soarta? Nu stiu; prey& insa ca nu va fi bine si
orice ran ne va veni, sa tii ca nu ne vine din afara ci din launtru.
Nu crede ca vreodata s'a vorbit ceva de folos in Obsteasca Adunare.
In articul Opinie vei vedea mai 'pe larg. Ti-1 trimit, citeste-1, §i,
de nu se va putea tipari, trimite-mi-1 inapoi l) Ca n'am nici o copie.
Censura noastra nu gindi ca este asa apasatoare si de este ce
de politica, opreste a nu vorbi in foile noastre de Rusia i Turcia
(foarte fireste in starea in care ne aflam). Din asfel de scrieri
nu poate esi nimic de folos pentru fericirea morala i materiala a
Rumanului. De este ceva oprit (si prea mult) care poate sä destepte
pe Ruman, aceasta nu vine din afara ci dela cei cari se numeoe
proprietari i reprezentanti ai natiei.
As fi dorit sa-ti scriu un articol pentru nationalism. Dar mire
inima foarte inghetata si astept, daca nu va fi prea przia, a
mi se mai incalzi ceva.
Pentru oarecare reguli de poezi[e], m'am apucat sa-ti scriu hi
sa-ti trimit. Dar regula seaca, fara aplicatie, e uricioasa i n'o
citeste nimeni 2). Cei cari fac versuri bune-rele i fara reguli,
este o dovada ca aceia sint nascuti poeti i natura se ivesite
oricum; prin urmare aceia pot sa inteleaga si mai bine regulile
poeziei. Asa trebuie aci un bold, trebuie a destepta bagarea de
seama a oamenilor. Zece lectii de i s'ar da linistit unui poet, nu-i

1) S'a publicat in Foaie pentru minte, inimA si literaturd.

2) Reguli republicate in Curs intreg de poesie generale. Vol. I, Bu-
curesti, 1868, p. LVIICXII, supt titlul: Versificatio, dupa Suplement
la Curierut Romdnesc No. 8 pe 1839.

www.dacoromanica.ro
38

pot face atita intiparire ca una ce este aplicatd pe ceea ce a scris

el insusi. Nu gindi cä numai razbunarea m'a pornit a face critic&
lui (l-escul). Trebuia sA incep dela unul si am inceput dela, cel
mai impertinent. Vei baga de seal* insd, ca acea criticd in lac
sa-i faca rau 1-a folosit mai mult de cite mii de lectii ce ii dam
cind sa afla la mine. Vei vedea versurile lui cele tipArite dupd
aceasta. Pe urind acele reguli, pe ici i colo in acea critick a
facut o mare intiparire intre tinerii nostri. Pentrucd asa este-
lurnea, Ii place spectacolile, fie aricit de singeroase.
Pentru aceea, socotesc, de imi vei da voie, cum s'a facut Cu-
rigrul Rumânesc o gazeta critics& ca sä incep (insd V&A' muscdturi)
a face oarecare analis la poeziile ce se publica in foaia d. t.,
care atunci ma voiu osteni a le face cind le vei pune i d. t.
spre a se imprastia in miinele autorilor. Crede, domnul meu, cä
si cei cari le vor priimi frdteste si cei can sä vor supara, var.'
trage folos din asemenea bdgdri de seamd. Critica sä fie frateascä
iar nu amara.
Indrasnesc, domnul meu, a imi da aceasta pdrere, ca de aci.
inainte foile noastre sd le facem organul dragostii si fratiei Ru-
mänilor de obste, ca aici este mintuirea noastrd. Vei baga de seamd
la precuvintarea ce am fäcut asupra fabulilor raposatului intru
vecinicti pomenire D. Tichindeal2). Sä fugim de a priimi articole
ce pot sd bage gelozie i pisme intre Rum Ann de deosebite state
01 credinte, nici care laudd pe tinii i defaimä pe altii. Cuvintut
lui Dumnezeu cum face inaintari in Omul individual din virstd in
virsta, asemenea face si in Omul general din generatie in generatie.
Inaintarea aceasta nu se poate opri, fie subt guvern absolut fie subt
guvern constitutional, Sa privim la Rusia 5i la Turcia: legile 5i
privilegele suveranilor sint tot acelea; dar suveranii din neam in.

1) Gr. Illexandrescu. In articolul Critica literard, (Curler de Ambe

Sexe, ed. II, period I, p. 237-253), Eliade analizeazd si ridiculizeaza
fabula acestuia: Vulpea, calul $i lupul. Alexandrescu rdspunde in
versuri, muscator, insultelor; replica imediat urmatoare a lui Eliade
e si mai personal& cu invective aproape suburbane. (Schimbul acesta de
satire e dat in Aricescu (C. D.), Satire politice care au circulat in public,
manuscrise $1 anonime, hare anii 1810-1866, culese de... Bucuresti,
1884, p. 28-35).
2) Reprodusa in Foae pentru minte, inimd $i literaturd, 1839 No. 8,
dupd Curierul Romdnesc, 1839, No. 9.

www.dacoromanica.ro
 39

neam nu mai pot cere dela noroade acelea ce au cerut cu citeva

veacuri mai.nainte. Nu gindi ca lumea inapoiaza. Oricit, i ncxi pi
dumneavoastra facem pasuri inainte. Dar miscarea aceasta e la
inceput lenesä intocmai ca lroiu1 ce se coboard din virfal mun-
telui i cu cit vine mai la vale cu atita e mai repede. Miscarea
aceasta pisaste cu progresie geometricä. Fericiti cei WA-ton de
pace! Pace ne trebue, ca" in pace si Iiniste vine Cuvintul i Cuvintul
venind de a doilea va räsplati fiecaruia dupd faptele sale si va
alege caprele din oi, adica' pe mindri aristocrati din hranitorul
muncilor ce iti clä i laptele i lina i carnea pentru inbuibarea
celor mari. Cuvin,tal, numai, va face aceastã dumnezeeascd alegue;
piCuvintul vine numai cu pacea i dragostea; si Cuvintul s'a
zamislit din Fecioara, §i pind cind nu vor fi cugetele noastre fe-
cioare nu se va naste nici creste Cuvintul. Sum Ca la a doa
venire va fi adus pe palme de Heruvirni. Stiintele cele cu ochi
multi sint Heruvimii i ele vor inalta i proslavi pe Fiul ofnuluti
care e Omenirea sau Omul1).
Aceste idei mai pe larg le am in scrierea intitulatä fin pardtia
lul Damnezeu 2). De nu voiu putea dobindi slobozinia a o tipari
ca prolegomena la poeziile mele intitulate Evanghelicele §i Bi-
blicele, ti-o voiu trimite, ca sa o citesti cel putin, dacd nu I1 va
da i dumitale slobozenia.
Atita imi sint de urite astfel de articole ce atata vrajba, incit
afara din doctrina mea, es din principele mele si ma v'az siil
a ma rasboi cu orice arma aflu mai crud'a. Nu sint bune oriticele
egoiste i niciodatä n'am fost de parerea aceasta. Marturi am
toate scrierile mele de 18 ani: ca nicioclata nici n'am fäcut ase-
menea articole, nici am primit a le tipari. De se gasesc doa, trei
asemenea, vezi-le oricine Ca sint de aparare iar nu de isbire.
Si cind am vrut sa ma apar am isbit numai pe cel care m'a isbit,
Vara a da si in laturi. Aceasta o iarta i religia si morala, mai
virtos cind vrind cineva a te isbi, isbeste un norod. Pi ldd avem
pe Mintuitorul nostru Cuvintut, ca de a fost vorba pentru sine a
suferit toate; dar de a fost vorba pentru norod i biserica", care
este centru obstimei, acolo a luat biciul si a scos pe precupeti
afara.

1) Pentru aceasta teorie despre Cuvint, vezi, tot de Eliade, Cdderea

dracilor, Bucuresti, 1840, prefata; cf. st Biblicele, p. 73.
2) Eliade n'are nici o opera cu titlul de mai S:13.

www.dacoromanica.ro
40

Din niste dispute, de multe ori, es cite niste mid adevaruri,

dar nu se pot pune in cumptinä cu pagubile. Adevarurile acelea,
din firea lor i dupd legile naturei trebue sä iasä; destul numai
lumea sä aib co1i. Spre pildk eele pentru limbd. Destul sa o
eerceteze cineva, ca. aflà adevarurile ei i, de le aflk spud-le
afard farä a ocäri pe cei cari se indeletnicesc la alte lucrari ase-
menea de folositoare. Ne este scumpA literatura limbei, pentrucä
nu ne-am ocupat pind acum de dinsa. Dar cind am fi lucrat cu
totii pina acum la aceasta, atunci ne-ar fi fast cu mult mai scumpe
zidaria, plugäria, i cl. In pricina scrierii sä läsäm lumea in pace,
ca fiecine va sä facd ceva i cugetul ii e bun. De vrem sa in-
dreptam, e destul pilda: cine va scri bine, acela va fi de model
viitorimei, fard a se gilcevi. Lumea mi e oarba. Egoismul si in-
gimfarea räceste lumea si o face a nu priimi dela dinsele nici
eele de folos.
Face cineva pagubd obstei? Da o pildä ce molipseste moralul
public? Este o fiinta veninoasa ce supdrA si otraveSte tot ce
intilneste? Are in dintii säi veninul ce e in stare a S2 omori i pe
sine de se va musca? Isbeste-1! Priimeste i incurajeazä pe cel
care il isbeste. Gazeta trebue sa" fie glasul cel sandtos al obstei
si glasul obstii e urgia Domnului. Ea trebue sä fie rasplatitoare
fiecaruia i rasbunatoare. Asa dar, intr'insa trebue afla rasplatire
si aparare si natia si individul.
Ma iarta de disgresia mea si priimeste incredintarea celii mai
inalte a mele cinstiri i fratii cu care sint
al domniei tale plecatä sluga si frate,
I. Eliad.
1838, Noem. 29, Bucuresti.

P.S. Am trimis d. t., d-lui Vasici1), d. protopopul Nicolae din

Sibii, si d. Tipari 2) cite un C[urielr de Ambe Sexe legat. Nu stiu
de va fi priimit la vama. De le vei priimi si nu te suPara, ma
rog, trimete-le d. t. la locurile hotarite, fãcindu-te tilmaciu al

1) Dr. P. Vasici. Serie la Foaie pentru minte, inima i literaturei. 0

scrisoare a lui Eliade catre el in .Tribuna Poporului. Arad, 1903 (VII),
No. 42, 43.
0) T. Cipariu.

www.dacoromanica.ro
 41

clragostii 5i cinstirii mele edtre aceste persoane ce le revezez

clin suflet.
Logodnica brazilianii1), este traductie a mea, cum 5i toate cite
sint in Curierul de Ambe Sexe fard iscalitura ').

Bucure.5ti, 1869, Noembr. 16.

Slimabilul mea domn,

Aflindu-se sub tipar Inca dod volume de poesie, din care Inca
pind a nu se publica voiu avea multdmirea a trimite d.-tale parti,
pärti, te rog prea mult, domnul meu, sä aibi bunatatea a cautd
unde s'ar putea afla o poesie ce am facut odinioard la nu[nt]tp
lui Vod'd Bibescul 5i s'a tipdrit in faaiea domniei voastre literara
care se numia De inimd, literatura etc.3).
Cata sa se afle la cineva, sau la bibliotecd in colectiuni bune;
te rog a o prescrie i aibi bunatate a mi-o trimite cit de curind.
Eu Inca de atunci am pierdut acea poema si, pe cit imi aduc
aminte, era unica in felul sdu in limba romdnd i n'a5 dori
sa peard, voiu s'o trec i pe aceasta la locul sdu.
Cu aceasta ocasiune te rog a lua dela mine o cordiala strin-
soare de mind dinpreund cu incredintarea despre stima i distinsea
mea consideratiune.
Al domniei tale devotat amic,
1. Heliade.

P. S. Acea poema s'a tipdrit in Foaia d-voasträ in anul in-

surdturei lui Vodd Bibescu, era la anu 1842 43 4).

1) Nuvela dupa Mistress Norton. Reprodusa, farä semnaturä, dupa

Curier de Ambe Sexe, in Foae pentru mitzte, inlmä l literaturd, 1838.
No. 6, 7, 8.
2) Ac. Rom., ms. 878, f, 211-27. Publicata cu erori si in Epoca, XII,
(1906), nr. 77.
3) Publicata in Foae pentru minte, inimd ci literaturd, Brasov, 1845.
Noembrie, No. 116, p. 365-366. Poezia are titlul: G. B. i incepe cu un
motto din Cintarea Cintdrilor. Despre aceasta poezie cf. si Aricescu
(C. D.), Istoria revolu(iunii dela 1821, p. XI, n.
4) Ac. Rom., ms. 878, f. 20.

www.dacoromanica.ro
 42

Bucuresti, 1869, Noem. 28.

Domnul meu,
Cu multumire a priimit scrisoarea domniei tale, dinpreund_
cu o copie din poesia La Rodolfol). Sunt indatorat de osteneala;
imi pare rail insd de neintelegerea a rugei mete din scrisoarea ce
am avut onoarea a-ti adresa. Nu am cerut acea poesie La Rodolfo,
ce se coprinde i in Curierut de Ambe Sexe, ci o poesie ce s'a fäcut
spre celebrarea nu[n]tei lui Vodd Bibescul cu Doarnna Marita §i
care s'a tiparit numai in Foaia pentru ininta etc., la Brawv, in
toamna ace1uia5i an, cind ma intorceam dela Berlin §i Lipsca.
Poesia era in stante de cite patru versuri, in generele Cintului
d'amor al lui Lamartine, sau in generele Canticului Canticorunt
al lui Solomon.
Vorbe§te intr'insa mai mult Bibescul catre mireasa sa2).
Peste curind vor e§i clod volume de poesie, parte epice, in
care se coprind:
Volurnul I.
I. Despre epopee.
II. Anatolida, poemd epicd originald, in 20 cinturi ca:
I Tohu Bohu.
II. Himnul creatiunii.
III. Androginul.
IV. Firburelele (sic) §tiintei.
V. Cadere.
VI. Cain §i Abel.
VII. Descindentii lui Cain.
VIII. Descindentii lui Seth.
IX. Maritagiul filiilor cerului cu filiele oamenilor.
X. Saturn §i Jupiter.
XII. Prometheu si Pandora.
XI. Jupiter si Prometheu.
XIII. Prometheu incatenat sau Desmot.
XIV. Deluviu.
1) Republicata in: Foae pentru minte, in/ma si literaturd, Brasov, 1843,
No. 4. loan Vacarescu parodiazd usturator aceastä poezie a lui Eliade. Cf.
Firicescu (C. D.), Satire politico care au circalat in public, manuscrise
51 anonime, intre anii 1810 1866, culese de... Bucuresti, 1884, p. 9-10.
Ibidem, p. 10 11, raspunsul spiritual al lui Eliade.
2) Cf. scrisoarea II, n. 1.

www.dacoromanica.ro
 43

XV. Confusia lui Babel.

XVI. Alianta lui Dumnezeu cu omul.
XVIII. Sodoma si Gomorha 1).
XIX. Iobu sou Ariceandru.
XX. Victoria Omului asupra Zeului Forta.
Volumul II.
I. Poema osianica Fingal in sease cinturi originale.
II. Aeneida, cartea II, paraphrase in exametre cu originalul in.
fata.
III. Divina Comedie; Infernul dela Dante.
IV. Gerusalemme liberata, cintul VII.
V. Orlando furioso, cintul V. VI, VII.
VI. Fragment epic Michaida.
Aceste sunt sub tipar, peste clod saptdmini voiu avea mul-
tamire a-ti trimite partea I din volumul II si partea I din vo-
lumul III.
Volumul IV.
Acesta tot de epice, coprinde I o odisee nuoa, originald, inti-
tulata: Suveniri i impresiuni ale proscrisului.
II. 0 apocalipsa noua, intitulata: Misterele din 30 Martie.
Prin acestea, domnul meu, poti vedeà planul acestor sir de
opere umanitare, cd incepe, ca si Bib lia, cu creatiunea si se
tierminA cu apocalipsea.
Vine apoi partea dramatica sau volum V, din care Wept
tiparul cele urmätoare:
I. Prometheu Desmotul, mister dramatic.
II. Brutul antic, tragedie in cinci acte.
III. Mahomet, idem.
IV. Hernani, idem.
Sunt de facut mai multe tragedii din historia Romei, dela
Brutu pin5 la Imperiu si altele din historia romind, dela Aurelian
pind la C. Brincoveanul.
Te salut din inimä. I. He liade
P. S. Iar mai repet ruga pentru poesia dela nunta lui Bi-
bescul 2 ) .
1) Numerotarea e gresita de Eliade.
2) Fic. Rom. ms. '878, f. 21-22. Volumele sint gresit indicate. Volumul
intii e publicat din 1868, deci volumele indicate aici vor purta, in seria
operelor complecte, succesiv numerele II, III, IV, V.

www.dacoromanica.ro
IV. CATRE REDACTORUL NATIONALULUr
(1 8 4 0)

Corespondenta ce urmeaza o atribuinz lui I. Eliade. Contine

accente de adinca i violentä revolt5, de ura färA margini
si Vara reticente, accente cu can numai el singur a isbutit sa
coloreze prima jumatate al veacului al XIX-lea. Sä nu ne shim,
insa, a spune: a colorat veacul si cu intrigile sale! De aceea arti-
colul de MO e nesemnat. E o violenta diatrib6, intemeiatä poate,
impotriva Domnului, principele Filexandru Ghica, adresatä, supt
formä de corespondenta din principat, catre gazeta Le National"
din Paris, cu atit mai interesantä cu cit Eliade, tot atunci, pro-
pune banului Mihalache Ghica, blasfemat in corespondenta aceasta,
reorganizarea scoalelor 1), iar Care Domn se area plin de su-
punere i elogii.
Tinem sä adaug'am, in plus, ca' atribuirea acestei corespondente
lui Eliade ne este impusä de limbä i stil, dar mai ales de carac-
terele grafice ale originalului2), scrisul lui Eliade din toate epocile
fiindu-ne prea cunoscut.
Dureros capitol al violentarilor trecute si splendid ecou at
temperamentului lui Eliade, aceasta corespondenta nu e unica.
Foiletind Le National", s'ar da de toate corespondentele din
principat 5i s'ar imbogati, astfel, conspectul critic al unei perioade
inca nedeplin fixate 3)
De altfel Le National" pare sa fi fost gazeta frantuzeasca cea
1) Curierul Pomdnesc, 1840, No. 34-38.
2) Rile in arhiva C. Basarab Brincoveanu.
3) Activitatea lui Eliade in raport cu Franta a studiat-o amanuntit
d-1 Gheorghe Oprescu (Eliade Radulescu j Fran(a in Daeorontania,
III, 1922 1923, p. 1-128 si in L'activité de journaliste d'Eliade
Rtidulescu pendant son exil a Paris. Cluj, 1926, p. 67-76; Extras din
,,Dacoromania" anul IV, 1926) fara a epuiza, insa, subiectul.

www.dacoromanica.ro
 45.

mai cetita in preajma anului 1840, an pe care si Grigore Alexam-

drescu il credea inceputul unei ere de progres politic, indeosebi.
Ian ce spune si Colson: Les journaux êtrangers qui sont admis
dans le pays ont seuls depuis quelque temps influe sur l'opinion.
On ne saurait dire quelle energie ils ont donnée au caracItere
national, quand on a su que l'Europe avait les yeux ouverts isur
les principautés, et prenait interet a leur position. Le National-
est le seul qui ait une bonne correspondance" ').
In sprijinul celor afirmate de Colson mai sus, putem cita sti_
pärerile lui Aaron Florian, referitoare la impresia produsd in
Principat de corespondenta lui Eliade, desi, trebuie sä marturisim,
acest sbucium de opinie publica este numai la suprafata. Idà ce
spune Florian Aaron: In zilele trecute Nationalul fran(ozesc a pit-
blicat un articol, care a desvalit toate scandalele g rusinile guver-
nului nostru si a isbit, fard crutare, cu trasnetele hulei pe toti citi
ocarasc posturile in care sa aflä. Sed surdis cantatur").
In schimb Timoni, agentul austriac din Bucuresti, afirmä, la
19 Noembre 1838, cd prin el [Colson] ziarul francez Le National
publica corespondente din Valahia"3).
Faptul poate fi adevarat; corespondenta de fata e scrisä, ins&
de Eliade.
Trebue iarasi sa remarcam cd intre gazetele cu cari la 1839, din
Paris, Ion Ghica, A. G. Golescu si D. Bratianu vroiau sa infiinteze
la Bucuresti un loc de citirea foilor publice", figureazä in primul
rind Le National% cum iarasi e interesant de mentionat ca si la
noi, la 1848 si dupd aceea, apar destule gazete cu titlul Nationa-
lal", neindoios supt sugestia titlului francez.
Iata acum si corespondenta:

1) Colson s(Felix), De Petal present et de l'avenir des principautes

de Moldavie et de Valachie; Suivi des traités de la Turquie avec les
Pdissances Europennes, et d'une Carte des Pays Rouma:ns. Paris,
1839, p. 189.
2) La 15 Iunie 18110, catre G. Barit, (Cf. Bogdan-add. (G.),
George Bari( si amicii sell Coresponden(d in Tribuna Poporului,
Arad, 1903 (VII), No. 113.
3) Fipud Filitti (Joan C.), Turburdri revolutionare in Tara-Romaneasca
intre anii 1840 1843. Finale le Academiej Rom Eine, Seria II 11911-1912).
Mem. S. Ist., p. 206.
4) Anal 1848 in principatele romdne. Acte ci documente... Bucuresti.
1902; tom. I, p. 11.

www.dacoromanica.ro
-46

Bucurelti, 12 Fevr. 1840.

