I. I . U.

IL

130:1z: :1032W:ze,_
L

N. IORGA

111111111111111111111111111111111111111141

D SPR DIMITRIC
CANTeMIR
CV PRIbeallb ADINERII IN
TARA A RAMAMMOR bUI

VC"

..
(
.
0- vsocri=k----e...
ACADEMIEI
A

4:',11icil Poputro'o .t.'1

VALENII-DE-MUNTE

it
A§EZAMANTUL TIPOGRAFIC DATINA ROMANEASCA4 r.

1935
 N. IORG
INIVERSVAR),
115A/VA Tt
JFE: If.1.741
13,71 M.
A

.
g
111111111111111111111111111111111111111111

DespRe DTHITRie
GtNTOMIR
ell PRUNE AIMERII IN
TARA A RAMOITMOR h111

vogLIOTe
Al
A CAOEMIEI
0.
Ait
-Mutt

VALENII-DE-MUNTE

ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC DATINA ROMANEASCA"

1935
 isLIOTE-64,\
ACADEMIE!

'!(1, /P/PULAtgr

Despre Dimitrie Cantemir

_ cu ocasia aducerii in tara a rarnasitelor lui

. Acum doua saptamani oasele, aduse de departe, ale lui Dimitrie

Voda Cantemir au tost asezate in biserica lui Vasile Lupu, in-
. chinata celor Trei lerarhi, Treisfetitele din Iasi.
Ceia ce deosebeste pe vechiul Domn moldovean, multi ani trist
pribeag in Rusia, de si a lost cneaz si senator al Imparatiei, favorit
si sfetnic stiintific al lui Petru-cel-Mare, incunjurat de o familie
de oameni inteligenti, in care si o fata de o rara distinctie, Maria,
care era sa fie Tarina alaturi de Petru, si insurat dupa moartea
sotiei d'intaiu, Cantacuzina Smaranda, fata lui erban-Voda, cu
. o tanara printesa rush', crescuta in Suedia, este, in zilele de tine-
. reta petrecuta in Moldova in Moldova si la Constantinopol, in zilele
de maturitate din acest exil, in zile bune si in zile rele, o nes-
. farsita tinereta de suflet.
. Un suflet omenesc e tartar atunci cand lumea, cu frumusetile
si cu tainele ei, cand oamenii cari-I incunjura, once sentimente
ar avea fata de dansul, cand el insusi, cu tot ce cuprinde si cu
' tot ce ascunde, ii sant un obiect de necontenita curiositate, de
. neastamparata dorinta de a sti.
. , Sant curiositati de acestea red. Le au multi invatati, dar nu din
. cei mai marl, din aceia cari, in acelasi timp, au vazut locurile
de foarte sus si au patruns foarte adanc in launtrul tor, asa cum
ochiul pasarii ridicate mai in inaltul cerului vede mai deslusit
. pans in fundul valurilor, descoperindu-si prada. Dar adevarata si
cea mai nobila curiositate e aceia care se uneste cu o calda
iubire pentru scopul cercetarilor intreprinse.
. Asa a lost setea de stiinta, revarsata asupra atator taramuri, a
4

' Conferinta la Radio.

 2

lui Dimitrie Cantemir, cel care a murit la cincizeci de ani cu

aceiasi ochi lacomi de a patrunde tot ceia ce se gasia in raza
for de privire §i gata de a pune in carti not tot alte ganduri. El
a fost, in aceasta nesfarOa tinereta a lui, de sigur tin entusiast,
in cel mai curat inteles al cuvantului.
Nu i-a placut numai de ce vadesc Si descopar cartile, in multe
limbi, pe care le-a rascolit cu degetele nerabdatoare ale frumoasei
mani de stapanire. Ci asupra fiintii omenesti insesi s'a intins
aceasta patima nebiruita de care s'a zbuciumat din anii celor
d'intaiu incercari pans in clipa cand moartea singura I-a impie-
decat de a merge mai departe.
Cuvintele cu care se indreapta flacaul domnesc catre dulcele"
sau frate, trimes de tatal, care nu putea face altfel, ca ostatec
la Constantinopol, inchinandu-i o carte de cugetari asupra vietii
umane §i asupra naturii, care arata mai mutt cetire decat cunoas-
tere a locurilor, Divanul, in care inteleptul sfideaza Iumea" cu
toate farmecele si ispitele ei, oprindu-se, cu acea melancolie care
intovaraseste atat de adesea cele d'intaiu gandiri, asupra conditiilor
de margenire a existentei noastre, arata o aplecare catre induio-
sate iubiri.
Daca apoi, la Constantinopol, unde a trebuit sa iea, ca garant
pentru Domnia batranului tats, locul acestui frate, el a lost primit
pretutindeni, la Turci ca s i in cercurile crestine, ale Grecilor, ale
Levantinilor, ale Francilor de la ambasade, unde tanarul print
ajunse a fi asa de pretuit, aceasta se datoreste aceluiasi suflet
deschis, cautand prietenie §i oferind in chipul eel mai larg
tot ce era in putinta uni tanar fiu de Domn.
Se interesa de orice §i avea ceva sa intrebe de la orici;.e dintre
cei vii, in acelasi timp cand cei morti ii spuneau prin cartile
care nu mor taina gandului lor. Nu se gandia atunci sa scrie el
insu§i, de i dovedise prin lucrari de inceput Ca e in stare sa
le faca, indraznind chiar, lucru neobisnuit !Ana la dansul §i iarasi
neobisnuit pe mina, sa le dea in tipar, atunci cand numai cartile
de slujba bisericeasca si de teologie se invredniciau de aceasta
onoare. N'are de loc aierul unui savant vestejit din pragul insu§i
al vietii publice acel frumos tanar cu profilul curat, cu buzele
suptiri umbrite de o fink mustata, cu parul sau mai curand peruca
de moda apuseana cu buclele c5zand pe umeri, pe care-I infati-
eaza portretul lui, de un necunoscut pictor apusean. Jucaria cu
prefacerea in dobitoace §i pasari ale fabulei a cunoscutilor, prie-
teni §i dusmani, din jurul sau, din Istoria ieroglifica arata ca-i
placea pe vremea aceia a basnui asupra, istoriei, in care era
Insusi atat de intim amestecat, a vremii sale.
Poate ca, la data cand i s'a sugravit fata !impede pe care nu
scrisesera Inc a nimic grijile, temerile §i durerile, el trecuse prin-
tr'o incer-.are de numai cateva luni a Domniei, neprimite de Turci,
cari-1 chemara la dansii si-I retinura. Dar feful cum a voit el
Domnia nu e de sigur obisnuit si el arata aceleasi nevoi suite-
testi, atat de distinse,
 3

Se faceau pe atunci stapanitori, cu putere imparateasca, ai terilor

noastre prin alegerea Turcilor, in mana carora de fapt stateam.
Prieteni bine hraniti la Constantinopol, din lumea puternicilor din
jurul Sultanului, hotarau, ai buna for dispositie trebuia necontenit
intretinuta cu daruri. Un Domn roman de pe la 1700 era un om
cu somnul usor ai adesea tulburat. Si el simtia cum it apasa pe
grumaz o putere care-si facea cite odata un jot din a-I frange.
Aaa nu voia sä fie tanarul Voevod Dumitrascu, urma§ al tata-
lui trecut prin multe silinti ai incercari pans sa i se cante in Bi-
serica Domneasca din Iasi rugaciunile imparatesti de inscaunare.
El voia sa fie ales, aclamat, purtat pe scut de Cara lui. Si in
aceasta tars nu de once fel de oameni, ci de tineri ca dansul si
de ostaai. In strigatele acestora a fost el inaltat la Scaunul Moldovei
Asa se %vise mai de curand ai in cealalta tara, la Munteni,
cu Constantin Brancoveanu, dar ai acolo tot o minte mare, un
suflet mandru e acela care n'a vrut sa se intrebuinteze obisnuita
tarare spre putere inaintea stapanilor daruiti si lingusiti. Crescut
in strginatate, Constantin Stolnicul Cantacuzino a pus la tale
ridicarea dupa cele mai vechi ai mai bune datini a bogatului §i
blandului sau nepot. Era deci ai la unii ai la ceilalti dintre Romanii
liberi aceiasi tendinta spre inoire, potrivit cu un trecut a carui
poveste de lupte ai biruinti, si contra Turcilor, se scria pe vremea
aceia cu pasiune. Din splendoarea acelor vechi timpuri cadeau
asupra unui present desarmat lumini care faceau sa se vada
drepte ai largi drumuri spre viitor.
Ca nu I -au vrut stapanii de alts lege a trebuit sa doara adanc
pe tanfirul care nu gasia in filosofia lui din cartile de invatatura
mangaiere pentru toate deceptiile. Traind de acum in mijlocul lor,
vazandu-li conruptia, lipsa de curaj si de mandrie, semnele unei
rapezi decaderi pe care o credea ca urmeaza pans la capat, el
se intari si mai Inuit in gandul ca altceva trebuie ai mai ales in
acela ca asa ceva se poate. erban Cantacuzino, socrul lui, o voise
cu Imperialii nemti, el se indrepta, dupa orientarea fireasca a
terii sale, &Aire Imperialii muscali.
A doua Domnie a voit-o el, nu pentru dansa, pentru vanitatea
puterii, pentru placerea vulgara de a vedea oamenii cari-ai in-
china mandria spre a-ai satisface interesele ai cari-ai parasesc
crezul spre a fi vazuti cat mai multa vreme sus, in varful so-
cietatii, ci pentru ca de pe tronul Moldovei el putea sa lucreze
la opera de desrobire ce sta in fundul celor mai dragi sperante
ale sale.
Cronicile vremii ai un Grec ocrotit la Curtea Domnilor Mol-
dovei ni arata pe un om care Vida cauta sa -ai castige prietenii
bune pentru un stop mare, pentru una din acele incercari ce
hotarasc asupra unei vieti ai asupra unei teri intregi. Ca un fiu
pentru cei batrani ca un Irate pentru cei de o sama cu dansul,
ca un parinte pentru tineri. Iubirea lui se indreapta mai ales catre
acest tineret, care el insu§i, ai de mult, alergand supt toate stea-
,, .gurile crestine, .se lupta., se cere la lucruri not ai ravneste necon-
 4