,,CATRE REDACTORUL NATIONALULUI"

Domnute !

Stii in ce chip Rusia intrebuinteaza a sa protectie asupra lo-

curilor noastre; cum, supt umbra unei plasmuiri de adunare na-
tionala, ne despuie de putina slobozenie ce ne-o asigurase capi-
tulatiile (invoirile) noastre cu Poarta. Cunoasteti rusinoasa do-
coinicie a printului Ghica si a cetii sale; trebue sa stiti acum in
ce chip Tara Romaneasca sa administreaza de dinsii, sau, mai bine,
sa jafueste. Voi arata de rind obiecturile asupra carora ii eczer-
seaza al lor mestesug.
Art. 1. Militia noastra nationala trebue sa fie, dupa Regulament,
de 4680 oameni, insa in fiinta sa afla numai 1800 si figureaza pa
icatastise 2700; cite 8 galbeni unul, fac pa an 26.600 galbeni,
sau cite 11 frangi si 15 soldii galbenu, 253.800 frangi. Din aceasta
suma, scazind 14.400 pentru tinerea a 1800 oameni, cistigu este
de 7.200 galbeni sau de 84.600 frangi, ce sa irnparte pa fiescare
an intre print i intre frate-sau Costandin.
Art. 2. Dela 1000 pina la 1100 caftane (ranguri) Tripartite dela
orinduirea printului, 200 cel mult s'au dat meritului, celelalte
s'au vindut cu pret cid 500, de 300 si cu mai putin de 150
galbeni; luind numarul ratund de 1000, scazand 200 si inmultind
800 cu pretul de mijloc 350 galbeni, s'au folosit cu un cistig da
252.000 galbeni sau cu 2.979.000 frangi, din care s'au inpartit
6/7 (sau trei sferturi i jumatate) intre consulul rusesc baron
Rukman, ghenaralu Mavru i secretarul statului Costandin Can-
tacozino, ce ii indeplineste datoriile postului sau numai cu nu-
mele; eeilalta a saptea parte, ce ramine din folosul vinzarii
caftanelor, s'au dat bacsis rudelor si slugilor din casa Marii Sale.
Art. 3. Luind cineva in bagare de seama ca pretul pravilnic al
ocalii, masura a tarn, este de 400 dramuri pentru piine i came
si ca ministru din läuntru, Mihail Ghica, carele si-au facut o
frumoasa colectie de antichitati spre paguba Muzeului National,
impreuna cu aga politii, au dat voe sa vinza, in loc de oca
dreapta da 400 dramuri, cu oca de 310 sau 323 dramuri, sa
poate pretui cistigul dobindit pa fiecare zi, din vinzarea piini
5i a carnii, de 100 galbeni.

www.dacoromanica.ro
 47

Art. 4. In fiegare sat sa afla cite o cutie a priimi contributiile

-pentru cheltuelile locale, unde fiecare satean, afara din capitatie,
sa indatoreaza a depune cite patru parale de leu; aceste depuneri
sa intrebuinteaza spre a deschide drumuri pa mo5iile rudelor
printului. Ocirmuitorii 5i supt-ocirmuitorii sleesc aceste cutii ca
sa sa despägubeasca tie ceeace cei mai multi dintein5ii I5i scutura
punga la cumparatoarea posturilor lor. Totalul contributiilor cle-
puse intr'aceste cutii ar fi trebuit sa fie de 1.000.000 sau de
1.200.000 frangi 5i lucru cla insamnat este ca cele mai multe
sint goale.
Sarcinile supt care gem satenii, afara din capitatie 5i din
.contributiile locale, sa suie intreit decit capitatia.
Art. 5. Starea cheltuelilor 5i a veniturilor manastirilor trebue
sa fie supusa la cercetarea Ob5te 5tii Adunari; cit pentru mitro-
polie, printul Ghica a judecat altmintrelea 5i, intr'adevar, vorba
este numai de un bagatel de doa milioane frangi (adica 6 mi-
lioane de lei).
De cind s'au statcxrnicit Regulamenial, adica dela 1830, mo5iile
manastire5ti, la darea lor in arenda, trebuia sa fie strigate la
mezat una cite una. Dar de cind d. Costandin Balaceanu, socrul
lui baron Rucman, s'au orinduit ministru trebilor biserice5ti, con-
tracturi publice ale mo5iilor arenduite prin mezat s'au desfiintat
din singura buna praoere a printului, asupra raportului pomenitului
ministru, in vreme ce numai tribunalurile singure era in com:-
petenta asupra acestui obiect. Alte mo5ii tot da aceasta fire in
loc de a sa vinde cite una, precum cere legea 5i dreapta judecata,
spre a trage un mare numar da mu5terii 5i printeaceasta sa do-
bindeasca un mai bun pret, s'au haraciladisit cu toptanu asupra
ghenaralului Mavru 5i Plinicianul, credinceri printului, cu un chip
asfel incit ceilalti cumparatori au fost departati; numai baron
Rucman, supt o de5arta pricinuire, a mijlocit a sa da in arenda
la o persoana, care ii didese acialmas 5000 galbeni, mo5iile ma-
nastirii Bistrita.
Art. 6. La sfir5itul anului 1839, cei ce au luat in arencla otcupul
ocnelor, vrind sä lamureasca socotelile tovara5ii, au gäsit scrise
pa catastihul cheltuelilor de mina tovara5ilor lor o suma da
30.000 galbeni sau 352.000 frangi adalmas dat baronului Rucman
5i, pentruca aceasta treaba s'au negutatorit prin ghenaralu Mavro,
este cla crezut ca partea acestui om, care nemultamindu-sa pa

www.dacoromanica.ro
48

ale sale nedrepte cistiguri, n'a fost mica si cä omul acesta negut--
tatoreste si despartenii intre casnici prin omul insdrcinat cu tre-
bile sale.
Vazind un asa mare jaf al veniturilor publice, o asa brApire
dinarilor saracilor lacuitori, sa face intrebare nu cumva polcuri
da cazaci au napAdit pA Tara RomAneascA, si, nevrind, sintern
siliti a socoti cA printul Ghica sa trage din neamul arbAnasilor
( arnautilor) si nu este atita dA mirare dacA urmeath dupd ma-
ximurile si obiceiurile buIugbasilor. S'au zis dd multe ori Ca
Ghica este creaturd (cirac) Rosii. Este cunoscut cum a cAzut el
pa tara; la aceasta sA poate deslusi cineva din cartea d. Felix
Colson. Dar nimenea nu stie cum sA tine cu toatA nedestoiniclid
sa si zgomotoasele jafuri oe sA urrneazA supt a sa administratie.
Ghica este prin taind cu totul dat Austrii, care a contribuit !nun
la a sa orinduire in scaun. Scoposul lui este a sd folosi atit TA.
protectia Austrii cit si de a Rosii, pA care sA aratA c'o slujaste,
ca sa statorniceze atit asupra capului sAu cit si in familia sa
puterea nemArginitA, propuindu-si ca la inprejurari priincioase
sa scape de supt controlu Rosii 5i clA suzeranitatea Porti spre
a da tara sa Austrii. Politica acestii din urmA puteri sd potriveste
cu aceastA purtare: sa teme de infloenta Rosii in Valahia si
Moldavia din pricina religii grecesti, care este religia parti cei
mari din lAcuitori Bucovini si a Transilvani si sA ingrozeste ca
nu curnva, statornicindu-sA in printipaturi regimul constitutional,
sa nu fie o pilda primejdioasA pentru RumAnii ce sA aflA in
emperiul sAu. Prin urmare, enteresul sAu este ca printipaturile
sA aibA prinhi mostenitori de un caracter inpotrivitor natii, dati
ei trup si suflet: atunci, numai, poate fi sigurA cid linistea tarii.
Cu acest scopos Ghica, care vrea pA deoparte sd popreascA pa
Obsteasca Adunare d'a sa indeletnici la indreptarea abuzurilor
obladuiri sale dinlAuntru, iar pA de alta sa o comprometeze (in-
vrajbeascA) cu Rosia, au induplecat-o a sd arunca in politica
cealaltA. Printr'acest viclesug sA arAta cA slujeste Rosii, pirinclu-i
in taina pA care el ii punea inainte; dindu-i SI, inteleagA cA, dacd
ar scApa dA controlu Obstestii Adunari, ar putea sA-i dea mai
mari dovezi cla. jArtfire, iar pa de alta parte vindea pA Rosia,
dacA acea pa care ii pingea inainte ajungea a trage luarea aminte
a Europi asupra Valahii.
Obsteasca Adunare n'au inteles rola ce ii prescria inprejurarile

www.dacoromanica.ro
 49

intru care sa afla: nu trebue sa slujasca enteresurilor nici unia

din puteri, ci sa sa foloseasca de neintelegerea lor spre folosul
tari; mai cu seama trebuia sa sa indeletniceasca cu tot danadinsul
la organizatia dinlauntru si sa artmce o cautatura strasnica asupra
abuzurilor, sa inchiza puterea Domnului in marginile prescrise
de Regulament, sa sileasca pa chiar Rosia, prin titlu de ocro-
titoare care il ia, sa conlucreze cu clinsa la fericirea materiala a
Orli. Acum, pentruca Ghica s'a asigurat despre supunerea celor
mai multi din madulari, prin rangurile ce le-au impartit, zceasta
adunare este atit de ciocoinica si slugareata incit, ca sa sa faca
placuta Ghichi, a dasfiintat alegerea unui dipotat, facuta dupa
toate formalitatile pravelnice si este atit de prostita si tractata
cu nesocotinta de adiotantul printului, Costandin Herascul, unul
din secretarii sai, incit, da mai multe ori, au gasit in jurnalul
lucrarilor sale, altele, iar nu ceeace hotarise.
Numarul cel mic al dipotatilor care sint patrunsi da vrednicia
lor, suparati de purtarea cea usoara si ingimfata unui asemene4
secretar, au inceput a-si da demisii.
SI scrie. dela Constantinopol, 18 Martie 1810.
Ministru trebilor streine, Resid Pasa, a trimis Gospodarului
Valahii un firman prin care ii da voe a slobozi pa polcovnicu
Ci[m]pineanu, al cdruia nume a figurat da multe ori in cores-
pondentile noastre rumanesti, spre a se intoarce la Bucuresti si
a-si statornici aci locuinta.

www.dacoromanica.ro
 V. SCRISORi CATRE PITARUL MARCU
N. DUILIU DIN BRAILA
(IXXXIV, ANII 1844 1869)

Viata lui Eliade a fost sbuciumatä, patimasâ, involburind con-

temporaneitatea si tirind dupa' sine mai bine de jun-id-tate de veac
de admiratie, recunostintä si urd, ca o rachetä sinuoasA, cujocuri de
lumini si umbre; urias semn de intrebare, pe care 1-au urmärit
§i dincolo de mormint Lira si iubirea. Asa se explica de ce atitia
si-au irosit viata aparindu-1, apologiindu-1 si cdutind s'a-i ridice
meritatul monument aere perenius". De pilda, N. B. Ilcusteanu.
Publicind acele Scrisori din exil", nu pierde prilejul de a se pros-
terna, smerit si grandilocvent: Dotam fastele tarii cu epistolele
nemuritorului Heliade"!1).
Fastele tarii! Si totusi, lasind la o parte tonul, faptul e perfect
exact. Toatä viata lui Eliade s'a integrat in viata natiei sale,
confundindu-se cu regenerarea acestei natii. Tot ce emand dela
el si tot ce se refera la el devine astfel nespus de interesant,.
Scrisorile pe cari le publicam mai departe, inedite, corohoreaza
cu cele publicate de Lacusteanu, fara a avea insä, larga semni-
ficatie a acelora. Importanta Mr rezida nu in stil, ci mai ales in
informatiile cari amanuntesc cunostintele noastre asupra unei epoci
de adinci, continui si aventuroase prefaceri. Pe buna dreptate,
le-am putea numi si pe ele tot Scrisori din exil", pornite Hind
de pe alte tarimuri decit cele romãnesti, din aceeasi nostalgica
dorinta ca, de departe, de pe tärmii pribegiei, sa suscite
interesul si simpatia tarii sale pentru opera de regenerare pe
care, cu stiuta sa emfala profetica, se credea chemat sa o
propavaduiasca si sa o realizeze prin scrieri, scrisori si fapte.
1) Scrisori din exit, prefata.

www.dacoromanica.ro
 51

Scrierile si scrisorile sale ii sint ca un amvon, din a cdrui per-

spective se predica pe sine, geniul regenerator". Temperament
de adince si. necrutatoare combativitate, intre cei doi poli ai
vietii sufletesti ura si iubirea n'a putut gäsi trepte de
medie intelegere. Si totusi, a fost idolatrizat! late ce-i scrie,
la un moment dat, obscurul pitar din Braila, Marcu N. Duiliu,
catre care sint indreptate scrisorile acestea: eu declar ce atunci
cind nu iau scrisori de la domnia ta si cind, in fine, nu iau
parte la o intreprindere asa de nobile, mi se pare ce sint privet
de tot ce e mai frumos, mai placut si mai consolant. Prin urmare,
stima si conskleratia .ce mi se da prin adresa d-tale, ce sint si
eu unul dintre aperetorii literaturii bine inteleasa, imi adauge si
mai malt la sentimentele mele si-mi impuse, onaramente, catre
misiunea d-tale o sacra datorie, la care, printre toate nevoile
§i persecutiile fortunei, voi reminea un sclav al ei, fidel si con-
stant" 1).
Cel ce-i scrie acestea era, ca atitia altii, numai un prenumerant",
Aar constiinta ii paruncea se idolatrizeze pe omul ale cerui in-
tentii culturale constituiau viata acelei vremi. Lucrind la raspin-
direa acestor intentii, Duiliu credea in imperativul gindurilor mari!
* *

Tot spre deosebire de scrisorile publicate de Lacustearm, seri-

sorile de feta nu intereseazd atit prin pärerile politice ale lui
Eliade, ce nu mai sint inedite, cit prin latura cea mai in-
ingrate' a profesiei de scriitor de pe vremuri, colportarea scrie-
rilor. E vorba si de operele lui Eliade tiparite in tare Cu..rier
de Arnbe Sexe, Corricolo, Don Juan, dc., dar mai ales de cele
tiparite in strainatate Mémoires d'un Proscrit, Conservatorul,
Tandalida, Cobza lui Marinicd, Descrierea misticd a Europei, etc.
Asistem astfel la detailarea subterfugiilor la cari recurgeau a-
mindoi Eliade si Duiliu spre a respindi in tare node stra-
fulgerari de culture, de luptä sau de amard deziluzie, marfa"
lui, cum spune singur Eliade. Sa-i fim deci recunoscatori lui Duiliu
ca de departe, de pe malurile inmugurite de Weil. ale Dunerii, a
avut viziunea misticd a semnificatiei vietii si operei lui Eliade.
Era doar destul de periculos a fi sprijinitorul lui Eliade, cu atit

I) Firhivele Statului, Dosaral Duilia, vol, II, p. 1058-1069.

www.dacoromanica.ro
52

mai mult a fi colportorul operelor lui in vremuri critice. E ma-

rele secret al lui Eliade, de a-si cistiga prietenii devotate sau
de a se face urit ping la paroxim. Din scrisorile de MO puteni
extrage citeva note in primul sens.
Profuziunea de confesiuni, cu cari Eliade si-a presarat operile-
si scrisorile, nu lipseste nici aici, desi ele n'au sayoarea .i. ineditul
celor din Scrisori din exil".
*
* *
Despre Marcu N. Duiliu stim prea putin. Pare sa fi fost
advocat in Braila. Corespondenta dintre el si Eliade incepe la
1844 si tine pinä la 1869, cu intermitente. La 1846 il gasim pe
Dui Hu pitar la Braila. Probabil ca. e acelas Dui liu, revisor
asupra administratiilor din Romania mare", numit la 1848 prin
decretul No. 410, primind 630 lei retributie dela guvernul pro-
vizoriu1). In Scrisori din exil" e pomenit o singura data, tot cu
rolul cu care il vedern aparind din aceste scrisori, colportor
al operei lui Eliade 2). Ii sustine publicatiile, il imprurnuta cu bani,
isi aboneaza prietenii si cunoscutii, facindu-i prenumeranti". Se
intelege atunci si mai mull ce semnificatie si din ce realitati pornea
exclamatia lui Eliade: In tot judetul sa am un Dui lie, as vedea
toata tara, pina sa nu mor, incredintata ca. Eliade ii voeste
binele" 3 ).
La 1873, il gasim pe Duiliu ajutor de primax in Braila. La 1880,
tot in aceasta calitate, faciliteaza primirea statuei lui Eliade,
expediata pe mare dela Livorno la Galati si de aici la Bucuresti 4)
Scrisorile ltd Dui liu Care Eliade nu le posedam. Par sa nu fi
fost prea interesante. In orice caz, ele cuprind nespusa admiratie
si, profuncla iclolatrie de care era cuprins Duiliu pentru Eliade,
ca roade ale unei prietenii culturale dealungul until sfert de veac.
Extragem scrisorile acestea din Dosarul Duiliu" dela Firhivele
Statului, vol. II, p. 1006 1079 ).
1) firieescu (C. D.), Coresporzdin(a secretd si acte inedite ale ca-
pitot revolulianii romdne dela 1818. Partea I, Bucuresti, 1873, p. 94.
2) Te rog, instiinteaza-ma cit de curind dacd d. Duiliu se afld in
Bräila si dacd poate a se insdrcina cu primlirea unor lazi cu edit, ce
voi a trimite in tara inaintea mea cu vre-o 15 zile. Nu sint carti po-
litice, ci foarte inocente". (Scrisori dirt exit", p. 613).
3) Cf., mai departe, scrisoarea X.
4) Cf. aceasta lactate, cap. VI, nota. introductivd.
5) Rite scrisori de ale lui Eliade mai gasim la Ac. Roml., in ms.
127 (Corespondenta din exil, publicata in: Ghica (Ion), Arnintiri dirt

www.dacoromanica.ro
 53

I.

Domnul meu,
Am priimit ambele scrisori ale d-tale, la cea dintii am g
raspunsi); cu aceasta va iWiintez ca banii pentru prenume-
rantii la Ambe Sexe, in stand de dod sute pisprezece, i-am priimit
cu vreo trei zile mai tirziu. Dupa datorie, va fac cunoscut i sunt
recunoscator la interesul ce ai luat la causa literelor.
Priime0e, domnul meu, stima §i prietenia mea cu care sunt
al domniei tale frate i serv,
I. Eliade.
1844, Decem. 15, Bucuresti.

II.

Stimabilul meu domn,

Daca te incarc cu atitea sarcine, culpa nu e a mea. Mi-ai dat
atitea probe de amicie, §i atit de frumoase, incit ma stim ferice
ca am un asfel de zelos §i ferbinte amic; te §tiu cit egi de
doritor a se intinde orke easte, ce are tendinta a curati limba §i
cutezai a-ti trimite 20 carti: 10 Poezii ale d-lui Balacescul, i 10
Corricolo 2). Cel de-al unsprezecilea este pentru d-ta, ca un
semn mic al afectiei §i stimei mele.

pribegia dupd 1818. Noud scrisori cdtre V. Alecsandri. Bucuresti, 1889;

882 p.); ms. 2539 (2 serisori din 1836 catre C. Negruzzi); ms. 3506 (o
scriteiare din 16 Mai 1844, tot care C. Negruzzi); ms., 2828, f. 6-7; ms.
3375, f. 68-69, (doua scrisori litografiate cdtre Costache Racota, din
1853 Si 1859); ms. 3748, f. 236, 244-245 (scrisori edtre I. D. Petrescu,
inspedor scolar din Tirgoviste); ms. 1499 (copie romdneased dupd co-
respondenta din 1849 cu ziarul Le Temps"); ms. 3278, f. 9 (insemnare
despre preotul Atanasie dela Episcopia R.-Vileea). Cunoastern si urma-
toarele imprimate: Fra(ilor Romani". Paris, 1850, August 15, No. I,
4 p. Tip Preve et Comp. Altul: Cdtre Romani". 1850, Sept. 25, No.1 2;
Precuvintare la Suvenirile Si Impresiile unui Proscris. 1850, Oct. 1.
No. 3. Paris, Tip. Preve. i ultimul: Dupd plecarea Rusilor". Paris.
1851, Mai 14 26. No. 5. Tip. Preve et Comp. Toate in ms. 6 la
Academia Romand.
lute scrisori dela Eliade publicate in: Iorga (N.), Carti ,si scriltori
romdni din veacurile XVII XIV. An. Ac. R., Seria II, Mem. Lit.
1907, p. 190-192.
1) Lipseste aceasta prima scrisoare a lui Eliade.
2) Titlul intreg: Din Corricolo de Alexandra Dumas. Tradus de
I. Eliade. Bucuresti. In tipogralia lui Eliade. 1816. XX + 368 p.

www.dacoromanica.ro
54

De se vor afla eeva amatori spre a le desface, pretul lor este

cite 6 lei Poesiile §i cite 9 lei Corricolo. De se vor aluna eeva
bani, impreuna-i cu ceeace va putea aduna si d. Nenovici1) 0
trimileti-i in priimirea sotiei mele, Maria Eliade.
Alatur si citeva bilete pentru amatorii Curierului de Ambe Sexe.
Ma recomand amiciei d-t. cu toatà stima si afectia cu care
am onoarea a fi
al domniei tale frate si serv, I. Eliade.
1846, Sept. 22, Bucuresti.
Fol La Braila
Domnului
domn pitar M. N. Dui lie, etc.
[de alta mina] cu Lin pachet D. D.

Domnul meu,
Barbatul meu este plecat dela inceputul lunei acestia 2) sir
fiind impresurata casa mea de grele cheltueli, ma vAz strimtorata
de bard ca niciodatä. Iau indrazneald sä te supär si sd-ti cer
mica suma de lei 140 sau macar parte dinteinsii, trimetindu-mi
cit mai curind se va putea.
Priimeste, domnul meu, stima si recunostinta mea.
Maria Eliade.
Bucuresti, 1846 Oct. 25.
P. S. Ma rog. domnule, binevoeste a nu pune la uitare rugg-
ciunea mea.
[V :0] Braila: La domnialui domnul N. Duilie.

Iv.
Iubitul meu domn,
Daca fac abus cu amabilitatea si patriotismul d-tale, nu poci
sa fac altfel, cad, avind o mid a al-Ara si o misiune a implini,
n'am 1a cine a ma adresa, decit la cei ce s'au arAtat de zelo§i
ai ei aparatori.
1) Despre sentimentele de mai tirziu ale lui Eliade fata de Nenovici
cf. Scrisori din exit, p. 360 362, 394 396.
Probabil la Lipsca.
21

www.dacoromanica.ro
 55

Esind vreo trei numere din Curierul de Ambe Sexe, periodul

VI, cutezai a-ti trimite si d-tale 8 esemplare No. 1, cum si
pela toti cei vechi abonati. De vei afla ceva amatori, da-le, si
scrie-mi cine stint, a-i insem[n]a in lista. Pagubele insa trecut(4
si lipsa ce creste tot de bani, si mai virtos la mine, ma sfcxrta,
a te ruga ca subscriptia sa se faca deodata si cu plata pretulut,
pe care ma rog a mi-1 trimite dinpreuna cu lista numelui. Acestea
imi sunt resursele acum, si scriu nu ca interesat ci ca un om
in nevoie. i

Priimeste, domnul meu, incredintarea stimei si afectiei mele

cu care sunt al domniei tale frate si serv, I. Eliade.
1847, April 6, Bucuresti.
P. S. Am scris ceva si d-lui 11/linovici1); zi sa-ti arate seri-
soarea si faceti ee puteti si cu alti amid.
V.
1817, April 21, Bucure,sli.
Domnul meu,
Am priimit scrisoarea cl.-tale din 18 April, dinpreuna cu 264
lei pentru 11 abonati la Curierul de Ambe Sexe. Sunt foarte in-
datorat, domnul meu, pentru simtimente ce imi arati si pentru
intimpinarea pretului dela dd. prenumeranti2).
Trimit 9 exemplare de No. 2 si parte din No. 3 si alte 2
esemplare No. 1, 2 si din 3 pentru cei din urma abonati.
Imi pare prea mult rau ca nu s'a putut afla eccho la un tipet
de disperatie a unui om ce si-a pus in joc un capital de 2.300
1) I. Minovici. Vezi, mai departe, scrisoarea No. XXVIII care acesta.
2) Acesti prenumeranfi" sau soti" (cum ii mai numeste) aveau a
plati actiile cu 100 galbeni bucata (v. Curierul Romdnesc, No. 4 din 11
Ianuarie 1843). Mai tirziu, lanseaza un prospect de Insofire pentru
tiparire de carti" (Curierul de Ambe Sexe, No. 18 din 2 Martie 1845)
prin care cerea subscrierea a 100 actiuni a 20 galbeni si in cele din
urma, ca o suprema rugaminte adresata contemporaneitatii, rasuna acea
Chemare" pentru Biblioteca Universale (Curierul de Ambe Sexe, pe-
riodul V. 1844-1847). Aceasta chemare catre floarea natiei" nu pare,
totusi, sa fi avut prea mult succes. E interesant de mentionat ca la
Braila gaseste, prin intermediul lui Duiliu, 11 prenumeranti. Doar Eliade
nu promitea decit a da natiei o avere morala neperitoare, a lasa vii-
torimei o comoara in care cu dreptul sa fie inscris num& fiecaruia sot".
(Curierul Romdnesc, No. 4 din 11 Ianuarie 1843).

www.dacoromanica.ro
56

galbeni pentru o causd comuna a literaturei, si voeste sa-si mai

puie si insusi casele; cei ce il vor simti si vor alerga, lard' nici
o pierdere, a-i imprumuta intreprinderea. Actii le sunt foarte mid,
si cugetam ca daca nu persoana mea, dna nu causa, cel putin
siguranta ipotecei caselor va face sa se increaza cineva a nu
perde 10 galbeni. Ma doare in suflet pentru ca toate ti le
iarta oamenii, numai crima de a voi sa le faci bine iti este neier-
tabila.
Dela Calarasi veni o subscriptie de 160 galbeni, dela Cimpulung
de 40 galbeni si atita tot; de ma vor dispera si celelalte judete,
cata sa renunt la aceasta fapta si pe viitor la orce fapta ce nu va
fi spre in parte foths numai al familiei mele.
Priimeste, domnul meu, ale mele imbratisari si incredintarea
stimei si afectiei mete cu care sunt
al domniei tale frate si serv,
I. Eliade.
vI.
Domnul meu,
Am priimit doh' scrisori ale d-tale, dinpreuna cu lista abo-
natilor si cu pretul abonamentului la C. de A. Sexe, lei 264 H48
in suma de 312 lei. Trimit acum si No. 2 cum si prima coala
din No. 3, si te rog sa binevoesti a face spre a se imparti
pela dd. abonati, drept proba cä s'au inscris in lista redactii,
si ca li se voi trimite si de acum inainte numerele cum vor esi,
pina la coala 24.
Sunt foarte indatorat, domnul meu, de staruirea d-tale si de
patriotismul ce te distinge, cum si de buna priimire cu care
dd. Braileni intimpina resultatele veghierilor si sudorilor mele.
Peste curind Ira voi trimite vocabularul Corricolo, partea a
doa, cum si Don Juan dela Lord Byron1).
Iti multumesc pentru trimiterea banilor si te rog a priimi in-
credintarea despre calduroasa mea afectie si distinsa stima cu
care sunt
al domniei tale frate si serv,
I. Eliade.
1847, Maiu 11, Bucuresti.

1) Titlul intreg: Don Juan de la Lord Byron. Poema,epicd. Tradasti de

I. Eliade. Bucure.5ti. In tipografia lui Eliade, 1847.

www.dacoromanica.ro
 57

VII.

Amatul meu domn,

Sunt sigur de efectul ce va face in d-ta priimirea alaturatei
Table 1) cum i a chemarii ce o insoteste. Chiem, domnul meu,
natia intreaga la luminarea sa i, mai virtos, chiem barbati ca
d-ta a ajuta cu indemnul lor i cu focul cel sacru, ce ii distinge
dintre altii, spre a alerga tot Romanul avut a mintui natia de
intunerecul orbirii morale. Am mai scris i la alti arnici i voitori de
bine ai natiei i te rog ca, impreuna cu dinii, faceti ce yeti putea
spre a destepta intre familistii cle ac simtirea i cunoasterea foloa-
selor ce pot purcede din aceasta intreprindere. Faceti a se abona
si a sustine acest inceput, caci eu atita poci: a incepe si a pazi cu
religiositate conditiile; ceilalti Romani vor face asemenea ce vor
putea, cu indemnul i cu ajutorul 2).
Priimeste imbratisarile mele, dimpreuna cu incredintarea stimei
si dragostei cu care sunt
al domniei tale frate si servitor, I. Eliade.
La Braila
Domnului domn D. Duilie
etc. etc. etc.

VIII.
Domnul meu,
Multele indemnari ce am avut, i prin scrisori i prin grai,
ca sa reincep Curierul Roman, m'au facut a-mi schimba hotarirea
ce-mi facusem de a-1 inceta pentru mai multa [vremel si a ma
ocupa cu allele.
Cu esirea No. 1 cutez, domnul meu, a-ti trimite si
cite 15 esemplare care se impart gratis pina la No. 4 i, in-
credintat asupra zelului domniei tale si bunei cuviinte ce tot-
d'auna mi-ai aratat, cutez a te ruga ca sa aibi bunatate a starui
1) Prospectul pentru Biblioteca Universald.
2) In prospectul din 5 Iunie 1847, anexat la aceastä scrisoare,
Eliade schiteaza programul Bibliotecei Universile" spunind Ca fapta
este asa de mare incit prin alte locuri au trecut veacuri si s'au pus
ptiteri mari de bani spre a putea pune, prin asemenea lucräri, basele
unei literature"... Duiliu trimete cei 10 galbeni ceruti ca avans in apel.

www.dacoromanica.ro
58

spre a se inmulti abonatii, spre a putea intimpina cheltuelile

lui, mai virtos arum cu marimea formatului. Dupd No. 1 ince-
teaza trimiterea pe la cei ce nu vor instiinta redactia cä sunt
abonati. Pentru care ma rog ra, indatä cu subscrierea, abonatii
sa nurnere i pretul, cum s'a urmat i la Curierul de Ambe Sexd.
Cu mijlocul acesta voi putea i eu tine cheltuielile sti. con-
ditiile mai virtos in anul acesta, cind am atit de mari cheltueli
cu Biblioteca Universald.
Binevoeste, domnul meu, si acum, ca totd'auna, a pune mina si a
sprijini o foaie ce poartä numele natiei si care cea dintii, in
onoarea principatului, s'a ivt pe orizontul Romaniei de cind
esistA ea.
Al domniei tale frate si serv,
I. Eliade.
1847, Iunie 27, Bueureti.
P. S. Va multumesc, domnul meu, pentru increderea ce ati avut;
priimiti, dinpreund cu recunostinta mea, i aceastä acleverinta
ce se da pe la toti.
Din Curierul Roman vä trimit numai 5 esemplare iar nu 15,
cad am trimis pe la toti abonatii C. de A. sexe.
IX.
Zece galbeni imp8ratesti am priimit dela d. M. Dui lie, pretul
primului abonament de 21 volume la Biblioteca Universala. Pentru
care ma indatorez a da suszisele volume, dupd programd.
I. Eliade.
1847, Iunie 27, Bueuresti.
x.
Domnul meu,
Ani priimit scrisoarea d-tale din 11 Iu lie, dinpreuna cu un
gro7 cu lei 585, parale 2, pretul abonamentului pentru zeci a-
bonati. Imi pare Mu insd pentru cd te pui si pe d-ta in numdrul
celorlalti, i te rog sa ma incarci cu acei insemnati 65 lei. N'as
cuteza sa-ti fac aceasta propositie daca ar fi un lucru mai pro-
tios, sau daca ar fi vreun compt de scrieri ori carti strAine; insO.
e ceva ce scrie Eliade i tipäreste el, si poate cuteza, fard a
atinge amorul propriu, a-1 da amicului cu inima deschisa.

www.dacoromanica.ro
 59,

Pentruca nu mi-a adus dela legator pe secretarul intim, nu-ti

trimisei acum nici celelalte carti; cu prima ocasie insa le voiu
i
trimite.
Iti multumesc, domnul meu, de staruirea ce totdeauna pui si,
cind are cineva asemenea amid, poate ajunge mai curind la
scopul stau. In tot judetul sa am un Dui lie, as vedea toata
tam pina sa nu mar, incredintata ea Eliade ii voeste binele.
Al domniei tale frate si serv,
I. Eliade.
1847, Julie 14, Bucurefti.
XI.
Constantinopole, 20 Aug. 1856.
Domnul meu,
Cu multumire am ricevut scrisoarea d-tale din 8 ale acestda
si a desteptat in mine suveniri din timpi mai indulcenti si mai
placuti si lui Dumnezeu, suveniri din timpi de organizatie in
acesti timpi de disolutie1). .

Mi-a facut mult bine scrisoarea d-tale si cu atita mai bine

pentru ca imi arati ca uniunea principatelor este visul de air
al cl-tale, caci unul ca d-ta stint sigur ca intelege vera uniune,
uniunea vietii. Iar nu uniunea pasalic, uniunea fara autonomie.
Cat& bunul meu amic, sa se dea aceasta stire bunilar si adeva-
ratilor Romani, ca sa stie a se feri de curse, a lauda si a
conchista pe una si a se apara de cealalta.
Nu stiu daca ai ceva din scrisele mele si ale altara. Cite mi
se intimpla la indemina ti le trimit. Citeste-le cu luare aminte.
1) Intervenind evenimentele dela 1848, Eliade e silit sä se exparieze.
Peregrinarile sint extrem de interesante si se pot urm4ri din Scrisori
din exil. 115a, la 1849 il gasim la Paris. In August 1850 la Atena, in Oot.
acelas an la Paris, in Noemvrie la Chios. Se reintoarce in Decemvrie la
Paris, iar in Ianurie 1851 revine din nou la Chios. In Martie 1851 e la Pa-
ris, pentruca in Iu lie sa-1 aflam la Malta. Spre sfirsitul aceleiasi luni e la
Marsilia, in August 1851 iar la Chios, unde rarnine pina in Noemvrie 1853,
In Decemvrie 1853 e la Constantinopol, in Fevruarie 1854 la Sum la, in
Septemvrie acelas an la Bucuresti, de unde pleaca pentru a-1 regasi
in Octomvrie la Constantinopol, unde rãrnine pina si dupa reluarea
corespondentii cu Duiliu, August 1856. Sbucium si lupte pentru
apArarea unei cauze sfinte, in felul in care intelegea Eliade aceasta
luptã. Si sint momente cind nu-ti poll da seama ce patima il mina:
dorul si iubirea de tard sau ura impotriva adversarilor politici?

www.dacoromanica.ro
60

Eu nu caut amici ai mei ci amici ai aclevarului; de vor ama acestia

adevarul ma vor ama si pe mine, numai acolo unde am fost cu
zdevarul sau literar, sau istoric, sau moral, sau politic.
De ma vor ama numai pentru adevar, fanatism si interes sau
afectie nu mai incape, si stima cit voi merita va fi durabila si
nevariabilà ca adevarul1).
De vei lua scrierile pe rind, si, ca martur la multe de fata, iti
vei formula o vera politica romana si de patriot, sunt sigur ca
vei fi until din cei mai energici 0. mai seriog apostoli al ado-
varatei mintuiri dupa impregiurarile de acum.
A revedere, domnul meu, si verul Dumnezeu fie cu voi si
tara intreaga.
Iti string mana cu cordialitate si ma recomand la suvenirea
verilor Romani, pe atit pe cit eu am trait si traesc pentru causa lor.
I. Eliade.
P. S. Scrisorile catre mine, adresa de pe d'asupra lor: Gr.
Zossima poste restante2) i trimite, te rog, si o adresa a d-tale,
de unde sa iei scrisorile mete sigur.

XII.
Constantinopole, 1856 Sept. 19.
Amatul meu damn,
Prin mesageriile imperiale francese iti trimit cinci esemplare
din niste scrisori ce mi-au trimis din Londra 3). De iti place sau
de nu te supara in ceva mijlocul acesta, scrie-mi, sa-ti trimit si
allele; iar de nu, da-mi vreo adresa la Silistra sau la Galati,
unde sa te supere mai putin.
De se va intimpla a afla vreo ocasie cu om sigur, iti voi
trimite mai multe objete si mai varii, cari te von interesa, cum
si pe amicii d-tale. .
A revedere.
P. S. Te rog trimite cite un esemplar la amicul ce a trecut
pe aci 4).
1) Cf. in acest sens si cintecul popular despre Eliade. (Columna lid
Traian, Bucuresti, 1873 (IV), No. 5. Tot aici, o scrisoare din Constan-
tinopol catre Aricescu, la 1855).
2) Despre Grigorie Zossima, rolul lui politic de dinainte si dupa
1848, v. Scrisori din exil, passim.
3) Despre aceste scrisori, cf. Scrisori din exil, p. 509-510.
4) &est amic pare a fi librarul Ioanide. Vezi si scrisoarea urmatoare.

www.dacoromanica.ro
 61

XIII .
Constantinopole, 1856 Octombr. 3 15.