tenit la ispravi extraordinare, la mari vitejii, la lovituri de aven-

tura. Ei vor fi doar tovarasii lui la ceasul, pe care-I asteapta cu
nerabdare, cand furtuna se va deslantui la Nistru si va rupe
copacul cu miezul putred al puterii otomane, aducand Moldovei
libertatea.
Moldovei si intregului popor romanesc. Pentru ca din izvoare
pe care le-a cetit pe vremuri si la care se va intoarce cand se
va zdrobi scurta cariera domneasca el stie, ca si mai batranul
sau contemporan Constantin Stolnicul Cantacuzino, ca este un
singur neam romanesc, infipt aici din vremile Romei si care nu
se poate smulge niciodata de unde-i sant radacinile.
Ziva cea de mult dorita vine. lnaintea celui care astepta legi-
unile noului Constantin-cel-Mare mergand sa-si is in stapanire
cuvenitul Tarigrad, rasare o oaste mare, dar neoranduita, fara nici
o chezasie de victorie, si mai ales un sef imparatesc, care striga,
petrece si bea, un mare si cruet barbar care-I salts prin aier pe
dansul, asa cum salta prin neprevederea lui soarta intregii cres-
tinatati rasaritene.
Dimitrie Cantemir, cel crescut intre carti intelepte si oameni
cuminti, va fi putut intelege Inca din acea clips cum se vor
ispravi lucrurile asa de fara socoteala chibzuita. El n'a spus
niciodata ce a simtit atunci cand aceasta prevestire s'a adeverit
si toata aceasta armata izbavitoare, rfiscumparandu-se de robie,
a trebuit sa fie trimeasa acasa ca niste invinsi si niste iertati din
mila unui Mare Vizir mai iute, deci mai norocos la fapta.
Intre cei ascunsi de urgia turceasca biruitoare este si el, care
se visase liberator si organisator de tali, intemeietor de dinastie.
Va merge cu Tarul, cu sudarul", cum ii zicea unul din boierii
intovarasiti cu dansul, Ion Neculce, in locuri necunoscute, unde
era sa-si duca ramasita, putina, a anilor vietii sale zbuciumate.
Ce va face acolo, aceasta e teribila intrebare ce i se punea
celui de asa de sus prabusit ca sa nu se mai ridice niciodata pe
varful de unde crezuse ca descopere un asa de mandru viitor
pentru sine si pentru ai
A crezut el in adevar ca va veni si un ceas de rasplatire si
ca mana apriga a Tarului moscovit II va duce din nou spre
Scaunul parintesc in patria dorita? E greu de admis. Omul avea
privirea agera si de la inceput va fi vazut cats subrezenie e in ii

aceasta Imparatie nemargenita si cats desorientare furioasa in

mintea salbatecului de geniu.
Atunci, osandit pe viata, Ia ospitalitatea unui neam care abia
se destepta la cultura inalta de care asa de larg se Impartasisese
neobisnuitul oaspete, el trai in trecut.
E multa mangaiere in strabaterea veacurilor, care arata ade-
sea ce zkdarnicie sant toate nedreptatile si ce osandite la un rau
slarsit toate tiraniile, Nu se vede aceasta numai cand privirea nu
poate imbratisa destul, Fiindd numai ce e drept si omenesc e in
adevar solid.
Se smulse deci de la ce avea Inaintea ochilor : o case de piatra
 P1

E. ME 11' 111VS. 1.4 CAN TE ,

Dimitrie-Vodk Cantemir.
11
 6

la Moscova, adaposturi usoare la mosii, podani, supusi de Alt

neam, a carui limbs o deprinsese, de altfel, rapede, un grup de
boieri incredirtati lui, cum o pretinsese de la inceput, ca unui,
Domn, cu dreptul de a judeca si de a pedepsi, apoi o casa
vaduvita, un secretar si preceptor grec pentru copiii desterati,
noua casatorie avand sa-i aduca mai tarziu numai, putina bucurie
tinereasca. Ce alts viata atunci cand ii flutura pe umeri, nu peruca
pudrata, ci chica mcIdoveneasca si mustata darza-i infloria pe
buzele acum rase, dupa moda Apusului, impusa de Tarul Petru
infatisand trecutul singurul dintre Domni care a facut-o
el se putea opri asupra lui, care avea destule de povestit si de
indreptatit, mai ales pentru momentul supremei tragedii. Dar se
, I

inultami sa-si mite intaia tinerete langa trial a carui memorie

voia s'o pastreze. Nimic din strigatele zguduitoare ale lui Mihai
Viteazul spunand Imparatului din Apus si lumii intregii ce voise,
ce facuse, ce ispravise. Ci linistit, ca un glas Fara trup, el incepu
sä desfasure drama cea mare a poporului sau.
Nu ni se pare ciudat ca, precum, inainte de suprema noastra
sfortare spre unitatea nationals, a rasarit din mormantul sau de
la Arges Basarab intemeietorul, acum, din gropnita dela Moscova,
unde s'a coborat Inca tanar, ni se intoarce Cantemir glorificatorul,
in zilele cand aceasta unitate indeplinita e in sarcina cuminteniei
noastre?

Cc a inseannat Dimitrie Cantemir in viata politica a Moldo-

-' vei, pe care a incercat s'o fats libera de Turci, legand-o in
conditii de autonoimlie desavarsita, cu o dinastie a ci, cu o
oaste care s'o apere, cu intoarcerea inapoi a teritoriului ajuns
supt stapanire otorraland, e asa de bine cunoscut incat nu mai
e de nevoie sit se reia cercetarea hnlprejuratilor in care s'a,
ajuns la legA.'nriantul cu Petru-eel -Mare, la primirca acesttiia
la Iasi, la participarea militara a Moldovenilor, iar, la, urma,
dupli neizbanda Tarului, care se visase poste Dandle in calea
spire imparatescul Constantinopol, retragerea in Rusia, undo
acest QM( cu indrazneata minte Malta a vegetal intro straini
pirea putin atinsi de culturd, avAnd el singura Wifingaiere a
cetirilor, studiilor si scrierilor sale.
Ce nu a formlat object de cercetare e atitudinea neobisr,
nuitului Bomb. rata de viata insdsi a patriei pe care de dot&
ori, si tot pe setoff' vremie, a ajuns s'o stapaneasca acest
ideolog dominat de elenientele abstracte ale crezului sau luat
din carti si branit printeo neobosita cugetare.
Sit cercdm a desface, din acest &mania, cateva Unit.
',Din Memorille Academie' Roulade, 1935.
 -;7

Cand batranul Constantin -Voda Cantemir si-a ispravit viata,

fiul !Mai mare, Antioh, fiind ostatec la Constantinopol, Intl*
tinerii Moldoveni era o Ware miscare spre ispravile razboinice, 1 1

dacti nu supt steag propriu, cum de sigur ca ar .fi dorit,

i-nacar supt acela al vecinilor in lupla pentru causele for
nationale: Poloni, in randul intaiu, si Rusi, pang. la acea
tnimme de eroism aventuros care a lost Carol al XII-lea, lea
nebiruit" pentru °amend nostri de atunci.
Beizadeaua Dimitrie era si el partas al acestei stitri de
spirit si, pe Tanga aceasta, trait pang atunci in tuna, el era
platruns de acea traditie care, cum a expus-o el insusi, hi
admirabila carte din exit, Descriptio Moldaviae, prevedea cer-
cetarea in rata boierilor a testamentului" Domnului Mort
deci principiul de ereditate, si, interesat, !Uric ada(ugia
ca se putea Inlatura fiat eel mai Mare in folosul with Mai
uric apoi, cu mune ceremonii eimpunaloare, asemenea cu
eele obisnuile la IMparati, bineciwantarea -cununii de our pe
care unul din drogatorii cei {Mari ai terii avea privilegiul de a
o pune pe fruntea noului stapan.
Presenta in tara a trei Patriarbi: de Alexandria, de Antic-
chia si de Ierusalim, pe Tanga un Ecumenic inazil, Iacov, care
s'a si shins in tara, participarea for la slujba pentru Damn.'
raposat ceremonie cum nu se mai vazuse in tara ITebuiau
sa indemlne pe acela care se simtia mostenitorul de drept al
tatalui sau la o .antunitil atitudine legata de seculara traditie
bizantina [recital la noi.
Era, in starlit, viu in imlinlett feint cum. prin. vointa
boierilor si anumle a color dinteun Augur partici prin
aclaznlaliile soldatilor urinate de marele valet surd al :mull:huh
dir. strada fusese ridicat in Scaunul Terii-Romianesti la moar-
lea inainte de vnemle a lui $erban-Voda. Canlacuzino nepotul
lui, Constantin Brancoveamt.
Deci asa s'a procedat si in Iasul de la 1693.
Cele trei cronici moldovenesti ale -aceshii moment presinta
aceasta _alegere si inscaunare in aceleasi forme.
Nicolas Costin aralii pe scant cum boierii de casa lui Can-
beanie ridica" pe Dimitrie: in fruntea loi stiin ca era cum-
natul tan.arului, Lulu Bogdan, om morgue, de care lumen
fusese deprinsii. a tortilla, si bogatui, linesterul in tot felul de
imelliri. Iordachi Roset, care, fusese si el in legaturi de famiilie
cu un Domiri; ca unul care tinuse pe rhea, moarta tanara si
ingropatea. in Barnova, a lui Dabija-Voda.
E dus, in lipsa Mitropolie.i, neispravita, la biserica lui Stefan-
cel-Mare, de curtInd reparala si crescula. de Tarigradeanul
Anionic Roset, Stan tub Nicolas, undo Diunitriea tinut sit se
aseze, in gropnita" pregatitil. pentru DoMbul reparator, Lru-
ul, Mutat apoi in fundatia cantemireasca de in manastirea
Mira, al batranului sau parinte.- Patriarhul Gherasim! de Ale-
 9