Amatul meu domn,

Ricepind, in fine, scrisoarea &tale din 19 Sept. trecut, prin
posta fra[n]cesa, aceasta ma puse a cere cu staruire la aseza-
mintele austriace pe cele dinaintea ei. De cite ori d. Zossima se
ducea sa caute scrisori pe numele sau, i se raspundea cä nu sunt.
lar cind in fine starui ca gun/ pentru ca asa mi se scrie, atunci se
aflara doa, una din 2 si alta din 15 Sept. Apoi a doua zi mai
ricevui pe ultima din 25 Sept.
Mi-a parut bine ca ai riceput toate cite ti-am fost trimis; mi-a
parut si mai bine cind mi-ai dat sperante cd as putea sa te mai
\rad. De nu vei veni pina Simbata la 18, voi cerca a-ti mai
trimite prin mesagerii un mic pachet, rugindu-te a trimite obje-
tele la amicul comun din Bucuresti1), retinind si pentru d-ta
cite bucati vei afla cu cale.
Te rog sa tii un mic compt de spesele ce fad la riceperea pa-
chetelor, pentruca aci la mesagerii nu stiu ce regula au, ca tot-
d'auna mi-au zis Ca nu-si iau plata decit totd'auna la destinata
si intninuirea marfei.
De se va afla pe undeva vreun esemplar din cartile Proscrisului 2 )
iti voi trimite. Cite era la Paris si s'au trimis apoi in Constan-
tinopole, toate s'au confiscat din ordinul lui Fuad inca dela
yam& peste 300 es-mplare.
Stela Dundrii, poate dupa ce se va fi suprimat va fi devenit
Stela, caci pin5 aci avea un nume foarte urlator. Singura nu
vrea a se zice decit Steoa. Rau se rasturnase ordinea naturei,
daca ajunsese a rasari stelele dela nord3).
Despre scrierile ce ti-am promis, va' fi mai tirziu cind vor
veni.

1) Probabil librarul Ioanide.

2) Titlul intreg: Heliade Radulesco (J.), Souvenirs et impressions d'un-
proscrit. Paris, 1850; v-3011 p.
3)Iatä si alt mod al lui Eliade de a ridiculiza Steaua Dundrii.
Vai Mir kleinem Kinde Rifchi! 0 Moldovenii nu cad cu totii in
genuchi spre a se prosterna inaintea Steaoaei Dunarei !" (Prosdociu (loan)
(I. Eliadel, Descrierea Europei dupe' tractatul dirt Paris. 24 Alai 1856,
[Malta], p. 15.

www.dacoromanica.ro
,62

Cel care zici Ca n'a acceptat postul de presidinte 0. denega

dreptul si prerogativele caimacamului, va adica sä treaca de nu
.stiu ce; insä lumea pricepe de eine este impins, cine il sustine a
se sforta, si care e scopul acestel misdri, ce nu cred sä alba
multi imitatori.
Vor, adica, sä aducd lucrurile acolo, ca sä ramie tot impegatii
numiti de fostul gospodar za first si prin urmare pe caimacam
sä-1 facd a nu tine decit locul lui. Cu alte vorbe, guvernul s5
fie al sfapinilor firstului si gospodarului.
A revedere.
XIV.
Constantinopole, 1857 lanuar 26.
Amatul me u domn,
Cu azi cu miine sä piece d. Russo 1), am intirziat cu ras-
punsul meu la epistola d-tale. In fine, putu s8 piece, si catä sa
ne punerr pe luau.
Iti trimit prin d. Russo cele urmätoare:
Exemplare
300 Restul din Scrisoarea mistird sau descrierea Europei2 );
100 Idenz intregi;
400 Peste tot.
450 Conservatori3) in 20 pachete;
250 Tandalide 4);
300 Copze 5)
1) N. B. Russo Lacusteanu. Vezi scrisorile lui Eliade catre acesta
in Scrisori din exil.
2) Prosdociu (Joan), Descrierea Europel dupd tractatul din Paris.
24 Mai 1856 [Malta], 17 p.
3) Conservatorul No. 1 si 2, Noembrie si Decembrie 1856. No. 3 si 4,
Ianuarie si Februarie 1857. (Redactor I. Eliade supt numele lui N.
Russo L6custeanu. Scoate si o editie francezã: Le Conservateur, Noem-
brie 1856, Belinzona; aici extrage si traduce articole din editia ro-
mâneasca, pentru a fi cunoscute de straini. Cf. profesia de credinta a
redactorului, p. 2).
4) Titlul intreg: Cyclopele tristei figure Tantalida sau Tintald 5i
Pacala. Poe/nä eroicti [de I. Heliade Radulescu] 1854, [Paris]. Fire
versuri ca acestea: Lele mus6 cintareata, mult pestrita si fisneata,
ce cotoi si mite sute, l'al tau miau ramin ca mute!...
5) Conservatorul No, I, Sectia II, p. 72, 1856, anuntä: Cobza lui
Alarinicd, poesii diverse. Ea apare, insa, fara indicatia autorului, supt
titlul: 0 testa in comemoratia zilei de 23 Sept. 1851 sau Cobza lui
Alarinicd. Opera seria ltt doa pdr(i. Tralala, Trala, Trala, adica Etcetera.
Beciu, in k. k. tipografie, 1855. 36 p.

www.dacoromanica.ro
 63

Din acestea, cinci pachete (sau cite vei voi) din Conservator
poti retine d-ta, spre a le impárti la cei cinci actionari, un
pachet te rog a-1 trimite la d. I. Prijbeanul, unul la d. I[o]anide
librarul;
unul la d. N. Rucdreanul;
unul la d. S. Andronic;
unll la d. S. Turnavitul;
patru la d. G. Zossima cel mare.
14; Pentru celelalte sase le vei imparti astfel, cum sd mearga
unul la Craiova si altul la Iasi, sau cum vei sti. [Adaos marginal]
de va cere d. Ioanide mai multe, da-i doa sau trei pachete.
Despre Scrisoarea misticd, pe cite 400 exemplare sd le tii inca
foarte ascunse; nu le-a venit Inca* timpul. Pentru Tandatide §i
Cobze, de le va cumpara Ioanide sau altcineva, a le vinde pe subt
mind, bine, de unde nu, nu te ardta d-ta de impartitor. Precum si
pachetele cu Conservatori, fa cum la fiecare sd le vie astfel cum sa
nu stie formal dela cine le vim §i prin cine le-a venit. Pe cit
se va putea sd se tind secretul. Lasä sd devine lumea; formal insd
nimic. D-ta stii ca oamenii se duc adesea in bal cu masce tiindu-o
in mind, cum sd-1 cunoascd toti; insd pe nume n'are voie nimeni
a-1 striga. Lasä sd ne deviia, mdnusa insd sd nu se dea.
Cine vor pläti din actionari, bine; cartile (Conservatorii) insa
catä a se impairti, cu toate cà mi s'a deseiat toate puterile pe-
cuniare. Pind acum cu aceste tipariri numai eu am cheltuit 26
mii lei, afard de alti 8 sau 9 mii ce a chieltuit d. Russo si
afard de drumul ce face.
Iti string mina cordialemente. D. Russo iti va mai spune si din
gurd.
Despre firmanul convocdrii, mi se scrie de proteste. Nobil
elan; insd fi-va general? si de va fi general, fi-vor, oare, toti
gala a susemna si a suferi consecintele? Tot ce e mai sigur si
mai nepericolos, si prin urmare mai general, este a se imparti
vorba a sta fiecare locului, si a nu se duce nici spre a alege
nici spre a fi ales. Aceasta demonstratie va face mult efect si
va paralisa diplomatia.
A revedere.
P. S. De vei putea aduna ceva bani dela actionari, trimite-mi,
sd pot continua at numerele urmatoare; cel putin sd ducem cu

www.dacoromanica.ro
64

Febr., Mart, §i April, cind e la fertul ferului. D-lui Russo da-I

ceva din banii actiilor, ca sa OA cu ce sai-i MO drumul inapoil).
Preful brosurelor
Descrierea Europei . . . lei 5.
Dandalida (sic) 3.
Cobza . . 2.20
Aceste browre, cite trete, nu le [da] inca publicitatii pia iti
voiu scrie.

XV.

Constantinopole, 1857 Martin 6 18.

Amatul meu domn,

Imi scriu dela Bucuregi ca marfa ai ricevut-o. Dela d-ta §i
dela amicul ce a adus-o n'am nici o §tire, causa a fost fire0e
greutatea comunicatiei, §i tirea voi avea-o cu renturnarea ami-
cului. Iti trimit acum ni§te probe dupa marfa ce am a-ti mai
trimite, pe care sa le ceri la dd. Fratelli et Tetorian. Saptamina
ce vine se espedie marfa dela locul ei §i vine aci in portul Brailei;
de a ceea te ingiintez sa faci punere la cale spre a o ricepe sau
d-ta sau, de nu vei fi acolo, a lasa imputernicit pc altul cum
sa o ricepa fara pericol §i in build stare.
Scrie-mi, te rog, §i ma tine in relatia despre placerea sau des-
placerea mugcriilor.
Eu, cu reinceperea vapoarelor francese, iti voi trimite pe toatä.
saptämina cite un mic colet. D-ta dispune-te a-1 riceve.
Iti string mina cordialemente.
A revedere.

Mai da-mi si alte adrese, ca sa nu trimit totd'auna tot pe

una §i acee4i.

1) Nota marginala: Pentru cine va voi a cumpara un singur esemplar

din Conservator, preful este 25 lei, pentru tot volumul dela 25 päria la
30 coale".

www.dacoromanica.ro
 65

XVI.

Constantinopole, 1857 Mart 12 21.

Amatul meu domn,

Ii trimit cu cumnatul meu Niculae l) cele urmatoare:
I. 1 lada adresata la dd. Fratelli Georgiu i Tertorian, care
cuprinde 12 pachete cu cite 40 brosure, peste tot 480. Luind pa-
chetele, vei rasa lada la cumnatul meu cu celelalte bagaje a o
duce acasa.
IL Mai ai peste aceasta un pachet adresat la d-ta i 'altul
la dd. Fratelli, peste tot 14. Aceste le vei imparti la fiecare
actionar cite unul, celelalte 8 vei face ca unul, doa sa mearga.
la Iasi, 4 vei trimite d-lui Andronic, scriindu-i sa le dea tot
pe unde a dat i pe cele dintiiu, in acelas numar, ca sa le aiba
oamenii complect. Asa vei face si d-ta, i celelalte doa, adica
80 esemplare, le vei imparti sau pe bani sau gratis, cum vei afla.
Pe linga acestea, mai ai citeva pachete de Episiole mistice,
§i de Cobze. Acestea tine-le inca pina le va veni tirnpul, dupa
impregiurari.
Eu nu crez sa sed mult p'aici; i restul pina la 25 coale
poate se va tipari aiurea.
Este oarecare neregulare in pagini 5 i cata sa i-a esplic.
a venit cit amicul ce a fost 'aci, pina la pagina 64;
Sectia I
mai este tiparit pina la pagina 128, care se va trimite cind vor
incepe peste doa saptamini batelele francese. Nu era asa ne-
voie mare de dinsele acum.
Sectia II s'a trimis cu amicul iar care a fost aci, pina la pa-
giftea 56. Acum numarul 3 si 4 incepe dela pagina 73 si vine
pina la 104. Prin urmare, lipsesc paginile dela 57 pina la 73
adica 16 pagini peste tot. Acestea sunt deja tiparite si coprind
scrisorile catre St. Marc Girardin2), care, ca sa nu coprinda si
acestea loc, s'au lasat a se trimite pe urma prin mesageriile fran-
cese.

1) Cumnatul era Niculae Filexandrescu, frate cu Costache, exilat si

el. Cf. Scrisori din exil, p. 318, 458, 468, etc.
2) Conservatorul Nia. 1, S. II, Noembrie 1, 1856, P. 51-72. Un imprimat
aparte are titlul: A M. St. Marc Girardin. Constantinopole, le 30 Mai
1856. 4. p. (Ficademia Roman& ins. 6, f. 140-141).
5

www.dacoromanica.ro
66

Era greu tiparirea; acum a devenit mai greu espedirea; cata

sa organisam ceva pentru aceasta. Cata sa-ti faci ceva amici la
vapoarele francese adica la .agentiea de acolo din Braila si sa-mi
scrii. Daca amicul ce iti vei face in Braila are vreunul aci in Pera
la mesagerii, recomanda pe d. Zossima la dinsul spre a-i lua
pachetele si a le trimite acolea sigur.
Nu stiu, cum iti zisei, daca No. pe Martiu si Apriliu vor putea
a ise mai tipari unde s'au tiparit si cele trecute. Astept pe amicul
ce a venit la d-ta cu impatienta, ca sa ma decida. Pe de o parte
s'au luat masure grave, si pe de alta m'am deseiat de tot cu
spesele: peste 30 mii lei s'au chieltuit. Rrticolele cele mai impor-
tante s'au tiparit la Londra in frantoseste, in 1500 esemplare,
ce s'au impartit gratis pela toti membrii parlamentelor, la toti
ambasadorii, la toti ministrii statelor Europei, la toate jurnalele
Europei, si la toti oamenii mai insemnati ai Frantei, Engliterei,
Germaniei si Piemontelui. Iti trimit si d-t. un esemplar din No.
1 si 2; No. 3 si 4 ti-1 voi trimite cu a doa ocasia1).

Rci a facut o sensatia sguduitoare, ministerul actual s'a in-

grijat. Prepun de autor al acestei foi pe un amic al d-tale, nu
pot insa sa-1 atace formal.
Nu stiu ce efect au facut in tart eu nu sper mult dela Romani:
sunt toti turbati sa aiba a face cu comisari si cu oameni mari;
mai mult facea batrinii cind avea a defende un princip.
Am vorbit cu amicul d-tale, si mi-a zis: atit am mai putut
face: singurii bani ce ii pastram, cu care sa ma caut la vreo
malatie a batrinetelor si sa ma ingroape, i-am chieltuit pina la
ultima para. Azi sa mi se intimple a ma vedea nevoit sa ma
retrag undeva spre a nu ma vedea captiv, n'am cu ce sa ma mut
nici zece leg[hle, fara sa intinz mina. Cind era oarecare spe-
ranta dela Turci, adica cind Turcii se purta si vorbia mai ome-
nP$te despre Romani, atunci Romanii era in contra lor, si mie
imi zicea ca m'a cumparat Turcii. Acum, cind Turcii impinsi
de garantii nostri dau firmane ce ne ucid autonomia, ce fac din

1) La Paris, Eliade a desfasurat o intensa propaganda prin jurnalele

franceze, in afarã de lucrari tiparite in volum. Pentru activitatea gazeta-
reasca din acest rastimp, cf. Oprescu (G.), L'activita de iournaliste
d'Eliade Rath, lesell pendant son exit a Paris. Cluj, 1926, p. 67 76
(Extras din Dacoromania" anul IV (1926).

www.dacoromanica.ro
 67

tarile noastre anurne provintii sau pasalicuri, cind cu adevarat

Romanii se cuvenea a se pronunta in contra Turcilor, am rämas
eu cel cumpdrat sa' ma compromit atita, i pretinsii patrioti
aplaud firmanului ce le oboara drepturile si chiama pe venetici
prin atitea mijloace spre a representa tara". Acestea sunt vorbele
-amicului domniei tale.
Iti string mina cordialemente. Iti voi scrie ce efect a facut
in Londra. Astept scrisori de acolo.

XVII.

Domnul Dui lie este rugat a binevoi sa procure chieltuelile

chiriei pina la Bucuresti a trei lazi cit bagaje, cum si ce va fi
chieltuit cumnatu-meu cu dinsele pe mare.
I. Eliade.
1857, Martie 25.
XV HI.

Constantinopole, 1857 Apri lie 3 15.

Amatul meu domn,

Cind d. Russo mi-a adus scrisoarea d-tale, cumnatul meu
Nicolachc i plecase i prin urmare lucrurile n'am stiut cum sa
le adres i s'au trimis gramada ca i cele dintiiu; pe viitor si
cu deschiderea calei pe mare si pe Dunare, se va urma dupa
lista ce ai dat. Vrind a raspunde la scrisoarea d-tale adusa prin
d. Russo, in care ma intrebi a-mi da parerea la ce drum sa iei,
m'ain temut ca nu vei fi inapoi la Braila; si scriindu-ti la Bum-
resti, iara ca nu te Ira afla acolo scrisoarea mea. Asa, am facut
o scrispare adresata care d. Stef. Andronic, i ii scriu ca de
vei fi in Bucuresti sa ti-o dea sa o citesti si d-ta, iar de vei
fi plecat sa scoata o copie de pe dinsa 5i sa ti-o trimita; caci
in acea scrisoare se coprindea, dupa cit m'am putut pricepe,
rasrunsurile la intrebarile ce irni faceai i d-ta si el, si d. N,
Rucareanul. De ai riceput-o, ia acele raspunsuri ca din partea
unui om ce vede lucrurile nu dela fata locului; si lucreaza cum
vezi lucrurile cu ochii d-tale. Aci nu e vorba sa triumfe ideile
cuiva, sa i se implineasca prevederile sau cobirile, Caci atunci
acel om ce pro fe]sa acele idei este sau un pretentios desmasurat
sau un cobe. Vorba aci este cum sa triumfe causa comuna, cum,

www.dacoromanica.ro
68

de nu se va putea a mai se folosi natia cu ceva mai 'nainte,

incai sa conserve ce a avui de ban (nota bene). Prin urmare,
un scop au toll cei ce n'au interese personale, 0 de e vreto
diferinta, e numai la mijloacele sau la drumurile ce fiecare crede
ca sunt proprii spre a-1 face [a] ajunge la capatul dorit. .

Fa dara, 5i da amicilor sa faca, cum ii conduce mintea la

impregiurarile ce \Tad cu ochii lor la fata focului; fd cum te
conduce mintea; caci despre inima d-tale sou scopul ce ai, sunt
foarte sigur; 5i yom putea zice inteo zi: de am grefit ca
minters, ea inima team greit.
Pentru ce insa zic ca fiecare sa faca dupd cum vede lucrurile
la fata locului? Pentru ca impregiurarile sunt grave, momentele
critice.
Sa punem ca toti avem acela5 ideal al unei Romanii. Suntem
impregiurati de inernici ca: Rusi, Nemti 5i Turci 5f de rivali ca:
Poloni, Sirbi, Greci, etc. Ca sd ajungem acolo, a zis o mare parte
a natiei la 48, sa fim turcofili, pentrucd Turcul a respectat na-
tionalitatile; sa devenim solidari cu Turcii ce au aceiasi inernici
ca noi. Dupa nod ani, care mai 'nainte, cari mai tirziu se con-,
vinge ca Turcii nu mai vor sa trdiasca. Ce sa facem, isi zic
oamenii, daca Turcii vor sa moard 5i vor 5i muri? 11/1uscalul ,ne
inghite; Neamtul va sd ne inghita chilipir. Uniune, dara cit de mai
curind, cad acesta e 5i idealul nostru, puntul objectiv. Uniune
zice 5i Rusul, uniune 5i Frantesul. Insd Rusul 5i Frantesul,
cind zic uniune, tot acel scop au ca Romanul? Nu! Fiecare o
vede:115a darn, ce e de facut in acest pericol? Cu moartea Tur-
cilor murim 5i noi. Uniunea cu un print ca Kisselef face a reusi
planurile Rusiei 5i suntem dusi pe copcd. Uniunea cu un print
ca duca de Nessau, fiul lui Leihtemberg, nepot 5i al Tarului 5i
al lui Napoleon, masca mai bine planurile Rusiei, 5i pina in
fine ceva mai tirziu ne aduce a fi iar Muscali. Uniunea cu un
print Bunaparte, masca 5i mai bine planurile Rusiei; caci Rusia
isi zice: facd-se uniunea; Kisselef, prea bate la ochi, de Nessau,
iar cam bate. Un Bunaparte, insa, face pe toti Romanii a da gra-
mada in cursä; 5i miine, cind cade Napoleon III, cade si yarul
sau din Romania, dupd cum a cazut 5i Murat din NeapoIe.
Acum sa punem ca noi nu vorbim nici nu vedem lucrurile ca
cei orbiti ar de interese, or de patime, or de entusiasm, ci vedem
lucrurile asa cum le ardtai; 0 vedem ca una e ran, alta rdu 5i

www.dacoromanica.ro
 69

a treia tot rau, i ca nu e alt mijloc decit alternativa de a alege

din aste trei rele.
Iii zice adica cineva: nu e sa mai speri nimica, cata sa mori,
esti condamnat la moarte i nimeni nu te mai poate scapa. N'ai
dara decit sa alegi: vrei, miine, sa mori spinzurat sau cu capul
faiat? Vrei sa' iei veninul acesta, ce are sa te ucida peste un an
.sau doi? sau vrei sa fii in carcere i sa mai traesti inca zece
sau 15 ani? Atunci, de ai interese neterminate, de ai copii, esti
nevoit a preferi mijlocul de al treilea, caci zici: cine stie cite
se mai schimba in 15 ani? i poate atunci voi scapa. Asa e ct
dinastia napoleoniana.
Pe unul 1-a intrebat: cum vrei sa te esecute, cu spinzuratoare
sau in teapa? el a raspuns sa-1 mai lase a se gindi; 5i tot s'a
gindit, tot s'a gindit; iar cind 1-au fortat a raspunde odata, el s'a
.scarpinat in cap 5i 5i-a dat pe fatã decisia lui:
Eu 85 minca cascaval", a zis el.
Astfel ne aflam i noi: noi am minca eascaval, i cascavalul
nostru e de minune de bun; insa nu ne las& nimeni nici sa-1 vedem
cu ochii, i prin urmare avem sa alegem din trei rele pe cel mai
putin rau. Iar de se va intimpla sa via lucrurile cum sa scapam
de cite trei relele, 5i de nu vom avea cascavalul dorit, incaibrinza
ori urda, atunci alta; cine e acela sa nu-5i ia vorba inapoi? Tot
insa ce a fi dorit sa se \raid din partea Romani lor, in alternativa
in care se afla, este sa fi aratat lumii ca. au 5i ei eel putin
primele notiuni de ce e dreptul public; in nici o gazeta, in nici o
programa', nu se vede nici cel mai mic semn. A fi dorit iara
sa ne vada lumea ea, daca e vorba de moarte i sa alegem felul
mortii, ca stim a muri ca barbatii, ca ne aratam dreptul fara a
ne perde mintele, iar nu facem ca femeile, sau ca cel ce se inneaca
ai, ca [sa] scape, in loc de a se apuca de un ce solid, se apuea
de spine ce es din radacina, ii sfisie mina, sau se apuca de insusi
parul sau.
Valeti dara de faceti cum va conduce mintea.
A revedere.

[P. S.] Aceasta scrisoare, de poti, trimite-o in copie 5i la dd.

Andronic 5i Rucareanu.

www.dacoromanica.ro
70

XIX.
Constantinopole, 1857 April 29_

Amatul meu domn,

De cind ai fost in Bucuresti i te-ai returnat, n'am riceput decit
o singurd scrisoare dela d-ta, cea dela 27 Martiu, i aceasta
foarte tirziu, adied ieri la 28 Apriliu.
Eu ti-am scris deunäzi si cite am mai scris la alti amici, i-ant
rugat sa-ti trimita cite o copie.
Cite scrii sunt desolante, nu insa si desperatoare pentru mine.
Viforul va trece, norii i pulberea se vor risipi si in seninul mare
oamenii vor putea a se vedea astfel cum e fiecare, mai de departe,
unde in timpul negurii i vijeliei nu se mai putea cunoaste nici de
doi pasi.
N'an nimica nou a-ti scrie. Cind va fi sa plec te voi instiinta
si de unde ma voi afla iti voiu scrie.
Amicul Gradisteanul s'a apucat de comerciu. Iti trimit si d-tale
un esemplar din statutele contorului sau 1). FA-le cunoscute la
negutatorii romani de aci.
De nu s'au trimis Inca pachetele cu luminari ce le-a adus
cumnatu-meu, trimite-le, ma rog, cit poti mai curind, caci tot
imi scriu despre dinsele i mi le cer.
Da, ma rog, si aceasta scrisoare la adresa ei. Cu viitoarea posta
iti voi scrie poate mai mult.

XX.

Constantinopole, 1857 Main 7 19.

Amatul mew domn,

Saptamina trecuta ti-am trimis, printr'un preot, patru lade, din
care trei te rog a face cum sa ajunga in bund stare la familia
men, dimpreuna cu un plic unde am un manuscris si cu chieitele..
Manuscrisul m'ar costa din nuou mult travaliu, de se va pierde_
Lada cea verde este a d-lui Russo si am uitat a-ti trimite chieea,

i) Le Comptoir roamain i desigur la Bucuresti. Cf. Scrisori din exit,.

p. 555 556.

www.dacoromanica.ro
 7I

T1-0 trimit acum prin posta si, deschizindu-o dispune de marfa

dinteinsa dupa adrese.
Stau Inca locului si nu pot pleca de aci cad .asteptam niste
bani dela d. librarul. Chieltuielile ce vei face cu trimiterea ladelor
la Bucuresti si ce vei fi facut la priimirea lor, trece-le, ma rog, in
cornptul banilor dela acei actionari trei, de-i vei fi riceput.
Cu trecutele poste ti-am trimis, si d'adreptul si prin altii, cbpii
despre multe ce se cuvenia sa stiti. Din Paris iau scrisori ce ma
instiinteaza ca cei de acolo Romani, CIO au fost dupe iar nu instru-
mente, au inceput sa pearda cataractul ce avea pe ochi si sa vada
lucrurile mai limpede. E tirziu acum ca impulsia lor a dat de ripa
pe cei din tara, si acum nu-i mai pot ei singuri retine pina vor
da de fund, unde spargindu-si capul se vor destepta sdrobiti. Din
Cimpulung imi scriu iara ea si pe acolo au inceput vedea limpede
si ca in van au fost oameni alergat cu sacul la parul laudat.
Betia despre principele strain erect ca va treoe peste o luna, doua,
cind vor vedea ca cei dela cari 1-au cerut le vor da or un fanariot
or un Kisselef, si ca nu-i vor lasa sa aleaga. Dela Cimpulung ma
intreaba ce sa faca? Acum, cei ce vad bine nu mai pot face alta
decit sa imble a fi alesi de deputati si,cind li se va face cunoscuta
alegerea si se va publica, sa multumeasca de increderea publicului
si sa arate ca nu pot accepta insarcinarea, caci nu cunosc de le-
gitima convocarea; aceasta aratare prin inscris insa sa se facia
d'acasa iar nu din divan. De pe taramul divanului cine va pro-
testa astfel e considerat de rebel, caci cine se va duce in divan
recunoaste alegerile, si cine recunoaste firmanul legitimea[za] vio-
larea ce face drepturilor tarei printr'insul. A fi ales si a nit
accepta d'acasa esti pe taram legal. Unita incai de veti reusi a
protesta astfel, faceti a nu se legitima violarea. Nu e vorba aci
ca invinge sau convinge cineva cu aceasta puterile ce ne-au sa-
crificat, caci ele au forta si vor face tot curn vor ele; este vorba
insa sa nu devia legitima nedreptatea.
N'am riceput nici un raspuns la scrisorile ce ti-am trimis.
A revedere.

P. S. Cite brosure ai de Descrierea Europei, Tandalide i Coke,

tine-le Inca la fereala. Eu nu cred sa pot pleca d'aci mai nainte
de capatul lunii acesteia.

www.dacoromanica.ro
72

XXI.

Constantinopole, 15'27 Maiu 1857.

Amatut melt donut,

-
Fim riceput scrisoarea d-tale din 4 Maiu. Cu posta trecuta
ti-am trimis chieea dela lada d-lui Russo. Nu stiu daca ai riceput
trei lade ale mele si una a d-lui Russo, trimise printr'un preot;
in cea din urma se afla tot ce promisesem a-ti trimite, pent,ru
cite einci amici cite trei bucati. Prin aceasta ocasie iti mai trimit
numai cite un esemplar (adica ale trei foi) din urmare.
Peste curind se va trimite urma si inchierea pind la 25 wale.
De nu iti este dificil, te rog, scrie din partea d-tale sau a altuia
din cunoscutii d-tale o scrisoare catre d. Sion din Iasi, thruia i-ai
trimis din prima espeditie, aratindu-i cd d. N. Locusteanul
iti scrie ca din esemplarele ce i-a trimis din Belinzona, daca cei
pela cari le va fi dat vor voi si urma intreaga pind la paginea 400
(adica 200 sectia I si 200 sectia II), sa" trimitä cite 25 lei de
esemplar; iar daca nu, sändtate".
Din Bucuresti imi scriu ca s'au descoperit multe cabale; ca
consingii, cumetrii si dupele lui Ion Ghica, vazind ca dela un
timp incoa cererea generala era uniunea si un principe strain,
sau mai bine facind ei insusi a se framinta mintile astfel si a
cere lucruri in contra tractatelor; ca pe de o parte sA justifice
purtarea Românilor o nuoua ocupatie si sa aibä astfel instigatorii
har inaintea ocupatorilor, iar pe de alta sa se arate desinteresati
inaintea natiei; au ajuns a clirige massele si prin voturile locui-
torilor Capitani a fi alesi din cluburi membri ai comitetului numit
national. Ileum cit desordinele era deja comise, astfel cum tiparul
Europei avea pretext de a acusa purtarea Romani lor, zice cores-
pondentul meu: E aproape, cum se vede, minuta cind Iuda e sa
intre cu militienii in Gradina Maslinilor, cad rusinea din zi in
zi se perde si masca o scot singuri tralatorii. In comitet si pe,
airea, spun singuri ca nu se poate principe strain, caci e in contra
tractatelor; si astazi nu se mai face decit panegirical capacitatilor
- ---
si virtutilor lui Rodin1), si marea lui indeminare de a guverna,
1) Rodin e Ion Ghica, dupa numele unui personaj din lidoval mtdeitor.

www.dacoromanica.ro
 73

.aducind de proba pe cea dela Samos. Apoi rudele, cum Cimpi-

neanul cu toti ai säi, Cretulestii, Ghicu1etii, Mavru i consorti,
,nu fac decit a se viri printre bresle i prin conditiile de jos si
a vorbi cu oameni pe can nu i-au mai vazut pina aci, spre a-i
initia in doctrina lor, care astäzi este: uniunea cu an principe
roman §i acel roman sä fie Rodin, care poate fi considerat i ca
un print strain de catre cei ce doresc un asemenea, pentru ca
acest Mesie si-a facut educatia in strainatate si n'are nimic de
ciocoesc pe dinsul".
Mai adaoge corespondentul: Locuitorii Capita lii au inceput a
se esprima serios ca nu va lua parte la votare; nu cunosc ce este
divan ad-hoc.
Scrii de Marin1) ca face propaganda stapinului sau. Aci Poly-
chroniade 2) a spus d-lui Zossima, Ca acesta scrie cä vine inapoi,
caci nu-i plac lucrurile in Bucuresti, neputind sa-si joace calul.
Bolintineanul iar scrie tot acestuia ca fata Mavrului 3), ce a plecat
cu baronul Richard, scrie barbatului sau la Samos Ca se intoarce,
ca nu-i plac lucrurile in Bucuresti, i ca ducindu-se cu tatal sau
a da o vizita caimacamului, ace3ta iti zis intre altele: Asculta,
madame Ghica, este adevarat ca barbatului d-tale i-au intrat in
cap fumurile de a se face domn?
Nu stiu, a raspuns ea.
Adica te intreb, caci de va fi adevarat scrie-i, or scrie-i
ca sfatuesc, de are de gind una ca aceasta, sa vie mai curind
ca sa se faca mai intii roman, caci acum si-a pierdut drepturile
de pamintean, ca impegat turcesc si ca cirnmitor de Samos. Aci
nu mai are drept nici de a alege nici de a fi ales".
Eu tot mai stau p'aci ping pela inceputul lui Iuniu. De-mi vei
raspunde indatä, scrisoarea d-tale ma afla aci. Scrie-mi de ai
riceput ladele trimise prin preot.
A revedere.
P. S. Cele sub banda te rog a le trimite la d. Andronic. Pentru
d-ta, eu iti trimit trei esemplare, i d. Russo doo. Aceste cinci,
de crezi ca e bine, da-le acum la actionari, de unde nu, retine-le,
pina vor veni toate.
1) Marin Serghiescu zis Nationalul; cf. $i Iorga (N.), Coresponden(a
lui 5tirbei Voda. Publican, de... I. Coresponden(a politica. Bucuresti,
1904, p. 478.
2) C. Polychroniade, negustor.
-) Sotia lui Ion Ghica.

www.dacoromanica.ro
74

XXII.

Coostantinopole, 1857 /Haiti 29.

Amatul meu domn,

De mult n'am nici o scrisoare dela d-ta; nu stiu de ai riceput
pe ale mele; stiu dela d. Zossima cä v'a sosit ladele cu calaballcuri.
Te rog, fa o scrisoare catre d. Ioanide librarul in chipul ur-
mator, sau susemnata de d-ta sau de altcineva:
Domnu le,

D. N. Lacusteanul imi scrie din Londra ca ti-a fost trimis o

scrisoare cu doa brosurele, si nu stie de ai riceput-o. Imi trimite
mie acele doa brosure, sa ti le fac cunoscute de nu le-ai riceput
pe cele ce ti-a fost trimis. Una se intitula Tandalida §i alta Cobza
lui Marinica. Fiecare editie este de cite 1000 esemplare. De voesti
a le cumpara intregi, pretul fiecaruia esemplar este cite trei lei
primele si cite un sfantig cele de a doilea, aduse la loc i scoase
din toate vamele veizduhului. De te incarci cu dinsele, scrie-mi,
si d-ta vei numara banii celui ce iti va da in mina cartile. Ma
rog sa am raspuns, ca sa stiu ce sa scriu".
Este timpul, domnul meu, a se da afara aceste brosurele, si fa,
te r og, ca sa am raspuns mai curind de ce ti-a raspuns Ioanide;
ca daca nu le va priimi sa le putem imparti pela abonati cu un
pret oarecare, de vor voi. Intreaba d-ta, pe actionarii ce ai facut,
de voesc a se insarcina fiecare cu cite cincizeci esemplare.
Scrisoarea mistica sau Descrierea Europei nu e timpu inca de
a se publica; tine-o Inca ascunsä.
P'aci s'a i urmat oarecare dispute si esplicatii in serai; si
ministerul actual se clatena; nu se stie de se va putea sustine sau
va cadea: peste vreo zece zile se aleg lucrurile.
Despre tärile noastre, un Turc spunea mai daunazi unui Roman,
ca sa bucure, credea el; ca Sultanul lor voeste mult bine
Romanilor; ca pe amindoa tarile are de gind sa le inalte la un
grad foarte mare, cum n'au pomenit niam din niam al tor; adica
de unde era niste beilaturi despartite, acum sultanul are de gind
sa faca un singur pasalic.
Nu pasalic, ii zise Romanul, caci noi n'avem pasi.

www.dacoromanica.ro
 75

N'ati avut, zise Turcul, ama cum Sultanul da asta la voi.

Domnul vostru a avid pina acum titlu de beiu ca si mine (era,
miralai sau colonel, Turcul), ama acum musir-bel face la dinsul!
mare noroc la voi!
Adevarat sa fie?
Deverat zaer! un pasa mare spus la mine.
Si cine o sa fie acel musir, Turc sau Roman?
Nu Turc, christian d'al vostru; asta sa fie ori Sturza ba-
trinul, ori Vogoride. Arm tot una, christian si unul si altul, este
la voi buiuc anam acum".
Astea sunt vorbe ce s'au intins intre toti Turcii din toate caturile.
Eu ti le fac cunoscute ca avis aux lecteurs, §i fie pe seama
d-tale si a amicilor, ca sa stie fiecare unde ne aflam cit vont
esi din tractate: dupa ce am esit cii cereri in contra tractatelor,
acum esim si mai la bataia pristei, de vom recunoaste firmanul,
luind parte la alegeri.
A revedere; iti string mina cordialemente.

XXIII.
Constantinopole, 1857 lunie 27.
Amatul meu domn,
Cu aceasta ocasie, in fine, iti trimit toate cite s'au scris dela
paginea 131 pina la 194 inclusiv, unde se inchie periodul I al
sectiei II. Din toate ai cite cinci actii pentru cei din Braila si,
alte vreociteva esemplare pentru Iasi.
Acestea se coprind in dod lade albe, una cu marca N. R. si
alta fara marca, aciresate la dd. Fratelli G. si Tertorin.
In lada cu marca N. R. mai sunt 4 pachete cu cite 10 caieter
No. 1 si 2, peste tot 40 esemplare, -pe care te rog a le trimite
d-lui Ioanide librarul, in comptul celor ce ii lipsesc la cinci actii
ce a luat.
Pe linga acestea, in aceste doa lade mai sunt 56 Alemoires 1)
§i 40 Prolectorate2) cum si vreo 15 Descrieri de Europa. Prime le,
1) Titlul complect: Héliade Radulesco ( J.), Alémoires sur l'histoire
de la régéneration rotunaine ott sur les evenemtnts de 1848 accomplis
en Valachie. Paris, 1851.
2) Titlul: Riadulescol (J.), 2e protectoral du Czar ou la Roumanie
et la Russie. Nouveaux documents sur la situation européenne. Paris,
1850; 60 p.

www.dacoromanica.ro
76

de se vor afla amatori, au cite 5 franci, cele d'a doile cite

1 fr. 51 ultimele te rog a sta la reservä sub secret, Inca dimpreuna
cu celelalte.
Cite Mémoires §i Protectorate vor raminea, te rog a le trimite
acash la familie, de se poate chiar cu aceasta ocasie.
Tare se piing din Bucuresti cä n'au riceput ladele espedite
inaintea acestora; si de aceasta pretexta §i Ioanide de nu platege
banii ce s'a fost indatorat a plati. De nu s'au trimis inca, te rog
a le trimite cu aducAtorul, dimpreund cu alte doä lade ce aduce
pentru familie, una mare cu marca M. E., si alta verde cu ntarca C.
R., care toate sa se trimitä ca lucruri plecate din Braila pe Dunare
pina la Giurgiu 51 Bucuresti, ca sä nu se mai scotoceasca pe acolo.
Pe aci nu e nici o noveld important& decit o sarbätoare lunga
si meschina.
De a§ fi avut banii dela Ioanide si ce au mai ramas in Braila
si airea, a§ fi plecat de aci, unde nu mai pot suferi drepturile
ce se sforta a-si aroga Turcii, imbrinciti de altii de a da de
prapastii tirindu-ne si pe noi.
A revedere, amatul meu domn, iti string mina cordialmente.
Ultimele pagini cred ca nu vor räminea necitite, dela unii din
interes §i dela altii de curiozitate veninat&

XXIV.