'. xandria face slujba, dupd vechea dating. IIMparateasca pe care

trebuia s'o cunoascii. Sarularea poalei", potrivit cu :nioda tur-
'11 ceasch, se face de toata lumIea la Curte.
e Neculce, amlul lui Dimitrie Cantemir, lute° larga po-
vestire, atribuie Insa rolul de capetenie in aceasta creatiune
domneascii, nu boierilor din partidul cantemiresc, ci castei
mlilitare. Slujitorii au si inceput a strigare ca altul nu li
trebuie sa fie Domin, ce numai Dumitrasco beizadea, feciorul lui
1 Constantin-Vocla. Ce boierii si tara nu cutezau sa zica Intr'alt
chip, ca se teaneau de slujitori; ce numai le cauta sa.priimeasca
si sa zica coin ziceau slujitorii". 0 intarire turceasca Intam-
Atoare se adauga. Un silmIplu aga era la Iasi, cu trebi, si
aoesta, vazand ca striga cu totii hateun cuvant`c, isi arogg
dreptul de a confirms tumultuoasa alegere, mergand pans la
asezarea in biserica larva Scaunul dohninesc, ba Wand chiar
loud in alt scaun. Unmeaza, de sigur, molitva aratata mai sus
la Sfantul Nioolae. Si au Inceput a slobozire pustile cele
marl si a zicere surlele, lrambitele $i a batere tobele, pie
obiceiu, tabulhanaua."
0. De si se ceruse prin trimesi speciali, intre can un tinar
Roset, intarirea din partea Sultanului, ea n'a putut fi castigata,
de Si, cum am vazut, aga pusese in spinarea beizadelei un
caftan provisoriu. In curand acela care se intitulase Dimitrie-
WW1 lrebuia sa ieie calea catre Constantinopol.
Di i aceasta Domini& neconfirmata, pe care eel care cre-
zuse cii o putea 'Astra n'a poimenit-o in acte sau scrise de
mini tarziu, nu ni-a ramas niciun document, de $i carti dons-
nesti au trebuit sä isel dea si in acest asa de scurt rastimp.
Noua Dornnie, pe 'care Dimitrie Canlcmir o datoria inter-.
ventiei Hanului Tatarilor si, probabil, si unora din prietenil
constantinopolitani, aratg un fel de a fi cu total deosebit.
Acela care devenise, in Capitala imperiului, uu taniir cilibiu",
de princiard origins, traind dupd nioda locului $i a vreinii in
palatul a carnal inntisare o cunoastem si din care s'au pastrat
iimportante ruine, purtand in acelasi Limp lurbanul si hangerul
ca si cravata si haina stransd pe corp a curtenilor marelui rege
. frames, cu al canal ambasador era in legatura, se simtia
acuma ca un represintant al aoelui spirit apusean pe care-I
putuse cunoaste zilnic in Pera piing de Levantini, in lacasurile
/11( aimbasadorilor strain. Nu mai visa de apuse splendori bizan-
I tine, pgstrate din instinct in vechea lui Moldova., ci tindea,
sa se manifeste ca un iubitor de oameni, vrajmas al porn-
t.: pelor, despretuitor al formelor, sprijinitor inainte de toate al
1.'1 saracilor, gata sa-i ajute chiar in dauna Camarii domnesti si
a Vistieriei, iar, rata de boierii speriati de ifosurile imperiale
ale lui Nicolae Mavr000rdat,! de asprianea cu care cadea asu-
S i; pra celor banuiti de dansul, che,mand calau.1 ca sa mantuie
pe data cui ei, el apitrea ,ca :un bun twat* din. vremille
.
 6

lataii liiiorcie, socolind, pretuind $i asezand pct- fileaare dupes

vrasta $1 vrednicia lui.
In aceste privinti bate izvoarcle de tarn eoncorda.
Dupa Nicolae Costin, pe care noul Damn it mend, pentru
pedanta lui lnvat Mara si cunoasterea, de la Iesuitii din Iasi,
$i a limbii latine, in fruntea noului Divan, Dimitrie Cantemir
apart]. la Iasi, coboranduse din posta turceasca, Menzilul InT-
paratesc", cu o neobisnuita simplicitate. Nu "era Itmga dansul
Mimic din semnele impunatoare ale unei not stapatiri: nici
tuiurile daruite de Sultan vasalilor infeodati de dansul, nuci
steagul de Dominic, nici musicantii turci cari cantau, &pes
dating, de insca!unare: Fara tuiuri, farce sangeac, farce labul-
hanaoa ImOarateasea". Attila numai: un Turc purtand nu $tiu
cc semis al puberii, in care cei nedeprinsi cu un astfel de alaiu
va.'zura numai o ghioaga lunges de lemn tinuta a mama". Cu
dansul, cu clerul, cu boierii, cu slujitorii si multimea cc se
va fi adunat, el InTerse la biserica lui Stefan- cei -Mare, unde-i era
Ingropat parintele, $i acolo primi pe frunte mirul, cu o evlavie
pe care vein; vedea ca o Inseamna un Martur strain.
Cuviantarile allora se Indreptara, iarasi dupes ceremonialul
arhaic, catre dansul. Dar elocventa lui Voda Insusi triebui
sa Intreaca pe a laudatorilor sal. Cronicarul o afirkidt: fiind
,,slovesnic ", el a oerut cu caldura sa fie unii 'catre altiT
Intru dragoste, poftind pre cei batrini ca pre niste parinti,
pre cei de vrasta sa ca pre niste frati, pre cei mai tineri ca
pre niste fii, ardtlnd ce ar fi folosul unirii boierefli". Indein/n
ce nu se auzise niciodata in awash-. Moldova sfasiata de
interest, miancata de curnlplite uri, in care unii erau pentru
Mihai Racovita, altii pentru tanarul Constantin Duca, ba cote
unul $1 pentru Tarigradeanul Nicolae Mavrocordat, fara sä
uitaint pe anume boieri cari, intro cele dotal beizadele lasate
de Constantin-Voda Cantemar, preferau pe fiul eel mare, a
carui inlaturare de la succesiune a Incercat s'o explice print
traditia terii Dimitrie: Antioh-Voda.
Aceiasi filosofie" o recunoaste credinciosul sfetnic al lui
Dimitrie-Voda, Ion Neculce. Pe cand, in Domnia lui Antioh,
fratelui Mai mic ii iesise numele ca e nerabdator si manios,
zglobiu la belie", oinT rau", acuma, din inaintarea vrastei sau
din ,experienta In lucruri de turburari $i de rAzboau, asa sie
arata de bun $i bland ca tuturor li erau mile deschise, -,ii ne-
!Wirer, de uorooia cu tori copiii". 0 Induio$Atoare not a
aoestui temperament superior, rafinat $i Inaltat prin cetirea
Multor carp si prin cunoasterea atator oameni ale$1: placerea
de a se apropia $i de s'ulletul nevinovat al eopiilor terii sale
de nastere.
Banii steagului c silit Dimitniie, contra vointii sale, a-i scoate,
pentru a-si plali la Constantinopol Dominia, dar cu un slut mai
puffin decal ceruse Nicolae Mavrocordat, deci trei Mai de gal-
bent Prieten al tinuzililor, din ale caror randuri de vredlailei
1
 It)

grospodari si de ostasi ntscuti i se tragea neantful 5i dupe

laid si dupt Mama, el li scade la jumatate dajdea, si unora
si Mai bine". Desfiinteazt prin testament", deci cu blastam
al clerului, rosin de Mitrapolitul terii, desetina, 51 poate
car se va vedea din ally marturie , nu carnal pentru:
boieri, cum o afirma Neculce, de si acesta simile in Watt.
folrimia ca acest obiceiu se Meuse de la Mihai-Voda de dau,
desetina boierii, iar Dihntitrasco-Vodt. i. -au iertal". Aceasta era
5i firesc ca unul care, in deosebire de altii, 'Hicomie nu
avea mare ".
Aplecat spre cei [mid 5i srtraci, el aduna toad boierimea in
jurul lui, ctutand in unirea for sprijinul pentru viitorul
piriimiejdias de lupta cresting; deci boierii, vrtzand asa mill
si nelmlarire, incepuse toti a se lipire si a-1 laudare".
Se observa, ca element de critica.", atata ca, necunoscanid
Cara, de With ce lraise dincolo de hotarele ei, judecata, la
care, ca orice Do lain, era indatorat zilnic, nu-i era prea sigura:
la giudecati nu prea putea lua sabra bine, poate uncle fusese
trail mull la Tarigrad, in strainatate".
Si pentru toate acestea el nu cerea altceva deal o recu-
noastere care de sigur i se cuvenia: lucrurile lui poftia sd
fie ldudate ". Si care e oare ontul superior care, intre ai lui,
arora se osteneste a li face bine, sa n'o fi dorit candva in
viata?
Si iata un al treilea oontemporan, acela care trece supt,
nuanefe modestului logotAt de Divan Mustea. Iardsi lipsa do-
rintii de a se impure prin forme exterioare: Au venit midi
degrabd ford gloatd, hind de nicio m4ndrie ". Aceiasi prietenie
fart deosebire de vrasta si de rang: S'a aratat catra toti cu
dragoste si cu bland*, si pre tali boierii ii tinea la cinste;
si fara nu o an supdrat cu bani, ce prea u§or an limit pe
sdraci, ca sd poatd pldti nkii lesne", adaugind ca si lumea, cu
ochil la nadejdile (Mused lesti, nu era dispusd sa caute pant
,
in fundul pungii. . 1 I