50 galbeni; Cincizeci ducati am riceput cu imprumutare dela d-nu

N. Duiliu, pe can ii voi raspunde cu dobinda lor in soroc de cinci
luni.
1. Heliade.
1858, Decembrie 1 '12, Braila 1)

XXV.
Bacure,sti, 1859 Main 17.
Doman! mea,
Epistola domniei tale cu mare multumire o am riceput.
Am avut mult de lucru pina sa urnesc publicarea lui Issachar 2)
regulata.
1) Eliade se intoarce in 1858 la Braila cu vaporul, pentru a revent
din nou la Constantinopole.
2) Issachar situ L eboratoral. Scriere sociald si politica.

www.dacoromanica.ro
 77

Am trimis fratelui Minovici citeva esemplare din Bib lice §i

No. 1 5i 2 din Issachar.
Cu aceasta expeclitie trimit d-tale tut Issachar dela No. 1 pina
la 4, ce au e5it pe April trecut 5.i Mai.
Vedeti coprinsul lor, 5i, de se afla amatori, te rog a incuragia
abonarea [la] aceste scrieri ce es impreund, 5i ale carora condi-
tiuni sunt:
Biblicele es la doua luni adata, in bro5ure pina la 80 pagini,
Issachar le insote5te adata pe lima, dela 16 pina la 20 pagini.
Pretul pentru amindoa pe an este lei 64.
Cei abonati pot lua la d. Minovici exemplarul de Bib lice.
Cind mi se va trimite lista abonatilor le voi trimite pentru
fiecare foile din Issachar, cite vor fi e5ite. .
11,3 don ca banii ce se vor aduna, dupa abonament, sau l'a d-ta
sau la d. Minovici, sa se tie in contul datoriei ce am catre d-ta
5i catre d. Tertorian, cad a trecut terminul. Prin urmare, te rog
a va regula amindoi ca banii ce se vor aduna d-i lua sau unul sau
altul sau a se imparti pe din doa 5i a implini apoi eu d'aci restul.
Apoi nu 5tiu daca iti adud d-ta aminte ca raposatul nenea Ionita
Racota avea a vorba, zicind, cind ii zicea cineva:
Vrei o cafea, a dulceata, nene sau cocoane Ionita?
Bun 5i intelept e5ti dumneata boierule 5i cunogi neputintele
omene5ti, raspundea nenea Ionita.
Asa 5i eu acum, nu-mi vine nicidecum rau de a repeta pe
rapcsatul:
Buni 5i intelepti sunteti dumneavoastra, 5i cunoa5teti nepu-
tintele omenegi".
Prin urmare voi sa zic ca, cu cit se vor face abonati mai multi,
cu atit voi avea a numara la datoria mea mai putini galbeni.
Cu un cuvint, va sa zica a eu am luat galbeni, 5i ma plates()
cu litere negre pe hirtie alba. Asta va sa zica lucru de rninune.
Aci, pe cum vei 5ti, lumea nul e multumita, 5i din toti eu sunt
cel mai multumit pentru ca nu vot sa ma aud nici sa vaz cite.
vorbesc 5i cite scriu; imi caut de ziarele mele 5i de Echilibrul
autitesilor sau al antinomielor, sa nu cumva sa citegi autono-
mielor.
Aratä, te rog, la amicii dd. Tertorian 5i Crimpul complimen-
tele mele. Al domniei tale cu totul devot amic,
I. Heliade.

www.dacoromanica.ro
78

XXVI.
Bucure,sti, 1859 lul. 28.

Amnia meu domn,

Cu cit zilele sunt mai critice, cu atita oamenii fatali sunt mai
de -temut. Zioa alegerilor deputatilor ce au mai rämas se apropie
si gasca fanariotilor propun pretutindeni pe loan Ghica. Il
cunosti, crez, ca si mine.
Fd cum vei sti, de nu-ti vei fi schimbat principiile 5i parerea
despre dinsul, cum sh nu se aleaga in Braila. Se mai propune
si in Foxani. Acolo auz ch ai putere in sufletul unuia din alegatori,
al d-lui Sarbanescul. Scrie-i sh nu-si bage sufletul in foc cu tara,
dindu-si votul pentru aceasta fatalitate.
Cu scrisoarea mea nu voiu sa-ti recomand vreun candidat: alea-
ga-se cine se va alege, ca tot va avea inimä de om si oarecare
principe de Roman; numai creatura aceasta sh nu se alega", CA
este capabil de toate. Se duce biata tam pe copca.
Eu imi fac datoria si acum; si durnneavoastra faceti cum yeti
sti, dupa cum vaz ca tot fac Romanii dela un timp incoa.
Poate ca de m'as adresa la Romani si i-as exorta sh aleaga
de representanti niste astfel de fiinte, poate ch as nimeri-o mai
bine; caci atunci, in pisma mea, nu i-ar alege, si tara tr fi mintuith.
Iti string mina cordialemente.
Al domniei tale devot amic,
L lieliade.
P. S. Ti-am mai scris acum vreo doua luni o scrisoare; nu stiu,
s'a pierdut sau n'ai vrut sa-mi raspunzi?

XXVII.
Dueuresti, 1859 Julie 30.

Amatul meu domn,

Alaltaeri ti-am scris pentru cine sa va feriti. Astazi insa vaz
necesitatea, dupa niste nuvele ce imprastiara, de a pune toate
puterile spre a nu lasa pe ciarlatani, cum ii numesti, spre a-si
forma o majoritate.
Ma vai dara nevoit de a nu a fi atita rece si impasibil pentru
persoana oe se va alege.

www.dacoromanica.ro
 79

Astazi nu e timp de- Ef arunca oliu peste foc. Numai oamenii

moderati 5i neprerentio5i cu ambi[t]iuni nebune, ne pot mintui.
D. Pädeanut, pe care am avut onoarea i ocasia de a-1 studia,
este unul din candidatii ce unege in sine 5i moderatie 5i ideile
progresive bine intelese 5i bine aplicate1).
La revedere, domnul meu: Dumnezeu, ce apara atitia seculi
Romania, sa va lumineze.
I. Heliade.

XXVIII.

Bucureti, 1859 Decembrie 21.

Domnul ineu,

Dupa alaturata in5tiintare, Curierul Roman s'a suprimat in pre-

ziva cind era sa iasa No. 4.
Citeva articole promise, ce se afla in acel numar, se vor re-
produce prin Na(ionalul 2).
Foiletonul din acel No. se tipare5te in parte, spre a se imparti
clomnilor abonati ai Curierului.
Se mai tipare5te o bro5iura ca de vr'o 160 pagini: Critica
literara, prin care se arata natura limbei romane i regulele ei,
astfel cum sa petreaca pricepind 5i cei ce nu cunosc gramatica.
Daca din domnii abonati vor fi apucat sa raspunda pretul abo-
namentului, te rog sa binevoie5ti a-1 inapoia, facindu-i insa a
pricepe ca se cuvine a ceda redactiunii lei 6 pentru cele trei numere
si pentru bro5iura foiletonului ce li se va trimite prin expeditia
viitcare. Iar daca vor voi a priimi 5i acea Criticd literara in 160
pagini, atunci peste tot vor raspunde dumitale numai 12 lei, adica
.6 cei de sus 5i 6 pentru aceasta bro5iura ce e deja de mult
sub tipar 5i care dupa sarbatori sic va trinlite.
Cred ca este cu drept a se cere (de vor voi sa-i raspunda) acei
6 lei 5i dela cei ce au riceput numerele 1, 2 5i 3 5i n'au apucat
inca a raspunde pretul abonamentului. Tot insa ce cred ca este
neaparat necesariu pentru morala publica este sa se astupe odata

1) C. Padeanul, inginer, refugiat la Brussa. Vezi, Scrisori din exit,

p. 647.
2 1 Primul Na(iwwl aparuse in timpul revolutiei dela 1848.

www.dacoromanica.ro
80

gurele calomniei ce invenina cu totul ceeace s'ar cuveni sa fie

sanatos in natie, adica veneratia catre adevar i oroarea despre
minciuni.
Vei fi vazut poate diatribele si injurele de care e plina foaia
numita Romanul. De sunt adevarate i drepte acelea, le merit;
iara de nu, tot Romanul e dator siesi sa faca a se vedea cä
este o opinie in tara lui despre drept i nedrept, despre adevar,
ai minciuna. Fiecare e dator a raspunde, pe cit Ii priveste, de a
raspuns vr'un ban la redactie si nu i s'a intors inapoi, ca sa iasa
la lumina acei 4.000 galbeni ce se zice cä am luat dela abonati
si din cari eu n'am vazut nici until; sa iasa asemenea i ceilalti
4.000 galbeni ge se zice cä mi s'au dat nu stiu din care casla
spre a-mi restabili tipografia; in fine, sa iasa la lumina toti aceii
10.000 galbeni e mi se arunca in spinarel).
Daca este iertat a se spune minciuni, de ce sa nu se poata a
se spune i adevarul?
Cei cari tac adevarul sunt complici calomniatorilor.
Eu nu cer dela prenumerantii din judetul d-voastra decit fiecare
sa adevereze despre ceea ce-1 priveste; i fiecare judet adeverind
despre ale sale, va iei adevarul la lumina.
Domnia ta, ce ai binevoit a te insarcina cu prenumeratia, sunti
sigur ca vei fi asa de bun si drept ca, cind vei raspunde banii
inapoi, sa binevoesti a arata domnilor abonati a natiunii d'a
re'mpinge minciunea i calomnia ce cuteaza a brava o tara intreaga,
vrind sa treaca inaintea tutulor de adevar. Prin urmare, sunt sigur
ca toti vor subscrie bucuros o scrisoare cam in chipul urmator,
adresata catre redactia Na(ionalului:
Domnule redactor,
Jos insemnatii, abonati la Curierul Roman din judetul (cutare),
indignati de asupririle scandaloase cu cari foaia numita Romanul
adesea ii pingareste coloanele, ne facem o datorie inaintea adeva-
rului a arata publicului ca nici until din noi n'am apueat inca a
trimite nici un leu la redactia Curierului Roman, la a caruia apa-
ritie cu bucurie am alergat cu totii spre a ne abona, etc. etc.
Adica, zic etc., cad scrisoarea aceasta se va face dupa cum

1) Despre chestiile bãnesti ale lui Eliade, arnanunte in Scrisori difr

exil", p. 726 729.

www.dacoromanica.ro
 81

5tii ca este adevarul: vei aclaoga sau vei 5terge ceeace vei socoti
din aceastä schltä.
Te salut, domnul meu, din inimä, 5i-ti multumesc de tot inte-
resul ce ai arästat 5i arAti pentru mine.
Al domniei tale cu totul devotat amic,
I. Heliade.
P. S. Alaturata scrisoare, cum 5i cele tiparite sub banda, te-
rog a le trimite prin po5ta austriaca la cumnatu-meu. Daca ai
alt mijloc mai sigur, trimite-le cu acela; la po5ta austriaca din
Const-ple cunosc pe cumnatu-meu.
[Adresa :1 Domnului D. I. Minovici, la Bräila.

XXIX.

Bucure,sti, 1860 lanaar 27.

Amatul meu domn,

Cu recuno5tinta am riceput cea din urrna a ,d-tale scrisoare.
Am väzut si descrierea ce imi faci despre situatia actuala. E5ti
intelept, domnul meu, 5i prudent 5i, in starea de astazi, nu e de
fäcut decit cine are dor de tara sä faca splye a mintui arburele
national 5i de omizele de sus, 51. de vermii tiritori de jos, ce vor
a-i roade rädacina. Voi sä zic adica 5i de jesuitii, pe cari ii
cuno5ti, 5i de nebunii ce s'au pus la tulpina arburelui. Ce e 14
mijloc e mai bun in toate conditittnile sau stärile natiunii.
N'am nevoie a-ti demonstra cd d. Lengiu 1), ca 5i mine ca 5i
d-ta, nu e nici intre jesuiti nici intre nebuni, 5i ca in multe 5i
in cele mai vitali principe ne unim.
Sunt mindru, domnul meu, cind amicii mei ca d-ta sunt cautati
din causa principelor 5i purtarilor lor; 5i cind bärbati stimabili 5i
din primele conditiuni ambitioneaza amicia lor.
D. Lengiu, venind aci, dore5te nu numai cuno5tinta d-tale, ci
5i de a deveni clientul d-tale spre a-i pleda causa.
Cordialemente iti string mina, 5i va las a vorbi singuri 5i a va
cunoa5te mai bine.
Al domniei tale devot amic,
1. Heliade.
1) Lens.
6

www.dacoromanica.ro
82
- -

Bucureti, 1860 Mart. 26.

Amnia meu domn,
Aducatoarea este o greaca cu total scapatata; abandonata de
barb[alul ei si amalata de suferinte, se intoarna in patria ei cu,
ajutorul unor familii romane. Aceasta insa nu-i poate ajunge;
cred caci abia sa aiba vreo 300 lei, din care o parte va porde
sal chieltui pina la Braila.
Te rog, dara, daca ai ceva cunoscuti intre Grecii d'acolo, reco-
mand-o, ca, sau sa-i mai faca si ei vreun mic ajutor, sau sa faca
a i se aeorda pe vreun vapor trecerea gratis.
A face cineva un bine ce nu-1 costa sau care il costa prea putin,
e, bun si insusi cind e pentru inemdidii nostri, necum pentru o
fiinta debila si avinturata.
0 stransoare de mina, bunul meu amic si domn.
La revedere, I. Heliade.
P. S. Pe aducatoarea o chiarna Anghelica.
Iti ures din inima sanatate, bunul meu amic. Te rog! Te rog,
pune pe Greci in contributie si fa cum sa pornesti pc aceastä va-
duva saraca macar cu 15 galbeni, ca sä poata ajunge la Athena,
in patria ei; din 10 galbeni, cit am putut face, s'a platit datorii
si abia o sa ajanga aci cu un galben. Faceti, va rog, ce veti
putea. A revedere si auzim de bine. M. Heliade.
XXXI.
Bucure,sti, 1862 lanuar 3.
Domnul men,
Te rog a vedea scrisoarea catre Braileni 1), mai 'nainte de a se
da la municipalitate; a vedea si cite scriu pArintelui Cosma 2) ; i
daca credeti ca este vreo posibilitate, (intelegindu-va si cu fratele
Minovici) puneti cu totii mina a se realisa din Braila primele
1) Nu o cunosc.
') Scrisoarea catre preotul Cosma Mosescu, in Scrisori din exit,
p. 486 487. La 1859, preotul Mosescu publica un articol in Nalionalul,
pentru apararea si punerea in lumina a meritelor lui Eliade, contestate
de Romania. lArticolul e republicat in: [Eliade Radulescu (I.)], Acte
proprii a contribui la marirea conduitei politice a D. 1. Elind Radalescu,
Piirintele Islarunei &undue, Bucuresti, 1859, p. 30-34.

www.dacoromanica.ro
 83

fonduri cu care sa incep din nuou tipärirea si sit pot termina in

anul acesta cele incepute.
Cunosti mai de aproape spararile mele cit sunt de multe si
varii, si de nu voi avea nici consolatia nici speranta de a termina
cele incepute, nu stiu de ce sg ma mai intirziu in tara aceasta.
Fgrd fondurile necesare nu pot continua si voi fi nevoit a cerei
in alte tad refugiu si ospitalitatea.
La revedere, domnul meu, I. Heliade.

XXXII.
Bucure,sti, 1867 Nombre 6.
Amutut meu domn,
Atit la telegrama domniei tale cit si a d-lui Chiriacescul n'am
raspuns indata, dupd cuviinta, pentrucd tot cu azi cu miine mg
credeani in preziva de a raspunde cu efectul cuvenit. Eram in
vorba de a incheia un fel de compt curent cu Banca Romaniei si
a ardica bani atit pentru mine cit si cei promisi d-lui Chiriacescul;
venira insä niste circumstante ce impiedicara din ambele parti
aceastg contractare; si disperat pentru vrea dog saptamini, ma
grabesc a raspunde ca sa va arat situatiunea. Este cu neputinta,
domnul meu, de a face banii ceruti acum indatg, mai curind de
dog sgptâmini. Atunci ma voi grabi a-i trimite, fiind in tractatie
cu guvernul pentru o sumä mai mare de bani, si la care atit M.
Sa Domnul cit si parte mare din ministri sunt bine dispusi.
Te rog, darg, binevoeste a da alaturata scrisoare la d. Chiria-
cescul, si starueste, rugindu-1 din partea mea sa facg bine a mai
adasta putin pina voiu termina färä pagubd mare afacerea ce am.
Spar Ca mai curind de doa saptamini se va termina si voiu in-
timpina numaidecit cererea.
Mu lt bine mi-ai facut cu mijlocirea d-tale, si te asigur ca nu
vei da de rusine pentru Ca pe linga toatä buna vointa mea de a,
desface toate datoriile dinainte de 1848 si dupa, din care am
-platit cele mai multe CU multumirea creditorilor mei, apoi acum
pe viitor vaz ca mi se deschide si mijloace mai multe.
Din inima, dornnul meu, iti string rnina si iti multumesc de cit
line mi-ai facut, din amicia ce imi porti.
Al domniei tale cu totul devotat amic, I. Heliade R.

www.dacoromanica.ro
84

XXXIII.

Bucure#1, 1868 Febraar I.

Domnul meu,

Astazi la 1 Febr. primilu o adresa dela Trib. de Ilfov sect. III

in terminii urrnatori:

Domnule,

Subtinsemnatul am onoare a va invita ca sa binevoiti a da

explicatie cit s'ar putea mai intinsa despre modul cum ati achitat
actul de hipoteca de 94.500 lei al fostei epitropii generale, din
causa ca. Trib. de Braila prin adresa cu No. 8437/67 cere ca banii
sa se inainteze acolo.
Aceasta yeti comunica de urgenta.

Presidente".

Mie imi vine sa crez ca aceasta explicatie mi se cerea din vreo

pretentie a adversarilor amicului nostru, i ma retinui a raspunde
numaidecit, a$teptind dela ciumneavoastra a ma orienta $1. a
$ti, ca sa fim amindoi in acela$ adevar.
De va fi vreo pornire din partea strainilor, eu crez ca este
bine a arata ca m'am imprumutat dela amicul pe care il cuno$ti
suma de 94.500 i am plata datoria la mostenitori ce mi-au
infati$at zapisul, adica a raspunde astfel dupa cum s'au i urmat.
Dumneavoastra insa raspundeti-mi de se cuvine a face altfel,
sau daca causa acestei intrebari ce mi se face este cu totul altfel.
Te rog, cla alaturata scrisoare d-lui Chiriacescul.
Te salut din inima, $i inca $i Inca iti multumesc de adevarata
amicie ce ai aratat j mie i amicului nostru comun. La revedere
cu sanatate.
Al domniei tale devotat amic.

www.dacoromanica.ro
 85

XXXIV.

&ware 5t1, 1869 Mart 10.

Amatut meu domn,

Sunt rugat de clomnul Scarlat Cretulescul, amicul meu si crez

si al domniei tale, ca sa solicit staruinta si bunavointa domniei tale
ca sa faci a se termina causa sau formalitatile pentru hipotecarea
mosiei Liscoteaea clrept 2000 galbeni de catre fratele sail, Dem.
Cretulescul.
Daca nu ma explic bine in solicitarea ce iti fac, domnia ta, ca
imul ce esti in aceasta causa initiat mai bine, ma pricepi mai bine.
In scurt, eu te rog sa pui toata staruinta si buna vointa ce te
caracteriza spre a indatora doi amici ce te stima.
Ma recomand si cu aceasta ocasiune la suvenirea si amicia
domniei tale.
Cu o cordiala strinsoare de mina primeste si incredintarea despre
stima si intima mea afectiune.
Al domniei tale cu totul devotat amic,
I. Heliade.

www.dacoromanica.ro
 VI. DESPRE TRADUCEREA FRAG-
MENTARA A BIBLIEI
(C. 1867)

In anul 1858, la Paris, Eliade itnprima 216 pagini dintr'o tra-

ducere a sa dupa Biblia celor 5aptezeci 1). Traducerea cuprindea:
geneza, exodul, leviticul, numerii, deuteronomul, (acestea din urma.
la 1859). In tara, traducerea se continua pina la pagina 272. N'o
termina, insa, cad alte preocupari il atrag. Spre batrinete, mereu in
cautare de bani, isi aduce aminte de aceasta traducere neispravitä si
propune epitropiei asezamintului intemeiat de mitropolitul Dositei
Filitii2) sa-1 ajute baneste pentru desavirsirea traducerei, opera.
unica in literatura romana, dupa parerea lid Eliade. Probabil ca
ajutorul nu i-a fost acordat, deoarece lucrarea a ramas pe loc.
Eliade n'a fost insa prea inspirat cu aceasta traducere, cita o cu-
noastem si nici cu comentariile destul de curioase din Bib lice"3).
In legatura cu aceasta, are de sustinut atacurile bine cumpanite si
motivate ale mitropolitului Saguna, care releva caracterul profan al
traducerei si incongruenta Biblice"-lor, mai mult pamflet decit co-

1) Titlul: Heliade R. (I.), Biblia Sacrd ce coprinde Vechiul si Noul

Testament dupa cei saptezeci. Tradusa din heleneste dppa editia tiparita
in Athena, 18113, sub preveghierea sinodului sacru al Heladei. Paris.
In tipografia lui Preve si comp. 1858; 272 p. [Cuprinde ilustratii dupa:.
Raphael, Proudhon, Girodet, Rouget, Lebrun, Poussin, Murilio, Michel-
Angel", etc. In prefata invita si pe prenumeranti a nu lipsi].
') Cf. I. C. Filitti, Asezamintul cultural al Mitropolitului Dositei Filitti
dela inliinfare pina astazi 1827 1910. Bucuresti, 1911. Cf. si N. Iorga,
Istoria bisericei romdne, II, passim si idem, Contribu(ii la 1st. Lit. Rom.,
in Analele Acaderniei Romtine, XXIX, p. 9 10, Mem. Lit.
3) Titlul: Heliade R. (I.), Biblicele sau Notifii historice filosofice,
religioast si politica asupra Bibli,i. Paris, 1858. In tipografia lui Preve
si comp.

www.dacoromanica.ro
 87

mentariu biblic 1) De altfel, Saguna incepuse si el, din 1856, o tra-

ducere a Bibliei, dupa textul autentic si canonic", fara tendinte
de latinizare sau artificializare a limbii, asa. ca atIlcurile, drepte,
impotriva lui Eliade porneau si din preocupari personale zadarite2).
S'ar crede ea rezultatul practic al acestei polemici a fost indepar-
tarea lui Eliade dela preocuparile pur biblice.
Publicam mai departe intimpinarea catre asezamintul mitropoli-
tului Dositei Filitti, in care Eliade rezuma si polemica amintita si
Biblice"-le i ultimele consecinti ale acestei polemici, sustinindu-si
nestramutat punctul initial de vedere. Originalul intimpinarii se
afla in arhiva C. Basarab Brincoveanu:
Domnule President,
Testamentul vechiu si nuou, ca basa a sintei noastre religiuni,
tradus in limbele tutulor popolilor crestini, a catat sa fie tradus
si in limba noastra.
In zilele lui Matei Basarab s'a numit o comisie de vreo 40
barbati competenti, atit clerici cit si laici, spre a traduce aceasta
Carte a clirlilor ce se numeste si Cartea lumii, i cu fonduri din
visterie a urmat a se tipari treisprezece ani, pina la capatul vietei
acestui pietos domn.
Dupa dinsul continua succesorul sail, Serban Cantacuzen, cu
acelas zel, si, in fine, dupa labori de 27 de ani si spese dela trei
domniate, in zilele lui Constantin Brincoveanul se termina si tra-
ductia si tiparirea acestei Sinte Carti.
Sunt insa mai multe versiuni ale acestei opere: prima a calor
sapte zeci -c6v osop.7,xwro:», care este adoptata dela incepuf
de eclesia rasaritului a doilea Vulgata", care este modificata
dupa interesele apusenilor, si a treilea Hebraica", care co-
prinde parafrasi in favoarea intereselor fariseene. Din eroare
sau din sistema (pentru ca era pe atunci multe propagande) s'a
intimplat, din disgratie, ca traductia de atunci romana, in loc sa
se opere dupa textul autentic al celor saptezeci, care este al orto-

1) D-1 N. lorga in 1st. lit. ronz. in veacul XIX-/ea, III, p. 108 110
se ocupa de traducerea aceasta si-i semnaleaza nuanta profana.
2) In Bib lice, p. 65-86, Eliade polemizeazä agresiv cu Saguna, in
capitolul intitulat: Scandalul sou pedica. Cf. si Issaclzar sau Laboratorul.
Scriere sociala, politica si literara. saguna ii r6spunde, demn si sigur,
intr'un opuscul de Lig p., fara titlu, tiparit la Sibiu in 1858. Cf. si N.
lorga, 1st. lit. rout. in veacul al X1X-lea, III, p. 109.

www.dacoromanica.ro
88

doxiei, sa se prefere versiunea sau editia din Vatican a lui Papa

Sixtru (sic) Quint, care se facuse cu o mina lunga, cu preschimbari
grave dupa Valgata .4a catolicismului si dupa Hebraica, care con-
vine fariseilor din toate natiunile, preschimbari ce bat tare in
dogme si tind spre uniatiunea cu papismul.
Pe linga acestea, limba romana fiind pe atunci foarte ingusta,
traductia se Mai in multe locu[ri] neexacta i adesea neinteleasa.
Oricum s'a comis aceasta eroare, ce a deschi[s] portile uniatiunii
intre Romani, si pina astazi Romanii ortodoxi fura lipsiti de ade-
varata sorginte a adevaratei credinte, si totdauna preparati de
a trece cu mile la uniatiune, renegind Rasaritul spre ff se lipi
de Apus.
La anul 1856, ocupindu-ma cu elaborarea Historiei Universale
si consultindu-ma cu Biblia, se intimpla, consultindu-ma cu mai
mule versiuni, a descoperi aceasta eroare, 5i fiind intr'o epoca
cind se tolera, de caimacamia raposatului domn Alexandru Ghica,
intruducerea scoalelor iesuitice in tara;
Vazind pericolul, ma determinai a sacrifica tot repa[o]sul, si
ultimul obol spre a da Romanilor adevarata Bib lie a eclesiei lor;
si ma intari Dumnezeu a elabora zi i noapte cit 40 de insi 5i a
face spese cit trei domni si a termina in cinci ani ceeace patruzeci
de insi si trei domni abia terminasera in 27 de ani. Tradusei dupa
editiunea originalului celor saptezeci, data in Athena sub titlu
sau frontispitiul urmator, in anul 1850:
lIcao:c& Atoc194pol xath t; siBoltiptov-ucc ex Too gv Moaxcb d:3E(ct ttg
ispig 8o x6unIc Euvoaou noccr,i)v TO, 134x11.6v, omit 30.ismc dpx.cdou
c;a4ccvBpivou Ii6Srptog.
«Mercc TUTC.Miacc, gOaoxfa ply xr:zi crivepygf.% tç spoi; Xuv6i3ou TöJ
BzaagEou tfi; `1EXXiaoç, 3ancivzi &e: xzt Ti XOLltet, iv Etst ctorriptcp
WY. .10.11v7lat».
Am avut si staruinta i zelul necesar la un ortodox, am laborat
unul singur, cum am mai zis, cit o comisie de 40 barbati bine
remunerati, am facut spese cit trei cbomni, si cu toate acestea
am terminat traductiunea, nu in 27 de anti, ci in cinci, si de as
fi avut mijloacele cerute, opera ar fi fost de mult 5i terminata
cu tiparul. Spre incredintare, am onoare, domnilor epitropi, a va
presenta un esemplar tiparit pina la paginea 272 si Biblicele pina
la paginea 151, si acestea tiparite cu propriele mele spese, din
piinea dela gura copiilor mei.

www.dacoromanica.ro
 S9

De a§ fi suferit incai numai lipsa §i ingustia, a§ fi dat glorie

lui Dumnezeu §i 4 fi continuat in pace. Avui insa asupra capului
meu i persecutiune[a] fanatismului, cad catolicismul, fiind po-
tentent la Viena, a pus sau, mai bine, a fortat, pe episcopal Tran-
silvaniei, Saguna, ea sa afuriseasca traductiunea mea. Dumnezeu
sa-1 ierte, ca. eu 1-am intimpinat in Bib lice, la pagina 65, supt
titlu de Scandalul sau Pedica, unde se arata toate erorile §i toate
abaterile din calea ortodoxiei ale vechiei traductiuni.
Vazindu-ma pina aci lovit in fundul sufletului meu, am fost
nevoit a alerga la capii cei legitimi ai eclesiei rasaritului, la cinci
patriarhi i la sintele sinoade al Heladei §i al Rosiei, cu doleanta
raportatoare ce am onoare a v'o presenta, domnilor epitropi.
Dela toate autoritatile eclesiei avui binecuvintari. Sinodul He-
ladei facu §i mai mult: insarcina pe raposatul Pharmacide (care
cunostea ca un Roman limba roman[a], avind traiti peste 25 de
ani ai vietei sale in Moldavia) spre a face o comparatiune intre
textul originalului helenic al celor §aptezeci §i intre traductiune[a]
vechie romana, cum si intre traductiunea mea, §i dupa o con§tiin-
tioasa cercetare, ca omul cel mai competent, afla de adevarate
toate cite arat atit in umila mea relatiune catre principii eclesie i],
cit §i in operatul intitulat Scandalul sau Pedica, dela pagine 51
pina la 85.
Prin urmare, sintul sinod al Heladei facu a se pnblica operatia
sa prin Predicatoru Evangelic EuxyyEXtx.Ov Kilpcx7. §i ma onoara
cu numele de mintuitor al ortodoxieN, wtp t 'OpaoSo.
Venind in tara la 1859, continuai tiparire[a] inceputa la Paris,
si venii pina la pagine 272, adica la prima carte a regilor.
Am ingenunchiat insa, batrinetele m'au ajuns §i imi mai sunt
necesarii 3.000 galbeni, spre a termina, traind, aceasta fapta. Dum-
nezeu, care mi-a dat putere sa elabor, sa veghiz §i sa ma lupt cu
tentatiuni serioase, ma lumineaza, domnilor epitropi, sa alerg la
acea sorginte facatoare de bine a fondului binecuvintat al rapo-
satului intru fericire metropolitului Dositheu, al caria custozi
sunteti domnia voastra. Va rog, domnii mei, pe linga atitea faceri
de bine ce ati revarsat din aceasta binecuvintata avere, sa bine-
voiti a ma intimpina cu suma necesarie la terminarea Vechiului
§i Nuolui Testament in editiune de zece mii exemplare, §i din
parte-mi propui conditiunile urmatoare:

www.dacoromanica.ro
90

I. Ma indatorez, avind disponibila suma de 3.000 galbeni, a

termina tiparirea Bibliei pina la capatul lui Martiu viitor.
II. In capul cárii sa schimb frontispitiul i sa arat adevaru1,
ca s'a tiparit cu din tondurile rtipootului metropolit Dosillieu..
III. Sa remit in dispositiunea onorabilii epitropie 1.000 exem-
plare Bib lie §i Bib lice, spre a le imparti, de va afla cu cale, la
toate seminarele, ca in comemoratiunea raposatului sa se ofere
gratis la tot studentul in teologie, cind ia darul preotiei.
IV. Restul dela valoarea cartilor, una mie, pina la suma pro,-
videntiala de 3.000 galbeni, sa-1 restituesc in basa fondului de
unde a esit cu atita generositate ortodoxa, ce distinge pe ono-
rabilii membri ai acestei epitropie.
Aceste conditiuni le propui ca inspirate de un spirit de judecata
dreapta; iar onorabila epitropie va decide cum va afla mai bine.
Cu aceasta ocasiune, te rog ca totdauna, domnule president,
sa binevoesti a agreda incredintarea despre stima i inalta mea
consideratiune 0. a comunica simtimintul meu de gratitudine la
toti onorabilii clomniei tale colegi.
Termin, domnule president, aratind ca o asemenea fapta at-
fleteasca este demna de viata exemplard a raposatului metropolit
pe care il representati, de ultimile sale dispositiuni i cle viata
si bunul us al membrilor acestei epitropie.
Al domniei voastre cel mai recunoscator i cel mai devotat supus,
I. lieliade R.
[Adresa:] Onorabilii Epitropie a ramasului raposatului intru
fericire metropolit Dositheu.

www.dacoromanica.ro
 VII. PROIECTUL
MONUMENTULUI LUI ELIADE, INTOCMIT
DE ALEXANDRU ODOBESCU
(I 8 7 2)

In Coltunna ha Traian", 1873 (IV), No. 1, e publicat un proiect

pentru monumentul lui Eliade 1), monument ce-si profileaza 1.-

astäzi melancolia in fata Universitatii. Regäsim acel4 project la

Arhivele Statului, in dosarul s'tatuei lui Eliade, depus de M-r. Cul-
telor §i Instructiunii cu adresa No. 7741 din 15 27 Iunie 1882,
vol. I, p. 27 36, cu mentiunea cd e alcatuit de Alexandru Odo-
bescu.
Spicuim din acest dosar. La 27 Aprilie se stinge, in virsta de
pptezeci ani i e inmormintat la 30 April la biserica Mavroghene,
Joan Eliade Rädulescu, acel animator al culturii romane§ti ce si-a
supravetuit2). In ziarul Pressa apare, la 7 Klai 1872, apelul lui
Sava N. Soimescu, ziarist, pentru a i se ridica un monument.
Initiativa e luatd de C. Boerescu, N. Butculescu, A. Rio§anu, C.
S. Polgtimos, M. Rioanu, cari constatä cd Romdnia a pierdut
in loan Eliade RAdulescu unul din cele mai frumoase §i mai no,-
bile geniuri ale sale. Este timpul ca sa incepem a simbolisa me-
moria unor asemenea barbati celebri prin ridicarea unui monument
sau statua, dupä cum se urmeaza aceasta de secoli la natiunile
civilitate" 3 ).
1) Extrase din acest proiect, publica si N. B. Lacusteanu, loan lleliade
si detraac(oril sal. Craiova 1898, p. 53 si urm. Vezi si Romdnul, 1872,
din 27-29 Dec.
2) Hasdeu rosteste Cuvint funebru in numele presei romdng" (Columna
lui Traian, 1872 (III), No. 19).
3) Pressa din 7 Mai 1872. E interesant de remarcat ca, Inca din 1856,
un raport austriac considera pe Eliade capacitatea" tarii si prin insusi
acest fapt indreptatit la domnie, desi nu aspirá. (Cf. Mihail Popescu,
Documente inedite din preafma unirii principatelor. Bucuresti, 1928, D. 30.

www.dacoromanica.ro
92

La 18 Iunie, acelas an, se) alege comitetal, in localul Universitatii:

Principe le Dimitrie Ghica, C. Boerescu, P. Aurelian, G. Canta-
cuzino, V. Alexandrescu Urechia, Al. Odobescu, bancherul Stefan
Ioanid, T. Mehedinteanu, Dim. Brätianu, M. Kogainiceanu, B.
Hasdeu, pictorul N. Grigorescu, Scarlat Cretulescu (mort apoi si
inlocuit la 1873 cu C. Essarcu, agent diplomatic la Roma), Th.
Aman si Sava N. Soimescu. In sfirsit, la 23 Iunie se constituie
biroul: Presedinte, D. Ghica; secretar, Sava N. Soimescu si ca-
sier, St. Ioanid.
Secretarul Sava N. Soimescu inträ in corespondentd cu stul-
ptorul italian Ettore Ferrari, corespondentä ce se desfAsuea intre
3 Oct. 1873 31 Oct. 18791). Ferrari trimite din Roma trei
proiecte de monument, din cari se alege, cu oarecari modificäri,
cel realizat. Contractul se incheie la 16 Oct. 1874; pentru lucrare
sculptorul primea 24.000 franci+ 250 franci pentru literile de
bronz ale legendei. Intervenind insd razboiul dela 1877-1878,
statua n'a putut fi adusa in tarA i r5mine la Roma, comitetul
fiind obligat sa plateasca in tot west interval chiria.
De stadiul lucrarii se interesau la Roma si raportau la Bucuresti,
Essarcu, sculptorul A. Idrac, Dr. Obedenaru i Barozzi.
Comitetul, pentru adunarea fondurilor necesare, lanseaza 200
liste de subscriptie. Mail de aceasta, Teatrul National da, la 6
Fevruarie 1873, o reprezentatie cu Hernani". A doua reprezen-
tatie la 20 Fevruarie 1874. Alta reprezentatie are loc la 22 Mai
1879 cu Paraclisierul" de V. Alecsandri; tot atunci, Agatha
Birsescul recita Ofelia, scenä din Hamlet". In cele din urma,
la 13/25 Decemvrie 1879, ultima reprezentatie cu Familia Da-
nischeff", comedie in 4 acte de Pierre Newsky. In Mai 1880,
comitetul ii inchee lucrarile; darea de seamä apare si in ziarul
Binele Public" din 12 Iunie 1882. In. (total s'ag shins lei 37.482.36.
Monumental urma sa fie asezat pe local de astäzi, dar locul
nefiind al Primariei, se Mai interventie pentru a fi incadrat sau
in gradina Episcopiei (Ateneu) sau in piata din fata actualului
Teatru Liric. De abia in urmä s'a ajuns la un aranjament ca statua
sä se ridice acolo uncle e i astazi, asezata de sculptorul C.
Stork, tatal 2).
I) Rflatoare in dosarul mentionat.
2) Toata discutia urmatä in aceasta chestiune, ca si inveninarea spi-
ritelor, se pot vedea mai pe larg in Binele Public, Bucuresti, 1880 (II),
No. 163.

www.dacoromanica.ro
 93

Expediat dela Roma la Livorno, de aici pe mare la Braila, Mt

ajutorul agentiei romane din Roma, monumentul ajunge la Galati
si de aici la Bucuresti. Cu ce emotie trebue sa-si fi intimpinat, la
cheiul dunarean, Alarm N. Duiliu, ajutor de primar atunci la
Braila, icoana intrupata a prietenului si idolului de altadata, senin
acum si etern ca valurile potolite ale batrinului Istru I
Inaugurarea are loc Simbata 21 Noembrie 1881. B. P. Hasdeu,
din partea comitetului si V. A. Urechia, ministru al Instructiunii
Pub lice, evoca patetic viata si semnificatia culturala a marelui
sbuciumat, Eliade. Asista delegatii multor institutii calturale in
frunte cu Academia Romana. Provincia culturala, entuziasta si
idolatra, isi trimite reprezentantii sai. Coral Societatil pentru
Invatatura Poporului Roman" intoneaza, emotionant, acea suava:
Cintarea Diminetii" si un imn: Onoare, glorie si recunostinta
marelui geniu regenerator".
Cu acest prilej, neobositul si nelipsitul diletant Lt. Colonel D.
Papazoglu oferd spre vinzare un portret al lui Eliade, editat
de eli).
Iata proiectul acestui monument.

CONCURS
pentru edit icarea unui monument comemorativ lui Heliade.