Si un glas strain se adauge la acelea care arata intentiile

de noun Dolmtnie,filosofica", ale lui Dimitrie-Voda. Spilri-
tualul parasil corfiot, facand haz de instrainarea, de saracia
si de boala sa, Anas lase' Condoidi, asezat de Mai mull limp
In aceasta Moldova, uncle Medial boieresc, chiar in Iasi, isle
phrea greoiu 5i neintelegator, In coMparatie cu ce lasase in
insula sa influentata de Venetia, lImpartaseste lui Hrisant,
Patriarh al Ierusalimlului, cu care Dimitrie va avea tainice
legaturi politico, cum; apare stiipanitorul abia sosit in Iasi,
fata de acel Nicolae Mavrocordat pe care totusi scriitorul it
recunoaste ca fusese Intru [Date prea-glorios, prea-bogat, vred-
nic de o puternica Impart-tie". Aratand de cc ajutor s'a In-
vrednicit de la fostul Vornic Iordachi Ruset, ajuns actin*
HatIrn'an, el urmeaza asa, vorbind de Domnul Insusi: A venit
Domnul eel nou, la inima curtain am cunoscut o buntvointt
 11

flatl. de [mine care n'a stiut maguli cu cuvinte plashiluite, ca,

a face bine cu bogate daruri. I-din rostit o lauda la ceagul
venirii lui, si inii-a daruit un frumps postav de doisprezeoe
coti, canavat, de anatasa, venetian, de saizeci de lei, si inPai
asigurat sa iau cat Wain' si de la Domnul de mai nainte. Sper
de la 7aIN.rinimia lui acel ajutor pc carte lid 1-am stint de la
socotinta guvernarii otomane ".
,.,$1. rugliciunea Ta", adauge el dire Patriarh, sit fie aceasta:
sa-i dea o Mare istabilitate si stare pasnica pentru de obste folo-
sul carmluirii terii, caci fi de Dum'nezeu se teme, bisericile lui
le denereazci, fi poporul nu-1 supcird; n'a volt cheltuieli de Dcorpr
nie noud si a inlciturat peste tot darea albinelor si a vigor'.
Boierii can de Erica se salasluiau prin pustiu, de (Mull curaj s'au
Intors la ale lor, rdSufland aierul for parintesc cu toate for-
Wele bucuriei si Multamirii. In scurf, .strtiluceste in Bogdania
azi o sehitibare a dreptei celui Prea-inalt, caci a rtistirit In
ea nou soare de dreptate".
Aceiasi in'ultitmire cu noel Donut o arata Condoidi si In
serisParea de la 18 Aprilie, In care vorbeste de rdsplata din
bielsug pentru opera de traducere la care, din Insarcinarea
lui Hrisant, lucreaza cu greutate, fitra un Lexicon ca acala,
vestit, al lui Scriverius (Schryver), si ureaza Intarirea pe
ptrintescul Scaun" a celui care asa de generog a lost. fatidi
de dansul. Rolul strainului era de a face predicile grecesti,
de o retorica aleasd, In zilele Postului celui Ware, si In fru(-
Woass biserica a lui Voda-Barnovschi. Cu acest prilej aflani
ca eg'ulmIenul, care carmluia in numele Sfantului Mormant, se
Meuse vinovat de les-imhiestate, de buna sama atacand pe
Dimlitrie in folosul fostului slap. grec, Nicolae Mavrocordak
si a trebuit ca Domnul sit Sc gandeasca la legiltura vinova-
tului cu Patriarhul Ierusalitmlului pentru ca pedeaps sit nu
fie si Mai asprd.
Dar Inca din acel Woment problema grea a politicei externe
Intre Turd, Suedesi si Rusi se punea aoeluia care, de aitult,
cu sperante Wari, o resolvise teoretic. Condoidi arata ca la
.Cetdtuia erau adapostiti Suedesi, Poloni de-ai lui Stanislav
LieszcZynski si Cazaci de supt ascultarea lui Mazeppa, aliatul
eroicului rege.
AleNtuirea Divanului Dolminesc pone alaturi boieri de mai
veche si Ware vaza, ca Nicolae Costin, Lupu Costachi, Cons-
tantin Costachi, loan. Sturza, Sandu Sturza, Ilie Catargiu, cu
°Anent noi, din tineret, ca Hatmanul Antohie (alt Antioh)
Jora, Joan Neculce, Gheorghita Paharnicul, Dabija Banul, locul
de Postelnic fiind reservat unui Grec constantinepolitan, de
cunostinta intima, acel Spraioti Dracumana", care trebuie sa
.fie dragoWanul Euspragiotes, Evspraioti.
Cu acesti sfetnici DimitrieNodd va fi desfasurat o Intreaga ac-
tivitate ddminata,. fireste, de un spirit non. Din ]1enorocire actele
ce s'au pastrat privesc lucruri fart Inseiniiatate: privilegii pen-
.....r.--
0 .0aLto-ro,44
ACADEIJIII
k'sbn, .............0%
 12

Ern boieri de cei noi, ft mai ales (Waft liner!, ca Stefan. Luca,
lost al treilea logofdt. Paharnicul Adam; Luca, Alexandru,
capitanul de Falciiu, Sandu Varnav, parealabul de Orheiu,
Pavel Varnav, Apostol Dabija, Beldimian treti logbfat, regal
privind pe episcopal de Roman, Pahomie, preott Si alti sluji-
tori bisericesti, calicii sau Miseii tot din Romanul Vladicai
Paho MR). Am publicat eandva chiar un -document de caracter
militar al lui. .

Ge pleat -ca nu ni s'a transimis de la el o condica a.seineina

cu acelea ale Fanariotilor unnatori! Dar ca in aceasta admi-
nistratie, pe care abia o intrezariim, era o politics, apare nein-
doielnic.
Ne putem gan.di ce ar fi dal ea data lui Dimitrie Cantemir
i-ar fi lost Ingaduit a Imbatnani In Scaun, si cu atat mai
Mull: a lasa Domnia urmasilor cari sa Continue inoirea Statului
dupa exeMplul Mat de Omni.
Nu °data IMprejurari neprevazute au stricat norocul acestui
popor. .

III'.
Nu voiu povesti aici ce ganduri marl avea noul Donn' al
tinerilor cu privire la Cara al aril viitor se credea chemat
sa-1 Intemeleze.
In Tarul Petra, un Imparat" pentru toti crestinii ortodocsi
el nu vedea deck pe Wan' tuitorul de o stapanire ture,eascia
pe care, cunoscand-o asa de bine, o despretuise Mai Mutt decal
o ura. N'avea nicio indoiala ca monarhul crestin din Rasarit
va ajunge la Dunare, ca la vederea steagurilor lui se va ridica
Intreaga crestinatatea si ea se va desehide o tale de triunif
pentru urmasul slay al Cesarilor bizantini.
Dar, ran aprovisionata intr'o vara de seceta, si neasteptata
de Domnul Muntean Constantin Brancoveanu, care de fapt nu
fagaduise nimic forMal, o oaste de inceata Inaintare se lash pre-
venita de Marele-Vizir, care o asedia in toata forma la Slit-
nilesti pe Prut, langa. Falciiu. Petra fu bucuros ca biruitorul
sau, cumparat poate, dar poate el insusi .sovaitor, se margeni
sa-I conducd acasa, sa-1 escorteze ca pe un calator militar imlprtt-
dent (Iulie 1711).
Dimitrie Cantemir, &that din culmea sperantelor sale, Intovit-
Asia pe acela care se Indurase a-1 lua cu sine.
De acuma, cand trebui sa paraseasea once gand de Donn*,
el nu va face decal sit puie In scris gandurile care-1 urmarian
de mull si mai ales acelea prin. care Se putea lumina prin dari
de lumina tasnite din trecut calea de viitor a poporului situ.
Tata cum i s'a desfasurat, dupla documentele tiparite de d.
Stefan Ciobanu, In studiul sau Dimitrie Cantemir in Rusia, cei
doisprezece ani, pang. la moarte, ai pribegiel:
I Pin: &pith! Istorica,
 ep

Doamna Casandra a lui Dimitrie Cantemir, A doua sotie a lui Dimitrie-Voda Cantemir,
mama Iui Antioh, marele poet; a fost fiica Iui Anastasia Trubetcoi.
$erban-Voda Cantacuzino.
 14

Dupla. Infrangerea neasteptata si umilitoarea retragere a Muse

collier, Domnul Moldovei, ascuns In bagajele aliatului sau, Iur
tovaraseste oastea care se Indreapta spre Nipru. Nu slim bine
cunt, Doamna, ingreunata in opt luni, cu case copii (afaid de
Constantin si Antioh, scriitorul, mai cunoscuti, alti doi: Matei si
Serban, cu nume cantacuzinesti muntene, si cloud fete, ale caror
nume au aceiasi origine: Maria si Sniaragda) se afla in 'agar.
4.000 de Moldoveni ar fi pornit In bejeni cu dansul.
Intaia scrisoare a fugarulub, din Ladova, la 27 Iu lie, e confusil
si umila, In latineasca-i neinteles de incorecta. Se last' in &tufa
prea-cucernicului, prea-puternicului Imparat", a nesfarsitei lui
indurari". Fara soarele presentei sale, In atatea si asa de marl
intunecimi ale nenorocirii sale, va Inopta fart' capat." Pierzand
cele agonisite limp de donazeci de ani si un intreg viitor, se
intreaba ce va face el, Instrainatul", dupla iminenta plecarc
a Tarului.
Raspunsul nu-i venise cand, din lagar", la 2 August, se:cere
a fi trimes la Chiev, cu biata sotie Impovarata; call obositi nu
mai rasbesc, oainlenii sant prapaditi de oboseald.
I se ceru sa-si. arate dorintile, dar el preveni cererea. Dator
la crestini, fart' venituri, cu abia case sate de ruble din subsi-
diul rusesc, stors grin cheltuiala de 10.000 de taleri pentru
graul din Bugeac, plus pretul a 10.000 de boi si 15.000 de oi,
cand cu expeditia, el merge In locuri necunoscute. Cere strap,
ruseasca sau bani ca sa-si plateasca vre-o 500 de curteni. Sil
aibil case In Moscova si altele la tart'. Peste ai lui sa ramiaio
down, Mira a se amesteca nimeni, avand toga judecata, iar in
casuri mate sa se fara o comisie ca Intre cloud teri vecine;
procesele lui proprii numai Tarul sa le judece. Voia de a Inikx,,e
unde vrea In Imperiu s'o alba, iar fiii lui sa poata studia tingle
li place, in orasele cele mai vestite si in alte parti crestine".
Varna sa nu se tea nici de la ai lui, Inzestrati si ei cu mosii.
Teranii dati lui de Imparat sa aiba privilegii de slobozie. Toate
acestea, . bine inteles, pant la ceasul, revansei rusesti', cand
Domnia Moldovei va fi a lui sau a nrmasilor lui.
Ordinul lui Petru e Scurf: sa se dea exilatului case la Harcov.
Va avea mosiile generalului polon Szydlowski, scrise in privi-
legiul care se- si dadu. Dar un privilegiu solemn iesise din can-
celarie Inca de la 1-iu August. Cantemir devenia cneaz rusesc",,
cu titlul de prea-luminat"; pe Lang asezarea din Hare& se
prevedeau case la Moscova si sate in vecinatatea Capitalei; se
acorda judetul fostului Domn asupra alor sill si chemarea Ina-
intea Tarului a proceselor personale. Se recunostea si dreptul
'de libera circulatie, de studii In strainatate, la crestini, pentru
copii. Nu se uitau aceste despagubiri care nu ,erau sa vie
niciodata.
Acolo era Cantemir la 26 Novembre, In liniste" dar la loc
prost, cu cetate de lemn, fara Sant, stricata, incapalkla de apt-
rare. La plangerile si preten.tille lui se raspunse printeum. nou
 .-=ea.mmeame

I I

'2 Is, Z.V-if _,EAR4641,

0 fiic i a lui Dimitrie Cantemir. Femeie din neamul lui Dimitrie-Vuda Cantemir.
 16

privilegiu, din 9 tunic 1712, apoi priu chemarea la Moscovni

undo Dimitrie soli, cu faMilia, la 18 Ianuar 1713. Aici avea
o cash de piatra si una de lemn, iar In vecindlate in(osii si
terani
Insa o mare nenorocire-1 astepta. Doa Mina Casandra moare,
la 12 Main 1713 Inca t'dnihrh, si ratnnasiile i sant 'asozale
in manastirea greceasca a Sf. Dimitrie, vaduvul fAcand sh se
Ina lte acolo un paraclis, al Sf. Constantin si Elena, potrivit cu
traditiile de arts ale terii sale. :

Petru,cel-Mare piked In curand catre alte parti ale State lor

sale. Oaspetele moldovean fu Incredintat grijei Senatului care
avea administratia. Fu neglijat lush, neplatindu-i-se pensia. Re-
latiile cu Tarul Instzsi fora reluate In toamna lui 1714, cand Can-
temir scrie Tarinei pentru a o felicita la nasterea unei fete care
n'a trait, Margareta: Statea la tarn laugh Moscova, cu chmh,rasul
Antioh si sotia lui, cu Grecul Ahastase Condoidi, preceptoruI
copiilor, care va ajunge Vladica rusesc la Vologda, cu un medic,
tot Grec, Sevastos, cu alti oameni de cash si cu boierii pribegi,
Neculce in fruntea tor, pe cari-i trata aspru. Intretimea relatii
cu asociatul sau in rusofilia nenorocith, Toma CantacuzUio,
acum general-Maior rus, asezat pie alte proprietati daruite.
Scria pentru sine, atunci primi diploma de memln-u.al Aca-
demiei din Berlin, datata 11 Tulle 1714 si redacta acele pane-
girice, ale lui Petru ca si al Sfantului Dumitru, pie care le ros-
tiau fiii, Serban Intaiu, Antioh pe mink 'maltase la satul creat
de dansul, pe'numele lui, Dimitrovca, o biserica si curti ca in
Moldova, care ar trebui, cand va fi cu putt*, cercetate.
Se afla Insa la alth Mosie, Solomina, cand felicith pie Tar, a
carui vedere Ii fu refusata doi ani Intregi, pentru nasterea unui
fiu, In Decembre 1715. °data senatorii ii pretinserh sit dea
Tesaurului Imparatesc banii stransi de la terani. Chiar dupa
hothrlrea lui Petru In favoarea lui, guvernatorul Chievului si
senatorii urmara sa-i fact miserii.
Scarbit de o dusmhnie invidioasa, care nu se ascundea, din
partea unei societati pe care si Neculce o afla inferioara, Can-
temir prinse ocasia plecarii In Occident a lui Petru '(Ianuar
1717) pentru a-i cere sa-1 IntovAraseasch In Olanda. Am mare
dorinta sa vad acele teri", spun el, adaugind eh are ceva
de propus ce se impune In vremile de aziii".
Cad idei politice rasarisera din non in capul celui oprit de
a se amesteca In viata poporului sau. Cand, in acel an 1717
Inca, trimese un will in Ardeal, se culesera prin el hi:fermata
care furd comunicate Ministrilor Tarului:
Pribegii munteni In Ardeal, cari cereau pe beizadea Iordachi,
cumnatul lui Dimiitrie, ca Domn, sant foarte nem'ulfAmiti, de
soarta tor; generalul comandant al provinciei, Staley' Ile, li-a
spart la Brasov lazile si li-a luat averea pentru razboiul impe-
rial. lordachi e considerat ca un simplu subordonat al genera,
lului, taia ca o provincie oarecare, si Donmull-n-gpe spunea
 17

pie fats ca el si boierii nu pot suferi alts atarnare decal in

chipul Domniei de sine statatoare, cum a fost si supt Turci. Ge-
neralul Tige strange in tail bir Si dijma ca pe vremea acestora.
Iesuitii se gate. a lua bisericile si a face colegii. Daca deci cei
patru soli trimesi la Viena nu izbandese In chestia neatarnari,i,
emigratii vor cauta alt sprijin, nevroind stapanirea neanteasca".
Moldova de peste Siretiu e pradata. Si oei din tara si pribegii
se plang de Racovita ca Si de Nemti si declara a nu uita pa-
Mantul din 1711; mai bine deck supt Nemti, ei tree Dunarea
la Turci.
In Ianuar al anului urmator, 1718, Cantemir stria lui Petru In
strainatate , de unde, din Danzig si Amsterdam, Tarul porun-
cia sa se ierte darile si, din Carlsbad, sa i se deie Domnului ro-
man" case la Moscova vorbindu-i de dureri si de sperante: la
Constantinopol fratele, Antioh-Voda, ca un intemnitat de opt ani
de zile", saracit, oprit de a iesi macar pentru a merge la bise-
rick. in Tara-Romifineasca lancezesc doi fii ai HatManului Bog-
dan cu sora Cantemirestilor; pe toti ar vrea sa-i fure" si sa.4
aduca la libertate, In Rusia sau macar in Moldova. Acolo, In
Moldova, din causa revoltei provocate de razboiul en Imperialii
austrieci, se ieau oamenii In robie, pand la 80.000 inteun an,
si manastirea Mira, cu oasele batranului Cante.mir, e nimicita cu
praf de pusca, aruncandu-se oasele domnesti. Un partid ru-
sesc s'a format din nou si striga catre Tar prin. el: Mitropolitul
a trimes un arhiMandrit de la Suceava, Vladica de Roman e la
Chiev, unde guvernatorul aresteaza pe Moldoveni, dar fii ai lui
Sandu Sturza au sosit si ei in orfodoxia miuscaleasca; fugarii
din Polonia, din Ardeal cer ajutor, si contra oamenilor Cesa-
rului" nantesc. Scapat din robia ruseasca, Neculce scrie din
Polonia despre soul jaf din Moldova.
Scrisoarea lui Neculce, biv Hatman moldayschii, gubernator
suceayschii", in romaneste, e de eel Mai mare interes. Facg-
toriului de bine" care e oontele Golovchin el fi spume, tipli-
cuind", suplicand durerea Moldovei: amarul si greul pacatelor
noastre celor multe ci-au raMlas In pdmantul nostru pan la acest
cias, de nu sa mai radica", focul eel nestins la pagan" in care
se afla. Inchinandu-se odata sudarului" (gosudarului), Tarului,
care e monarh slavnic pe toti crestinii pravoslavnici", Moldo-
venii au crezut sa scape de apasarile si primejdiile de atunci.
Neizbanda expeditiei de la Prut a raspandit in strainatate pe
prietenii domniei crestinesti, cari sant lipsiti din pamantul for
de atunce, de la acea vreme, prin taxi strain, cu mare lipsa si
fara nicio asezare". Cum insa aveau sfada paganii si cu alai
monarhi", se Mai tragea nAdejde. Dar pacea s'a facut, si, in aceia
numai pentru pamantul nostru, Moldovii, nimea nu s'au pus".
Ceia ce vazand Turcii, ni-au cuprins de toate partile de ni-au
luat pantantul si ni-au Incungiurat toate granitile tarii", oeia
ce inseamna ocuparea Hotinului si incep a busurmani" in
aces olat" femeile si copiii;. Tara sta cu suspin la Dumnezeu,
2
 18

de cats cu ochii In sus": cei de rand fug la Poloni $i se fac

$erbi, -podani; exemplul fugarilor din 1711 Impiedect pe boieri
de a fugi Si ei. Sol al durerilor patriei sale, Neculce se roaga
de o interventie a prea-sfintitului sudar" prin posol" la Poarta
ca sa ne radice Hotinul din spate", sa ne lass In obiceile cele
vechi" printr'un privilegiu, o voina", iar ca loc de refugiu sa
se dea, suet Cantemir, pentru ,.v'o doua polcuri", loc Tanga
Chiev. 0 lista de refugiati cuprinde pe Mihalachi si Barbu (?!)
Sturza, pe un Constantin Racovitt, pe un Asian, un Capotici,
un Beldiman si Inca un Zarul.
Cantemir se cerea deci In Polonia pentru ca din aceasta Cara
libera, facandu-se a avea interese in Ardeal uncle -i e soacrat,
de saptezeci de ani, $i la Imiparatul Leopold, dator cu bani la
Doamna Brancoveanului, $i, a cauta moastele Sf. Ioan de la
Suceava,sä nalangaie $i sa atate pe Mitropolitul $i pe cativa
boieri. Ar putea ajuta $i pe Antioh-Voda, $i el cere scrisori
catre Chateauneuf, ambasador In Olanda, pentru a i se pure
la dispositie un vas de fuga.
Acuma insa pacea de la Pojarovae Incheiase aceasta flour"
suferinta moldoveneasca. Dimitrie, caruia-i muria de lingoare
cea mai erica', Smaragda, era invitat staruitor In ora$111
uncle Petru, tutors, crea o viata noun apuseana, cu alto obiesiuri,
de haine strimte, de barbi rase, de peruci pudrate, de baluri $i
represintatii. Pentru aceasta mare prefacere crezu ca are nevoie
si de Invatatul sau musafir.
El $i veni, dar nu singur. Fata, crescuta in Suedia, admirata
de camerierul ducelui de Holstein, a cneazului Trubetcoi, pri-
sonier al lui Carol al XII-lea In Stockholm, ispiti cu cei saispre-
zece ani ai ei pe inearuntitul Domn fart tart. Prin aceasta fru-
moasa copild, cu educatia occidentals, Rusia cea noun cuceria
pe Invatatul Oriental. Nunta se Idea la 1719.
Pribegii romani ramasera de Cara for $i se multa'mira, de vole,
de nevoie, cu Impartirea de mash facuta, pe basa celei din
Septembre 1712 Inca, la 31 Octombre 1718, dupa cererea for
din 2 lunie, de stapta.'nul cel mare, Imparatul. Astfel capitanul
Braga, Ion $i Toader Merescul, Slugerul Dinu Comisul si capi-
tanul Teodosie Cartan (?), vataful Ion si porucicul Antioh erau
a$ezati in satul Colodejnai, militarisat, In stapanirea lui Cante-
mir insusi, din confiscarea lui Szydlowski, pentru a se evita not
eerie Moldoveni; altii, Nicolae $i Vasile Zarul, aveau post
In alte parti ale acestui domeniu.
. Anuntand legatura Incheiata cu mandra odrasla a nobilitmiii
moscovite, Dimitrie se declara gata sa iea viata din nou, intrand
ca student in abia Intemeiata scoala de anatomic.
Dar doi ani nu se strecurasera si fostul stapanitor descoperia
ca n'are macar rangul lui Cantacuzino, de-o samta, °data, cu
boierii lui, ca n'n. primit, ca Brancoveanu, ordinul Sf. Andrei,
ca viata-i iu lemevie si itetrobnicie e f4r4 Iliciun rost", In ciuda
 19

visitelor lui Toma Cantacuzino, ducelui de Holstein, lui Men-

cioov, ministrilor, a balurilor si miascaradelor", asa Incest preo-
cupatiile politice II prinsera din nou. In Februar 1721 el scrie
Tarului, plangandu-se ca n'are case de tarn langa Petersburg, ca
face datorii, ca s'a luat copiilor sai Condoidi, dascglul adus
din Moldova pentru greceste, latineste si italieneste, asa incest
trebuie sa-i dea un alt Inv gator, preotul Liberiu Co leti, on
sg-i trimeata In terile europene pentru in.vatatura.
Adauge petitia, redactata de el, a fratelui sau ruinat, care
se ruga prin vechiul agent Policala.
Puind data dupa vechiul sistem, Antioh Constantinovici" arata,
la 13 Ianuar 7227 (1719), ce sufere el pgrasit in Maria judecato-
riloi nedrepti si furiosilor obladuitori", cari, pentru pacatul fra-
telui 11 si osandird la moarte, rgmaind sarac de tot, Mira ng-
dejde de Domnie si aoorperit de despret: i-ar prinde bine si
lui o pensie Intarita prin diploma imparateasca.
Din parte-i, la Impartirea de ranguri, devenit, In Februar 1721,
senator si consilier secret, ceia ce e tot una cu general-maior,
Dimitrie protesta: se crede vrednic de Intaiul rang, Mgcar de
al doilea. Cum se vede, odata cu noua legatura de famine, man'
dria Donmului cu situatie autonomy in Imperiu disparuse:
milog se ruga, de hatarul sotiei si rudelor rusesti, sa i se dea
o situatie.
Tarul fi veni In cash', dar, se zicea, pentru frumoasa fiica
Maria. Atunci, In 1722, Cantemir se gandia sa lege relatii In
Apus si, vazand pe trimesul frames de Campredon, amin-
teste prin el fostului ambasador regal la Constantinopol, ace-
luiasi de Chateauneuf, zilele cand domnia batranul Constantin
Cantemir", cand el, Dimitrie, si Antioh se purtau prin. Tarigrad,
cand era-tinereta si noroc si-i recomanda pe fiul Constantin,
care statea sa fie trimes In misiune la Ludovic al XV-lea.
In 1722 are loc participarea lui Cantemir la expeditia Tarur
lui dincolo de Astrahan, ducand cu el si o tipografie orien.tald.
Obosindu-se, boala grea prince pe exilat Inca in acest an. La
Dimitrovca z'a'cea In primejdie de moarte si cugeta la ce ar
putea Sa lase copiilor. Din mine", spline el la 21 Maiu 1723,
a rgmas nurnlai sufletul, trupul supt si oasele". Vorbeste de
atacuri", de paroxisme dose si puternice". La 23 Julie, che-
imat necontenit de Tar, isi prezice chiar moartea aproplata,
plangandu-se ca n'are nici cu ce sa fie Inmormantal.
Testamentul lui Dimitrie Cantemir, redactat pe aceasta vreme,
se ocupa de inzestrarea cu pietre scumpe a fiicii Maria, care
fusese ceruta de Ivan Dolgoruchi, dar ea-1 refusase ca pe unul
care n'avea rang"; Smaragda, nascuta din a doua casatorie,
va mosteni diam'antele si trusoul maicii sale; plangandu-se cg
socrul n'a dat serbii fagaduiti la.nunta, tatgl,se roaga ca ea sk
fie bine crescuta si maritata. Avand a declara un mostenitor
dintre fii, el inlAturA pe eel mai mare, Matei; mai bun" socoate
 20

pe Constantin, mai destept si Invatat pe Antioh, daca mai

pe urma nu se vor schimba In rau": neindrAznind a se opri.
Insusi asupra lui, lash. Tarului alegerea, tustrei copiii avind a
fi crescuti cu grip. si trimesi in alte teri". Mustrarea lui de
cuget fl face a se gandi la frate, la rudenii, la nepotul Grigore
Banta; amintirea slujbelor, la Unraras. El Insusi se crede feri-
cit c a scApat de Turci supt un mon.arh de legea sa, cA fiii
nu vor vedea furia mohaanknedan5" si ca are cine-i Ingriji.
Ingrijirile lui Policala, acum medic al Tarului, nu folosirA.
vechiului sau stAptan. Pand la urma bolnavul pasted conducerea
de fapt a easel sale, luind sama sa fie, aeolo, la Dirditrovca,
unde zAcea, ulitile curate, brazi sAditi Inaintea caselor, sa se
pAstreze randuiala la carciume. La oarele 7 $i 20, In seara de
21 August, el se stangea. Diva dorinta lui, trupul fu dus la Mos-
cove, de fiul Matei, $i Ingropat laugh' sotia romanca, nuarfat
cu arhiereu, un preot si un diacon". N. lorga.

IV.
Prefata de' la Divan".
Astronomii, adecA a stelelor cunoscAtori (prea luminate, cins-
lite, iubitul mieu frate!) Intru toate cite Intru a cerului trap
stele se poartA, dour numai neclatitoare si netinntAtoare a fi
arata, carele una In partea ceriului de-asupra, iar alta In par-
tea ceriului de desupt a se afla povestesc: una polus arcticug,
iar alta polus antarcticus le nuanesc, prin carele a ceriului trap
si rotunzeala se Invarteste.
Aceste dar cloud stele (mai marele mieu si; iubit trate!), macar
a cu starea una de la alta lunga departare si 'mare deosebire
au, Insa. iarasi (dupa socoteala) pururea nedespartite $i tot-
deauna nedeosebite sant; $i a for una cAtrA alta dreapta po-
trivire si una Intpotriva alteia neclatita odihnire si razimare
nici a ceriului lata 1atimIe, nici a sferei pAanlantului groasa gro-
shale a o opri sau a o despArti pot. CA, precum cloud roate
Intr'o osie se leaga, asa acele printr'o minteasca osie (care axon
se chiamA) una cu alta, prin atat de meziana despartire,
se IntrulocazA. . .

Intr'aceste cloud stele central, adica tinta inijlocirii catinteil

cerului se InMajloceazA, $i In acea adevarata mijlocire a rotun-
zelii pg`mlantului se aseaza, carele din virtutea a acestor douA
drept cuts panite si potrivite stele acele cite de-asupra centrului
Intemeiate sant 'lid curd In sus sau in jos, In dreapta sau Sn
stanga a se !amnia sau a 'se clAti pot; ci, oricate In a catintii
cerului cuprindere se cuprind, toate intr'acel in mijloc drepte
mijlocit centru se reazianIA peste toate.
Ca aceste dar cloud stele (dulcele mica iubit mai mare frate!)
doi frati sau cloud inimi a doi (InsA adevArati) s'ar asAmAna
putea frati, cari cu starea loculut §i cu departarea deosebirii
 21

(trupesti), macar ca oat departe departati $i cu petrecerea

neintrulocati ar fi, insa dupla a sufletelor de nilmica ceva si
oprita patrundere (de vreme oe sufletul neoprit si prin toate
patrunzator este) pururea nedespartiti, totdeauna si In toate
date intrulocati se afla. AcuM dar oe bine, sau ce frumos decal:
a petrece fratii intreund?, zice Psalmul 132. Asa darn intre
dot frati dragostea (Ca intre doua stele central) nemutat prea
inientelata se anijlociaza; adeca intre doua inimi a doi frati
nesnyintita si nebetegita se aseaza; si asa din doua inimi o
adevarata dragoste izvoraste, care ca al treilea :Irate a fi se
socoteste. Acestia dar cu acel de our al dragostei fratesti le-
gandu-se si impletindu-se lantul, nerupt $i neindoit va fi, Mar-
turiseste Inteleptul: funia Intreita anevoie se va rape" (Ecle-
siastul, cap. IV, vers 12). Acestia totdeauna in toate ai pretu-
tindenea bine vor umbla, adevereste iarasi inteleptul: trei
sant carele bine umbla" (Pilde, cap. XXX, vers 29).
Thales filosoful, care dintre oei sapte ai Grecilor intelepti
unul era, pentru trei lucruri bozilor sai multiantith si blago-
darenie a face obicinuit era: intaiu caci °Mal si nu dobitocul,
a doua caci barbatul si nu femeia, a treia caci Elinul si nu
barbarul 1-au Meat. Asa dar eu (dulcele Mica cinstite si mai
more frate!) pentru trei lucruri celui in Troita de-o fiinta
Dunmezeu, vecinicul a tot tiitorul si chivernisitorul inrparat,
slava, cinste si inchinaciune trihnit. Intaiu, caci neslosovnic
inoplelmienic!, ci pravostavnic crestin; a doua, caci nu allot
biserici, ci a Ra'saritului urmiator; a treia, caci nu altuia, cyi
Mariei Tale dintr'un parinte ai dintr'o Waled mfa :Meat si m'a
nascut Irate, pe care, ca pc o intanciala si vartoasa sprijineala
si cetate, te iii. Adevereste iimIparatul Solomon, zicand: fratele,
care .se ajutoreste de frate, ca o cetate Vartoasa" (Pilde, cap.
XVIII, vers 19). Asijderea, precum izvorul mic in apa mare a da
nazueste, asa eu came Maria Ta si catre a Mariei Tale cinste
alergand, cinstea sit nil se fairdreasca; precum frumos graeste
Estera (cap. X, vers 6): izvorul antic in apa mare se mareste".
Si, Macar ca de un filosof oarecare s'a graft: gura care singura
pe sine se lauds sa fi putind", mai *altos ca ale Mariei Tale
laude ale mete sant insa, precuni adevarui pe Wale birueste
si peste toate stapaneate, adeverit si shut 1mi este: cu a
aoestuia dar, a adevarului veaniant imbracandu-ma, mirosul
vesinintelor mele ca mirosul smirnei", marturiseate Cantarea
Cantarilor (cap. IV, vers 11). Pentru aceasta, cinsti-voiu, lauda-
voiu ai aceasta tuturor marturisi-voiu, caci mie in cinste, in
lauds ai (cu a lui Dulatnezeu ajutor) ajutandu-mi esti. Dar pet
tine voiu cinsti?, proorocul rota invata: Nu da altuia slava ta, si
vrednicia- ta neamului strain" (Varuh, cap. IV, vers 3). Pen-
tru aceasta, cu cinste, ca dommilui si fratelui mlieu mai mare,
Mill voiu inchina. Si cum nu te voiu cinsti? iarasi voiu zice.
Si cum nu voiu marturisi? iarasi voiu gral. Ca eu, de voiu tacea
au inima si dragostea nu-mi va striga? Au acelea ale Mari
1 Nu de alts lege, nu eterodox.
gu re
/
AC ADEMIEI if,
A(4,
POULAII11.!/7

t.
 22

Tale calve mine nen.umgrate de bine faceri nu vor marturisi?

Au cu proorocul I'm/venlia nu voiu canta: parintele mien si
maica Irma m'au lasat pe mine, iar domnul 'mien grade
mieu) m'a luat pe mine?". Pentru aceasta dar a Mariei Tale.
totdeauna si In bate zilele cAtre mine, dintru acea adevg.'ratii
frateasca dragoste izvorale, ca de viata facatoare de bine facere,
izvoare aratate, carora rasplatire si la pret pretuire a da
vrednic nefiind, acest al mien putintelusi pentru mull,
telusi pentru mare dar, cu rugaminte ..spre primire i-1 aduc;
care de intaiu a proastei si neyrednicei mele minti, ca unul de
floricele cules si legat Manuehias, carele intaiu a ostenintei
mele rgsadire si odraslire este, sere a Mariei Tale bung. miro-
seala, alegandu-1 si gatindu-1, 1-am adus. Insa cu oarecesi
mantle si ostenintii., din a mulara,, nu de pamantesti, ci de
ceresti ogoare nevestezitoare floricele, cu nestricator mires adu-
nate si Intrulocate le-am prefacut.
Insa cu aceasta indemnare p Maria Ta primior si a este-
neli ca acestea insotitor stiind, precum si alte Intru a Mariei
Tale vremi matte 1-au rasadit si inflorit, asa Mg; rog ca si.
west; ale mete °stench (care sant ca niste de un prost nein-
vatat gradinar adunale floricele) a se samana, a se sadi, a:
Inflori si tuturor dimpreuna a se obsti sa binevoiesti si sit
nevoiesti. Si mai martos tot moldovenescul nostru neam cu
Cantarea Cantarilor a striga si unul altuia in bucurie aratand
a canta sit indemne, zicand: Iloare s'au descliis in parnantul
nostru" (cap. II, vers 12).
Insa, macar cii acesta al mien darisor Muriel Tale nevrednic
si netrebnic este, ciici multi mintmati multe imnunate, slaviic
si lumei obstite, tie pe mina lasate, au facia si aratat, de pome-
nire destoinice si vrednice lucruri, care ca soarele In senina
weave dau raze si ca lumina in Inturteree ice lumineaza, au
poate dar Itunitittla lunvfinarelei impotriva soarelui sa strainceasca?
ceased? Au poate movilita in a Olimpului munte coastit sit se
cunoased? Ba! Insa, preen= fericitul Pavel graleste: in casa
mare, nu numai de our si de argint, ci si de 'emu. si de lut
trebuiesc vase" (Catra Timlotheiui cartea II, cap. II, vers 20).
Si, macar ca Wale blast matiile si neVredniciile in mine se atilt,
insa Mariei Tale placute si Invoite fiind, de treabit si vrednice
sant, si, Macar ca aceasta a zice nevrednic sant, insii: no-
vrednicia mea aceia mi-au ajutat" (zice Isaia, cap. LXIII,
vers 5) si, cu aceasta invrednicindu-mil, aceasta a tineretelor
mete intaia naseuta roads Mariei Tale inchinand si ditruind,
bine invoita, primita si placuta a fi cu pleciteiltme rog, pof-
tesc si Intru aceasta rarnAiu al Mariei Tale mai mic si ple-
cat frate:
loan Dimitrie Constantin VoevIoda.
De la Udriiu 1.

1 Adrianopol.
 23

V. .

Cugetari ale stoicilor

traduse de Dimitrie Cantemir
/
Lui Duannezeu si firii urmeazd; si for supus sa fii.
Fa ficcui bine pe cat poti, si nimanui sa Meld. .

Asa te poarta catre altul, prec um ai vrea ca si altul cattle

tine sit se poarle.
Toatit nevoia, asupreala care ti se face, surer.. 'en riIbdarc
$i ingiiduinta.
Toate cele impotrivii. spre bine le socotoste, deosebi de acele
care din sminteala sau greseala la ti se vor intampla.
Slujeste-te cu cele bone, si lucrurile care Inteacest Omani
i(i sant dale, ca cunt ti-ar fi imprumut date, si de la dansele
cu dragoste te lipse0e, cand iarasi de la Dumnezeu se cer inapoi.
Aseaia-ti acea prea de sus a to fericire in voie ling; sit nu-ti
fie in ascunsul inirnni stiitoare de rau.
Fil mai cu de-adins in fapte*intelopt decal in cuvinte.
Grandeste pururea do moarte, dar de dansa sit an lc timid
:4.

Odihneste-te si indestulat fii in dunmezeiasea orandttialii,

socotind ea a fi prea-dreapta, prea-inteleaptd si noun prea
lesne, si. macar de ni s'ar parea noun prea-asprit
VI.
Inceputul Istoriei leroglifice".
Mai denainte decal tenveliile Vaviloindin a se zidi, si Semi-
ramis IntrInsul raiul sprdnzurat {eel ce din sapte ale lumii
minuni unul este) a sadi, si Eufratul, Intre ale Asiei ape
vestitul, prin ulite a-i porni, intre creierii Leului si. timplele
Vulturului vifor de chitele si 'mantra' de socoteli ca aceasta se
scorni. Leul dar de pc parnant (care e mai tare $i mai vrajmas
decal. toate .jiganiile, tale pe -rata painantului se afla a tu-fi,
tuturor shut este) $i Vulturul din vdaitth (care, precum
turor zburatoarelor imparat este, tine isi poate prepune?), in
sine si cu sine socotindu-se, si pe ama'nunitul in samba luandu-se,
dupes a firii sale simtire asa se cunoscura precum'. mai tars,.
mai iuti si mai putincioase dihanii decal dansii alta a fi nu se
poate, insa, singuri cu a sa numai stiintA si simtire neindes-
tulandu-se, cu a tuturora altor ale lumlii jiganii si pasari
a for socoteald sa adevereasca si toate sa intareasca vrurd,
precu!n intr'acesta chip sa fie catre dovedind, $i din gura
tuturor marturisire luand, si imparatia ce-si alesese, si soco-
teala ce in ganduri isi pusese, in veci nemulata si neschilmlbata
sa rantaie. Asa dar Leul jiganiile in patru picioare clatitoare,.
iara Vulturul pe cele prin war cu pene si cu aripi zburatoare
 24

ca la un slat indata le chemara, si in clipeala le adunara.

Deci dinainte Lcului mlai aproape acele jiganii sta, carele sau
in colti, sau in unghii, sau intealta a trupului parte arrive do
moarte purtatoare poarta, precum este Pardosul; Ursul, Lu-
pul, Vulpea, Ciacalul, MAts salbateca si allele ca acestea, carele
de varsarea sangelui nevinovat se bucura si viata hiresa,
in Moarte straina li staruieste. Iar inaintea Vulturului mai
aproape sta pasarile, care [au] sau in clont, sau in unghii lance
otravite, aducatoare de rani netamaduite, precuM este Breh-
nace, Soimul, Uliul, Cucunozul, Coruiul, Haretiul, Balabanul,
Blendeul $i allele asemenea acestora, care, inlet) zi saner
de n'o varsa, $i moartea nevinovatului de nu vor gusto, a
doua zi perinea sa fara grey o still. Aceasta inteacest chip
fiestecare in partea lantparatului sau si la ceata Mona.rhiei
sale local eel anal de frunte si stepena cea mai dinainte.
tine. Asa dar era oranduiala d'intaiu. lard oranduiala a doua
la. Leu o tinea Carib, Ogarii, Coteii, Mate le de casa, Bursucul,
Nevastuica, Guziul, Soarecele 5i alte chipuri asemenea aces-
tora, care, pe cat sant vanatoare, pe atata se pot si vana si,
pe cat ele pe allele in primejdia mortii pot duce, pe atata,
$t nu mai putin. de la altii for li se poate aduce. Iar la Vultur
a doua tagma o cuprinde Corbul, Cioara, Pelicanul, Cotolana,
Puhacea, Cucuvaia, Gaia si altele for asomene,a, care mai mull
de prada gata cu truda altora aganisita, :flue (macar si imputita,
decal de proaspat, cu a for osteninta gatita se bucura.
Tara a treia tagma, 5i cele mai de jos praguri (caci acestea
in scaune a sedea nu se invrednicesc), le tinea jiganiile $i prt-
sarile carele in sine vre-o putere nu au, nici duh vitejesc sau
inimos poarta, pururea supuse si totdeauna in cumpana mortii
drumul yield li se spanzura (ca sufletul supus de tenchial
negrijei departe sta") precuanl este Boul, Oaia, Calul, Capra,
Ramatorul, Iepurele. Cerbul, Caprioara, Lebada, Dropia, Gasca,
Rata, Curca. Porumbul, Gaina, Turtureaua si allele dupit nea-
.mul si chipul sau; ce pe acestea nu pentru aliceva le-au ada
ce numai pentru ca nu cumva vre una sa zica: ca de area ado
nare dire n'au avut, nici in ceva pricing sa poata punt cit
.cum la acea adunare neaflandu-se, sfatul eel de pe Lima ce
s'ar fi ales n'au inteles. Asa ca toate firile de duh purtatoare,
.care intru Monarhia acestor cloud stihii se afla, precum vre una
macar de fata n'a fost sä nu se numeasca, nici din hirografull
:de obste nuimiele sa li lipseasel. (
Adunarea dar a acestor cloud monarhii si, oranduiala acestor
.doub soboare intr'acest chip dupd cc se orandui si se tocmi,
dintr'ambe partile cuvant mare si. porunea tare se facu ca
olacari cu carti in toate partile $i .alergatori in toate -olaturile;
'sa se trimeata, ca prin toate tarile si orasurile crainici strigand
de aceasta mare a marilor monarhii adunare tuturor in slim
sa dea, si, cu deadinsul iscodind, sa poata eunoaste de este
lipsind vre-un chip din vre-un fel din duhurile purtatoare,
' Lista manuscripts,
 25

Si de nu se afla cu totii la aceasta a tuturor aciuniare si del

obste impreunare. Asijdorea ingrozituri si infricosaturi sa se
zictt poruncia unuia ca aceluia carele la anal sobor a se obsti ar
tagadui. sau alt fel de pricini spre aparare ar scorn, si celui'a
ce cat :de putin in ceva impotrivire ar .arata, plata, cu pe-
deapsa mOrtii si cu prada casei, i se pone. Asa dar cu cuvantul
de-odata si porunca li se plinia, si, precunt s'ar zice, cuvantul
de-odata cu gandul pretutinderile si pe la toti sosia (cd vests:.
aspra tare patrunde urechile, si inima inspaimlantata indata
sin to sunetul"), de vreme ce de alergaturile iutilor ()Mewl
si de tropotele picioarelor neobositilor alergatori toed' pulbe-
rea de pe toata calea in oer so tidied; toate vane- adanci de
tari strigari se rasund; toate a muntilor inalte 'varfuri de iuti
chiote si groase huiete in clipa se covarsia si toli cam:pii
pustii si necalcati de groaznice strigAri si do iricoase laudari sc
umplea. Nu era dar, nici se putea afla ureche in vazduh si pe
painant care de strasnic sunetul vostii si de groaznic cuvantul
poruncii acesteia sa nu se sfrodeleasca nu era, nici se afla
intr'aceste cloud stihii dihanie care de virtutea si puterea roves-
taturii acesteia cu mare flea, cu noincetat tremur si cu nes-
ous. groaza sä nu se clateascd (ca, cu cat vestca. hotaritli
mai de naprasna vine, cu ataca mai mare tulburare si grija
scorneste"); de care lucru lineal!: chip a fi hu putu, fares numai
cu toatele de-odatA cu cuvantul porunca cu fapta 'Alined si,
la locul insernnat si sorocul pus se gasira.
VII.
Din Istoria Imperiului Otoman".
Termurii din partea de cat, Apus ai Tisei sant inalti si
raposi. Spatiul dintre acestle locuri rapoase se umple cu apa
cand fluviul se MICA prin ploile de toamna sau do iarna; iar,
vara, cand fluviul scale, se trage si apa dintre rape si lash'
un lac nisipos cam de treizeci cle pasi in intindere. Prinei-
pele Eugeniu dispune a se face un sant covasi mai in jos de
castrele Turcilor si trianete pie calea aceasta cateva regimente,
care sa navaleasca asupra Turcilor pe d'induntru; pe CAM el
it va ataca pe din afard. Si, pentru ca Sultanul sa nu poatd
reconstrui podul si sa triMita ajutor trupelor sale, principele
Eugeniu aseaza doua tunuri aproape de capul podului si In
cateva 'minute 11 dal-amid cu totul. Dar Sultanul Inca din partea
sa scoate o baterio de patru tunuri din cele opt cc i le trimi-
sese Mai inainte Vizirul, o aseaza la ta'rinurea tluviului si or-
dona lui chihaia Arnaut-Abdi a deschide .focul asupra iiia-
niicului; dar toate acestea se facura cu ataca confusie, incest
el nu se asigura nici Imacar cu un sant, ci-si Inchipui ca
spatiul ce era inaintea lui acoperit cu vase va fi de ajuns
pentru a-1 scull contra inamiicului. Gerrnanii, observand din
care parte vine focul Turcilor, indata dupes distrugerea podu-
lui isi indreapta tunurile in acea parte, onward' mai multi dintre
ingineri, raneste pe altii si, dupes o noun descarcatura, cons-
tram: pe Turd a se retrage cu tunurile lor.
 26

Si, inteadevar, se parea ca toate s'au conjurat pentru ni-

inrvicirea Turcilor. Ienicerii, dupa ce au raspins pe. inamic
,

din santurile cele din alai* se retrag in santurile cele din

launtru, care, de si nu erau Inca deplin terminate, dar se In-
tindeau pe oarecarc distanta de la tux tariff al raului pane
la cellalt. Aid ei se declara hotariti a se sustinea pane la
copal. Vizirul din preund cu ceilalti Pasi se Incerca a-i in-
departa de la acest plan, anal intaiu rugandu-i, dupd aceia
Intrebuintand putere. Dar Ienicerii din desperare tree in runic,
se arunca asupra amicilor for chiar $i omoara pe toti ofiterii
tor, pe Viziri, pe Pasi, pe toti, nu crutil nisi pe until, decal
numai pe Aga al for cu numele Deli Baltaogii.
In mijlocul acestui desastru, o parte din armata germana
ocupa santurile extreme, parasite de Turd, si se argil ca
$i cand ar voi spa Mace santurile cele din Mantra, numai cu
intentia de a atrage lac inamic din acea parte 'a armalei
care era indreptata contra fluviului, si prin aceasta a usura
atacul oamenilor sill asezati pie termul raiului. Cand acestia
s'au aratat dintexiata la capul podului, pe Turci i-a cu-
print; o spima teribila; ei Intorc toate puterile In parka
aceasta, pentru a imtpiedoca trecerea Germar ilor pe aici. In-
tr'aceia, pe cand se luptau aici ambele 01.0 cu egale hold-
rlri, partea Gerananilor care venise din launtrul terii ocupa.
pc Turd, cari se luptau la termini fluviului. Turcii, incunjurati
si stransi din toate partite, se lupta cu vitejie, de si in desordine,
dar, in urma, dupa ce in zadar au cercetat o cafe de scapare, au
trebait sa cada, si au lost taiati in bucati pang la cel din urma om.
Dar nici Turcii n'au antra Para a-si rasbuna asupra Ma-
niiculuitor, cad sane mii de Germani au ramas morti in
aceasta expeditie. De alai parte insa Turcii, preemie se ale
din listele tor, au pierdut: patrusprezece mii saptezeci de Ie-
niceri si pe Aga adestora, Dell-Baltaogli, apoi saptezeci si trei
de ogiacuri si buluc-agalari; trei mii sapbe sine de topcii si
gebegii, sapte mii de Arnauti; insusi Marcie Vizir, Elmas
Mohammed -Papa; cincisprezece Pasi de rangul cu trei tuiuri,
Intre cari oei mai insemnati au fast Hogia Giafer-Pala, Mi-
sirli-Ogli, faimosul cuceritor al insulei Chios, Chiose-Natil-Pala
din Diabecr, Fazil-Pala din Seresuli; apoi douazeci si sapte
Pasi cu doua sau numai cu un tuiu, si, afara de toti ace.stia,
un nun ar mare de acea multime curioasa, care de obiceiu
merge in urma armatei turcesti, asa incat numarul total al
cazutilor se poate pune, fare a gresi, peste treizeci de mii de oameni.
Singurul ecru care a scapat, a lost Mahmud, Benogli, Pasa
Arnautilor, Hui beglerbegului RuMeliei, care cazuse in lupta
cu Veterani. Aoest Mahmud, dupa cc a lost ranit de cloud
ori, se aruncca cu calul sau in rail, si, gratie puterii acestu,ta,
el fu salvat, trecandu-1 la termul de dincolo al raului. A1111
auzit din gura lui aceasta aventnroasa scapare, pe care io
descria cu multi vioiciune.
owls/
ACatErdlEI
,)
'Ns_ 1.17'57JK
94C1 Matt"'
11...1