PROGRAMA2)
Comitetul instituit spre a edifica, in capitala Romaniei, un mo-
nument comemorativ raposatului mare literat si patriot roman loan.
Heliade Radulescu, socotind de a sa datorie a face sa conlucrese
toti compatriotii nostri, oameni de specialitate 5i competenti, la,
aceasta opera nationala, in care imaginatiunea artistului trebue sa
fie secundata de cunostinte practice, si totdeodata tarmurita in
mijloacele materiale de care comitetul va putea dispune, vine prin

1) Darea de seamä a inaugurdrei e publicatä in Bine le Public" din'

26 Noemvrie 1881.
2) Sava N. Soimescu adauga, cu creionul: elaborat de d. Al. Odobescu".
Proiectul este precedat de scrisoarea lui Odobescu c6tre Soimescu, din
20 Septembre 1872, vestindu-1 ca-i trimete proiectul de program po-
trivit cu importanta materiei Si cu mijloacele probabile de care se va
putea dispune".

www.dacoromanica.ro
.94

acest anunciu si apel sa deschiza un concurs, cu conditiunile

urmatoare:
I. Se cere, dela artistii ce vor binevoi a lua parte la acest concurs
platuil geomeitral, vederi perspective (pe Kara de 0m,01) precum
si desemnele de amilrunie architectonice (pe scara de 0m,05), ale
unui monument in memoria lui Hcliade, care monument va fi
asezat, prin intelegere cu autoritatile competinti, ca ornament prin-
cipal, in centrul unui square sau unei gradine din Capita la, si mai
cu preferenta in patratul, astazi desert, ce sta d'a dreapta1) edifi-
ciului Rcademiei, in fata Eforiei Spitalelor, chiar pe locul vechiului
Sf. Sava, uncle ilustrul nostru compatriot si-a inceput i putem zice
.ca si-a terminat lunga i laborioasa sa cariera literarie.
Impreuna cu planul i cu desemnele, ar fi foarte mult de dorit
ca artistii sa tramita la concurs si un mic model, de lut sau dO
gips; al intregului monument, in proportiune de 1/16, eel putin,
din marimea de esecutiune.
II. Monumentul va fi compus de o statuti, asezata pe un po-
starnent sau pedestal, proportionat cu dinsa. Statua, represintind
infreaga persoana lui Heliade, se va turna in bronz2) prin ingri-
jirea comitetului.
Corpul lui Heliade va fi reprezentat mai mare decit natura (11/2.
data cu aprosimatiune), stind in picioare3), purtind costumul sau
cetatenesc ordinariu (astfel precum bustul sau este represintat in
frumoasa gravura cu aquaforte, publicata de d-1 Stancescu, dupa
moartea lui Heliade). Partea de jos a corpului, va fi bine propor-
tionata, amplificindu-se, printr'o draperie simpla i gratioasa.
Heliadc va tine mina stinga pe inima, gest ce-: cra usual in
momentele de emotiune si de inspiratie; in mina dreapta, rezimata
pe un trunchiu de columna, va tine o peana sau o carte.
Capul va fi descoperit; statura demna; fisionomia animata; ochii
vii; gura vorbeata.
Rceasta statua va fi asezata pe un pedestal patrat, de peatra,
proportionat cu statua, i avind pe cele patru ale sale lature
cite an loc reservat pentru o placa incrustata, din care, una va fi
destinata pentru o inscriptiune, iar celelalte trei pentru anaglipte
sau bas-reliefuri, care, sau se vor sculpta in marmora, sau se
vor turna si ele in metal.
1) Sters stinga".
2) Sters metal".
Sters picere".

www.dacoromanica.ro
 95

Pe placa din MO se vor inscrie cuvintele urrnttoare:

Lill
IOANNE HELLIADE RADVLESCV
ROMANII RECVNNOSCETORI
1802 + 1872
TERGOVISTE BVCVRESCI
INTRV 0 VIETIA DE SEPTE-DIECE DE ANNI
LUCRA
CV CVGETVLV, CV CONDEIVLV, CV CVVENTVLV
LA INALTIAREA POPORVLVI
PRIN CVLTVRA LIMBEI
ROMANILORV
[Dupa ce inscriptia s'a modificat la 25 Mai 1878, acum
pe soclu e urmatoarea:
LUI
IOAN HELIADE RADULESCU
ROMANII RECUNOSCETORI
1802 1872
TERGOVISTE BUCURESTI
INTR'0 VIATA DE SEPTE-DECI DE ANII
LUCRA
CU MINTEA, CU PRNNA, CU VORBA
LA CULTURA SI INALTAREA
POPORULUI ROMAN
MDCCCLXXIX
[Latura din dreapta :] [Latura de stinga :]
TEATRULU ROMANU CURIERULU ROMANESCU 1828 1848
SUVENIRULU 1826 GRAMAT1CA ROMANA 1828
MACIASUL SI FLORILE 1844 CURIERULU DE AMBE SEXE 1836 r848
SBURATORULU 1843 MATEMATICA 1832
[Fund :]
PROCLAMATIA
1848
De altfel, multe litere lipsesc acum, smulse de vremel.

www.dacoromanica.ro
 96

Aceasta inscriptiune va fi inconjurata cu embleme de nemurire:

craci de palme si de laur, coroane de siminoc, etc.
Pe placa din laturea stinga va fi represintata zina intelepciunei
Minerva, sau un geniu de caracter gray', aparind sub bratele sale
intinse embleme ce se vor refere la ocupatiunile de lnvdtator §i
de publicist ale lui Heliade; spre esemplu: de o parte, carti, si
instrumente de matematica, cu o tabla de scoala, pe care S2
vor citi cuvintele: 'Gramatica Romana. 1828.. MatematicA
1832..", spre amintire despre primele lucrari didactice ale lui He-
liade; apoi, de cealalta parte, un teasc tipografic, at inscrip-
tiunele:
Curierul Romanesc. 1829 1848. Curierul de Ambe Sexe.
1837-1848".
Ar fi de dorit ca pretutindeni anii in care Heliade a esecutat
operele rememorate pe acest monument, sa fie inscrisi ea esacti-
tate alaturi cu titlurile operilor, astfel ca monumental sa presinte
publicului ca o scurta biografie epigrafica a ilustrului barbat.
Pe placa din laturea dreapta va fi represintata o grupa, compusa
de genii, care vor aminti despre principalele productiuni literare-
ale poetului roman. Daca pe placa din stinga va figura Minerva,
aci ar trebui sa fie Apollon, primind omagii dela musa tragica,
care-i va aduce o tabela cu inscriptiunea:
Teatrul Roman. Fanatismul 1) 1831"; de la musa
lirica, purtind o rola, pe care va scrie: Suvenirul 1830.
Sburatorul 1843"; de la genial ironiei, zeul Mom, intinzind,
cu zimbet satiric, toiagul sau cu clopotei, pe care vor sta cuvintele:
Grädinarul st florile 1848".
In fine, pe laturea din dos, va figura genial patriei romane,
cu emblemele sclaviei sdrobite imprejuru-i si inaltind o tabela, in.
formd sacramentala a tablelor de legi, pe care vor sta scrise, data
si cuvintele:
MDCCCXLVIII
PROCLAMATIUNEA (DREPTURILOR
ROMANILOR"

Aceasta spre a aminti memorabilul act ce esi din peana lui He-
Hale, sub impresiunea ideilor de nationalitate si aspiratiunilor
1) 5ters Mahamet".

www.dacoromanica.ro
 97

de independenta care au desteptat natiunea romana la anul 1848

si pe care marele patriot Heliade avu norocirea de a le veclea
devenind, in mare parte, realitati.
Cu modul acesta, bas-reliefurile sculptate pe cele trei placi ale
pedestalului vor infatisa, alegoric, viata lui Heliade, in principalele
fase ale adivitatii sale, si adica, una va rememora despre dinsul
ca instructor al poporului roman, prin scoala si prin presa; alta
il va presenta ca poet, inspirat de geniul limbei si. al traditiunelor
populare g ca creator al teatrului national; a treia, in fine, va
arata cugetul sau patriotic inregistriO, precum faceau profetit
din Scriptura, viitoarele destine ale natiunei si insemnind po-
porului roman articolele de credinta ale vietei sale politice!
III. Proiectele ce se vor elabora pentru un asemenea monument,
precum si modelurile, se vor depune sau se vor tramite la secretarul
comitetului, d-1 Sava Soimescu, (Bucuresti, strada Po lona No.
981), pina la ziva de intii Aprilie2), anal 1873.
Ele vor fi nesubsemnate si bine inchise in cutii sau in cadre.
impachetate si sigilate, purtind deasupra un motto, care va fi re-
produs si pe fiecare din foile ce vor compune proiectul. Se va
alatura, sub acelas mato, si un plic sigilat, care va contine nu-
mele concurentului.
In3) primele opt zile ale lunei Aprilie1) 1873, comitetul se va
intruni si, deschizind pachetele ce vor fi sosit la concurs, va,
esamina operatele comparativ si va publica dedsiunile sale prin
ziare. Gasind de cuviinta a pune in esecutare, sau chiar numai a
recompensa vreunul sau mai multe din proiectele presintate, co-
mitetul va deschide plicurile sigilate, care vor contine numerele ar-
tistilDr respectivi si va intra in intelegere pentru esecutarea operei
ce va fi judecata demna de a fi pusa in lucrare. Proiectele pre-
miate 3) devin proprietatea comitetului, avind dreptul de a face
orice schimbari asupra-le.

1) Sters Penslonatului No. 21".

2) Sters Martiu".
9) Urmeaza cele" sters.
4) Scris deasupra lui ,,Martiu" si sters.
6) Pina la punct, text adaugat pe margine de mina secretarului Sava
Soimescu. In schimo, urmeaza urmatorul pasaj, sters: Celelalte plicuri
vor fi inapoiate nedeschise, impreuna cu proiectele socotite neesecutabile
si chiar nedemne de premii".
7

www.dacoromanica.ro
9s

IV. Premiile acordate de catre comitet, concurentilor, vor fi cele

urmatoare:
0 surna de lei noui cloud mii, No. 2.000 1. n. pentru proiectul
care va fi pus in esecutiune; unal) mie, No. 1.000, lei noui, pentru
premiul al doilea; si 500, adica cinci sute lei noui pentru premiul
al treilea.
Acestea fiind principalele dispositiuni ale concursului ce comi-
tetul deschicle pentru edificarea unui monument cometnorativ mi
Heliade, el tie bine ca n'are trebuinta de a stimula, "nteo lucrare
pornitä din cele mai nobile simtimirrte de onoare nationala i de
dreapta recunostinta acordata geniului, nici zelul patriotic, nici
activitatea artistica a barbatilor competenti; du el a crezut wrinai
de cuviinta a remunera oarecum pe concurentii meritosi si poate
fail de mijloace suficienti, pentru timpul material ce va lua
lucrarea proiectului de monument, pus la concurs.
Presedintele Comitetului, Dimitrie Ghica.
Membrii: Kogálniceanu, C. Boerescu, Hasdeu, Odobescu,
G. Gr. Cantacuzino, Th. Aman, V.Al. Urechie,
P. S. Aurelian, S. loanide.
Secretar, Sava Soimescu.

Pina la punct adaos marginal. $ters in schimb pasajul urmator:

1)
Cite Ira stilt lei noui, No. 300 1. n., pentru twill, dotta sau mult
trei din proiectele ce se vor judeca ca infatisind merite, fara insa
de a puteâ ft puse in executare".

www.dacoromanica.ro
 INDICE')
A Bucovina, 23, 48.
- Buda (tipografia dela), 16.
Aaron (Florian), 21, 45. Buletinul oficial, 37.
Adunare (Obsteasca), 37, 46, 47, 48. Butculescu (N.), 22, 91.
Aeneida, 43.
Alecsandri (V.), 92.
Alexandrescu (Costathe), 65. Cantacuzino (Costandin), 46.
(Grigore), 35, 36, 38, 45. (G. Gr.), 92, 98.
(Nicolae), 65, 67, ($erban, Vv.), 87.
Aman (Theodor), 92, 98. Caracas (Dr. Constantin), 5, 9, 12, 13.
Anatolida, 42. (Irina Dr.), 15, 16, 19, 21.
Andronic (Stefan), 63, 65, 67. 69, 73. Chesarie (episcop de Buz5u), 17.
Anghelica 82. Chiriacescul, 83, 84.
Atanasie (Preotul), 53. Chirita. (logofat), 15.
Aurelian (P. S.), 92, 98. Ciclopele tristei figure...; cf. Tan-
Austria, 48. dalida.
Cimpineanu (Constantin, vel log.),15.
(C. polcovnicl. 49, 73.
Bällceanu (Constandin), 47. Cintarea cintdrilor, 42.
1361acescul (Poezii de C.), 53. 54. Ciocan (C.), 21, 25.
BAleanu (Grigorie, vel vornic), 14. Cipariu (T.), 40.
(Manolache), 15. Cismeau. lui Mavroghene ; cf. Ma-
Bali cf. Davicion. vroghene.
Barit (George), 35, 45. Clinteanu (Stolnic RAducan). 6, 9.
Barozzi, 92. Cobza lui Marinicd, 51. 62-65,71, 74.
Belinzona, 72. Colson (Felix), 45, 48.
Bibescu (Gh. Dim Vv.), 41, 42. Colfea (tipografia dela), 10.
Biblia, 24 43, 86 90. Comptoir roumain (Le), 70.
Biblice, 24, 39, 77, 86 90. Conservatorul, 51, 62-65.
Biblioteca (portativd), 24. Constitutia, 21.
(universald), 7, 55, 57, 58. Copilul pierdut, 18.
Bilit (R.), 6. Cornescu (Mihail), 16.
Birsescu (Agatha), 92. Corricolo, 51, 53, 54, 56.
Boerescu (C.), 91, 92, 98. Crefulescu (Dem.), 85.
Bolintineanu (D.), 73. (Scarlat), 85, 92,
Brincoveanu (Arhiva C. Basarab), Crefulestii, 73.
31, 32, 44, 87. Crimpul, 77.
( onstantin. Vv.), 87. Critica literard, 79.
(Grigore, biv vel ban), 14. Curier de Ambe Sexe;24, 36, 40 42,
Br5tianu (Dim.), 45, 92. 51, 53 56, 58.
Brussa (exilatii dela), 22, 26. Curierul Romdnesc, 5, 7, 8, lb, 16,
Brutus, 43. 23, 38, 55, 57, 58, 79, 5Q,
1) Titturile gpereler s'ati cnles cu cursive.

www.dacoromanica.ro
100
xl
Davicion (Abraam Bali), 7, 8, 21 29.
Descrierea Eutopei..., 51, 61, 62.
Divanul sAvirsitor, 16, 19.
Divina Comedie, 43.
Don Juan, 51, 56.
Dositheu (Mitropolitul), 86, 89, 90.
Duiliu (Marcu N.), 50-85, 93.
Dumovici, 15.
Echilibrul antitesilor, '77.
Eforia scoalelor, 18.
Eliade (1.), 3-98; (Maria), 54, 82.
Enhirid 17, 30-34.
Essarcu (C.), 92.
Evanghelice, 39.
Ferrari (Ettore), 92.
Filipescu (Alexandra), 30 33.
(Constantin, vel vornic), 15.
(Grigore vel vistier), 14.
Fingal, 43.
Foae pentru minte...,35,37,38,40 42,
Fratelli (Georgiu et Tertorian), 64,
65, 75, 77.
Fuad Pasa, 61.
ES
Gerusalemme liberata, 43.
Ghica (Al Dim., Vv,), 19, 44, 46
49, 88.
(Constantin), 46.
(Dimitrie , 92, 98.
(Grigore, Vv.), 10.
(Ion), 23, 45, 72, 73, 78.
(Mihalache, balm!), 44, 46.
Girardin (St. Marc), 65.
Giurescu (0 ), `z2.
Golescu (Constandin, vel log.), 15.
(A. G.), 45.
Gradisteanu (Gr.), 70.
Gramatica poeziei, 18.
Grigorescu (N., pictorul), 92.
Hariton (Alexandru), 15.
Hasdeu (B. P.) 91, 92, 93, 98.
Hebraica (I3iblia), 87, 88.
Heliade Radu escu, cf. Eliade
Herascul (Constantin), 49.
Hernani, 43, 92.
Historia generald, 25 ; universala, 88.
Hrisoscoleu (Dumitrache), 15
Husi, 29,
www.dacoromanica.ro
Iacovencu (Ignatie), 16, 19.
Iasi, 28, 29, 72,
Idrac (A.), 92.
Imparatia lui Dumnezeu, 39.
Ingratul, 35, 36.
loanide (librarull, 60, 61, 63, 71, 74,
75, 76 ; (Stefan), 92, 98,
Issachar, 24, 76, 77, 87.
lubirea de oameni (Spitalul), 9, 13.
Kisseleff, 68, 71.
Kogalniceanu (M.), 6, 92, 98.
LAcusteanu (N. B.), 50, 51, 72, 74;
cf. Russo
Lamartine, 42.
Lancasteriene, ($coli), 37,
Lates, (profesorul), 23, 29.
Lens, (Lengiu), 81.
Lipsca 7, 42, 54.
Litografia, 6, 19, 20.
Logodnica braziliana, 41.
144
Alahomet, 43.
Matei Basarab (Vv.) 87.
Mavroghene (biserica), 91.
(cisrneaua), 5, 10, 13,
15, 16.
Mavru (General), 46, 47, 73.
Mehedinteanu (T.). 92.
Melchisedec, (episcopul), 29.
Memoire sur la regeneration, 51, 61,
75, 76.
Menonville (Thierin de), 6.
Alichaida, 43.
Minovici (1.), 6, 55, 77, 81, 82
Alisterele din 30 Illartie, 43.
Mosescu (Preot Cosma), 82.
Murat (rege al Neapolului), 68.
Murgescu (C ), 7, 20.
Muzeul National, 46.
Napoleon III, 68.
National (Le), 44, 45, 46.
Nationalul, 45 79, 80, 82.
Negruzzi (C.), 6, 32, 53.
Nenovici (N.), 54.
Neofit Imitropolitull, 10
Nessau (duca de), 68.
Nicolae (protopopul), 40.
Nojin (maior), 16.
Norton (Mistress), 41.
 101

0 Scrisori din exil, 50, 52.

Scufa (loan), 7, 20.
Obedenaru (Dr.), 92. $erbAnescul, 78.
Odobescu (Al.), 91, 92, 93, 98. Serghiescu (Marin), 73.
Omer, 36. Serurrie (Gr.), 22.
Opinie, 37. Sina (Simon, baron), 8, 25.
Orlando furioso, 43. Sion, 72.
PAcleanul (C.), 79. Sixt Quint (Papa), 88.
Papazoglu (Lt. Col. D.), 93. SlAtineanul (lordache, vet log.), 12,15.
PAucescu (Maria ; oratie funebrA $oimescu (Sava N.), 91-93, 97, 98
pentru), 24. Souvenirs... d'un proscrit, 43.
Petrescu (I. D.), 53. StAncescu (Dumitru), 94.
Pharmacide, 89. Steaua Dundrii, 61,
Plinicianul, 47. $tirbei (B.), 16.
Polychroniade (C.), 73. Stork (C., bap, 92,
Polytimos (C. S.), 9L Sturza (Al. D.), 30.
Pop, 6. (Scarlat), 30.
Poteca (Eufrosin), 30, 31, 33. Sutu (Al., Vv.), 5, 8, 15, 19, 21.
Predicatorul evanglzelic, 89. (Dimitrie, Vv.) 14
Prenumeranti, 55. (Dimitrie, vel comis), 15..
Prijbeanul (I.), 63. (Gheorghe, Vv.) 14.
Prometheu Desmotul, 43. (Grigorie, Vv.), 14.
Prosdociu (loan), 61, 62; Cf. Eliade. (loan, Vv.), 14.
Protectorat du Czar (Le) '75, 76. (Nicolae, Vv.), 14.
It (Scarlat, Vv.), 14.
RacotA (Costache), 53.
(lonitA), 77.
Racovità (Mihai, Vv.), 10. Tandalida, 51, 62-64, 71, 74.
RAdulescu (sluger Nicolae), 5, 15, 16, Tell, 32, 33.
18, 19, 21. Tertorian, cf. Fratelli.
Rale (Grigore, vel vornic), 15. Testament (Noul si Vechiul), 89.
Resid Pasa, 49. Tichindeal (D.), 38.
Regulamentul organic, 7,17, 46, 47,49. Timoni, 45.
Richard (baron), 73. Tocilescu (Se rdar RAducan), 15.
Rimnec (episcopia), 11, 14. Topliceanu (Singer Dumitrache), 5, 9.
(tipografia), 9, 13, 14. Topografia Valahiei, 15.
Riosanu (A.), 91. 7 ribunalul criminalicesc (Stadia des-
(M.), 91. pre), 18.
Rizu (Iacovache), 15. Turnavitul (S.), 63.
Rodin, 72. 73; cf. Ghica (Ion).
Rodolfo (La), 42.
Romdnul. 80, 82.
Rosetti (C. A.), 21, 22. Urechia (V. A.), 92, 93, 98.
Rucareanu (N.), 63. 67, 69.
Rukman (baron), 46, 47. V
Rusia, 4S.
Russo (N.), 62-64, 67, 70, 72, 73 ; VAcarescu (Barbu, vel ban), 14.
cf. LAcusteanu (N. B.). (loan', 24, 42.
(Nicolae, vel vornic), 15.
Vasici (Dr. P.), 40.
Saguna (Andrei baron de), 33, 86, Vincler (E.), 8, 22, 24.
87, 89. Virgil, 36.
Samos (bei de), 22. Vogoride, 75.
Samurcas (Costandin), 14. Vulgata (Biblia), 87, 88.
Scandalul sau pedica, 88,' 89,
Scriban (Filaret, arhiereu), 30.
Scrisoarea misticd, 63-65, 71, 74, 75 ;
Cf. Descrierea Europei. Zossima (Gr.), 60, 61, 63, 66, 73, 74,

www.dacoromanica.ro
 C VPRINS U L
Pa g.
Pentru cetitor 8
I. Despre tipografia lui EliadeNote si documente(1820--1863) . 5
H. Note despre Enhirid" (1832) 30
III. Scrisori cAtre George Barif (1838-1869) 35
IV. CAtre Redactorul Nafionalului" (1840) 44
V. Scrisori care pitarul Marcu N. Duiliu din Braila (IXXXIV, anii
1844-1869) 50
VI. Despre traducerea fragmentarA a Bibliei (C. 1867) 86
VII. Proiectul monumentului lui Eliade, intocmit de Alexandru Odo-
bescu (1872) 91
Indice 99

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro