,

Aleatuiril
Talierciri
 LOGOFETUL

COSTACHI KONAKI.
 LOGOFtTUL

COSTACHI KONAKI

POESII
ALCATUIR S TALMAC RI

EDITIA A DOUA

IA$I
Editura Librariei Fratii Saraga.
1 887
Iaii. T ipografla N ationalL
. Poesiile Logofetului Konaki s'au tipArit Antala
oars, Ant acum trei-zed §i unul de anY, prin in-
grijirea fiicel sale, Princesa Caterina Konaki Vo-
goride, sub privigherea D-lui Neculal Ionescu, astAzi
profesor la Universitatea din Ia§1 §i membru al
Academiei Romine. Ele au ap ,rut sub titlul:
HoeciT, A.almtuipi mi TsammipI de Jloromitga
K. Konaki. lami 1856. TinorpacDia Aul Adoaci,
Bepmann

§i cu urm!toarea precuventare:

Ka cDieck8 omauI8* kitpt*.noxtenipea mpinte-

ms1 men, aoroomm KONAKI, mi fin nsde:nde
ks agecte a cam ckpiepi ap nste adage upiT
noactpe npe sh (Pox); asnd de Inzsctpape
mi adaoc nitepatspeI nsnamntene ae dal na
ineaas.
KATEPINA KONAKI BOPOPIDI.
6 AnpiA, 1866.
 Aceastd a doua ediVune a poesiilor, Impreunit cu
bucatile In prosy adause la urma, s'ad tipdrit sub
privigherea d-lui M. Pompilid, care a glisit en cale
a schimba intru catva rendul Aleatuirilor? tinendu-
se sand, pe cat a fost cu putinta, de timpul cand
ad fost compuse, si totodatd a talmaci cuvintele Area
putin sad de fel ,obidnuite astazi.
 SCHITE
din viata §i familia Logofetului Konaki,(*)

14*-

Logofelul Costachi Konaki, ale cilruia opere se

tiparesc astAzi de a doila oaril, a fost unul din oa-
menil ceT mai distin.,I din cerile noastre, din faptura
cea solidi si puternicA din care au foot zidiV un
Luca Stroici, un Miron Costin; unul din barbap
aceia carii stint de cinste §i podoaba atat clasei ve-
chilor boeri din Moldova, in care s'a nascut, cat
§i neamului romanesc intreg. Dup5, ce a luat o
(*) 0 Revistii, care de douezecl de am incoace a adus cele mai
man servicit literaturii romane, Convorbirite Literare, a
publicat un studiu biografic §i literar despre Konaki, datorit
penes academice a eruditului mail prieten, Alexandru Papa-
dopol-Calimah. (Scrisori despre Tecuci. Com. Lit. Aug. 1885
§i Fevr. 1886). SO cat e de nepotrivita pentru mine in-
drasneala de a trata dupa densul acela§I obiect. Fara ru§ine
voiu marturisi ca mult m'am folosit pentru prezenta lucrare
de studiul d-sale. Neputend a face a§a bine, am cautat sti
fac altfel.
Vezi asemine Suvenire despre Konaki de d. George Sion
in foasta Revista Contimporanit Vol. I, §i un studift de d.
Grigorie Andronescu in Revista Literard.
 -6-
parte activa si Insemnata la toate intemplarile po-
litice ce s'ad petrecut in 4ntbla jumatate a secolulta
prezent, lung restimp de vreme malt fr6mentat si
intim multe roditor, slujind Ieril sale cu toata oste-
neala si rivna catra, binele obstesc, i-a mai fost dat
ca chiar prin acele lucrarT mai usoare, care i se
paread luT mai mult o curata petrecere si o sufleteasca
indeletnicire si odihna dupa trudele si muncile ad-
stere ale politicei si ale trebilor, si care nici nu
i-a trecut prin minte macar sa fie vre-odata me-
nite la publicitate, sa aduca limbil si literaturii
pamentene un bogat si neprquit folos.
Cu o fieasca cinstire, care insa cred ca nu va
inlantul nici odata libertatea judecgii mele, taut sa
aduc la lumina aceasta figura mult respectata, asa
precum s'a aratat contemporanilor seT. Void cerceta:
tine a fost el, cum i s'a format spiritul si carac-
terul, in ce imprejurari, in ce mijloc, din ce tra-
diVe de familie. El singur s'a dat osteneala a ne
pune la inde"man6, o parte, din aceste lamuriri. Am
scrise de densul mai multe sch4e genealogice atat
despre noamul sed cat si despre cele inrudite, pre-
cum si pomelnicul ce 1-a intocmit pentru bisericile
de pe mosiile sale. Nadejduesc ca, aceste amenunte,
care daft o fisionomie si o viata deosebita lucru-
 -7-
rilor din trecut, nu vor aduce vre-o superare citi-
torului. Cititorul are pentru scriitorul vorbaret o
groaznica, pedeapsti: trece, nu cite0e.
Adever este ca, de-o bucata, de vreme a fost
moda la noT de a considera pe em ca un aerolit,
cazut din cer ca un efect gra catza, fail trecut
§i fara, radacina, in acest pament unde s'a nascut
§i de unde s'a hranit : tot a§a, multi, cariT altfel se
cred, in perfecta, sinceritate, oamenT luminatT §i
inteleptT, 10 inchipuesc §i astazi ca, Romania inteo
bung dimineata din anul 1848, s'a ivit in lume
prin nu 0iil ce fenomen afara de orT-ce relatie cu
legile universale ale naturiT. Imi este peste pu-
tinta de a me impaca cu den0T. Ea me in de
vechea §i proasta credintli a mojiculuT, ca, omul de
astazi e faptuit de cel de erT §i da na§tere la cel
de mane. Se na§te din print! carora datore0e
respect, recuno0inta, §i amintire, flind-ca este trup
din trupul lor, suflet din sufletul lor, 0 ca cea ma
mare parte din ceea ce este inteensul, de la den0i
1-a mo0enit, macar in stare de sementa. Respectul
parintilor nu este alta decat respectul retrospectiv
de sine Y. Cludat respect, data s'ar margini la pa-
rintiT cel immediatI, lasand in uTtare §i nepasare pe
cel ma departati, adica parintii parintilor, carora
 -8-
prin un efect de atavism, datorim ceea ce parintii
ne -all transmis de la ei. Fara, aceasta transmisiune
din generatie in generatie, viata societatilor n'ar fi
dead o perpetua, reincepere, fara ca o generatie
sa traga nici un folos din muncile §i luptele gene-
ratieI precedente. TraditTunea este temelia socie-
tatilor civilizate.
Cand este vorba de unul din aces oamenT cari
s'aii 1naltat in mijlocul unde a trait prin insemna-
tatea operelor sau faptelor, cunoa§terea acelora cari
au fost prenascetorii luT, are pentru istoric pentru
filosof un indoit interes. Omul superior se na§te
dintr'un §ir de oamenl vrednici de a-1 fa'ptul. El
este eel de pe urma produs al unor puteri conver-
gente ce s'ati Intarit trecend prin deosebitele ge-
neratlunI. Opera sa nu ese dinteensul singur : pa-
rintii §i parintii parintilor sei all §i el partea lor,
de§i mediata, in faptele lui. Meritul §i vrednicia le
1mparta§e§te cu prenascetoril seT.

i.

Familia Konaki a fost o familie curat moldove-

neasca. Marele Comis .Anghel, eel dintani a purtat
numele de Konaki. El a trait in a doiia jumatate a
 9
veacului al XVII-lea. Taal sail a fost Vasile Vel
Medelnicer, ear bunul seu Ilie Vel Spatar, carT ail
trait la finele veacului al XVI-lea §i la inceputul
veacului al XVII-lea. Al cuT fill era Ilie Spatarul
cu care se incepe filiatiunea, n'am putut afla. Se
.5tie al, la cele mai multe familii boere§ti din Te-
rile Romane, adoptarea unuT nume patronimic ho-
tririt nu este in genere mai veche cleat partea a
dotia a secolulul al XVII-lea. Paul atuncl boeril
se multumeaii de obiceitl iscall pronumele cu
boeria. Clite-odath se deosebea vre-unul cu o po-
recla scoasa din intemplitri personale sail din nu-
mele unei mosii (*), care pe mina adoptath de toti
sail de null membri aT unei familil, a constituit
porecla ereditara sail numele unuT seam intreg, sail
a unei ramure de familie. A§a, de pilihb' vedem pe
mernbrii unei singure familii, din cele mai (16 Ca-
petenie, cite -odatd cu numele de Boldur, cote -odata
porecliti Gavrilite$ti §i in fine Kostake§ti, care
nume a remas definitiv. De acolo dificulaiti a-
proape neinvinse la fixarea filiatiunilor mai inainte
(4) Din intemplari personale: Aprodul Purice a fost tulpina fa-
millet Moghilestilor; de pe mosie: Brancovanul 1st are nu-
mele de la mosia Brancoveni etc.De pe tata sau mos: Bar-
canestii, fin lui Barcan; Kostakestit §i Gavrilitestit fin Jut
Gavril i loi Kostaki, etc.
 10

de 1600 si o mare confuzie cu elucidarea multor

amenunte istorice. Spita neamului boerilor Konit-
kesti, scris6 de maim, Logofetulul Konaki, pe care
o posed, nu scrie nimica mai mult despre Vasile
Medelnicerul si Ilie Spatarul, cleat aratti, c ar fi
fost din neamul Golgestilor sau Goestilor, forma
contractatI a aceluiasi nume prin muTerea literel 1,
adeseorT intemplatti, precum de exemplu din ureclea
s'a fAcut urechia. Acest neam, care se vede c a
fost roditor si numeros si care se pomeneste des in
vechile documente, a fost unul din cele maT insern-
nate din Moldova,. si se ara b. pentru. prima oar
intr'un uric al lug Stefan eel Mare din 1460, in
persoana Vornicului Goea.
De uncle a venit MareluT Comis Anghel, acest
nume de Konaki? Dupg, o traditie de familie, Comisul
Anghel a fost rinduit de Domnie privighitor
pregatitor al conacurilor pentru armata turceascg,
si Curtea SultanuluT, la anul 1672, atunci cind
Sultan Mehmet a purees singur la asediul Came-
nitei, in Podolia leseascti (*). De acolo porecla dupA
slujba de Conacciii, si numele de Konaki. Aughel
a zidit la Ga1a T, pe malul Dunitril, mAngstirea
(*) Tura au luat Cameni(a (Kamenietz"-Podolski) ]a 17 August
7180 (1672).
 11

Badiul, care pe urma a maT fost inzestratti, de ne-

potul sea de fig, Vornicul Costachi Konaki, cu parti
din mosiile Vlasinestil si TatareniT in judetul Co-
vurluiui, si inchinata de densul catra Esphigmenon
(Muntele Athos). Aceasta manastire, pe la Ince-
putul veaculul nostru s'a cufundat in Dunare, stir-
pandu-se de ape malul unde era zidita.
Marele Coitus Anghel a tinut pe Paraschiva
Venin, fata VistTerniculuT Iordachi Venin din Tor-
cestT (*). DoT fiT s'aa nascut din aceasta casatorie,
Than si Constantin. Ioan a perit taTat de TatarT,
la Gura Gael, in jos de tergul TecuciuluT, pe ho-
tarul mosiilor DrAganesti (**) si CernicarT, la 1711,
atunci, cand dupa invingerea la Prut a luT Petra
cel Mare si a lui Dimitrie Kantemir, TatariT ag
calcat, all ars si ag pradat Tara de Jos", cum nicT
°data pin& atunci nu fusese arsa si pradata (***).
(*) Familia Venin era o ramura din neamul Boerilor 'Cosa-
kesti.Torcesti, pe apa Berladului, jnd. Tecuci, plasa Ber-
ladului. Stacia Ivesti, a drumului de fer Tecuci- Galati, este
pe Torcesti. Astazi aparline familiei Ball.
(**) Mosia Draginesti, in jos de Tecuci, jnd. Tecuci, plasa Her-
. lad, a fost daruita lui Apostol fiul lui Stefan Katargiii, de
matusa sa, Doamna lui Antioh Kantemir Voevod.Cumpe-
rata la 1817 de Vornicul Mihail Sturza, pe urma Domn,
apartine astazi princesei Maria Gorclacov. Apostol Ka-
targiii era frate cu Vorniceasa Ileana Konaki. Vezi maijos.
(***) Letop. Mold. ed. II, Tom. If, p. 110.
 12

Trupul nefericitulur teller s'a aruncat in apa Berla-

duluT, ce curge putin maT jos, slujitoriT macelaritl
sail dui in robie, a§a incat jalnica Paraschiva,
neavend nici o §tire pozitiva despre soarta fiulul,
se mangaTa cu nadejdea ca ar fi remas in viata §i
]uat rob in Crimea. Se liotari a merge dupa d'ensul.
Adunendu-§1 cu mare jertfa ban' §i juvaeruri cat
putii aduna de a cash, §i imprumutandu-se de la
rude §i prietenT, bland §i scrisorl de la Domnul
terii §i de la paalele de Hotin §i Bender, pled
la Crimea la Hanul Tataresc, doar sa-§T rescumpere
copilul de la 0'00. poate inchipul cineva ce
tsT
drum plin de primejdiI §i de groad trebula sit fie
pe atunci lungul §i obositorul drum de la Iasi 'Ana
la Bagce-Sarai (*). Adeverata via dolorosa!
SAnt acum do' anT, am facut §i eu acest drum.
Par ce deosebire! 0 confortabila cupea a dru-
muluT de fer m'a transportat in §esesprezece oare
de la Ia§T pang la Odesa ; de acolo un luxes §i
puternic vapor al Companiei ruse§tT de navigatiune
§i negot pawl la Sevastopol. De la Sevastopol la
Bagce-SaraT, o palmy de loc. Cu o indoita emo-

(*) Bagce-Sarai, palatul gradinilor, capitals Hanilor tiltare§ti,

situata in Crimea, tale de un mas cu drumul de fer, de la
Sevastopol.
 13

Tune am calcat, dupa Paraschiva, pragul palatuluT

Hanilor, astazi palat impera'tesc. Curti le, gra-
dinile, fantanile, chioscurile impodobite cu cerdacurT,
feredeele de marmura ale cadinelor, tavanurile de
lemn sapate, zugravite §i aurite, divanurile de atlas
cu flori cusute in matasa, §i fir, minunatele covoare
din Persia : toate stail la locul lor, pastrate cu cea
mai mare fidelitate. AT crede ca groznicil stapani
de odinioara s'aii departat abTa pe cateva oare, si
ca totul e gata pentru primirea lor. tntr'o sale mare,
jos, plange §i astazi vestita fantelna lacrdmilor, can-
tata de Pu§kin (*). Ea Be aminte§te prin numele
sea nepomenitele cruzimi ale vechilor stapanitorT
paganT, carT atatea veacurT all fost calaT fare de
mild aT Europe! fe'saritene, jacuind neincetat blata
Moldova, provinciile meridionale ale PolonieT §i ale
Rusiel, arzend sate §i orar, nesaturatl de maceluri,
§i gonind inaintea lor, dupti, fiecare incursiune, cardurT
intregT de robT cre§tinT, pe cad II vindeaii.pe toate
pietele Imperiulul Otoman ! Apa cade in cascade
printr'o serie de farfurioare de marmura,, a§a incit

(*) Fanteina lacrdmilor, este una din cele mai renumite pocme
a MI Pu§kin. Este legends unei frumoase fete de magnet
lelesc, Maria Potocki, rapitii de Hanul tlitaresc §i inchisa
In sale unde se giise§te zisa fantinft.
 14

se divide in mil de mid stropiturT, ca niste lacrAml

de argint. Cute lacrana o ti versat aid nenorocita
ParaschivA. Cate lacrImI s'ad maT versat si de
alte victime mnainte de (Musa si dupa, densa, ping,
child maim, puternicA a Rusiel a zdrobit acest culb
de cruzime omeneasca.
PaganiT se ImblAnzeat la vederea banilor. FA-
cendu-se cercetare din porunca Hann luT, s'a do-
vedit a Joan Konaki perise la Gura Clad. Pa-
raschiva se intoarse in Sara desnAd'e'jduitl, si se
calugarl, luand numele de Monahia Epraxia ; ear
pe locul unde cazuse fiul eT sub palosul paganilor,
ea ridica o truce de piatrA spre vecinica pomenire
a nenorocitulul teller. Logoletul Konaki in pomel-
nicele ce le-a impartit bisericilor de pe mosiile Kona-
kestT, ne zice ca el a vezut aceasta pTatrA si a cetit in-
scripcia de pe ea in dote 'Udall panA atuncT (1833).
Am vezut'o si et de ma! multe ori, crucea este §i astazi,
dar inscriptia este asa de stearsti, de vremur! Meat
abia se maT cunosc ctiteva slove reslecite. Jup6.-
neasa Paraschiva, sat maI bine Monahia Epraxia s'a
mutat cats, dumnezeestile lacasuri la anul 1719, in
casele sale din satul Nanestil de jos sat Fundeni! (*),
mosia de basting, a boerilor KonAkestI.
(*) Minden', pe apa Siretului judet. Teruel, plasa Berladuld.
 15

Celalalt fin a lui Anghel si a ParaschiveT, Cos-

tachi Vel Comis a proptisit familia. La anul 1717,
fiind Aga, a sapat Domnia, trend Catanele ungu-
rest!, sustinute de putina ostire nemtasal, sub con-
ducerea lui Ferenz Ern4 $i cu ajutorul unor
boeri Tubitori de stricatiuni si resvratiri, Vasile Ceaur
Stolnicul, Velicico Sulgerul, Contescu Capitanul,
Miron Serdarul, Aslan, fecioriT SpataruluI Cuza si
altil mai mici car! adunase si el ostire de strin-
surii, umblati jacuind Cara de la Cetatea Neamtului
'Ana la Focsani, si socotise sa prinda pe Miliai
Racovita Voevod, precum prinsese tot atunci Nemtii
in Bucuresti, pe Necula! Voda Mavrocordat. Dar
Miha! Racovita era un Roman virtos, imb6tranit in
trebile Wrii si ale domniel, incunjurat de oamenI
harnici si de isprava ; el stiu sal! dreaga lucrurile-
intru asa primejdie (*).
Dimineata, la 10 Ianuarie 1717, ca la. 3 clasurT
din zi (10 oare a. m. dupe, s'ocoteala de astazi),,
Mihal Voda desteptat prin scrisorile lu! Sandu
Sturza, a purcede Ferenz tiptil asupra Iasului, prin
Pascani, CotnarT si Tergul-Frumos, a esit spre re-

Pe mo0a Fundeni este situate statia Hanul Konaki, al.

liniei Tecuci-Galati.
(*) Letup. Mold. Ed. 1I. Tom. III pag. 123 Fli urm.
 - 16 -
cunoastere pe dealul Copal, de unde putea st pri-
vigheze drumul de la Tergul-Frumos, cu vre-o 600
de calarasi Moldoveni, si cu boerii cafi-I avea cu
densul, Darie Donid Vel Vornic 'TWA de jos, Ga-
vriil Miclescu Vel Vornic de Tara de sus, Con-
stantin Kostaki Vel Visternic, Macri Banul, Con-
stantin Roset Vel Paharnic, Constantin Konaki Vel
.Aga si altiI mai mid, gata de resboib. Dumitrascu
Racovitt Hatman, fratele Domnului, Spatarul Pa-
ladi, cumnatu-set cu Casa domneasca, Logofetul
Katargiti si Vornicul Iordachi Roset, maI betrani,
se inchisese In Manastirea Cettcuea, cu SeimeniI si
venttoriI, de paza. Dupt dote ciasuri de asteptare
pe platoul deschis al CopouluT, nevezend nimica si
neputend rtbda frigul, s'at intors la Curtea Dom-
neascft cu boerii 1mpreunt, (land drumul la calarasI
§i Weill, prin terg pe la gazde, sit II-Mance si O.
se Inchlzeasca. Tar Domnul cu boerii s'ari pus la
mast in casele despre Doamnit, lasand tail in o-
gradil, jos la scant, gata insetati. Ear, dad, s'a
srulat Domnul de la mast, s'a culcat sit doarma,
putin dupt obiceiii. De asemine si boeril, tot a-
colo In curdle domnesti. Numal Aga Konaki a exit
din curte, st fact strap, prin oral, cu toate et nu
se ma! &Idea st maI vie catanele in acea zi, fiind
 - 17 -
8 ciasuri din zi (aproape 3 oare p. m.) Tocmal a-
tunci intra despiirtirea cea dintgit a Ungurilor in
jos de Iasi, despre Bah luih. Simtind Konaki, se in-
toarce la Curte sa destepte pe Domn. Se scoala
ctr to iI, IncalecA si es afarli, ratzuincl drept asupra
Cetatuei, unde era preggtitit toatti aperarea, Ong
child se va stringe ostirea impra'stiatl prin case
in Org. Totodatii pornesc pe Kostaki Vistiernicul,
pe Macri §i pe Turcul Hassan Hagi Osmanoglu
despre m'Ing,stirea Aron Vothi, unde ajunsese Ta-
tarii ce-I chemase in ajutor, sii-I sileascA sa vie
mai in grabri.
Ajungend la Bahluiii, mica escorta donineascI,
care nu se compunea cleat de numitii boerl si de
cativa copii din cash', find o parte din ostire in-
chisa in Cetatue, alta, ca la 200 oameni remasa
de paza Curlii Domnesti, ear cel mai multi im-
prastiati prin Ia T, gilseste podul ocupat de catane
sa le tae drumul. Trecend ahiturea cu podul Bah-
luiul pe ghiata, sub focul Ungurilor, le-a petit patru
copii din cash'.
In vremea aceea, Catanele ctilcase Iasul Lea impo-
trivire. Stoian Serbul, bas-bulubas, care comanda slu-
jitorii remasi de pazA la Curtea Domneasca, s'a in-
chinat indatit, deschizend portile lui Ferenz.
2
 18

S'ag respandit Nemtii prin ora§, omorind pe ter-

goveIii Moldoveni §i pe negutatoril Turd pe tine
le-a e§it inainte, §i pe oamenii donme5ti, o§tenl,
unde i-a gasit. All mers §i la Aga Konaki, §i ne-
gIsindu-1 pe densul, i-au jh' cuit casa. Se cunoa§te
cl, Aga Konaki fusese desemnat luI Ferenz de
Ceaur §i de complicit seT, ca un barbat destolnic
§i de isprava, dacti, vedem cl, cea dintiliil grip, a
Capitanului nenatesc a fost de a pane mama pe
boerul Moldovan. Multe documente interesante pen-
tru familie, s'o fi perdut atuncT, cu jacul caselor
Konake§ti.
De acolo, stringendu-se in jos de ora§, la bi-
serica Balicai (*), mai sus de pod, all mers drept
pe Cetittue s'a*, dee asalt. Descalectind in vale, s'aii
suit pe deal, ispitind locul §i a§teptand scArile ce
poruncise sa le fug, de suit pe zidul mangstirii.
Din nauntru, Mihal Voda cu al seT se gatea de
aperare pant -i va vent ajutor. MoldoveniT slobo-
(*) Biserica &Heal a primit mat pe urmrt, impodobindu-se si
adAogandu-se cu chilli, case Domnesti si gradint en helesteii
de Grigorie Ghica Voevod cel 136trin la 1740, numele de
Manistirea Frumoasa. Acolo este gropnita familiel Logofe-
tului Grigorie Sturza si a fiului sea Mihai Vodit Sturza, mos-
tenind acea ramurli a Sturzestilor ctitoria acestei Mrtnastirt
de la Grigorie Ghica Voevod, din care se trag prin femel.
Ce0a111 boeri Sturzesti aveau Wantistirea Barba' din Iasi.
 - 19 -
zeati focurT dintr'un singur tun ce-1 aveaa acolo si
din pustile lor, tragend si din clopote sa. Indrep-
teze drumul Tatarilor, fiind aproape noapte, si L-
and mare larma, 0, creada Catanele ca sunt multT.
TatariT nu se grabise, temendu-se sa nu fie un
viclesug, ca prepuneaa si pe Domn si pe boerl stt
fie ajunsT cu NemtiT, si de frica sa nu fie Catanele
maT multi decat densif si sa n'aiba cumva si tunurT,
cacl Tataril nu pot sprijini acel fel de foc". In-
sfarsit, pe la 10 cTasurT din zi (5 ciasurT sara) se
aratare inaintandu-se din jos de Iasi, grin sesul
Frumoasel §i indreptandu-se spre Cetatue. Nemtil
cum au vezut, all intors front despre TatarT in bung,
randueall ostb;seasca, si opreail pe TatariT earl na-
Valetta lnainte, slobozind cate un rand de pusti;
apoT treceaa acel rand si slobozeei alta panza de
foc, Villa and IV umpleaa alt rand pustile, si s'ail
facia ca un parete, tot tragendu-se incet in sus
alaturea cu paraul Cetatuel spre Hlincea ; si de
ate on navaleaa TatariT asupra lor, eT slobozeau
focurT si respingeail pe Tatar!. Ve'zend asa, a esit
Mihal Voda din manastire, cu boeriT, cu SeTmeni
§i cu venatorii si a lovit virtos din spete pe Ca-
tane. 'i a tinut resbolul Inainte, aperandu-se Cata-
nele vitejeste, cu toate ca era noapte, fiind lumina
 20

de lung, incat lumina ca zita pe zapada, fiind ger

mare, Catanele tot aperandu-se §i catand A scape
la padure. Prea putini ail scapat din Ungurl, unit ail
fost omoriti in lupta, alcii prin§i de vii, impreuna cu
Ferenz, capitanul lor. Mihai Voda pe cat de ager
se aratase in primejdie, pe atilt de aspru dupa isbanda.
Spatarul Cuza fu spanzurat neprecistuit, imbracat,
Inealtat, la seranciobul ce era langa. poarta Curti lor
domne§ti , luT Ferenz II tae capul. Trebuea sa
prima minte, gat boerii resvratitori §i jacuitori,
cat §i UnguriT, sa nu mai alba alta-data asemine
indritsneala. Trupurile mortilor le strinse la un
loc din prejma Cetatuei, unde a fost batalia, pe
drumul TarigraduluT, unde este astazi bariera Ni-
colina, §i as facut movila peste dOn§ii, §i king&
movila cerdac de peatra, cu un stalp, spre pome-
nire. Locul se ebbing §i astazi cerdacul lul Ferenz.
Aga Constantin Konaki, de atuncl Vel Comis, primi
danie de la Domnie, mo§ia Damidenii, In Iinutul
Hotin. Din casiitoria sa cu o Kostakeasea, Mamie
Comis Constantin lasa, un fit], ear Constantin. Pe
acest Constantin, 11 vedem Vel Paharnic, la anul
1763 (*), Vel Spatar la 1769 (**), §i in fine, Mare
(*) Uric. Tom. III. pag. 66.
(**) Uric. Tom. II. pag. 43.
 21

Vornic la 1775 (*), iscalit cu atare boerie Inteo

anafora a Velitilor BoerT catra Grigorie Ghika Voe-
vod. Din data acestul document (14 Aprilie 1775),
comparata cu corespondentele publicate in colec-
tTunea Hurmuzaki, cu bucurie pot conchide ca Vor-
nicul Costache Konaki, bunul Logofaului Costachi
Konaki §1 restrabunul met, a fost unul din acel
raembri aT DivanuluT MoldoveT, carT impreuna cu
nefericitul Domn destinat a plat). pentru top", at stint
sa apere dreptatile teriT si sa lupte cu tarie §i
credinta pentru scaparea Bucovinel din ghiarele pa-
jure a ustriace (**). Este o datorie sacra a aduce
o pioasa amintire acestor barbatT patriot)", prea mult
lasatI uTtarii. Eata-T precum IT vedem iscalitI: Ga-
vriil (Calimah), Mitropolit Moldovei ; Constantin
Sturza Vel Vornic ; Costache Konaki, Vel Vornic ;
Stefan Sturza, Vel Vornic ; Vasile Kostaki, Vel
Vornic ; Vasile Roznovanu, Vel Hatman ; Ioan Can-
tacuzino (Cronicarul), Visternic ; NeculaT Roset, Vel
Vornic. Este un titlu de glorie stramoseasca §i o
o pilda neultata pentru urmasii for §i totodata un
respuns la nevrednicele ocarT ce pasiunea si igno-
ranta arunca vechilor BoerT.
(*) Mag. Ist. Tom. II pag. 299.
(**) Actul de cesiune al Bucovinel rata Austria s'a isciilit la
7 Mai 1775
 - 22 -
Niel putea macar prin minte sa, le tread, sa-§i
deosebeasca binele de binele obltesc. Prin natura
lucrului, soarta lor era strins legata de soarta te'riT,
aT care% emit firesti conducatorT. Tubirea, de Cara,
pe care le-a denegat'o lor generatTunea de la 48,
nu era alt-ceva la ace§ti oamenT, carT aveart tot
In mama lor, decal o forma maT lata §i maT Malta
a Tubiril de sine. Din on -ce imprejurare folosi-
toare pentru Cara, erail eT, prin char pozitia lor,
chemati sa traga eel dintall folos, §i prin orl -ce
lovire ce tam primea, el erail eel din= lovitl.
Interesul se unea aid cu datoria. Ati fost in drept
ace§ti barbatT, cart ne-art pastrat nott o movie, still
dee lor insqi mrtrturia, pe care in vechea Transil-
vanie sfa§iata .,i calcata §i ea de luptele Austriel
cu Turcil, I§T dadea cu tin veac maT inainte b6-
tranul Bethlen : Poate if am facut tot ce ar fi fost
bine sa facem ; dar putem sa zicem ca tot ce a stat
in puterea noastra, am facut". Este destul pentru
recuno§tinta istoriel. Nu in zadar increderea in-
stinctive, a ob§teT catra den§ii i-a cinstit cu fru-
moasa denumire de salpi di fel-U.
Vornicul Constantin Konaki a tinut pe Ileana,
fata lut tefan Katargiti §i nepoata Doamnel lui
 23

Antioch Kantemir Voevod. (*) El a murit la 1778

Wand dol fii, Emanuil §i Gavriil.
Gavriil, pe care-1 vedem Mare Vornic de Tara
de Sus la 1804 (**), a zidit pc mosia sa Slobozia
Zorleni, lang& Berlad, casele cele marl ce se ved
Ana astiiii. El a fundat §i michl schit zis a Ma-
garulul, in mijlocul padurilor de pe Slobozia, care
este un loc frequentat de pelerinagTil §i de prim-
blare, pentru orarnii Berladeni. De unde vine a-
ceast& cIudata denumire a sfantului lAcas ? Aid
este o legenda, care sam'ena maT mult o legend&
din veacul al XIII-lea, decat o anecdot& de la fi-
nele veacului al XVIII, dar care o dam in toata
naivitatea el. SA nu Warn, CA in multe puncte, la
sfar§itul veacului trecut, Moldova era in plin mediul
evil. UmblOnd la venat prin intinsele pldurI care
a copereati dealurile ce despartesc valea Berladului
de valea Prutulul, si unde vietigati pe atunci no-
roade intregi de capre Si de porci seThatid, Gavriil
Konaki intalni intr'o zi un magar alb, de o marime
rare, pascend earba la piciorul until stejar secular.
Mirandu-se de frumuseta tlobitocului, boerul po-

(*) §tefan listargiu a tinut pe o fatil a Logofetulut Dumitralca

emir; sorb: cu Doamna Caterina a lui Antioch Voevod.
(**) Uric. tom. I, pag. 160, 207, Tom. III, pag. 39.
 - 24 -
runcl slugilor ce-I area cu densul sk-1 aduck, la curte
§i sk-1 pue in grajdurile sale. Peste noapte ma-
garul dispkra. Dupk chteva septemani, umbland
la venat pe locurile acele, Gavriil gasi eark.§1
pe magarul, care-1 credea al sell, grin dreptul sefi
de stapkn al mo§iei, pascend sub umbra aceluia§i
stejar. Porunci a se prinde de isnoavg, §i a fi pazit
cu mai bunk paza A dorm zi dimineatk, magarul
de a doila °ark se facii nevezut. Trecendu-se o
bucatk de vreme, Konaki 11 regksi de a treia data,
pascend in lini§te sub umbra obicinuitulul copac.
Atuncl se cufunda in gandiri, neparendu-i-se lucru
curat ; §i mirandu-se el §i oamenii lui de a§a ne-
pomenitk intemplare, nu se mar indol ca minunata
dihanie trebuia sa fie un coboritor al magarului
care dusese in Egipet pe MaTca Precista §i pe
Domnul Nostru, clack nu chiar in persoank cinstit
acest dobitoc. Dupl ce poruncl a se respecta de
astk-data libertatea animalulul §i a nu se atinge
nimeni de densul, el zidl pe locul chiar unde se
facuse aparitTunea, o mica biserica; pe trunchTul
stejarulul taTat la inaltimea breului fu a§ezatk,
masa Sfantului Altar; mai pe urma, %tend §i ni§te
chilil, aduse cativa calughrT, pentru serbarea sfintei
slujbe. Pe semne ca ghicise adeverul evlaviosul boer,
 - 25 -
a de atunci nu se an ca magarul sä se mai fi
zgrit de vre-un °chili muritor. Stint mai multe va-
riante a legendei : am dat una dinteensele.
Linia Vornicului Gavriil s'a stins in partea bar-
blteasca. Cel mai mare din fill lui, insurat cu Elena
Mann, muri tear fiind, urmat dupA puling vreme
de copilapl ce-1 avuse cu densa, a$a a veduva sa
mo$teni mo§iile Komike$tir, L'arga$enii $i UmbrA-
re$tii, in judetul Tecuciului $i Grime$tii in judetul
Boto$ani, care de atunci s'ail instainat. A mai avut
un fill, Costachi, lipsit de minte $i neinsurat. Al
treilea, Ioan, se alugarl, $i hid pang la moartea
sa, la 1860, la schitul pA'rintesc, in padurile de
pe Slobozia. Era un om de mare inveptua, stu-
diase pe la Viena, insd uritor de lume $i de viata
socialit. 0 dragoste nefericita", din tinerete, se zice
a 1-ar fi lovit fill de leac pentru totdeauna. Nn
vorbea mai nici °data. Impingea a$a departe sme-
renia cre$tineascA, meat and se Intempla une-ori
sa vie in casele parinte$ti de la Slobozia, sA vi-
ziteze pe nepoata sa de soa, doamna Rucsandra
Roznovanu, nu intra in saloane, ci se a$eza pe sari,
unde venia sa -1 vaza cine vroea 0, vorbeasa cu
densul. Din doil6 fiice, ce le-a avut Vornicul Ga-
vriil, cea dintttia, Anastasia, ha pe Spatarul, pe urma,
 -26
Logofet ¢i Basboer al MoldoveT, Teodor Bals (*) ;
ea mull tenera §i Mr& copiT. A dotta, Ileana, se ca.-
shtorl cu Postelnicul, pe urrna, Vornic, Alexandra
(*) Spatarnl Teodor Bals, pe care nu trebue a-1 confunda en
Caimacamul Teodor Bals, despre care vom vorbi mai la vale,
a fost unul din cei mai de frunte >ji cu vaza boeri din Mol-
dova, de pe vremile acele. El meritase prin mandria sa
porecla de Friedrich", pare ei era Frederic cel Mare, asa
se purta de maret la chip si la vorha. A jucat nn rol Insemnat
in vremea Eteriei, fiind el acel Vornic Bals, despre care asa
des ne yorbeste Tragedia Jul Beldiman. Patin i-a lipsit ca
sa fie Domn in Moldova la 1822, In locul Jul Than Sturza,
fiind until din eel mai in versta $i mai puternici dintre boerii
care nu erah compromist cu Ipsilant §i cu Kneazul George
Kantacuzin, ai avend toata nadejdea de a *lige el eel
dintaiii Domn pamentean al Cecil, dap& izgonirea Fanari-
ocilor. and se ordonase dP Narta a se trimite la T ari-
grad o deputatie de boeri Moldoveni, dintre carii era sit se
aleaga al Domnul, mult si in zadar se trudise Hatmanul
Stefan Vogoride, atunci Caimacam al Moldovei, admit
In Iasi si sa -1 trimira in fruntea boerilor. Nu puth sa -1
miste din Bucovina. Vornicul loan Sturza, om retras la Cara
si pulin amestecat In ale poliiicei, remasese in Cara, la
mosie. Vogoride it chemit in capul Divanului ce-1 consti-
tuise, incredintandu-1 Logofetia cea mare; it induplech sit
piece in locul lui Bals. Ajunsi in Tarigrad, Vizirul Intrebit
pe bnerii Moldoveni: Care e mai mare dintre D-voastra?"
D-Ini Logofetul Sturza", respunsera h ocrii. El sa ye
fie Domn". Teodor Bals, pe urmli mare Logofet §i Bits-
Boer, dupa moartea Anastasiel Konaki, lua de soCie pe o
fato, a Jul Beizadea Mihail Racovita. El murl fara copii In
1840, lasind prin testament imensa sa avere, &did mosiile
Flamanzii la Botosani, Parriul Negri' la Dorohoi, node s'a
infiinIat tergul Alihaileni, Perienii la lasi, p casele din Iasi,
astitzi Teatrul National, Jul Mihal Voila Sturza, pe care-1
 --- 27

Ca limah din Stince§ti(*). Ea mo§ten1 mo§ia Slo-

bozia, pe care o las6 dupg, moartea sa, uni-

Infiese. Ca caracteristicrt a fuduliei Jul cea peste mesura,

se istorisea de batrani, ca dand mana de sarntat, dupa o-
emb, celor mai mid In versta sari In rang, zicea: Saint&
nepoate, ea a sarutat'o gura domneasca". Portretul Bits-
Boerului Teodor Ball se afia la Muzeul din Iasi. Ne arata
in adever o infatosare mandra pi mareata, un chip viola
§i impunator, cu o barbs alba, lung& si bine ingrijita; bi-
ni4ul 4f fundul calpacultii stint de atlaz alb, pe earl numal
Domnii, beizadelele §i boerii caimacami aveari obiceiti sa
le poarte. Familia Ball este cunoscutri in Moldova, de ]a
Ba Is Paharnicul, suht Ilie Voevod (1432). 'NI Ba *OH de
astazi stint coboritori m lui Cristea Bals, Vel Vornic (1598),
care a tinut de sotie pe. Evdochia, o fad+, a lui Alexandra Vodi
Lapusneanu en Doamna Rucsandra, fiica lui Pitru Rareq.
Prin urmare Balsestii se trag prin femee din Stefan cel Mare.
(*) Biserica din Stineesti, are si astazi o truce de argint, drt-
mita de Gavriil Konalci. Vornicul Alexandru Calimah mo-
stenise din tats in fiti mosia Stincesti, Janet* Botosani, de /a
loan Teodor Calimah Voevod. Ioan Teodor Voevod, fiind
Mica. Dragoman al Portei, o cump5rase de la familia Stroici.
El era fiul lui Teodor Kalmus, din OrheiS, Vornic de Campu-
Lung. Intrat de tear cn slujba la cancelaria Kapukehailor
pi apoi la a Dragomanatultn, Grecii din Tat igrad, dupit o-
bicelul Tor, ii preschimbark numele de Kalmus, ce li se
parea harbor., in Calimah.Dinteun hrisnv a lui Searlat
Calimah Voevod, din 13 Iunie 1813, se dovcdeste di Pa-
harnicul loan Calimah, tatal Vornicului Alecu, era nepot
de ver-primar a Ini Alexandrn Calimah Voevod, tatal Jul
Scarlat Voevod. Din casatoria sa cea dintaia cu Elena Ko-
naki, Vornicul Alexandra Calimah n'a awn decal o fati,
doamna Rucsandra Roznovanu; din a doria casatorie cu
Elena Cuza, s'a niscut Dl. Teodor Calimah, actualul pro-
prietar mosiei Stincesti, pi doamna Smaranda A. Beldiman.
 28

cei sale firce Rucsandra, sotia in antara castitorie

a Logofetului Stefan Katargit, si in a dorm a Hat-
manului Alexandra Roset Roznovanu. Astazi mosia
Slobozia, chip, diferite intemplari, trecend din ma-
nile unui consortia ovreesc intr'ale unur morar
francez, este proprietatea Maiestatii Sale Regelui
Carol.
Habent sua fata libelli.
Asa si mosfile.
Vornicul Emanuil sail, cum ir zicea pe la nor,
Manolachi, a fost fiul cel mai mare al Vorniculur
Costachi Konaki. Mare Ban la 1783 (*), Biv Vel
Vornic de Tara de Jos la 1799 (**), ceea ce arata
ca capetase ca cati-va anT inainte Vornicia cea
Mare, si la 1802, de a dotia oara Vornic de Tara
de Jos (***), el s'a savarsit din viata, la 1 Mara 1803,
la mosia sa Tighe§ti, pe apa Berladulur, langa
Tecuci. Vornicului Manolachi Konaki, pe cat am aflat
din spusele baranilor, II placea sa traeascil bine,
cu saltanat si ighemonicon boeresc, cum se zicea pe
atunci. Era un om luxos si cam cheltuitor, dupa
vreme, adunand mare. bogatie de scumpe strae o-
(*) Uric. Tom III, pag. 9.
(**) Arh. Roman. a lui Kogalniceanu. Tom. I, pag. 158. Cu-
ventul Biy, din SlavoneVe, insemneaza fost.
(***) Uric. Tom. I, pag. 146 §i Tom IV pag. 129.
 - 29 -
rientale si de saluri, frumoase arme turcesti, pe
care in parte le am si et" acum. Tinea in curte
multi oamenl cu left si cu tainuri intre cari vre-o
40 arnauti cu earl mergea incunjurat la drum si la
venat, and purcedea din Iasi la mosiile sale si-
tuate langa Galati si Tecuci, tot venand cat Linea
calea. Era un venator aprig si neobosit, ca frate-
sett Gavriil, si fiul sea, Logofetul Costachi. IT placea
deosebit frumosul venat de epuri cu ogarl, pe in-
tinsele campil ale Tariff de Jos, pe §esul Siretulul,
despre vechiul hotar al Mold ovei cu Tara Roma,
neaisca, acolo uncle campul fail de margini sam6na
o prelungire a Baraganulul. El a fost unul din eel
de pe urnia boeri din tam noastra care s'a inde-
letnicit cu cresterea socolilor pentru venatul din
sbor. Se stie ca acest fel de venat a venit din.
Orient, introdus in Europa de cavaleril cruciati la
intoarcerea din Palestine, si ca s'a mai pastrat in
partile Resaritului cand trecuse de moth'', in Eu-
ropa, fiind and, ¢i astazi petrecerea cea mai iubitl.
a Seihilor din Liban. In copilaria mea imi aduc
aminte ea mai traia la mosia Narnoloasa un tigan
betran care fusese socolnic, adica vatav de socoli
la Vornicul Manolachi. Fiul seu, poetul nostru, ne-a
facut un frumos portret al bartinului boer, puind.
 30

In gura lul, la cYasul mortiT, aceastI mandrg, mar-

turisire :

N'am featelit niei odati mdnile mele 'n argint,

Ca sa talc on peste pravili, ors (arii, on jurilment;
Nu mi s'a spurcat auzul cu zadarnici
Ca sa dobandesc lubirea jacaail or stliptinin.

Vornicul Manolachi Konaki a tinut don so il:

1) Ileana, fata Vistiernicului Dinu Cantacuzino, cu
care a avut dotie. filce, Caterina sotia CaminaruluT
Than Sturza din Oboro§enT (*), §i Ileana, sotia Vor-
nicului Alexandru Beldiman (**), §i un fiti, Alexandru,
poreclit Costachi, care a fost Logofetul Konaki, de
care ne ocupani ; 2) Safta Sturza (***), cu care a avut

(*) Vezi Genealogia Boerilor Sturzeati.

C1,49 Vornicul Alexandra Beldiman, este cunoscutul autor al Tra-
gediet. El a avut tree Both: 1) 0 Rosetoae, cu care a avut
numai o fata, Profira, sotia lui Dumitrachi Cantacuzino Paa-
canu, care Impreuni cu barbatu-set, neavend copit, a fundat
Spitalul Palcanu din Taal; 2) Ileana Konaki, en care a
avut un flu, Vasile Beldiman, !unlit cu Maria, flea Logo-
fetului Alexandru Mavrocordat, §i sora Doamnei Zoe Bran-
coveanu, Doamna lui George Vodli Bibescu; 3) 0 Greceanca,
care neavend copit, a fundat Spitalul Beldiman din Berlad.
Beldimlineatif sent o familie veche ai 1nsemnatii In Moldova :
la 1615, Logofetul Nikifor Beldiman, resculandit-se in contra
lut Stefan Tomaa Voevod, a fost prins ai tiViat de Domn,
pe Siret, langt1 Foraani. (Let. Mold. L 265).
("*) Vezi Genealogia Boerilor Sturzeatt.
 31

numai o fatd, Mdrioara, mdritata la 1801 cu Spa-

tarul Neculal Bal§(*).

Logofetul Konaki s'a ndscut la mo§ia Orin-

tasca, Tigane§ti, la 14 Octomvrie 1777. Maica-sa,
Elena Kantacuzin, a murit ndscendu-1, precum zice
el singur:
am perdut o maxi pe care n'am cunoscut,
RApind'o cumplita moarte indattt ce m'am niscut.

El priml din botez numele de Alexandru ; insd,

pdrintiT, perzend un copil mai mare numit Con-
stantin, '11 numird, §i pe densul Constantin, ca sä
nu Nara numele bunului seu, Vornicul Costachi
(*) Din cisatoria Spittarului, pe urma Postelnic, Neculai Bal§,
cu Maria Konaki s'a nascut la 1807, Vornicul Teodor Babb
Hatman al militia la 1850, §i Caimacam Moldovei (Iulie
1856 Februarie 1857). Teodor Bala a fost until din oa-
menh eel mai eminent)" din generatia trecuta, om intreg, cn
judecata sitnatoasl §i cunoscetor de lark Dace. nu murea in
toatit puterea verstei, era din toti candidatif la Domnie, pe
acele vremi, acela poate care avea cele mai intemetate nä-
dejd) de a fi ales de Tara.Neculai Bali era frate cu ye-
stitul Logofet Lupu Bal§; cu Safta Babb sotia Banului Gri-
gorie BrAncovanu, principe al Sfantului Imperiil Roman; si
cu Caterina, sotia Logofetului Alexandru Mavrocordat, §i
muma Doamnei Zoe a lui George Voda Bibescu, Infiati de
printul Grigorie Brancovanu.
 - 32 -
Konaki, despre care am vorbit ; de acolo isT zicea
el singur Alexandra din botez, ear din gura oa-
menilor Costae/1i Konaki. Vornicul Manolachi pare
a nu fi crutat nimica pentru a da uniculuT sed flu
cresterea si inIzetAtura care se putea capeta pe a-
tuna in Moldova. Toate scrisele LogofetuluT Konaki
dovedesc o temelie solida si adancl de cultura, cla-
sic, pe care studiile ulterioare pot sa, le desvolte
si sa, le complecteze, dar nu stint in stare sti le
inlocueasca vre-odata. Era in casa nu arhimandrit
Grec, om invelat si adanc cunoscetor al vecheT li-
teraturT Elinesti ; luT era incredintatk directTunea
educatiuniT tenerului Constantin. Totodatii el mergea
la §coala DonmeascA din IasT, unde 11100, afar5,
de limba Greaa si Elina, limba SlavonA cea veche,
necesaili pentru cercetarea vechilor documente de
mosie, atilt de importantl pentru un tene'r ce se
destina la inaltele dregUorii ale Statulul, stiintele
filosofice, si matematica, cu un deosebit succes. Mai
avea si un Hagiii Turcesc cu care inveta limba
turceascli, ear neaparatai pentru relatiunile Moldova
cu Divanul. In sfiirsit limba si literatura francea,
pe care le cunostea prea bine, le-a invelat cu ve-
stitul pe atunci Mr. Fleury.
Era in IasT pe la sfarF?itul veacului al XVIII-lea
 33

si la inceputul veaculul nostru, incepend de la 1795,

o colonie intreagii de francezi distinsi, adus1 in Ora
noastra de imprejurarile mare RevolutTunT (*). Intre
della' era, putem zice, ca dote rAnduri de emi-
gratT, monarhisti, si revolutionarT proscrisT de co-
religionariT for politicT. Intre ceT de pe urma era
Fleury. El sedea in casele betrAnuluT Logofet Ne-
culai Roset Roznovanu si a fiuluT set Vistiernicul
Iordachi, Insarcinat cu educatiunea nepotilor Logo-
fetuluT, tineril NeculaT si Alexandru. Se vede ca
mai avea voe O. dee lectiuni si la alti fiT de boerT.
El fusese Membru al ConventiuniT: votase moartea
lui Ludovic al XVI-lea, de unde it chema le re-
gicide". Altfel se caise de ceea ce Muse, si-I re-
masese din aceste funebre suvenirT o mustrare de
cuget care se zugravea pe fata sa serioasA si in-
tristata. A remas o amintire in casa Roznovanu,
ca fiind usa odhiT uncle locuTa vapsia in ros, ru-
gase s5, i se dee o alta vtipsealli, aci acea lem-
narie rosie tot IT punea inaintea ochilor vizTunea
sangeroasA a ghilotineT. Era un om foarte erudit
si de relatinnT plAcute, primit cu Tubire In toate
(*) Tot a§a era §i in Rusia. Se §tie ca in Liceul Imperial din
Tzarskoe Selo, un frate a lui .Marat a fost profesorul de li-
terature francezti a poetului Puqkin §i a principelui Gor-
ciacov, caucelarul Imperiului.
3
 34

casele boeresti. In randul revolutionarilor convinsi

sail convertitr mai era Lineourt si altil ; pintre mo-
narhisti Dopagne(*) §i l'abbe Lhomme ; un Marquis
de Sainte Aulaire fusese la Bucuresti secretarul
Domnitorulul Ipsilant. Abbatele Lhomme sedea la
Logofetul Grigoras Sturza ; de la densul a invetat
frantuzeste Mihal Voda Sturza. Dupii, Restauratiune,
reintors in tara Jul la Luneville, el a mai trait
multa vreme si a fost eel dintalti profesor a fiilor
vechlulul sel elev, principii Dimitrie si Grigorie
Sturza §i a domnului Mihail Kogalniceanu, crescut
impreuna, cu densii.
Am zabovit, vorbind de acesti oameni, si cu drept
cuvent. Mal tots barbatii insemnati din generatTunea
bunilor si chiar a parintilor nostri s'ail format subt
directiunea lor, sub inriurirea ideilor de care el
singurl erail cuprinsi. El ail avut prin urmare 0
mare influents, asupra desvoltb,rii culturil noastre
intelectuale, sociale si politice. De la densil mult
ne -a remas, si bine si rel. Nu trebue sit uitam ca.
(*) Dopagne a ingrijit educatiunea copiilor lui Scarlat Sturza,
care a emigrat in Rusia la 1794; hi ltu Scarlat Sturza a
fost Sfetnicul de tamtt Alexandru Sturza, autor a muitor
scrieri de lilosofie religioasa.Fleury a mai avut intre e-
levii ski pe flit Vistiernicului Iordachi Bats, Ciuntu, said,
pe Logofkul Costachi, Logofkul Alexandru si Hatmanul
Tuduras Bals din Darabani.
 35

oamenii aceia, atat monarhistil cat si revolutionarii,

erad flu a secolulul al XVIII-lea, plinT de ideile
acestul secol, ucenicil filosofilor francezT din §coala
enciclopedica a luT Diderot §i a MI d'Alembert.
Condillac, Voltaire, Enciclopedia, Rousseau, Ma.bly,
Volney, Raynal, eats izvoar6le de unde se adapati
si uniT gi altil. Din teoriile for placate, expuse in
limba cea maT frumoasa care vre-odata a vorbit'o
neamul omenesc, at scos cu totiT capitalul for de sim-
tiri gi de ideT, modul de a Intelege legile desvoltaril
societatilor politice. Erad din acea koala, care inal-
tand In dogma, negregirea ratiuniT omenegti, ratio-
nand in abstracto, cu dispretul politica experi-
mentale si aducend predominenta spiritulul luT Rous-
seau asupra spiritulul lal Montesquieu, a facut ca
RevolutTunea franceza sa, nu fie in adever decal o
colosala gi sangeroasa neisbutire (*). N'aii inteles ea
societatile umane stint nigte organisme vii care se
desvolta cu incetul prin lee nestramutate, inerente
naturil lor. Singura experienta gi studiul constiinclos
al fenomenelor umane gi sociale sent in stare sa
ne dee regulile certe care trebuesc pazite, dad,
voim sa inlesnim, in loc sa fmpedecam, desvoltarea

(*) Acesta este cel de pe urmi verdict al stiintel moderne a.

supra Revolutiunii.
 86

lor pacTnicA si sanAtoasa. In loc de a studia omul

asa cum 1-a faptuit natura, cu pornirile, cu pasTu-
nile si cu trebuintele luT, eT all vrut sl,-1 plasmu-
eascA de iznoavA, dupA, conceptiunile lor, avend de
calAuz un ideal fictiv. Dar abstractiunile si teoriile
a priori nu pot crea nimic vietuitor, ci numal fiinti
de ratiune pun; entitIti metafizice, fantasme fdra
trup, vane i copilb,restT incercari, care nenorocesc
poate pe secolT societatea umanA, aruncand'o in
voea intemplArilor, afar de calea cea, sigmra a expe-
rienteT istorice.
NumaT in vechTa mitologie a Grecilor, Minerva
a r6sArit inarmatA gata din creerul luT Jupiter. In
lumea realitatilor, lucrul nu se petrece asa.
Mid cerceteazA cineva bibliotecele ce ne-at remas
de la mosil nostri, le gAseste cu ulmire in mare
parte coplesite de operele asa zisilor filosofT aT se-
coluluT al XVIII -lea M. Addpate cu acea stiintA,
gresitA, sa, nu ne minim dad, nu numaT genera-
tiunea de la 48, asupra careTa aspra osandA a isto-
rieT este deja pronuntata, dar chiar acele de la
(*) Nimic mat antifilosofic cleat concepttunea scoalet lut Rous-
seau despre om si societate. Metoda stiintifica nu exists
cleat urmand pas cu pas experienta §i istoria: Rousseau si
al' lm fac abstractinue de densele. Metoda lm Rousseau na
putea sli duca decit la concluzinni gresite.
 - 37 -
1830 §i de la 1820 au deschis Area des o ureche
mhgulith §i phrtinitoare declamatiunilor unui libe-
ralism ret Inte les. De acolo, la not ca la Francezl,
multe inovatiuni pripite, multe reforme reit mistuite,
multe progrese care n'ati fost in realitate cleat re-
grese. Superioritatea cea mare a generatiunii de
la 1820-1830 asupra celei urmatoare, de acolo a
venit, ca traditinnile de guvern ce le aveau clasele
diriguitoare, erat la densii and in tooth puterea
lor, a§a eh ideile cele noti6 §i in mare parte gre-
§ite, ail fost mai mult la den§ii o aplecare inte-
lectualh, o podoaba §i o indeletnicire a spiritului,
decat o unelth de intrebuintare zilnich ; pe dud
generatiunea viitoare, mai preghtith prin educatiune
fp terile strhine, educatiune mai in toate cazurile
fait directiune ,si lipsita de controlul familiei, a vrut
sh pue in practich, §i le-a pus, toote eresurile
politice §i sociale, care abia atinsese la suprafath
creeril cei shnatosi ai betranilor. Singura, dar ne-
ertata gre§ald a betranilor, a fost ca in resistenta for
instinctive all arAtat o slabiciune, o indulgenth, o
bunh, vointh oare-care pentru ideile chiar pe care
le combhteati, child le vedeatt preconizate de copiii
for : aceasta provenea in cea mai mare parte din
 .- 38 -
semintele lasate in spiritele for de lectiunile emi-
gratiunii franceze.
Dar limba romaneasca de uncle a invatat'o Ko-
naki? Negresit nu de la dascall, nici din gramatici :
dovada limba cea curate si sanatoasa pe care o stria ;
dar din grail, din voroave cu parintii sei si cu eel
mai intelepti dintre boerl, pe call avea prilej sa-I
vaza in casa parintasca, din nepretuitele odoare
a cartilor bisericesti, a letopisetelor lui Ureche,
lui Neculce, a Costinestilor, ale caror copil manu-
scripte se &earl in multe case boeresti.
Avem putine date, afara de aceste, despre viata
si ocupatiunile lu! Konaki, de la esirea sa din co-
pilarie Ora la moartea tatalui sett, adica in pe-
rioada de la 18 pang la 23 de anT si mai inainte
§tia numal ca, nu s'a grabit a lua vre-o slujba.
Negresit isi continua, studiile sale cele filosofice si
literare, le complecta cu studiile tecnice (stim ca,
era bun geometru), si en studiarea dreptulul, en
ce succes, se va vede maT la urma. Spatiul de vreme
care se scurge de la anul al 20-lea pang aproape
la 30, este perioada cea mai roditoare a vietii.
Atunci, pe temelia cea solids si sanatoasa a pri-
melor stuclil, se aduna si se intregeste, capitalul
de cunostinti de care omul in tot percursul vietil
 - 39 -
va dispune ; §i tot atuncT, adaugindu-se reflectiunea
§i comparai1unea fenomenelor umane si sociale,
adicit chYar §tiinta vietil, cu inveVitura cea din
cartT, se formeaza intr'un mod definitiv spiritul §i
caracterul omuluT. De sigur acesti anT aT tineretel
luT Konaki nu s'afl scurs flat folos. Dacl vom a-
auga viata la Ora §1 invetatura practicit a primi-
tivel stiing agricole §i a gospodarieT de pe atunci,
venatul de care nu s'a lasat pana. In betranete,
vom aye o zugrAveala complecta a anilor sel ceT
de inv6tAturA.
Alte petrecerl si indeletnicirl, maT placute until
teller, dar care si ele contribuesc la desvoltarea
complecta a fie-careT flint! omene§tT, a trebuit sl
tie un loc Insemnat in viata, sa pe acele vreml,
Konaki a fost un adorator neastemptirat al sexuluT
frumos. Cea dintaTil poezie a luT cu (lath certh (1802),
este inteadever o poezie politic., o odti, ciltrA A-
lexandru Voda IVIoruz, care acuse multe Imbu-
natatirT in tart. Dar multe poezil usoare, a caror
data nu ne este precizata, adresate nenume'ratelor
Muse, care au de§teptat imaginatTunea nascendh a
teneruluT poet, trebue sg, fie florile acestei prima-
veri a vietil sale. Cantecele de amor cele cu data,
stint cu mult posterioare. Ele stint ma! toate con-
 - 40 -
sacrate unei dragosti mai serioase care I-a cuprins
in anil maturitatii sale, acestei dragosti care in spre
sara vietii era sa fie incununati si consfintiti prin
casatoria sa cu femeea care i-o inspirase, Zulnia.
Avem un sir de poezii, de acrostise, afar de cele-
lalte, care ell le atribuesc, fira indoeali primelor
focuri a lui Konaki. Genul cel copilaresc al a-
crostiselor, stilul and, nesigur $i neformat, chiar
num6rul inspaimentitor al divinitatilor cantate, tot,
arati, mina unui Oiler inflicarat, dar incepRor, in
ale inimii ca si in ale condeiului. Trei Casandre,
atitea Marioare, sail Maria, Anica, Rucsandra, E-
lencu, Casuca, nu mai stiii cite altele, se Insiri
una ling, alta, ca margaritarele unui stralucitor
colan.
Dar aid se arati originalitatea lui Konaki, care-I
di in literature noastra cea usoari, un loc deosebit,
locul unui initiator. Limba societatir culte era pe
atunci limba Greaca. Principele de Ligne, in co-
respondentele sale din Iasi cited frumoasele sale .

prietene din Versailles, ne arati, ca jupanesele de

la sfarsitul secolului trecut mai mult greceste vorbeaii,
cum a fost in zilele noastre, limba francezi limba
lumil elegante, limba saloanelor si a dragostei. Ne-
gresit ca §i tineril earl adresaii stihuri la zinele
 41

pe care yr() Tail sti, le indulceascd card, den§iT, In-

trebuintail, in stihurile lor, limba luT Anacreon, a-
mestecatd cu multd romaicci. Konaki incepa a se
ruga catrd densele in graTul pamentean, cu ce succes
numaT ele or fi §tiind, ardtand prin exemplu §i cu
talentul seTi, cd, §i limba romans poate sa exprime
simtirT delicate, ideT alese, continute intr'o cadentd
placutd urechilor subtirT.
Moda pe atuncT, eleganta supremd era pentru
tineriT boerl de a oferi jupdneselor Tubite concerte
cu lAutari. Cate-odatd subt ferestrele lor, maT des
pe la primbla'rT prin viile de la Copal, la Redlul
luT Bal§(*), sail prin grddinile domne§ti de la Fru-
moasa, tarafe de lAutari, intr'adins tocmitT, cantad
cantece de dragoste la adresa uneT frumoase, care
ea singura §tia prea bine cuT era inchinat omagiul
armonios de care toate .,i totT profitat. Ofta ti-
ganul, ear boerul se uTta lung §i primea r6splata
cloritd, o ochire sail un semn. Konaki negre§it pu-
sese pe l'a'utari sä lnvete poeziile sale, care le corn-
punea cu prilejul fie-cdreTa din flacarile care-1 a-
prindea in tineretele sale, aducend a§a un omagia
Indoit, cu atat maT magulitor, zineT momentuluT.
Prin lautarT, car' null facea un scrupul a canta
(*) Via lui Bali Dumbraveanu, la Copou, de la Pester la deal.
 42

§i pentru altil cAntecele pe care Konaki II inve-

tase pentru densul, multe din poeziile lug se popu-
larizarti, sub un vel subtire de anonimitate, cu
cincized §i §esezeci de ani inainte de a fi tipArite.
AjunserA, pang dincolo de Milcov, in vreme cand
Viictirescu nu incepuse Ana a cants. Am auzit de
la un betan, pe care tots 1-am cunoscut §i. 1-am
Tubit, athta area duh §i haz la vorbl, d-nul loan
Creteanu, care a murit in zilele noastre, membru
al Curtif de Conturi, ca in primele sale tinerete,
se cAnta de thutarii din Bucure§ti, cu un deosebit
succes un cantec care incepea, cu
Aleargi, sufiete-alearga....

El bine, aleargei, suflete-alearga este a lug Ko-

naki.
In aceste prime versuri ale lug Konaki invieazti.
lubirile §i simtirile unei epoce Intregi. 0 galerie de
figuri dragala§e §i mladioase se desfii§ura la pri-
virea noastra, ca o lungs, §i ginga§A theorie. Pare
a ve ved, frumoaselor jupanese de la 1798, 1800,
1810, cu portal vostru cel oriental de atunci, and
barbatii slobozi de preocupatiunile febrile ce le
impune for astazi, lupta cea fairs, mill, pentru e-
xistentli, puteau sa, dee mai multa vreme §i mai
 43

mult ingrijire cultulul ce vi se datore§te ! Cum

zice poetul francez :
J'aime a vows voir en vos cadres ovales,
Portraits jaunis des belles du vieux temps,
Tenant en main des roses tin peu pales,
Comme it convient a des fleurs de cent ans I

Cu moartea tatalui sn, intemplata la 1802, se

deschisea pentru Konaki aspectele severe ale vieti!.
Vornicul Manolachi Konaki, prin traiul costisitor,
prin inzestrarea a trei fete pe care nu avu curajul
a le alugarl, cum obicinuTaii multi ptirinp pe a-
tuna, llsa, o situacie destul de incurcatl §i de grea
mo§tenitorului sn. Mo§ia principals, Fundenil, o
apelasea fiicele, Konaki re'masese cu casele din
Ia§T, cu mo§ia Tigane§tY, mult mai mica. cleat a
facut'o el mai pe urma, §i alte mo§ii nu prea im-
portante §i rezlatite prin Ora de jos ; mai mo§tenea
o datorie de 60,000 lei, sums colosalit pe atunc!.
Betranul Vistiernic Iordachi Bal§, care pare a 1-a
Tuba ca pe un fill, it sfatul sa, se tragA la Oa,
sa se apuce de coarnele plugulul, a numal a§a va
pute sapa §i Inmult1 averea. A§a face, dupa ce
vendit mai antairt casele din Ia§T, pentru plata (la-
toriilor. Trel an! nu se mica de la mo§ie, ne-
primind nicT o slujbti. Activitatea sa, ajutatA de
 44

o mare economie, it folosi. In putina vreme res-

cumpera% de la surorT mosia Fundeni, cu diferite
trupurl de amandotie ptirtile SiretuluT, pe care cu
vreme marind'o cat a trait, ajunsese a face din-
teensa un imens domeniti de 21,000 falci, care se
Intindea pe hotarul a trel judete, Tecuci, Covurluid
§i Putna, -cea mai mare din Moldova, in partile
campului. (*)
La 1806, in vremea ocupatiei Rusesti, ocarmu-
indu-se Moldova de Divan subt presedinta genera -
lulul principe Prozorowski, Konaki a intrat pentru
prima oara in slujbele publice, primind ispravnicia
de Tecuci, prin mijlocirea betranului Vistlernic
Tordachi Ba care impreuna cu Vistiernicul Tor-
dachi Roznovanu purta In realitate toata, admini-
stratia TeriT, pe cat a tinut ocupatia (**). A stat
sese anT Ispravnic de TecucT, pans la retragerea

(*) La mint' au lost mai man mosii, Brostenii a Bilsestilor, cu

45,000 falci, Hangu a cu 30,000, ComA-
nesth a Ghiculestilor cu 70,0 0. Mosia intreagli era cu-
noscuta sub numele de Nibnoloasa, de la numele tergului pe
care 1-a infiintat Konaki la 1824, pe malul drept al Sire-
tului, fat5. cu Satul Fundeni
(**) Postel. Manolachi Draghici. lstoria Moldovei II, 75: lucre-
dintandu-se Vistieria Orb, ce era slujba cea Antal si mai
puternici, pad,. la Regulament, In Moldova, Roznovanului,
precum s'a zis, prin recomandatia Vistiernicului Iordachi
Bals cel b6tran, ce din Ispravnic la Neamt, 1-au tras In a-
 45

o§tirilor Ruse§tT, dupit pacea din Bucure§tT (1812),

§1 la venirea In scaun al noulul Domnitor, Scarlat
-Calimah Voevod. La 1814, 1-a chemat Voda Ca-
limah la la§T §i 1-a numit Vornic de politie, cum
s'ar zice ast'dzi prefect de politie al Capitalel. A
ocupat aceasta functie panti la plecarea lul Calimah,
la 1818. in zilele lul s'a intemplat ciuma cea mare
de la 1817, care a remas ca o grozavA, amintire
in inima poporului Ta§an, ciuma lul Calimah. Aid
a fost pentru Konaki una din acele ocazil, unde
oamenil eel vrednici se deosebesc §i se arata tine
stint, puindu-se in lumina adev6rata for valoare.
Konaki desfa§urh, o activitate nepomenita §i o bar-
batie, care, o marturisesc, nu era cleat o datorie
In asemine imprejurarT §i In dreggtoria ce-T era
Incredintaa ; dar se §tie di asemine datoril, din
nenorocire, rar se implinesc pe deplin de slujba§ii
terii. Asa a fost atunci, a§a este §i astazi. Spi-
talul improvizat de la lillincea, intr'un loc departat
§i salubru fu randuit it, toath graba pentru pri-
mirea contaminatilor , serviciul pentru scoaterea §i
Ingroparea mortilor, eel mai greil §i maT de cape-
ceasta treana, a limit Vistiernicia Roznovanuldf tot cursul
vremii cat a urmat ai stapanirea rusasca, cu o putere In-
tocmal ca de Domn". Vistiernicul Iordachi Roznovanu tine&
pe fata lm Iordachi Ball.
 46

tenie totodata in vreme de ciumd, fu organizat cu

activitate si executat in toath regula. Dupd, ince-
tarea cumplitei nenorociri, Konaki priml de la Ca-
limah un hrisov de multarnire din anul 1818,
Fevruarie in 5, in care Domnitorul 11 resplatea cu
cuvenitd, laudd pentru acele slujbe unde si-a pus
viata in primejdie . (*)
Dupe depdrtarea din scaun a lui Scarlat Von,
Calimah, Konaki a mai fost Vornic de Aprozi. A-
prozil pe atunci erad concentrati sub direcciunea
Vorniciei de Aprozi, care era insdrcinatd, cu Impli-
nirea, in toatd intinderea VIA hotaririlor judeca-
toresti remase definitive.
La 1821, tend cu Eteria, Konaki a fost unul_
din cel din urm boerl cars au pribegit. Asta ne-o
dovedeste cronica versuitd a lui Beldiman (**), Tra-

(*) Ca director al spitalului de la Hlincea. pusese Konaki pe

Ion Burduja, parintele d-lul Dimitrie Burduja, care a slujit
multi am la Konaki, crescut ds densul din prietenie tetra.
tats -seil, §i I-a fost secretar. Dl. Dimitrie Burduja care a
ajuns mai pe urmit membru al Divaiiului apelativ din Mol-
dova, a scris o notita biograficA despre Logofkul Konaki,
pe care mi-a dat-o mie. De§i scrisa cu oare-care confuzie
§i prea multi naivitate, mi-a fost de mare ajutor la aceasta
lucrare, slujindu-mi de calauza §i precizand multe date,
despre care n'a§i fi avut destula cunoqtinta, fail (lenge.
(**) Beld. Trag. Vers. 1180 gi urm. Tragedia lui Beldiman e o
opera de valoare In privinta energiei stilului, a preciziunii
 47

gedia. Beldiman istorisind cum fericitul intru po-'

menire Mitropolitul Veniamin, dupd ce hotarise sa,
remie la postal set, a fost silit sa piece, ne putend
rdbda mai malt de amarul eteri§tilor, ne spune :

ingrijit Mitropolitul ai cat vrei inspiiimentat,

Singur in Mitropolie, de turma sa departat,
Dead Vornicul Konaki, frate-seu §erban Nagel (*)
Nu avea, nu remasese mai multi boeri liinga el.

Konaki era ve'r primar cu vestitul Mitropolit Ve-

niamin Kostaki, muma lui Veniamin find Cantacu-
zineasca, sort cu Ileana, muma lul Konaki. Afar&
de cea de aproape inrudire, priete§ugul cel mai
strins lega pe Konaki de verul set, maT mare in
vrestd. Cu densul impreund a plecat in Basarabia.
Acolo ad petrecut la mo§ia Sangera pang la
Domnia lui Ioan Vodd, Sturza. La 1822, venind
Imperatul Alexandra I-Id in Basarabia, sti viziteze
nota sa acquzitiune cu prilejul mergeril sale la
cu care relateaza multe fapte, al aror martur ocular a fost,
dar prea pasionatit §i de o aspri nedreptate in multe din
aprecierile sale.
(*) Frate-seil, adia fratele Mitropolitului. Hegel era o porecla
a acestei ramure a familial Kostaki, pe care o purtail de la
stribunul lor, Logofetul Constantin Kostaki Gavrilitifi, po-
reclit Nagel, ca avea un negel pe nas, din nliscare. Logo-
fetul Constantin Nagel, murise la 1737. Van Let. Mold. ed.
IL Tom. II, pag. 286.
 - 48 -
Cernauti, uncle s'a inthlnit cu imperatul Franz al
Austriei, §i aflAnd ca se ghsesc in provincie multi
boeri din Moldova pribegiti; a poruncit sh i se
infatorze. Generalul Bahmetiev, guvernatorul pro-
vinciei, chemAnd §i pe Konaki la Ki§inAd, 1-a pre-
zentat Imperatului, care intelegend duph putina,
vorbh, cu tine are a face, bine-vol a prelungi au-
dien *a, cerendu-T multe amanunte lamuriri despre
imprejurhrile Eteriel, despre starea §i nevoile Mol-
dova Dandu-I drumul, imperatul i-a facut feli-
citare aratand bucuria ce o simtea, ca malt pro-
tector al Principatelor, eh stint printre MoldovenT
barbati a§a cu minte §i cu invetatura.
Restabilirea, dupA un secol intreg, a marelui
principiii, ca Domnia Teril este a pamentenilor, era
un mare eveniment, menit a de§tepta in inimile
Romanilor frumoase §i legitime nadejdi. SA nu uitam,
ca dad, in periodul Fanariotilor, un RacovitA, un
Calimah, fusese in adever pAmenteni, ei se arataii
ca o exceptiune, §i duph ce fusese mai mult sau
mai putin instrainati prin o lung& §edere in Ta-
rigrad, unde erati silicT a se intoarce §i a se stabili,
eT §1 fiii lor, indatA dupA mazilire. Chiar cu mult
inainte de vremea Fanariotilor, de pe la sfar§itul
veaculu! al XIV-lea, multi strain! stAtuse pe tronul
 - 49 -
Tart, impu§1 de tirania turceascA. Ne putem in-
chipul nespusa bucurie a generatiuniT de la 1821,
and se vezii reintegrate in drepturile sale strA-
mo§e§ti. Konaki nu lastt sa se peardrt prilejul de
a serbittori aceastA mare reinoire nationald. Scrise
cat% Ioan Voda Sturza o scrisoare, And, necu-
noscuta §i care se publics pentru prima oars in
edicIunea de fag, prin care felicitandu '1 pentru
inA4area sa, nu crutA sfaturile severe, pe care un
boer Tubitor de pare se credea in drept a le adresa
Domnulul seri Nu va fi fare interes pentru ceti-
torul de astdzi de a vede cu ce libertate de cu-
vent, cu ce patriotic IndrAzneald, betrAnii no§tri
se rosteati tetra Suveran. SA ne fie §i noriA de
pildA §i invetAturi.
Niel Domnul nu se supera pe boer. Dup6 dis-
gratia nepotuluT seri, Vistlernicul Petrachi Sturza,
compromis in intrigile boerilor nemultAmitI §i care
purtase toate trebile DomnieT in primil and a luT
Ioan Sturza, Veda hicredintA Vistieria until comitet,
compus de Beizade Torgu, fiul set, de Konaki §i
de Spatarul, pe urmri Vistiernic, Alecu Sturza (1824),
care comitet ocArmui finanOle teril pang la intrarea
o§tirilor Ruse§ti §i la scoaterea din Scaun a MT
Ioan Vodrt Sturza (1828).
4
 50

La 23 Aprilie 1828, loan Yob. Sturza, primind

in casele Spatarului Petrachi Cazimir (astazi Aca-
demia), uncle se mutase dupl arderea Curtilor
Donine§ti (20 Iulie 1827), felicithrile boerilor pentru
zifia de Sfitntul Glieorghe, patrouul Moldovet, vatt
deodati curtea lncunjuratl, de un pole de ulant ru-
se§ti. Colonelul Liprandi, infato§andu-se Domnito-
rului, ii vesti ca. armatele IniOrate§ti, sub comanda
Feldmare§alului principe Wittgenstein, tree Prutul,
§i el re'zboiul are sa inceapk cu Turcia. A trela zi,
Domnul fu poftit a se retrage la mo§iile sale din
Basarabia, uncle petrecu pan& dupl. pace, §i admi-
nistratia tern incredintatit Divanulut, subt pre§e-
dinta consilierului de stat actual Minciaki (*). Era
acest resboitt care era sa se termine in anul viitor
subt zidurile Adrianopolei, §i prin care autonomia
principatelor romane trebula sii devie un fapt, clad
de dote" sute de ant aproape nu mat era deelt, un
cuvent.
Konaki, ca mat tote boerit din vremea aceea, era
(*) Mind contele Pahlen pre§edinte al ambelor divanuri al Mol-
dovei qi al Valachiel. Dupft Pahlen, a urmat generalul Zol-
tuchin, gi dupli moartea lui Zoltuchin, contele Iiiselev.
 - 51 -
gata sa dee armatelor imparate§ti tot concursul ce
Cara era in putinta sa dee. De multi vreme, pa-
triotil romani 10 pusese toati nadejdea in ajutorul
Rusiel. Sa nu uitain in ce cump6na §i grs ozavie
traTail bunii §i strabunii no§tri de mai bine de 200
de ani, de 1.6111 Turcilor. Turcia, la 1822, in mania
sa in contra Grecilor, Inapoiase.principatelor Dom-
niile pamentene, dar mai departe nimica nu se
schimbase din vechile abuzurl §i din vechea robie.
Cat de cumplita §i cat de ru0noasa era acea robie,
n'are cineva decat sa deschiza cronicaril ca sa se
convinga, §i se va ingroz1 cetind ce vremuri fusese
acele. Fie-care din not am putut auzi de la barb'
cruzimile Enicerilor, la 1821. Dar tine -0 aduce
astazi aminte de incursiunile periodice ale Tata-
rilor, de pradarile, omorurile, siluirile de femei §i
de copil, ducerile in robie §i venzarile la Tarigrad,
la Smirna §i la Alexandria pe care le comiteaft
zilnic atat cetele Tatare0T, cat 0 garnizoanele Tur-
cecti de la hotar, Hotin, Bender, Braila, Giurgiu,
Vidin. Dar generatia lui Konaki le auzise proas-
pete de la paring pe cele dintaiti, pe cele de al
doilea le vezuse singura cu ochii. Chiar dupa re-
tragerea Enicerilor, cat timp a tinut Domnia lui
Ioan Sturza, a stat In Ia0 un mic corp de ocupa-
 - 50 -
tiune turceasca, nu maT mare decat 500 oameni,
care se purta ca inteo tars cucerita, de tremuraa
tots de sabia lor, fiind-ca cel de pe urma turc
era o persoana sacra, char fata cu Domnul Teril.
Destul sa spunem a in mijlocul Twin', taiase
zitia 'n amiaza mare dot' boerinasi din Curtea lul
Ioan Sturza, fara ca Domnul sa fie in stare macar
sa protesteze.
:Hula vreme, bietele WI parasite de Duninezea
§1 de oameni, bantuite de Turd' §i de Tatar)", nu
§tiuse incotro sa se intoarca, sa, ceara ajutor. A-
§teptand mantuirea and de la Nemti, cand de la
Le§i, nici de la uniT, nicT de la altil n'ati sinitit
nimica. Nemtilor, cu total ocupati a -VT intregl im-
periul, recucerind cu incetul terile coroanel luT
Sfitintul Stefan, putin le pasa de un popor pravo-
slavnic §i departat; dar nicT nu emu in stare, cu
o vistlerie saraca §i cu o Ungarie mai totdeauna
resculata §i ate-odata units cu 'Arch', cu gripe
predominantei in Germania §i. in Italia, a da im-
periulul turcesc lovitura cea de moarte, care sin-
gura putea sa ne scape. Lesii, slabiti prin insti-
tutiile §i pornirile for anarhice, merea desbinati,
abia se sustineau ei singurI in contra Tatarilor.
Chiar Sobieski, eroul de la Viena, dovedise in cam-
 -53-
pania din 1688, neputinta Prea LuminateY Repu-
!lice. Nici nu indraznise vre-odata Lesii sa con-
ceapa planul sistematic de a izgonl pe Turd, cau-
tand dese on alianta si protectiunea Sultanulul.
Chiar Cara for era un camp slobod de batae, pe
care Svezii, Saxonii si RusiT it cutriera dupa pofta,
ca un parnent al nime'rui. Mai era dispretul si ne-
pasarea ce llama lumea catolica pentru cresting
resariteni : chiar in zitia de astazi asemine senti-
mente rea-voitoare pentru populatiunile orientale
lesne se gasesc la diplomatii apuseni. Asa la sfar-
situl veaculul al XVII-lea, Romanii Isi perduse on -ce
nadejde. Ajunsese la un asa grad de slabiciune si
de desperare, lndt el singurl Ingreueatt jugul ce-1
purtati, batendu-se cu paganil impreuna In contra
puterilor crestine ce le uitase, precum vedem in
rash oaele Turcilor cu Montecuculli si cu Sobieski.
D eodata, In acest abiz de mizerie, o raza de
lumina se arata. Cu Petra cel Mare, Rusia apare
pe scena Orientals cu un program bine definit :
Izgonirea Turcilor din Europa, radicarea popula-
tiunilor ortodoxe de la Dunare si din BalcanT, re-
inaltarea Crucel in partile vechiului Imperia al Re"-
saritului. Dar aceste scopuri marete deocamdata
nici DomniT, nici boeril, nici popoarele nu erati and,
 - 54 -
bine pregttite spre a le ptitrunde in toga intin-
derea lor. Vedem eh' nisi Brancoveanul, iscusitul
diplomat, nic! chTar Neculcea, hatmanul §i tovart§al
de bejenie a luT Kantemir nu fusese in stare sa le
inteleagt bine. Singurul Kantemir le-a inteles pe
deplin, le-a patruns §i s'a devotat realiztril lor.
Aceastt prevedere, adeverat de genii", ni-1 aratt
ca un initiator, ca spiritul eel mai politic care s'a
de§teptat in inteligenta romint, de la moartea lui
Stefan eel Mare. Superioritatea luT Kantemir, nu a
fost numal di s'a dat saint et Imperiul Otoman
deja pornise spre decadentt, intr'o vreme cand a-
r6ta tut atatea semne de tarie, cad chTar acolo
n'a vOzut dectt o parte din adever, crezend aceastg,
decadentt mai inaintatt decat era in realitate, §i
fiindca nu s'a lamurit indestul ea until a§a uria.
organism ii trebue sute de ant ca sa se desfiinteze
cu totul §i sa plant ; superioritatea luT a fost ca
eel dintall a prevezut et numai prin Rusia are A,
plant.
Stmenta aruncatti, de Kantemir n'a fost in zadar.
Din contimporaniT luT putinI 1-afi inteles: singur poate
instiuctul natural al maselor inculte gacise adeverul.
Dar a de§teptat generatiunea urmatoare, a fundat
o scoall. Top boeriT Moldoveni din a dotia jumt-
 - 55 -
tate a secoluluis al XVIII-lea §i din antaTa jumatate
a secolulul prezent, au fost inspirati de politica Kan-
temiriana, Konaki ca §i cellaltr. Devotamentul catra
Rusia a fost la densii parte integranta a patrio-
tismului roman.
ET a§teptail marl rezultate §i folositoare pentru
tarn, din acest rezboia, rezboYul de la 1828, in-
ceput de un imperat tear, care vent in persoana
sa asiste la asediti §i la luarea Varner, pa§ind pe
urmele lnT Petra cel Mare. Tratatul de la Kuciuc
Kainargi (1774), tratatul din Bucure§ti, §i conven-
tiunea de la Akerman, readusese la lumina prin-
cipiul prea des uitat §i calcat de Turd', al auto-
nomiei Principatelor Dunarene, reinviand dreptiirile
for legale : desfiintarea ordei Tatare§tT (1786), per-
misese terilor de a resufla, mantuindu-le de devasta-
punile cronice, ce le suferise timp de atatea veacur!.
Dar Turcia nu fusese and, destul de slabita, ca sa
treats aceste drepturl, fats cu densa, din principia
in practica. Rezboiul de la 1828 §i tratatul de la
Adrianopol era sa, fats din autonomia romans, un
adever. Daramarea §i evacuarea cetatilor turce§ti
de pe malul romanesc al Dunarii, de unde cetele
de Kirjall, ba§T-buzucT de pe atund, devastau toata
marginea terii in jos, alegerea Domnilor pe viata,
 - 56
regulamentele organice, incetarea amestecului zilnic
al Turcilor in trebile terii, insfarsit, si aceasta poste
e cea mai mare binefacere care am primit'o de la
Rusi, libertatea navigatiunii si a comerciulur pe
DunAre, caruia datorim toatl desvoltarea noastra
economics de cincIzecI si mal bine de aril incoace,
.

ch,nd 'Ana atunci cram silitl a ne desface produc-

tele la Constantinopol, pe preturi hotarite de Poarta,
eats bnnurile ce le datorim tratatului de la A-
drianopol. Acolo craft continute in mlez toate pro-
gresele ulterioare. Nu numai ca, exile romane re-
dobendeati vechile for drepturi, de atatea veacurT
cAlcate de niste stapaml selbatici, dar putem zice,
Ears exageratie, ca am fost atunci restatorniciiI in
demnitatea noastra de oameni.
In Julie 1829, se convocarA, la Bucuresti co-
misIunile insarcinate cu alcAtuirea Regulamentelor
Organice. Konaki fu unul din eel patru membri al
comisiunii pentru Moldova, ales de Obsteasca A-
dunare impreuna cu Vistiernicul Tordachi Katargiti :
eel doi colegi ai lor, and nip de Locotenent-Generalul
Zoltuchin, Presedintele Plenipotentiar al Divanurilor
Moldova si Valahiel, si predecesorul neuitatuld
Kiselev, au fost Vistiernicul Constantin Kantacuzino
Pascanu, si Vornicul Mihal Sturza, pe urna Down.
 - 57 -
Lucrarea for nu s'a ispravit cleat la 1831, cand
Vornicul Sturza fu insarcinat sa mearga la Peter-
sburg s'o supue la aprobarea ImperatuluI Neculal.
A colo I§I drese trebile spre Domnie.
Adever este a Regulamentul Organic n'a fost o
opera perfecta. Continea inteensul neaparatele ne-
ajunsuri a orl-ce institutie creatO deodata, §i care
nu este opera deplin coapta §i mistuita a timpuluT
si a istoriel. Cu toate aceste defecte neinlatura-
.)

bile, autoril RegulamentuluT Organic all putut sa

fie mandri de fructul osteneleT lor. El dovede§te
la redactorii lui o mare intelepcTune §i cuno§tinta
de Cara si o inalta cumintie. Este o intreaga or-
ganizare a terii, conforma insa cu obiceTurile §i cu
nevoile pamentului, o reforma in adev6ratul inteles
al cuventului, spre bine nu spre 1.01 AceastO Magna
Carte era totodata cea dintaTil Constitutiune in-
scrisA ce a avut'o Romania si un Cod administrativ
corespunzend la toate trebuintele acestei vremi. De
la Regulamentul Organic dateaza Romania modern& :
el deschide o era non.", InsI de evolutiune, nu de
revolutiune. Legiuire adeve'rat practicI §i gospo-
dareasca, inspirati de o \WWI durere de taxa! Star
bilitatea Domniei, faceud'o pe viata ; electivitatea
ei, scapand'o de arbitrarul turcesc ; controlul t6riI
 - 68 -
asupra, cheltuelilor §i asupra actelor stapdnirii; (g-
ganizarea puteril judeciitore.,ti, care pand atunci nu
era ; o jandarmerie §i o militie regulatd, simburele
de unde a reinviat §i a creseut o armed romanti, ;
institutiile de prevedere pentru popor, ca co§erele
de rezerva ; carantina, aka a de atunci nu s'a, mai
pomenit in Cara noastrd de ciuma, acel flagel care
bIntuea Moldova §i Tara Romaneasca mai red de
cat Tataril, cand dincolo de Dundre, in Turcia Eu-
ropeand a mai fost dode randuri de ciumd, pan&
la 1846 ; in sfar§it principiul unirii terilor mod ,
toate aceste poate vor Ore nimicuri generatiunii
de astazi, cu toate a multe dintre aceste bunurT
nici astazi nu ne-am invrednicit sd, ne folosim in
realitate de densele. Dar atunci, a fost pentru Cara
recunosctitoare un §ir de binefacer! WA exemplu.
Istoria judecand intre autoril Regulamentulul Or-
ganic §i acela earl' l'aii ars la 1848, nu la cel
de-al doilea va da, dreptate.
Dacd Regulamentul Organic n'a dat toate roadele
sdnatoase care se a§tepta de la dinsul, viva este
ca n'a fost totdeauna aplicat in spirit *i literd, in
§irul de 30 de anT aproape cat a tinut Regimul
Regularnentar. Vina a fost a oamenilor, nu a Re-
gulamentului.
 59

Ab Ta sitvAr§ise lucrarea, §i se odihnea la Tigii,-

ne§ti, tend guvernul §i Ob§teasca Adunare IT pu-
sett insArcinarea, fiind el considerat ca cel dintdiu
liotarnic §i inginer din tail, sä dirigeze din partea
MoldoveT delimitarea margineT PrutuluT, in confor-
mitate cu stipulatTunile tratatuluT de Adrianopol.
Aceasta lucrare it zabovi cAteva lunT. intorcendu-se
la Iasi, o mare durere 11 a§tepta. GUI bolnavA pe
sotia sa, cu care abia de trel anT se insurase, §i
nu-T daduse decal un singur copil, o fats, care a
fost muma mea. 0 pierdu dup' putine zile, la 12
Octombrie 1831. Konaki implinise atuncT 54 de ani.
Dupe o cAsalorie a§a de scurta, cat fusese de mult
dorita §i lung Weptata, remanea singur in casa
de*artli, la o vresta child omulul nu-i maT este ertat
sg, inceapa o via non. Mt de crude fu lovirea,
el singur ne-a spus'o :

Ahl to -al dus, duke luminh, din zarea ochilor met!

Unde-I vtata, unde-1 mila ce izvorea dintr'ai fel?
Toate s'au sfarsit, gi moartea, furul cel neadormit,
Fara veste, fiira mi1a, chiar din brate-nu te-a spit...
Te-a spit, ah vat de mine, cum sa mai traesc de -arum,
and i inimh si suflet cu tine, draga, a'ati dust

Konaki se insurase la 1828, cu Smaranda Do-

nicT, ve'duva prietenului seu SpataruluT Petrachi
 60

Negre. Aceasta casatorie a fost realizarea until

vis de mult -cisat. Ea a fost acea Zulnie, pe care
Konaki a cantat'o peste toate celelalte femeT, fa-
cend cu densa, cum o zice el singur, din prie-
te§ug amor. Ea era veduva de patru ani, cand o
lua Konaki, insa nu se decise a se insura cu densa,
cat a trait sora sa maT mare, Caterina. Obora§a-
nita, cum o chema lumea pe atunci, era o femee
de o mare intelepciune §i de o osebita energie de
caracter, care hind mai mare cu cativa ani decat
Konaki, §i crescendu-1 ca o mama in copilaria lui,
pastrase asupra sa o mare influenta. Ea se impo-
trivi cu mare indaratnicie acestel casatoriT cu o
femee veduva, cu cinci copil (*) §i cn putina avere.
Putin dupa moartea suroriT sale, Konaki se cu-
nuna.
(*) 1) Costarhi Negre Vice-presedinte al Divanulut Ad-hoc la
1857 si agent al Ora la Constantinopol, child s'a flout u-
nirea si desrobirea rnosiilor Inchinate; 2) Caterina sotia lui
Vasilie Roset Pribeagul, 3) Elena sotia luArarnav Liteanu,
4) Eugenia, calugiirita la Varatic, 5) Zulniea, sotia Vornicului
Vasile Sturza Membru al caimacamiei de tree, la 1858. Sma-
randa Negre, pe urma Konaki, a fost fats lui Manolachi Donici.
Muma et era una din cele opt fete ale Logofetului Neculai Roset
Roznovanu, ce betranit nostri le poreclise les neuf Muses".
Cea mai mare dinteensele a fost Doamna Caterina, sotia lui
Ioan Sturza Voevod. Familia Donici este una din cele mai
vechi ale boerimei Moldovenestt, tragendu-se de la Donici,
pidir (secretar) domnesc, sub Stefan Voevod al II-lea, la 1433.
 - 61 -
Norocul lul, duph, putintt vreme regasi in munch
si lucrare o distractie si o consolatrune. Char la
sfarsitul anului 1831, Generalul Kiselev, Carmui-
torul Principatelor, care stiuse a pretui meritele
lui Koiiaki, 11 incredinta Logofetia cea Mare. In
timp mai putin de do' an', cat indeplini aceasth,
Malta functiune, cea dintall in Moldova duph, pa-
rerea phrintilor nostri, desfasura o activitate and,
nepomenita la dreghtorii aceste' tell. El fu, putem
sa zicem, cel dinthiti Mare logofet care a pre-
sentat ter'' imaginea modern& a unui Ministru de
Justitie. Regulamentul Organic introdusese pentru
prima oarh, in tars o organizatiune judecatoreasca
rationalh, cu atribulluni bine definite, cu instante
Terarhice, cu jurisdictiuni hothrite, toate lucruri panh
atunci necunoscute. Mai inainte toata justitia era
concentrate in Iasi', la Divanul Domnesc ; in judete,
ispravnicii eran administrator' si totodath judechtori
de prima instants. Nu vorbesc de vremile cu putin
anterioare, adich, secolul trecut anal and justitia
resedea in persoana fiech'ruia din Velitii Boer", earl
judecah uncle putea sh'i apuce inpricinatii, papa si
pe drumuri, si deslacea unul ceea ce judecase altul.
Dar toate aceste stipulatiuni ale Regulamentului
Organic, trebueati aduse la indeplinire Intel) tarh,
 - 62 -
nedeprinsa si Cu cinovnici nepregatiti, trebueati in-
fiintate Tribunalele de judet si Curti le superioare
din Iasi, trebuea gasit si format personalul necesar.
Konaki indeplinl aceasta colosala sarcina, cu mul-
tumirea si lauda obsteasca, impartind pe la tribu-
nalele cele notie mai bine de 30,000 dele (dosare)
care zaceat in confuzie si intuneric la Curtea Do-
mneasca din Iasi. Logofetia cea Mare nici nu avea
un local destinat. Konaki se vezit silit a Linea can-
celaria in casele sale de la Copot, pe care le cum-
parase de curend. Dar opera cea de capetenie, ca
Ministru fu talmacirea in limba pamenteana a
Condicel Civile, si tiparirea ei spre a se imparti
pe la tribunale. Ciudat lucru : Condica Civila era
redactata In limba Greceasca, necunoscuta de multi
judecatori si de mai tots inpricinatii!
SA judece cineva ce binefacere continea inteensa,
o asemine reforms. Altfel, Condica Civila a Mol-
dovei, era o opera de merit si de un mare progres
In tar/ Konaki contribuise si el la alcatuirea si
intocmirea ei. El si Mille Sturza a fost amendot
membri al Comitetului de redactiune a Codicelui
Calimah, chemat in comitet de catra Scarlat Voda
Calimah, care el singur luase o parte activa la re-
dactarea Condicel care a prtstrat cu drept cuvent
 - 63 -
numele sell Traducerea ins/ in limba pAnidnteana
nu fu inceputl decat la 1832, sub Ministerul lul
Konaki, tipArirea asemine. Ediliunea cea dintaiti
a esit la 1833, sub Logofetul Costachi Sturza, care
a succedat lul Konaki, fiindca Konaki stricandu-se
la 1833 cu Generalul Mircovici, Vice-Presedintele
Divanului Moldovei, isi (Muse demisiunea. Logo-
fetul Costachi Sturza, in precuventarea ce a pus'o
Condicei, marturiseste ca onoarea acestei marl re-
forme reline cinstitului seg procatoh (predecesor),
Logof6tul Konaki.
Am ar/tat ceea ce a fost activitatea lul Konaki
in indeplinirea acestei p/rti mai Mahe din misiunea
unui ministru de justitie, uncle se cer §i se des-
volt/ insusirile omulul de stat. Tot asa de destoinic
se arAta Konaki in partea cea mai modesty dar
tot asa de utilA, care este partea tecnica, si spe-
cial/ a acestei misiunl : administrarea justitiei la
justitiabili, acolo uncle rolul unui mare Logolet al
Justitiei era pe atunci mai intins si mai activ de
cat astazi, avend controlul hotAririlor si supunerea
for la intarirea Sefulul puteril executive. Si acolo
Konaki n'a crutat nici munca, nici osteneala. Or-
ganizand cancelaria Ministeriului, el atria Mug/
ctensa un jurisconsult vestit pe vremea aceea, Chri-
 - 64 -
stian Flechtemnacher, in calitate de Consilier al
Ministeriulul. Dar el singur era un jurist consomat
de teorie §i de practicg, diutr'o scoala cu Andro-
nachi Donici, autorul legiuiril care constitue and
astgzi dreptul civil al Basarabiel. Vasilicalele §i
obiceiurile ptinzentulta, care pang la 1817, la pu-
nerea in aplicatie a Condicel hit Calimah, a fost
legea b6traneI Moldove, le cunostea pe deplin, in
spiritul si rostul lor, precum dovedesc o multime
de memoriI si de hotax1rI ale sale, in pricini com-
plicate, care se pgstreaza in arhivele Moldovet
Ce se mai zicem de activitatea sa cea neobositg
in folosul bietilor Impricinatr? De cu sarg i se
aducea dosarele si resolutiile lucrgtoare din Logo-
fetie ; la 4 dimineata sculandu-se, le cerceta pang
se facea ziiia : atuncl primea pe Directorul Mini-
sterului, si pe diferitele persoane care aveall nevoe
de o deslegare, fiindu-I usa tot-deauna deschisti, la
or1 ce impricinat.
La 10 se scoboria in Cancelerie unde remanea pang
sara, lucrand. Multe progrese s'o fi fiteut in Cara a-
ceasta de atunci: asemine constiintg si simt de datorie
nu still dacg le vom intalni lesne la inaltii dreggtorI
din generatia noastra: lefile stim cu totii di s'ati marit,
fart sa vorbim de geniala inventie a diurnelor.
 -65-,
IV.
Administratia lul Kiselev, cat de inteleaptrt §i
folositoare a fost pentru terile Rolm' 'me, era sa in-
ceteze oclatA cu ocupatiunea Rusasdi: Venise vremea
dud, retragendu-se ostirile imperatesti, Moldova si
Tara RomPineascii trebuea sa intre in exercitiul
normal al drepturilor care le erat restituite prin
tratatul de Adrianopol. De-si Regulamentele Or-
ganice stipulase alegerea Domnilor de catr5, Ob-
stestile AdunArI, totusi pentru prima alegere pu-
terea Suzerana §i puterea protectoare notarise de
a numl ele de-adreptul pe prima Domni (*), meniti
a aplica notiele institutiuni
Candidata la I)omnie nu lipseati : intre densil
cel de capetenie, Vistlernicul Tordachi Roznovano,
Alexandru Ghika fiul Hatmanulul Costachi, Hat-
manul Constantin Paladi (**), Vornicul Mihail Sturza,
(*) Aceasta en o derogatiune: dupii abdicarea Int Alexandru Vodfi
Ghica, George Voda Bibescu fit ales de Obsteasca Adunare
a pril Romiinestt, conform en stipulattunile Regulamentulul.
(1.11 Constantin Paladi, era din familia Bogdan. A luat numele
de Paladi In urma adopttunil until uncial, care-I lisase o
imensa avere teritorialia, care ar da astazI un venit de un
milion eel putin. 0 parte din aceasta avere apanine astfizI
printeset Schonburg-Waldenburg, stritnepoata sa de fima,
parte s'a instrainat de catra Elea sa, Lucia, sotia: fintalil a luf
Neculai Cantacuzino Pascanu, al doilea a Marchizulni de
Bedmar.
5
 66

Tordachi Catargiii, Konaki (*).

Rusia tinea mai inainte de toate sa pue pe sca-
unul domnesc al Valahiei un Domn dupa placul sea,
liisand Inaltei Ports voea de a hotdri pentru Domnia
Moldovei. Moldovenii, mai apropiati, trans in sfera
Rusiei chiar prin pozitia for geografica, mai linistiti
la fire si mai putin atrasi de spiritul occidental
care de pe atunci incepea a se ivi prin Bucuresti,
ii inspirail mai multi incredere. Tot asa la 1849,
chip, conventia de la Balta-Liman, Rusia era sa,
hotdrasch pe Voda Stirbei pentru Valahia, lasand
in voea Turciei numirea hi Grigorie Vodd Ghica la
Moldova. Roznovanu fu depdrtat, cu tot bunul nume
de care se bucura la Petersburg, cu tot prestigiul
si autoritatea ce-I dadea imensa sa avere terito-
rialit si amintirea ocarnmiril sale de la 1806, cand
cu simplu titlu de Vistiernic, fusese timp de sese
ani adeverat Domn al Orli : Turcii nu-1 voea in
nits un chip, find ca, fiul lui, Nicolas, avuse o parte
Insemnata in pregatirile Eteriei. Constantin Paladi,
sustinut personal de Kiselev, muri in ajunul ale-
gerii Domnilor. Mihai Sturza, bine vezut in Rusia
unde petrecuse tot restimpul de la 1821, dupd be-
(*) Logofetul Grigora§ Sturza, tatiil lui Mihai Stun murise ca
do' ani in ulna.
 67

jenie, pang, la intrarea Rusilor la 1828, cunoscut

grin insemnatele memoril ce le inmithase Cancela,-
ruluT Nesselrode despre starea teriT si despre pre-
gittirile de re'zboiti ce le fAcea Turcil inainte de
re'zboiul de la 1827, stiu sa -ST &easeg, un sprijin
puternic langa Lab, Poartil, incheind leghturT de
familie cu printul Stefan Vogoride, care se bucura
pe atunci de toata increderea mareluT Sultan Mali-
mud, cu o trecere langa Sultan si o putere la
Poarta, cum n'a avut'o nicT odatA alt crestin in Ta-
rigrad (*). Destul sit spunem ca el, pe CAM Vizirul
si ministril se opuneati din resputeri, decise per-
(*) Luand de sotie pe Smaranda, fiica cea mai mare a lui Vo-
goride (1834). §tefan Vogoride, nAscut la 1775, la hotel in
Bulgaria, dupa ce savirqi studiile sale la Sf. Sava In Bucu-
reqti, Dragoman al Mariner la 1799, facu campania Egip-
tului in contra Francejilor ; Batman al Moldovei sub Scarlet
Calimah, Caimacam in Moldova la 1821-22. Fusese numit
cu un an inainte (1833), principe-guvernator al insulei Sa-
mos, constituita in provincie autonomg. La 1845, Abdul-
IVIedjid, care primise moqtenire de la genialul Mahmud, stima
i increderea pentru inaltele facultiiti politice ale baranului
sfetnic al tatMur sett, §i nevroind ca pozitia exceptionala ce
o avea Vogoride sa constitueasca un precedent pentru cerlalti
printi de Samos can erau sa urmeze diva densuI, ii confer&
rangul qi titlul ad honores de Principe al Valahief. Din
casatoria sa cu Raluscanovi, printul Vogoride a avid mai
multi fir qi fete: I-ril Neculai, Caimacam al Moldovei (1857-
1858) niscut in fall la 1821, casktorit cu Caterina flea Lo-
gofetului Konaki qi tatal autorulur prezentelor sage; a12 -le
Alexandra (Aleut Pala) primul guvernator-general al Ru-
 68

sonal pe Mahmud sa recunoascA constituirea Re-

gatului Elinesc (**), ceruta, de Rusia, Francia si
Anglia.
Millar Sturza izbuti. Pe Scaunul TeriT Romitnesti
se sul Alexandra Ghika, fratele 1nT Grigorie Voda.
Ghica, Domnul de la 1822. Impartiala posteritate
trebue sa ma,rturiseasca ca alegerea lul MihaT Sturza
a fost cea mai nimeritI care se putea face atunci
pentru Moldova. Dintre toti boeril earl puteau a-
spira la Downie, el cel mai teller, in toatti puterea
vrestei si a activiatii, avend 42 de anT, si totodatl
cel mai modern, cel cu inveViturg, mai sistematica

meliel Orientale; a 3-a Smaranda, nascuta in lasf, 18W, re-

posata la Baden-Baden, Maui 1885, Doamna lni Mihal Sturza
Voevod; a 4-a Ana, sotia lm Musurus Pasa; a 5 -a Maria,
sotia lui Foliadis Pasa ; a 6-a Hariclia, sotia intaia a Vor-
nictilui Lascar Cantacuzino Pascanu.
Printul Stefan Vogoride 'Zra nepot de at al vestitului Stoica
Vladislavov (1729-1808), episcop de Vralgu in Bulgaria sub
numele de Sofronie, initiatorid renasteril nationale Bulgare.
Sofronie e atitorul unei curioase autobiografii sub titlul Vista
si necazurile gresnicului Sofronie" unde descrie cruzimile
Turcilor ii clevetirile clerului grecesc de pe vremea aceea.
El a mai scris un Kyriakodrornion", cea dintaiil carte tit:la-
riat in limba Bulgark modern& (Ramnicul Valcel).Exilat
din Bulgaria, prin intrigile episcopilor Fanariot1, a milt la
Mitropolia de Bucuresti.
(*) Vezi in revista Englezil Ninetenth Century, lunknunte in-
teresante despre acele imprejurkr1 publicate de Lord Strat-
ford Redeliffe, atunci ambasador langb. Inalta Poartar
 - 69
§i cu cultura mai europeand. In lunga sa sedere
la Odessa, el stiu sa se foloseasch de frequentarea
intinsit cu oameni eminenti ca verul set", sfetnicul
de taina Alexandra Scarlat Sturza, ca Langeron,
ca Vorontzov. Vederile lui se largise la aceasta
scoala, dobandind o cunostinth practicd si teoreticd
a trebuintelor societittilor moderne. Era Tremea
and contele Mihail Vorontzov, mai pe urmd Prin-
cipe si Feld-Maresal, si vrednicul succesor al Du-
celui de Richelieu in postul de Guvernator General
al Rusiei none (Basarabia, Kherson §i Crimea), trans-
forma in provincii civilizate pustietatile, unde cu
treizeci de ani inainte retaceati cetele selbatice
ale Tatarilor, si cand Odesa incepea a intinde
cheurile sale de peatra incarcate vu marfd, acolo
unde cu cativa ani inainte, de abia cdteva zecimi
de colibi de p'escari se indlta intre balti si mare.
Studiase cu spiritul seti cel patrunzetor minunile
de activitate si de §tiintd administrative, desvoltate
de oameni ca Richelieu si Vorontzow. Aceasta §e-
dere a lui Mihail Sturza, timp de sese ani la O-
dessa, intr'un moment asa de roditor, n'a remas
fdra folds pentru densul si pentru tart. Acolo a-
doptase si hainele si manierele Europene, pe cand
rivalii lui, Konalii si ceilalti, In lungile for &bele
 70

cu calpace §1 cu §lice, panel o imagine vie a ye-

chTului sistem inlocuit ruin Regulament.
Miliai Voda Sturza (*) eta alb la fata, ro§ la barbd
§i la per, mic la staturd ; umbla cam de-a curmezi§,
avend picTorul drept ceva intors inlduntru. insd
bunele proportiuni ale trupulul, trh,stiturile obra-
zului nobile §i regulate, ochil albastri, cam aspri
dar vii, adanci §i StrunzetorT cart aretail indatd
intelepciune §i hotdrire, mi§cdrile lini§tite §i pline
de demnitate, IT (Meet o infitti§are severs §i destul
de impuneloare. El a fost un om de o valoare ex-
ceptionald, pot zice, aproape geniald. Avea marl
defecte, multe §i marl facultati. In orl-ce lard s'ar
fi ndscut, era merit prin tdria naturil sale a-§T
cA,§tiga alt loc din cele mai insemnate. Cumintia §i
prudenta, ceea ce la pdrintii no§tri se chema inte-
lepciunea, o vointd de fier, o activitate neobositd
§i o putere de muncd nepomenita la noT, in lu-
(49 Mihat Voda Sturza, nascut In Iasi In 1792, era fiul Logo-
fetulttl Grigorie Sturza §i a Domnitet Maria, fata Itti Ale-
xandra Voda Calimah, si sora hif Scarlat Veda Calimah.
Domni de la 1834 liana la 1849. tusurat In intata casa-
tonic cu Safta Roset Ia 1816, &spailit la 1822, el se cii-
satori la 1834 cu Doanma Smaranda, fitca printulut Stefan
Vogoride. A murit la Paris, Ia 26 Aprilie 1884. A l'asat dot
flu din antata cftsiitorie: printul Dimitrie §i printul Grigorie
Sturza; din a doua, o fata, Maria, mOritata daps principele
Constantin Gormacov, fiul Cancelaraluif Rusesc.
 - 71 -
crurile cele mai midi ca si in cele mai marl, a fost
tristiturile de capetenie ale caracterului sea. Cu
aceste se unea la d6iisul un dull subtire si ptitrun-
zetor, o invOtatura generalg, intinsii, istoricil si fi-
losoficg. Datorea educatiunil sale clasice, o finetti,
de spirit, cultivate prin studiul aprofundat al vecliei
literaturi elinesti, o elegantil a ganclului si a gra-
iului, o abundenta de idei originale si de expre-
siuni alese, earl faceati conversatiunea 1E11 plricutit
ca a unul diplomat francez din scoala lui Talleyrand.
Putini oameni i-am auzit vorbind mai bine fran-
tuzeste, Mei unul vorbind romhneste inteun mod
mai sitiniitos, mai curat, mai romiinesc. Ca sii, fie
un mu de stat, din eel marl al' istoriei, dotie hi-
cruri numai i-ail lipsit: antitiii un teatru mai intins
sere a desfilsura puternicele sale facultriti; i-a mai
lipsit ceva mai multi generozitate de caracter, ceva
mai puting, asprime in covarsitoarea sa individua-
litate.
Trebue si bitirbatului de stat ateva scantei de
idealism : exageratiunea simtului pozitiv micsureaza
nu numai inima, dar ate-odatg, si conceptiunea unui
om. Acolo a fost la dOnsul poate singura, dar cea
mai mare lipsA, ca ocarmuitor ; de acolo greselele
lul. Prea raporta toate cu ldcomie la persoana sa,
 72

ceea-ce de multe on intuneca limpezirnea jaded,-

tilor sale. Nu i-a lipsit altmintrelea nici un fel de
liberalism, de adeverat liberalism, de acela care
izvore§te din superioritatea inteligenteT. Pentru ti-
neriT invetati §i intelepti areta o adeverath, bung,-
vointA §i pArtinire pe Costachi Negruzzi (*), pe
Kogalniceanu i -a Tubit sail ajutat ; pe Manolachi
Kostaki, viitorul Pre,edinte al ConstituanteT din .

1866, de-ahia reintors din stnlinatate, unde-§T M-

euse studiile, 1-a numit, la vresta de 22 anT, pre-
pdinte de tribunal la Berlad ; pe Ion Ghika, sur-
gunit din Bucure§ti 1-a prirnit cu blandetA, dandu-T
o catedra la Academia din Tas,i, fundatii de densul (**).
Cantgrind total, binele §i reul, a fost un barbat
(*) Cu toate ca Negruzzi fac,ea, din child in child o opozitie
potolita in Adunare, §i series cu o libertate de condem, care
i -a atras tin exit la mosie, nobs, Sturza 1-a numit in mat
mulie randun cand prepdinte al Eforiei din Ia.i (primar),
cand Ispravnic, clod Director al Departamentului de Finante.
Kogalniceanu, crescut la Luneville §i pe unna in Berlin,
impreunii cn flit lui Vodil Sturza, a fost numit de densul a-
diotant domnesc, i cu toate ea mai pe 'Irma s'a declarat
In contra lui, betranul Domn i-a piistrat totdeauna o deo-
sebita simpatie.
Alt semn de liberalism in(elept In 111ihai Sturza: potrivita
ocrotire a celor mici. A fost In densul tin chicein de In
care nici odatii no s'a abatut cat a trait in Ora, ca de cate
on arenda una din mold In un posesor nou, poruncea a se
face catagralia, vitelor aflate in sate. Dui In sfar§itul con-
tractulin de arenda, sclizuse numerul vitelor, aceasta prin-
 73

de stat, in toata, puterea cuventului. Exceptand pe

Domnii cel marl din epoca eroica a Moldovel, A-
lexandra cel Bun, tefan cel Mare, Petra Bares,
a fost unul din cel mai vrednici Domnitorl al a-
cestel tell'. A fost, cum ziceaVi betranii nostri, un
bun gospodar ; sub inteleapta lui ocarnmire, mosia
stramosasca, a inflorit si s'a desvoltat mai molt in
14 ani a Domniel Sale cleat In cele doii6 veacurl
care o precedase. El a fa'cut pentru Moldova, ceea
ce Voda tirbei a fault pentru Tara Romaneasca,
insa cu o mai mare intindere de vedere, ajutata
de o cultura mai inalta. Un atare barbat m'as fed
sa-1 asemanez cu un Henric al IV-lea ; dar, afara
de cateva colturi carT niutatis mutandis, cam adu-
ceari =lute pe Ludovic al XI-lea, a avut multe si
zdravene parts a unuT Sully.
Konaki si Mimi Sturza, Inca din boerie, nu
traise bine impreunti flier odata. Prin intelepciunea
si cultura for exceptionala, acesti doT oamenT ere"'
aproape fail semeni intre contimpuranil for din
cipala §i putem zice singura [mettle a plugartilui gateau,
posesorul era osandit in ochii ha pentru totdeattna : en aim
un pret nu-1 mai dadea mosia. Cine a cunoscut pe Vodit
Sturza itie ca dacft odatft, dup. mature reflexium, adopta
o norma de partare, aceasta era lege pentru dimsul, sfantit
§i neschimbatii.
 - 74 -
Moldova. De acolo zavistia si ura intre acesti dol
oameni, cari fusese conlucritorT la compunerea Co-
dicelui lul Calimah si. la redactarea Regulamentului
Organic. Desbinarea si ura boerilor intre densii, a
fost nenorocirea cea mare a acestor tell; ea a hranit
mai bine de dare veacuri regimul Domniilor tali-
gradene ; ea a fost totodati cauza principal& a
desivarsitei peirl a clasel boeresti. Konaki, ca si
cellalti boer,i, remasi. in lupta Ion cu norocitul for
rival, nu putea judeca cu singe re'ce adeveratele
titluri si meritele reale care recomandase pe Mihal
Sturza la alegerea puterilor. ()data cu suirea lul
Mihal Sturza pe Seaunul Moldovel, Konaki se re-
trase din viata politica activi; nevroind nisi a face
in Obsteasca Adunare o opozitlune zgomotoasi, care
nu era in deprinderile aristocratice si patriarhale
ale generatiunii sale, si care altfel, pe sernne dupi
un obiceiii al pimentului, singurul poate pe care
1-a pastrat si generatiunea noastri ca fidelitate,
era menith sit remae fit% resunet, nicl a se impaca
cu vechiul sal dusman incununat si a sluji la vresta
de 57 de ani sub ordinele Jul Mihai Sturza, mai
teller decat densul cu 19 ani. El socoti ca avea
castigate drepturl la odihni. insi un spirit atht de
ager si de neobosit cum era a Jul Konaki, nu era
 - 75 -
in stare sa se desintereseze cu totul de destinele
psi! sale. El cu cativa hoed, de-o pgrere cu densul,
Nicolal-Roznovanu, Alecu Ghika, Mihalachi Pa§canu,
eral centrul imprejurul cgruia se aduna o opozitie
compusg de elemente diverse, uncle statornice ca
den§ii insu§T, altele trecetoare §i gata la impacare.
Avend multe relatil, unit la Tarigrad, altii la Pe-
tersburg, nu conteneal a areta abuzurile neaperate
ale administratiunii cite -odatg egoiste a lui Mihal
Sturza, §i-I pregateat in mai multe randuri difi-
culigti serioase cu Curtile Suzeranit §i Protectoare,
sustinend fArg crutare §i fArg contenire in contra
lui o lupt6 cranceng, pang dud in sfAr§it, la 1849,
obtinurg depozitlunea luT.
Du§manii lui Mihai Sturza n'aii fost totdeauna
drepti in acuzatluuile lor. Istoria va reabilita me-
moria acestul Domn. Multe a facut §i cu mici mi-
jloace. Cu un budget care n'a intrecut nici-odatg
suma derizorie de 9 milioane de lei vechi, Cara in
vremea Jul n'a cunoscut deficitul; din contra, s'a
coborit din scaun lAsand Moldovei o rezerva in-
seinnatg pentru resursele el. Cu toate aceste, in-
structiune publicA, lucrgri publice, politie, toate lu-
cruri pang la densul necunoscute la noT, de la densul
au avut inceputul lor. Academia din Ta§T, Seminarul
 - 76 -
de la Socola, institutul de fete §i §coala de meserii
din kV, §coala comercialg din Galati, el le-a in-
Mutat §i organizat. In toate pgrtile Verii s'ail croit
§i intretinut so§ele, aproape 400 poduri de lemn
si vre-o 20 de peatrg sail aruncat asupra apelor
noastre celor schimbacioase. Ora§ele Iasi §i Galati
pavate, iluminate, inzestrate cu o politie §i cu corn-
panii bine organizate de pompieri, impodobite cu
cazgrmi, chdiri publice, Palatul din 14' prefacut
din temelie : stag de mgrturie pentru densul. Popu-
latia Galatului in zilele lui s'a intreit. Ce sg, mai
zic de oblgduirea lui cea inteleaptg si cu dureie
adeverata de tail? La 46 recoltele lipsira: §fertul
antgig al anului 1847 fu ertat locuitorilor, §i on
ce executie pentru implinirea darilor amanata pang,
la recolta viitoare ; asemine furg, ertati de bir lo-
cuitoril din satele bantuite prin epizootia de la 1845.
Cine ar indrazn1 sg, ceard asemine indurare §i in-
lesnire de la guvernele cele de astgzi?
Valoarea pgmentului in Moldova de la Regula-
mental Organic ineoace s'a inzecit. De la caderea
lui MihaT Sturza pang astgzi de-abia s'a indoit.
Vra sg, zica, daca, progresul in cei 15 ant cat a
tinut Domnia lul a fost de la 1 la 5, de la co-
borirea Jul din scaun pang, astazi, in 37 de aril; a
 77

fost numal de la 1 la 2. Aceste stint fapte nen-

gaduite : ele vorbesc destul de tare pentru densul.
Un istoric Area, mult uitat de genergiunea noastrd,
si care inteadeve'r supera la prima vedere prin in-
curcatura copilareasca a stilului seu §i limba so
inculta, dar sanatos la judecata s,i care va r6manea
un izvor de informatiuni nepretuite in cat prive.te
istoria, atat de puffin cunoscuta §i asa de schimbata,
a Moldovei in secolul nostru, Postelnicul Manolachi
Draghici, resumeaza astfel apretuirea DomnieT lui
Mihal Stnrza (*) : Vistieria a lasat'o cu o re-
zerva de 2,383,488 lei si 20 banl, cu toate cle-
vetirile ce-i dose unit §i altii, titluindu-1 de lute-
resat, pentru ca Obsteasca Adunare i-a harazit
prosforale (excedente) in mai multe randurT, din

(*) Man. Driighici. Istoria Moldovei (Iasi 1857), Vol. II, pag. 217.
Aceasti interesanta periods a istoriel noastre, care Incepe
cu veacul prezent este cea mai putin cunoscutii. Pentru
trecut avem, afari de nemuritoril nostri rronicari si de pu-
blicatiunile cele marl, precum este Colectia lui Hurmitzaki
si altele, mai multe studit partiale bine documentate ale d-lui
Illijde0, P. S. Melkisedek; ale d-lor Papadopol, Tocilescu,
V. Alexandrescu Ureche si altil. in ce priveste istnria noastrit
mai recenta., an pot cleat sa recomand cetirea b6tranului
Deaghici acelor ce simt un disgust bine meritat pentru flea-
curile 10 Voillant si Ubicini. Cu toate lipsurile care Out
inteensa, vor gitsi In Istoria Moldovei a lui Drrighici o co-
moara de fapte relatate cu credinttl si apretuite cu jude-
cath anAtoash.
 - 78 -
prisosul venituln teriT la trebuing nepreve'zute.
Moldova n'a cunoscut insd uevoea imprumutuluT cat
a tinut ocArmuirea lul, cu toatA, lAcomia de haul
ce i se imputa ca, are, §i cu toate ca strdine urzir
se silead a o baga in acest labirint de pe atunci,
spre a o vedea datoare .i nevowl. Sturza VodA
a economisit greutAtile ImbunAtAtirilor ce i se cerea
de Ru§T, cheltuelile Porch): gi tredtoarea o§tilor (e-
vacuarea de la 1834 §i ocupatTunea de la 1848),
cum putea, cu ni§te ajutorintl ware din tart, find
patriot adeeerat ce nu vrea sd vadei plimentul lui
scciplitat gi incdput in mana bancherilor de alte
neamuri zdlog. Pare cA, betranul DraghicT avusese
o viziune profeticA a vremilor de astAzT. SA nu
uTtam ca scria, stint acum treizeci de anT.
Dar nicT adl ersariT lul Sturza nu era lipsiti de
oare-cart temelurl in opozitiunea lor. Am aretat
defectele luT MihaT Sturza, ca om §i ca Domn ;
fart, indoealA, ele se oglindeafi in guvern §i in
administratie. CAM puterile se hotarirA a-T cere
abdicarea, era vederat ca Donmul i T trAise zilele,
ca prelungirea autoritAtiT sale nu mai era cu pu-
tintl. Tara se ostenise cu densul. Intr'o tart ne-
obicinuitA cu controlul activ §i real asupra carma-
cilor seT, invetatA a face staptiniril un credit illi-
 - 79 -
mitat de credinta si ascultare, si a se inchina or-
beste o bucata de vreme la dreapta ce tine buzdu-
ganul ; dar care altfel a fost ()sandal de impreju-
rArile desvoltb,rii sale istorice la lipsa unei dinastii
invechitA fn respectul tuturor; reinoirea, dup. un
festimp care l'as fixa la o perioadl de 10 pan.
la 15 ani, a puterii supreme, mi se pare o inevi-
tabilh trebuintA. In deafara de o autoritate tradi-
tionallti, legitimate si identificata cu poporul prin
servicii seculare si legatd de targ, prin o lunge
Impletire a intereselor, a sentimentelor si a aspi-
ratiunilor, si in neputintg, de a realiza un regim
de libertate adeverata, nu de cuvinte, puterea
nu este decat o simply dictatura, mai mult sat
mai putin inteleapta si binefacetoare. Pentru r'esu-
flarea o schimbare periodia, o reinoire a acestel
dictaturi este neape'rata ; crtici prelungindu-se §i in-
vechindu-se, inrtisprindu-se de alth, parte urele si
rivalitrtitile personale, se preface prea lesne, prin
insusi natura sa, inteun regim nesuferit de egoism
exclusiv si arbitrar. Ajunge atunci un teas and in
gandul tuturor se trezeste rostul lui Hamlet : este
ceva putred in aceastl crdie. Acolo avea dreptate
ace caci, pe la anii 1845-46, reclamail caderea
lui Mihai Sturza. Nu este In totul nimerit&
 80

toarea betranilor: Schimbarea Domnului, bucuria ne-

bunului. Schimbarea, la vreme potrivita, a Domnii-
lor invechite este o conditiune de viata in terile
uncle n'a putut prinde radacinti, o dinastie natiouala,
legitimg. §i traditionala, : ea a fost in traditiunile,
in moravurile politice ale popruluT roman (*). Iteul
a fost, ca aceasta, schimbare a fost la noT prea fre-
quenta, si motivata mai mutt de capriciile Vizirilor
decit de trebuintele Orli.

(*) Din toate incercarile de Domnie pe viata care s'a facut in,
Romania In veacul prezent, Mel' una n'a izbutit: Mihal
Sturza, Alexandra Ghika, Bibescu, Cuza, tuspatru an fost
ales' pe via* singnrul Mihai Sturza a avut durata nepo
menia de 15 ani.
 81

V.
Retragerea MI Konaki din afacerile publice n'a
putut merge pang acolo, sä-1 depArteze cu totul
de ori-ce activitate folositoare pentru binele obstesc.
Astfe] a prima si purtat maT multi anT sarcina de
Efor a Casel Sfantului Spiridon impreunA, cu Vis-
tiernicul Tordachi KatargiO (*) si cu Vornicul Stefan
Katargiti, precum §i aceea de Epitrop al averilor
din Moldova ale Sfantului Morrnent. Si intr'a-
ceasta, Konaki se tinea de obiceTurile patriarcale
ale vechiel Moldovel, ingrijind totodath cu multi
rivn5. de interesele unor biserici, al caror nicl nu
era epitrop. Pe langA bisericile facute din noti la
toate satele de pe mosiile sale, a prefitcut biserica
Talpalarl din Tasi, ce era crapata de la randul de
jos a ferestrelor pita in sus, si a acoperit'o din
noti ; a mai reinoit si acoperit biserica Sf. Vasile
din Tatarasi si altele. Bisericel Banulul din Iasi
avea de gand sl-T constitueasa o avere insemnata,
(1 Vistiernicul tordachi Katargiii fusese cu Konaki, ales de
Ob§teasca Adttnare in Comitetul de redaclie a Regulamen-
tului Organic A fort tatal Logofetului Costin Katargiii, care
disatorindu-se cu Smaranda Bali, flies Logofetultd tordachi
Bali, a niscut pe Maria, sqia lui Milo§ Obrenovici, §i mama
Majestrgii Sale Regele Milan al Serbia
6
 82

fiindca acolo Ingropase pe parintele sett, Vornicul

Manolachi, §i pe nevasta sa, Vorniceasa Smaranda,
inainte de a fi mutate remasitele for la biserica
din Tigane§th Aceasta vointa a sa fu indepliniti
numai dupa moartea sa. Cu fondul destinat de
densul, biserica Banu lid a fost reinoita si impodo-
bita in zilele noastre, s,i de acolo se tine cheltu-
eala el (*).
Am pomenit de economia lui Konaki. Acest dar,
pot zice, aceasta virtute, atat de rail astazi si atit
de frequentg, la botranil nostri, Konaki, nu pot
tagadui, o impingea cate-odatg, cam departe, intre

(*) Dimitrie Burduja: Viata reposatului Logofet Costache Ko-

naki: Nu de prisos socotesc a relata din faptele pline de
generositate ale acestut rar biirbat, deli parte din Moldo-
vein it numea sgitrcit, aceasta numat pentru a in testi
vista sa a fost dusman neinpacat al luxului zadarnic. Priu
mina subscrisului, reposatul da pe toattt luna mai multe
pensit, pe la osebite veduve si °dant, de la 50 si treptat
pita la 300 lei pe toatil luna duptt clasti. Mai multe fete
sermane pe tot anal marita, tozestrandu-le, si cand o ye-
duril i se infiitosa cu rugaminte di nu are cu ce inzestra
film, o indatora a aduce mai With marturia preotului din
mahalafia ce era, doveditoare siiraciet in care se afla, dug"
care chema pe tenerul ce vroea a lea pe tenera, ca sa -1
vazit, si apoi isalea in foaea de zestre suma ce hirtizea.
In earns anului 1844 fiind cuprins de boalit in last, sub
autarea doctorului Ulm, mi-a dat suma de 7,000 lei, in
sorocovett, ca sa -I impart pe la saracil de prin mahalalele
Iasului, la fie-care dupa glide; sfatuindu-me tot atunci
 83

doue role, prea mare economie si prea mare dare

de mama, poate cel d'intala este ma! folositor, nu
numaT pentru persoana care o practica, dar putem
zice pentru societatea intreaga. Econoraia aduce
cu sine, vreraea ajutand, grarnadire de bogatie §i
prin urmare de putere. Dad, generatiunea care
a urmat pe acea veche, ar fi urmat pildele stra-
mosilor, tot capitalul adunat in manile Romani lor,
n'ar fi trecut, precum se vede astazY, in rnanile
ovreilor, §i starea economics a triT fiind mai sa-
,
natoasa, de sine starea politica, §i sociala ar fi si
ea mai inflorita, si ma! zdrave'na. Daca va peri
°data Romania, nu va fi decat prin secarea si slei-
ca sit caut unde votil vedea case desgrAdite: ,,Acolo, zicea
r6posatul, vei gAsi desavatliti sarticie". 8i in adevAr ca a-
colo gaseam mai multe veduve §i °amen' Matti, cu totul
shad vi neputincio§i.
In toata SAmbAta, dupti obicelul 136tranilor boor!, sari-
cimea din 180 era stolitii in ograda caselor sale, carom
dupa numerare li se da de fie-care ate un fitfirig.
La masa sa, pe lAngit familie §i alp prietini, era deapu-
rurea cite 7 ki 8 liner! fil de boeri, casnici al reposatulul
pe earl If tines In casa sa ca pe ni§te St, §i care tineri
practica pe la diferite cancelarii ale OcArmuirit, tinendu-se
reposatul de sistcmul vechilor boor! Moldoveni, de a tine
in casa sa fii de boeri mai mid, pe earl -i ajuta tii se silea
a-i face fericiti, lucru care acum nu se mal vede de loc.
Cele mai multe persoane asuprite in procese, venea ce-
rendu-1 sf aturi ea de la un adeverat legist ce era, citrora
de indatii le da tot concursul trebuitor.
 - 84 -
rea puteril economice a elementului autocton al
peril; conquista economics este neaperat urmata de
robirea politica a neamuluT care n'a avut virtutea
de a 'Astra si a maxi capitalul mostenit. Putin
cite putin, data acest proces de decadenta econo-
mica a elementuluT national nu se va opri. Romanul
va fi redus la starea de teran. Si vaT de neamul
acela, care s'a lasat a fi isgonit din functiunile
superioare ale activitatil sociale. Tera'nimea este
inteadever temelia easel, ea radica toatti, greutatea
zidiriT sociale, dar ea este °sandal la o absoluta
pasivitate in lupta pentru putere ; puterea el este
curat o putere de inertie. Pastreaza nationalitatea,
dar nicr-odata nit o 'Mica; prea lesne se lasa a
fi redusa la starea de ilotism de Will elementele
straine mai bine inarmate. .Vedem a in Imperiul
Austriac, singurele nationalitati care aft obtinut re-
cunoasterea drepturilor for istorice, stint acele care
alt avut o aristocratie bogata si stapana a pamen-
tuluT: Ungurii, LesiT, Cehil; pe and RomaniT, SerbiT,
Slovenil, Rutenil, alt remas robi, desmosteniti de
drepturl, al Ungurilor, Nemtilor, Lesilor si in sfarsit
ai Jidovilor. Acest adever ar fi fost un bine sa
nu-1 pearza din vedere generatiunea de la 48 si 59
 85

inflhcarata pentru ideile democratice. Astazi, m1 -e

frica ca aceastrt cugetare nu mat are alth valoare
decht aceea a Ul adever filosofic.
0 strica economic si randuealh a fost totdeauna
pentru densul o lege. Cu to aceste stia sa dh-
rueasc6, sand trebuea.
Avem de la densul b scrisoare (*), Area intere-
santa, trimisa de densul AgAI Constantin R. B., la
16 Noemvrie 1846, uncle pe Tanga binele ce-1 faces
unui vecla prieten, ma! alipeste chteva sfaturi
scrise de un condeiti adeverat rnoldovenesc: Cu-
coane Constantine, in rant nu lovi, zice omenirea
si mila inimii. Dar cand lovirea este spre trtmh-
duire sail trupeasch sari suileteasch, rasa trebue
atinsa. Ada -ti aminte, cucoane Constantine, de cu-
vintele mele and m'ai scos hotarnic la B.... esti,
ca tI-am zis sa 1111 intri in pacat de a desradacina
pe bTetil razed din dreptatea ce avea, si ti-o a-
ratam ; si nu mat ascultat, nicl sh te tragi din
grozavia pretenjiei, niri sa te impaci; ce a! luat
all hotarnicl, al rapit bilmentul rAzesilor ; si el,
blitstemandu-te in gura mare, s'ail radicat si alb
fugit, litsandu-s1 casele si livezile lor. Yee, Dam-
(*) Citat6., de D. Burduja.
 - 86 -
nezeu cum resplate§te, §i pe langA ceea ce a! rApit,
a! pierdut tot ce al mai avut. Grabe§te a rescum-
gra pacatul, intorcend dreptul oamenilor, ca sä
nu-11 'Are §i sufletul. Ear de la mine prime§te,
impreunA cu mArturisirea jalei §i a durerei ce am
simtit, cetind scrisoarea d-tale, sum de 2 00 galbenl
ce-ti trimit, §i crede ca in suflet me doare a §ti
ca pAtime§tI atat de amarnic".
Yea, Dumnezeti cum respleiteste !
Aceste cuvinte, zidirea, relnoirea, inzestrarea a-
tator Biserici, ideile continute in mem orabila scri-
soare cAtrA Mitropolitul Veniamin despre invetA-
turile in tail, §i unde arata catihisul §i moralul,
ca temelia on -caret invAtaturi §i progres, ni-1 arata
pe Konaki ca un flu devotat §i credinclos al Bise-
rice!. Din aceste idel mai ales reese ca pentru
densul, Morala nu se deosebe§te de Lege, cum
ziceati pArintil no§tri.
In adever, in zadar au fost totdeauna incercarile
de a da morale! alts temelie cleat credintele re-
ligioase positive. Dacs depirtim aceasti moral& care
isvore§te din legile eterne ale Dumnezeirii §i pe
care ni le limp, Biserica, ce temelie remane mo-
rale!, ce cAlauzA a vietil omene§ti ? Legea naturals?
 - 87 -
Dar dad, voim numaT cleat sa-T dim o temelie
sanatoasa, o norma §tiintifica, aeeasta nu poate fi
scoasa cleat din observatia ami,inunta a fenomene-
lor istoriel naturale. ET bine ! ce moral& ne invata
istoria naturala Covar§irea fara marginT a puteri!
brute ; legitimitatea satisfaceril trebuintelor ; lupta
§i re'sboiul f'gra mill §i flrl Incetare a diferitelor
vietatT intre densele, care se hranesc una din san-
gele alteTa ; strivirea universala §i fara protestare
a celuT slab de catra cel puternic. Stiinta nu ga-
se§te alt. norma In lumea naturals; o morals §tiin-
tifica nu poate da alta formula cleat cea veche
eunoscuta : homo homini lupus.
Slab& temelie a moraleT stiinta! Biata §tiinia!
ea nu este macar §i nicT °data nu va fi in stare
da o saml intreaga despre chTar lucrurile
cart stint de domeniul seti direct. Ea nu eunoa§te
decat aratarile intemplatoare ale natural (fenome-
nele) §i relatiunile for intre densele, §i in ingam-
farea sa, nu se sfie§te a le numi legi. Dar legea
adeve'rata, legea legilor, causa i fiinta lluntrica
a lucrurilor, ea nu le §t.ie, §i nu be va §ti nieT-
odati, fiindea mintiT omene§ti nu este dat alt -
ceva decat a percepe pe din afara fenomenele sand
 88

se ivese si cum se ivesc, departe de a p'Utrunde

tainicile pricini din care isvorescSi prin care pri-
mesc viata si veacul lor.
La 1845, Konaki logodi pe fiica sa Catinca, sin-
gurul sett copil, cu printul Neculai Vogoride, fiul
cel mai mare al betramului principe Stefan Vogoride.
Konaki area legaturi de prietesug cu Vogoride, And
din timpul Domnieflui Scar lat Calimali, cand slujise
amandoi impreuna, Konaki ca AO', si Vornie de Po-
litie, Vogoride ca Farealab la Galati si pe urrnti
ca Vel Hatman. Prin mijlocirea lut Vogoride, se
impticarPi, vechir dusmani, Konaki si Mihal Voda
Sturza. Voda if trimise la mosie, la Tigo,ne§tT, pe
ispravnicul de Tecuci, credineiosul snu Postelnic
Grigurie Plitos, sä-Y propue Logofetia de Nauntru.
Konaki nu primi : impilcarea nu mergea pang acolo.
Cununia se film in primavara anului 1846 (*), dup6,
sAvarsirea formalitiitilor de imptimentenire a tea-
(*) Las betranulut Burduja descrierea nunlii: Pa cununat
la Tigane§ti dinpreuna cu r6posata eucoana Satta Negre,
odata cu douesprezece parecln duel.) §i tinere de prin sa-
tele sale, pe care t-a inzestrat cu cite dm boi, o vacs, §i
cite cu 1,000 lei bam de fie-care pireche. La aceasti so-
lemnitate a cununiei a fost de fati §i Domini terii liibai
Sturdza Voevod, cumnatnl Jul Vogoride, cu fiul seu Beizade
Dimitrie, ce era Hatman al militiet, intorcendu-se de Is Si-
listra, unde DomniI Principatelor au fost dui pentru a gra-
 89

rulul Vogoride. Ne voind a i se stinge numele

neamului set, el vroi ca ginerele sit sa alatureze
porecla Konaki langa, numele parintesc. Mihai
Sturza, bucuros de impacarea cea nota cu vechiul
set dusman, intari grin hrisov domnesc aceastg,
disposiliune a lul Konaki (*).
int6mplarile de la 1848 n'att putut sa displaca
cu totul vechiulul dusman al lul Mihai Sturza. De
alta parte, apucaturile tineritului care de vr'o zece
ani incepuse a se intoarce din scoalele strh'inattitii,
it aducea multe ingrijirI pentru desvoltarea politicA
si sociald a terii. 0 persoanti, vrednica de toatl
credinta si care a trait In intimitatea sa cea mai

tula pe Sultanul Abdul-Medjid Han, care in drumul sell ve-

nise pupa la Dunare.
Dupa cununie qi radicarea meselor din ograda caselor de
la Tigitne§ti, unde toate satele eraii adunate, care parte
juca si parte sedea la mese, desfundandu-se qi cateva vase
de vin, ear Beizade Dimitrie asvarlindu-le barn din cerdacul
caselor....
(*1 Neamul logofettilui Konaki este infacosat astazt de copiii
unicei sale fete Caterina, reposata la 10 Fevruarie 1870,
care a lasat 8 copit in dote caslitorit. I-ta cu principele
Neculai Vogoride Konaki (1821-1863): 1". Emanuil Vugo-
ride Konaki, autorul acestor schite ; 2°. Maria, so(ia Con-
telui Petru Roma; 3°. Lucia, sotia D-lur Neculai Roset
Roznovanu; a 1I-a cu principele Emanuil Ruspoli: 1°. Con-
stantin Ruspoli; 2°. Eugeniu; 3°. Marin; 4°. Caterina, so(ia
Contelui Albert de la Forest de Divonne; 5° Margarefa.
 - 90 -
de aproape, iml povestTa ca-1 auzia cate-odata zi-
cend : Nu vez1 ca la GalatT vine fie-care vapor
lncarcat cu polcurT de destrabalatl §i bezmeticT ,
vol tinerl vetT vedea ce urmare au sa alba toate
aceste pentru viitorul bietel terI".
In adever, tenera generatie, care a facut misca-
rea de la 48, nu era de loc pregatita pentru
colosala preschimbare pe care a intreprins s'o a-
dua in tail, §i isbutind a o face, a fa:cue° maT
mult spre red decat spre bine. Cu o cultura ceT
maT mutt!, chTar si totl putem zice, neindestulatoare,
orbiti maT mult decal luminatT de stralucirea civi-
lisatieT apusene, adapatI de ideile in mare parte
spulberate si de destramare, ce pe la 1840 pre-
domnTa in cafenelele din Paris si in berariile uni-
versitare din Germania, nu aducea cu sine-s1 in
Zara decat o cultura de gazete. Trimisi in straina-
tate, Sri cultura pregatitoare, lasatl fara control
si fail directie in voea intemplarilor, departatl de
familie si de relatiunile sociale cele bune care all
o inriurire atat de puternica si de bine-facetoare
asupra desvoltaril spiritelor tinere, nu capatase in
strainatate decat un capital intelectual prea usor,
compus de o cultura istorica si filosofica necom-
 - 91 -
plecta, si schimosita, notiuni false despre Revolu-
tiunea Francesa si miscarea liberals din Frantia,
luate din Istoria Bevolutiunii a ha Thiers, din
Girondinii Jul Lamartine si din Istoria de 10 anY
a Jul Louis Blanc, opere de o forma, seducatoare,
dar fait nicl o valoare stiintifica, §i din care ni-
mica n'a mai rem as astazi, dupti, procesul de re-
vizuire intreprins de istoricii cei mai not ; un fel
de entusiasm patriotic si national fall cunostinta
istoriei pamentene, pe care abla astazi Incepem a
o cunoaste ceva, pe dud betranii nostri o stia
din traditiune, traditiune perdutt de tineritul de
la 48 pe ulitele Parisulul si Berlinului. Imb'etati
de putinele cunosting ce le capatase si pe care el
bona fide le lua de cultura, filosoficli si enciclope-
dial nici nu vroea sa, stie de densa, precum nici
de traditiile si de moravurile te'rii, de simtirile si
de credintele stramosesti, considerand pe Roman
ca o fiinta neorganica, care nu s'a desvoltat dupe
niste Imprejurari propril §i speciale, si neputincioasa
de a se reforma §i Imbunatati in conformitate cu
propria sa natal* 1-a tratat ca un fel de homun-
culus pe care el erall in drept sa-1 faptueasca de
 92

istov, ca un aluat moale bun numai de turnat in

calupul for cel far& seaman.
Era lucru firesc si neaperat ca asemine oarnenT
pe earl generatia cea veche, mai cu minte si sä-
ndtoasd, IT zugravise cu porecla caracteristica de
bonjuristI §i pintalonart, sd, tread, in °chi)." betrd-
nilor nostri, cu bunul simt practic care-1 avea si
cunostinta for de trebuintele positive ale tariT, drept
o ceatd de nebuni, nuniaT de role stirnitorl. Istoria
va schimba puffin din aceasta sentinta si osandd.
Ca sd, cunoasca cineva pe deplin judecata luT
Konaki despre miscarea de la 48 si despre porni-
rile politice si sociale ce all pregdtit'o si oamenii
carT o aduse la indeplinire, destul este sd, citeasch
cu luare-aminte, scrisoarea care o stria cats Mi-
tropolitul Veniamin dna de la 1837, despre in-
vcfc zn Moldova*): Din ori-ce vez cu ochiT
acum, ea nu ma maT Indoesc, cd dote lucrurT stint
carT nestemperat ne scunnd si ne rod la inimd:
unul, adica oarba grabire en care am socotit sit
cdstigdm lamiot, fard, a socoti c& niste. ochi ce es
de la intuneric, trebue pe incet Meet sa se des-
chidd, pentru ca sd nu chiorascd mai tare, si fard
(*) Vezi aceastit scrisoare in intregul ei la sfarsitul volumultn.
 - 93 -
a socoti, ca toate sporirile, si sufletesti §i trupesti,
intocmal ca plantele ¢i poarnele dintr'o florarie, pri-
pindu-se, nu pot ave nici floarea, nicT gustul, nici
veacul acelora pe care soarele si vezduhul le naste,
creste, infloreste ¢i coace incet incet de la prima-
vara pia, la toamna ; si c, nici un neam nu s'a
luminat in adeverate luminari tand odata ; §i di din
potrivl, grabirea aduce ¢i smintelT i greseli care
nu se pot indrepta nici tamadui. Ear celalalt lucru
este a o idee inadins gresita se revarse, si se in-
tinde zic asupra ; acest cuvent, . care

este gat de intins §i cuprinzetor, pentru-ce, la in

brate pe omul terna, in atarnare catrA, pament, si
pe omul suflet in suire catra cer, a ajuns a fi
intre not ca un zburtitor ce au femeile smintite ;
ele cu ochiT la densul tiparite, indragesc, imbr4o-
saza, ¢i saruta o neintrupare ; sail zicend ca niite
drumetT, carii ar boldi ochii la o stea pe cer, si
fang all maT pomeni ca mica pe pament, perd
drumul, cad in noroae §i gropi, de care s'ar fi ferit,
data macar ate °data, s'ar fi intors ochiT sa caute
la picToare.
§i maT departe : §i tine poate tagAdui ca res-
pectul cu care este datoare tinerimea catra betra-
 - 94 -
neck femeile atilt barbacT, midi cAtrA, eel marl,
din ce in ce piere si se stinge din ochi! nostri?"
Cine poate ttgadui ca, aceasta, zugrivealt este
astAzi maT potrivita, cu adeverul cleat totdeauna,
si et, din nefericire, mult drum am Scut pe de
laturT, si In multe gropi am cazut ! A venit vre-
mea, dad nu maI stie nimenT de nimict, si trebue
st marturisesc ca societatea romanti, sealant astazI
cu un pustit de nasip maT mult deck cu o fiinta
organisatt, sanatoasti si vie.
Las euv6ntul credinclosulul Burduja, pentru a ne
descrie zilele cele de pe urmt, ale lul Konaki : La
1849, Ghenar, chiemat fiind de cAtra, reposatul
hoer, din iasI la Tigane§t1, cu documentele unor
procese, cum m'ati vezut, m'ati intrebat cum 11
cunosc, §'am respuns ca tot asa precum 1-am litsat
de cu toarnnt. MI -all zis et-1 paligorisesc, cacl
de la genunchi in jos i s'ar'i recit picioarele si
ca se simte slab. In cursul unel sept6mani, cat
am sezut la Tigane§tY, scriind la pledoariile pro-
,,ceselor, dupg, dictarea reposatului, intr'o dimineait
am gasit pe masa, unde scriam, urmitoarele ver-
surl, scrise chiar atuncI de cttri densul si anume :
 95

Amoriii, la a to putere de-acum nu me mai inchin;

Na-ti si arc, na-ti §i sageata, na-ti qi ghimpul cu venin,
Caci la invalizi ca mine ele nu se maI cuvin.
Te-am slujit cat am fost tenet, cu credinta, precum stn.

Ear scum o aid grija si simtire cuprins.

Ltele gi ca numal focul pentr' un Dumnezeil aprins
A putut intr'al mei suflet pe at tell sa-1 facii sties;
Si di numal amintirea unui sufletel titbit(*)
Nu poate fi aid °data stearsa, macar cat de umilit
Ar fi omul and se roaga Celina ce zidit!
Mergi qi du-te de la mine, frumuselelor sti spui
Ca acela ce prin veisuri le-au slavit in viata Itu,
Acum au -i decat scheletru rizemat pe carja lui!

Plecand apor din TigAne§ti la Iasi and mi-al

dat ordinele cuvenite in interesele de acolo, si
$i
lasandu-1 bolnav, sub cautarea doctorulul casnic
Moritz Kernbach care la durerea de pept numitl
astrna de care suferea, 1-a tratat numal cu apA rece,
la 1849, zitia Marti Februarie 4, cu plangerea a
toata Cara de jos a Moldovei, au inchis ochil la
mosia Tigane§ti, Tanga Tecuci, In versta de 71 de
an!, 3 inn! §i 20 zile, stingendu-se pentru familie,
rude si prietinii sei, intocmai ca o lumina dulce
Intr'un grozav intuneric ".
Sarcina mi-am indeplinit'o. Am incercat a face
sA traeascl in ochil generatiunil de astAzi, prea
(*) Sotia reposatului (notii a lui Burduja).
 96

lesne uTtatoare de cele trecute, o figura din cele

maT originale din vremile de odinioara. Nu ,stiff
dad nu me in§el: cred ca nu am facut un ce
cu totul nefolositor. Putini oameni au primit da-
rurile puternice §i multiple care stint neaperate
unui istoric ; orf-ce om insa, Cu patina cultura §i
Tubire de neamul sea §i de Ora sa, este in stare
sa faca o mica, monografie despre un barbat in-
semnat sag un fapt deosebit din trecut. Multi vor
gasi in familiile for chiar, multe date §i documente,
care zac ultate prin poduri in praful lazilor de
Brasov §i care pot sluji la Tntregirea materialulul
trebuitor la intocrnirea unei istoril complecte. Aceste
IncercarT, atat de obicinuite §i de cautate in terile
cele culte, ar fi bine sa fie maT dese §i pe la noT.
Dad. aceasta a mea lucrare nu va avea alt fo-
los dedt a de§tepta dote trel lucrari de asemine
natal* maT putin imperfecte §i scrise cu mai multa
§tiinta de carte §1 cu un condeia maT iscusit, imi
va fi destula multamire §i resplatii, §i voTu zice ca nu
mT-am pierdut cu totul vremea §i osteneala.
VOGORIDE-KONAKI.
lafl, 1 Noemvrie 1886.

5EN
A LCATUIRT.
 CINE-I AMORIUL?

Istasul viteaz al firer amorful fiind anume,

Are pace si resboae pretutindenea in lume ;
Poartd, acme ca ostasii, aseulta si se supune,
Are curaj, cld naval& si fuge cu sldbaclune ;
Privigheaza, ca §i d6nsil, pe mesuri calatoreste,
Cetati ia, dar nu le 'nchina, rob se da, si robf priimeste.
La loviri este amarnic. dar rane thmddueste;
Ceartd. earta si impaca, foe si dd, si potoleste.
Dar en toate ca se pare en deplina potrivire,
be obtasif lumel are foarte osebita, fire :
Armele lui nu-s de fler6, ci-s de mild, de lubire,
De durerf si de suspinurf, de rugi fitfa contenire,
Cu densele se 'narmeaza, cu densele birueste,
Ele stint a lul dorintd, pentru ele se jertfe§te.
4 CEVE -X A Ilitliti I.JL ?

Pacea lui nu4 vre o pace, sari de acme contenire,

Ci este dupa receala a dragostel innoire.
Resbolul lui nu-I spre moarte, ci spre dulce patimirea,
Care 'ngliimpa si desteapta, si luteste toattt firea.
Supunerea s'ascultarea la densul nu-s de nevoe,
Ci dupa irnpacaciune, din primire si de voe.
Curajul si slabaciunea nu4 strut pentru vitejie,
Ci curajul i-I la brace, slabaciunea la trufie.
Privighierea si prepusul nu-I stint de vr'o napadire,
Caci asupra sa 'Ayala o doreste peste fire,
Ci le are de lumina, intea sa cttletorie:
Cu de'nsele desluseste cea mai mica viclenie.
Adese-orl cerceteaza, adese-ori respltiteste,
Cu suspinurile aide si cu lacriml recoreste.
Calea lul cea mesurata este a luminel zare,
Mersul, dusul si statutul la densul strut tot o stare.
Cetatea lui este sinul, robiea-I imperatie.
Cand loveste da, durere, dar durerea i-I hazlie.
Ranele lid nu-s in trupuri, ci in suflet, in sirntire:
Cruzimea nu le prieste, mila li-I tamaduire.
La pedepsi n'are protivnic, dar pedeapsa -I cu placere,
Nu omoara trup, ci suflet, si-I dit vigil, prin durere.
Dote firl are 'ntr'o fire, si de om si angereasca:
Una -I dragostea curata, ceealalta if trupeasca,
Cu una la simtimenturl se pleaca si se inching,
Doreste cele de lipsa, In despartire suspina,
Cu ceealalta potoale si impactt lmbulzirea
Ce aduce la om pofta care I-aii daruit firea.
Boala lul este temutul, dar fail (Musa nu traeste,
 CINE-1 AMORTUL? 6

El it baga In necazurl, el 11 a gust 0-1 Tute§te.

Vrajma§ii luT nu stint oamenl, nu stint paserl. nu sent fmr6,
Cad §'aceste fiind duhnr1, stint pline de a lul parA,
Ci vrajma§i i-s frumuseta, duhul, nuril, darurl bune,
Dar nu vrAjma§1 ca sa.-I pearda, el numal pan' le supune.
Prin vedere el se na§te ; ochi §i gene §i gurita,
Obraji rAtunzT, albi §i rumeni. piepturi, sinurT cu mid titë
Stint a sale venatoare. §i intru a sa trufie
MO are And un lucru care-1 tac, ea lumen -1 §tie.

-Aties--
AMORIUL CA $I OSTA$II...

.5.oriul ca §i osta§it
Se 'narnaeaza, se porne§te,
Dar nu rine§te vrajnia§ii
Ci pre cm cari-I lube§te.
La sageti here nu are,
Ci lumini de ochi §i gene,
Arcul de ingeme'nare
Este din done sprincene.
Paveza de aperare
Si lancPa de ingrozire
ii a fire! ru§inare
S'a temutulul boldire.
Ca osta§iI privigheaza,
Merge §i calAtore§te,
 AmORTur, CA §I OSTAM 7

Are o fiintA treaza,

ii earta si resphiteste.
Lagarul lul este sinul,
La grumazi arme anina,
Robiea lul este chinul,
Dar robiea-I de haz plink'.
INTR'UN REDID' DE DIMINEATA...

Intr'un rediu de dimineata,

Pan' a nu resari zort,
Amoriul, schimbat la lath
Ca un copil, strangea flora,
§i zicea pe- ascuns in sine:
Vat de tine -a priimi
Aceste lion' de la mine...
Ca in suflet s'a rani!

Pe-acolo o feti§oara,
Ce abia se radio.,
4i cauta o meoara
Perduta din turma sa.
 iNTRIIN REDID DE DIMINEATA. 9

Vede pe copil, se mear6.,

Aceasta ce poate fi:
Copil in loc de meoara
Prin pustintrI a 'ntalni?

-- ,,Copilas drag. ii nice,

Asa dinaineatti 'n zori
Cine to -au adus aice
yi pentru ce aduni florl?

Cine m'au adus, lelica,

Nu to pot lncredinta;
Hrana mi-I o floricia
Care-I zic Nay mil uta.
Te-me me rog si pe mine
Si m6 du la casa ta,
Ca mi-I fridt de albine
C'or veni si m'or musca.

Mila pe fath invatti,

0 Invatit prin suspin,
Sh Yea pe copil in Urge
Si sit-1 lipeasca de sin...
Val de densa! ca indata.
Sufletul i s'ait aprins
De-o durere infocata
Ce nu-I supusa la stins.
10 INTR'UN RE110 DE DIMINEATI.

Alearge, pe dealurl, plange,

Se vaite, suspinand,
Dar focul el nu se stAnge,
Ci s'adaoge arzend...
Merge la print a cash,
Le spune ce au ptitit:
Pexintil o blastemase,
Pentru ch au zilbovit.

Nedijitti biata fata

Se intoarce inapoi
Striga,'nd: 8,11! (Land se, se poata,
La ale mole nevol,
Moartea Ii rii prelungire
SA vie i sit me lea! ...

Cad alt chip de rmintuire

Nu am la durerea mea!
AFRODITA SI AMORIUL.

Am orlul

Nu ttiti, maicil, nne-mi pare,

Oil patime§t1 de ceva?
Cad o mtilmiciune mare
S'ail versat in fata ta.
Ail lipsit inviio§are
Din dulci ochislorif tei,
§i gurita, de 'ntristare,
AU pIerdut top nuril sei.
Nu fad arce din sprincene
Dupa obicelul teii,
Niel fulgerl acum din gene,
Niel clipe§ti pe placul men.
12 AFROD1TA 4r Am° Elm,.

Unde-1 din obraz rubinul

Ce dumnezel ail robit?
Si fata to cea ea crinul
Pentru ce s'au vestezit?

Afrodita

-- Ah! filule prey lubite,

Necazul 'nett to nu-1 stii,
Ca sit sin* di Afrodite
Mai II moartit intre vii!...
Stit ea viata cu placere
Pentru mine-I sit robesc,
Si cea plinit de durere
Este cAnd nu biuesc.
inchinandu-se la mine
Am privit pre dumnezei,
Si lumea toata de sine
S'aii plecat in ochii mei.
All! day ce nenorocire!
0 lume sit stApAnesc,
Si a unui teller fire
SA nu pot s'o biruesc?...
Ikanok, plin de mAndrie
SburAnd cu firea pe sus,
Niel *AAA, cu robie,
Dragostelor nu -1 supus;
 AFRODITA §I AMORWL. 13

Cele mai marl frumusete

In multime de fetneT
Pline de duh qi istete,
N'ati prins loc la ochil sei.
de-ar fi Ara simtire,
ASST nice di nu i-I dat
Sa guste el fericire
Until amorTil infocat;
Dar el simte i lubete
FAA sa fie robit,
Si adiaforise§te
Yn minutul ce-au Tubit,
In cat zic cu hotkrire
Ca acest tenet. cumplit,
Pentru a mea osiindire,
Singur din lad aft edit.
Voii1 da sterna 'mperhteasc6
On §i carela femei
Va pute ca sä-1 robeasa
La mAngalqi ochil seI.

Amor1u1

Afrodito, mi-I ruOne

be ale mi-al ar6tat...
Cad la om sa se Inchine
Malcel mele nu-I ertat.
14 mutoDITA $I AMOItTUL.

Tu lumel stapanitoare,
Ceea ce Insufletesti
TWA firea simtitoare
S'o supui precum voestl,
Tu, sa te-areti suprata,
Pentru un prost nestiut?...
Si de ce mai port silgeata.
Si de ce m'ai mai nhscut?
Arcul mei ascuns s'a'ntinde.
Si sagetI pornind de foc,
Sub pieptul 110 vor aprinde
Vapae in on ce loc.
Dar maicg, mai socoteste
Ca tot omul pAtimas,
La cele ce el pofteste
De-a pururea Si unnas.
Nime n'ar fi, pre-a mea lege,
Care n'ar lubi curat,
Cand se tie c'a culege
Credinta ce-au seinnat.
Rand; §titi ca Iubeste
§i cit se afia robit
Chipulul ce el slaveste,
Dar se teme de-aniligit.
 AFROD1TA §I AMORML. 15

Afrodita

Ce-mi spul, fiiule lubite?

§i se poate-aka a fi,
Mid §i cele mal slAvite
Nu 1-ad putut birui?
Te Imp 11, el nu lube§te,
Ca a§ fi simtit de-atunci
RITA numai ca. voe§te
Sit pricinueasca munci.

Amor 1u1

Dar nu til, malck ca omul

Ce trae§te pre pament,
Cade une on ca pomul
Ce it rape un mic vent?
Nu §til gustul ca supune
OrI-ce suflet impetrit?
§i soarele ca, apune
§'aproape de resdrit?
Ah! Ii slab omul, maicuta,
§i supus pe cat 11 vrel,
MI curg Intregi pardute
De lacrimi din °chit sel l ...
16 AFRDDITA §I AMORIUL.

§i dorit gustul ce-1 are

Mal pre sus de on si ce,
in inima simtitoare
Poate face oil ce-T vre.
De multe oil nu 'ndrageste
Lucru inadins fAcut,
Dar se pleaca si robeste
La un nu Ohl cc plticut ..
0 clipeala, o zimbire,
Un dar mic, nesocotit,
avarseste o robire
Uncle InsusT 'fait glindit.
Zedar, maid, milostiva,
C, veT prilmi a r-o da...

Afro dita

CA nu-T voItt sta Inprotiva,

116 jur si pe viata ta!
Dar spune -mi, care-I ursita?
C, mor pentru Dumnezeti ! ...

Amoriul

Aroirami slavita
Vail supus cu statul sett.
 AFRODITA §I AMORML. 17

Afrodita

Apol tine sa mai ereada

De-acu 'nainte pre om?
§'i O. n'aba, drept dovada
Ca viata 1uI este-un somn,
Yn carele el viseaza,
De la ris §i pan' la plans,
0 tale ce insemneaza,
Lucruri none pentru dens?
Ah Gustule, imparate 1
Cand sa-ml fi1 §i to supus...
Ali zice ca preste toate
Afrodita e mai sus.

Poesil de rostaeld Ronald a. 2.

 IUBITUL SI URITUL.

ntr'o zi de pritnavara ambland pe camp Aglaea

Vezu din nastav Amoriul culegend florl langa, ea,
Ca sa fad, o cununa pentru cel ce-aa biruit
Pe temut dupa 'ttragire, pe urit dupa !obit.
Tenera se spalmentara, de atata baz Cu nun
Ce vezura far' de veste intr' a NI ca.'ut'aturl,
1.1 priveste, it numeste si se 'nsala, a-I zimbi;
El paseste cu sieala, dar MI% a zabovi,
i Indata se inchina In doT °chi stralucitorT,
tick WO, si pricina si cununa cea de flora.
insasi Aglaea patrunsa de pruncul nemulitoritt
Vrea sa-1 tie, cu nadejde ca n'a fi superatoria;
Dar acel prune, cu sieala, si mesurat la 'nceput,
Din minuta in minuta lua 'ndrazneala ma! mult.
 luBrrui, I}I uittrua 19

Une oil, gasind pricing ca, i-I perul incurcat

De zefirii ce pe-acolo ntivilia la desmerdat,
Gaga chip si punea mina incetisor, dar deplin,
Pe grumazil ce albeta nu-I deosebia din crin;
Alte oil, pentru un flutur ce zicea ca, muscit reit,
De pe pept radica fluda qi privia mormentul seq.
Stan Amor lul si zise:Ah! In zitia cea dintiil
SocotIam drept fericire numaI ci -s la ochiI seI,
A dorm zi pang 'n ziilA si de liana o strinseitl,
Hothrind c4 pe aceasta de n'ohl Iubi-o, eil pelfi...
A treia zi cu 'ndrAzneala o guritii 11 furaiti;
hr a patra zi pe brate-I adormiiii, sio ultalti.
 OCHII VERZI.

Oe putere, Doamne sfinte, at sada in ochil verzI !

Ah I la dens' cand cat me fume si de placere me perz.
N'ail mijloc de mesurare, ci de gene 'mpovoratI,
§i la mild si la ehinuri stint pornitr si Infocati.
Afroditel spre podoabd dintru 'neeput ad fost dap,
§'ad supus cu a for arme si Dumnezel si 'mperatl.
Risul si posomorirea, la densi-I tot plin de null;
Dau si vIatd, Mil si vlara numal prin cautAturl.
Felice de muritorlul care s'ar invrednici
A-I vede in lacramarea ce dragostea le-ar porni I
Atuncea ca roda vara pe verdeata cea din zorl,
in mil de margdrintare Inndsturate pe fort,
 001III VERZI. 21

A. for lacrimI pot supune pe om fora a voi

La acea duke simtire de-a Yubi s'a patimi.
Dar vat mie! vr'o nadejde pute-me-va bucura,
Ca volti aye fericirea de-a-I slavi s'a-I saruta?

xx
 CARPINA.

nalti Dunmezei !
Ce ved °chit mei,
De clipesc §'apun?
Sub chip omenesc
Un Anger urea;
Ved si se supun;

Doi ochiorl verzl,

Ce privind nu-1 perzl
Pintre ceTalalp,
Genele-i umbrese
Si ei stralucesc
Ca ni§te brilanti.
 CARPINA. 23

Sprincenele cofb,
Slobod, me tin rob
Ca pre alp robl prinsi;
i obraz ratund,
Uncle se aseund
TrandafirT aprinsT:

Gurita ruhin,
Zimbindu-se lin,
Tamer II oltar,
Ivind niste dinti,
Albi si potriviti
Chia margaritar.

Dar ni§te per smad

Unde ca 'n lat. cad
Toti eel ce-I privese,
Drept zulufi liisat
Peste-un gat carat,
Angeril ritvnesc,

Se seoboara drept
Pre eel mai alb plept
Ce lumil s'ail dat;
§'aceI othisori
Prin per ca prin non
Clipesc ne 'ncetat.
24 CARPINA.

Dar un ram de sin

Unde se inchin
Ochil omenesti,
Mic si grasulifi,
Prea alb si nurli u,
Sii-1 shrug doresti,

LAcas de amoriu
ySi cam arzetortu

Si reeoritorifi,
Cad intr'acel loe
Isvoreste-un foe
Prea vietuitorfil;

Acolo robesc
Top cel ce slavese
Dragoste nurT,
El fiind lasat
Liman de scapat
La sagetituri.
 CATINCA.

0
pe porti fire omeneasca
Supt a tale frumusete
Si simtire sufleteasch
instimata, cu blandete,
Asculta, glasul cu jele
Perdutel inimei mele,
Ce sloboade din durere,
Strigand Ewa mitingaere:
Catinco, fit milostivit!

Si supt a to stralucire
Ce tot! comitit apune,
Priimeste drept jertfire
Vecinica mea plecacTune,
26 CATINCA.

Mud nadejde de 'nviere

C'un senin de nangtere
Until sutlet ce-ti da slava,
Strigiind cu ah de otrava :
Catinco, fit milostiva!

intreabit a to siincire
Ca un hrismos de-a mea parte,
§i vezi, a sa hottrire
Priimeste a mea moarte ?
Oil numal de impetrire
0 vrei ca o resplatire
Unel inimi ca sa plait
Ce striga cu ah de part :
Catinco. fit milostiva ?

Vezi ochii tel ce rrtnire

Pot a-mi pricinui mie
Cand se rapesc cu rapire
1-tut arat' a for urgie,
Atunci al mel cu 'nfocare
Clutand la a for soare,
i aprinst cu ah de part,
Zic cu lacrime amare :
Catinco, Iii milostivt 1

Tar (le e$1 din cerill zidire

Cu fire dumnezeeascrt
 CAT INCA. 27

Si por41 a to stralueire
Sub simtlrea angereasea,
C'o elipeala de zimbire
Arata, milostivire
Unel inimi fart parte
Ce striga cu glas de moarte:
Catinco, fiT milostival

La oltanul fetet tale

Uncle cerlul se preface,
Priince§te jertfa de jale
Ce inima mea itt face,
Si fart posomorire
Arata-te cu simtire
La a unuT suflet part
Ce striga Bata sii playa:
Catinco, fit milostiva 1

Glas de desntidejduire
Uncle moartea se vestete,
Auzi cu ce tanguire
Patina itt zugrave§te,
Si tu, o dumnezeire,
Areti nemilostivire
La a inimet durere
Strigand fart maughere:
Catinco, fit milostiva!
28 CATINCA.

Sfir§e§te nernilostiva
Duhul tea cel de 'mpetrire,
Si nu mai sta Inprotiva
La rand. de fericire
Ce sufietul men it,i cere
SA-I deschizi dap& placere
Pentru focal care varsa
Strigand din simtirea arsa:
Catinco, hi milostiva!

Ce dar, ce? vrel a mea moarte?

Se cade Dumnezeirea
Pentru suflet fara parte
Sall utte milostivirea?
Si sä vada muritoriul
Ce-1 chinue§te amorlul
in vapaea cea mai mare
Strigand cu ah de infocare:
Catinco, fii milostival?

Fara a da mangaere
Cu vr'un chip de multamire
La a mime! durere
Ce arde a sa simtire?...
Firea dar cea omeneasca
Tot muritoriul slaveasca
 CATINCA. 29

Ce in necaz ysi in chinurl

Striga cu ah de suspinurI:
Catinco, fit milostiva!?

Stapana mea, inceteaza

A unul rob chinuire,
i sub scaunul de raze
Da-I umbra, de linistire,
Linde slintind alinare
La durerea 1111 cea mare
Striga: o Dumnezeire,
Nu ceia alto fericire
Gaud Catinca-1 milostiva!

§i la a tale picloare
inchizendu-se mormentul,
De-un amoriti Elsa tutare
S&-p arate juramentul...
Puteri ceresti I anger!, soare!
Atunci nu schimb a mea stare
Cu a voastra fericire
Ce-aretati cu stralucire
Cand Catinca -! milostiva.
 NUME.

land sa se fi adunat
Lacrimile ce-am versat
Din ceasul ce to -am Titbit,
Al vede curgend parail
Pe ticalos peptul mefi,
Ce patimeste cumplit.
Suspinuri de-asI numera,
De cate on al ofta ?
Numal la tine gandind.
AI vede un foc aprins
Ce se Ithineste cu plans
*i se 'iltaritii oftAnd.
Numal inimioara to
Nu se poate 'ndupleca,
SA me mange macar,
 NUME. 31

Dupa atata oftat

Cu care to -am superat
Fara sa cunosc vr'un har.
II esplaire ye! lua
La neindurarea ta
Inteun teas de mil de or!,
Atunci and to -ola judeca
Chiar dupa inima ta:
Cad a! vrut sa me omit

Acest foe, ce dinadins

In suflet to iiii-ai aprins,
Nu se va mai potoli
De-acum pan& ce-oiii muri!
inima mea s'aii prilmit
Din ceasul ce to -au Whit,
Ca sa rabde on -ce rea
I-a fi scris, pe peptul WI,
Avend lucru hotarit
A-ti robi plink 'n sfarsit.

La obrazul ce fireste
Cuiu cu stele 'nchipueste
I.Trmeaza sa se robeasca
Ori-ce fire omeneasa;
 t

32 NUMB.

Chef ochil ce sageteazit

Ca luceferil cu raze,
Sub doue arce 'nghinate
Inimile in legate;
Aerul ce abure,te
Dintr'un sin ce isvore§te
Null, blandetil, §i dulceata
Nfortilor Ana da viatA;
Dar evghenia ce are
Ca un ifos de 'ndurare,
Robind placul §i simtirea,
Plead toga omenirea
A prilmi cu bucurie
Jertfa 'n veci la ea sa. fie.

Cu a fetel tale razd

Soarele s'asemeneazA,
Atuncea cand se pogoara,
La asfintitul de sarg,
Seninand cu mlingaere
La a tuturor vedere.
A ochilor tel ivala,
Cu blandeta ce ne 'n§alg
Nitvalind, euprin0 de gene,
Sageteaza din sprincene.
 NUMB. 33

Duhul teb, ce legIueste

Pravill ce lumea prilmeste,
Robeste cu biruinta
A sirntirilor fiinta.

Eram hotarit sa morIfi

§i sA nu mat fac amoriu,
Lunecandu-m'a gandi
C'ofa trai far' a Iubi ;
Ear acum, dac' am zarit
Ochil tel ce m'a a ranit,
Nu pot a tagadui
CA merit.. de nu to -ola Iubi;
Cad numai la ochil tel
Au fost scris ochilor met
A se inchina curend,
De vreme ce foc aprind.

Minunea lumeI to esti,

Cud and cap, inimi ranestl,
AvOid dar de sus sa. pop
§i de la moarte A scoff.
8.
34 NUM E.

Rob itI sent si volt' sa-tI fiti,

Cad lubinclu-te stint via ;
Iar a m'avea departat,
Zi ca m'ai si ingropat.
On -ce vrei, p5,n' sit si moriti,
Pentru-al tea singur amoriti
Am hotitrit sa Wiese,
Numai ca sfi, to Mbese.
Rabdare nu pot sit fac
Dupa boala care zac,
Avend infiptrt Sn piept
Sageata... de (And astept.

Me due, stapanri, de -arum, si nu stir' de-oth 'nal veni

Ah ascultit sa -ti graesc papa n'apue a muri:
Rabdare itI zic sa faci, si ritbdand sa nu urestl
Inima care ti-am dat.... numai to s'o stapanestl.
Oil In ce stare void fi, sa tit ca 'dor ingropa
Amanet cu vlata mea numai la dragostea ta.
Rob desavarsit al tea hind dat prin jurament,
A me preface nu-I chip papa ce -oil intra '11 morment.
 NUMB. 35

Cum mai potl face rabdare,

InimA, mi-I de mirare,
Asteptand cu prelungiie
SA gasestI milostivire!
Wail sfarsit! si nu se poate
SA mai gasestl to dreptate,
Avend toy drept bucurie
SA flu pururea 'n urgie!
NecAjeste-te, suspinA,
*i to arde far& vinA,
DAnd tuturor a 'ntelege
CA la tine este lege,
RAbdare s'arAti la moarte
Pupa ce al cubit foarte,
Avend numal bucurie
CA pel in statornicie!

Catatl de vedeti minune:

Resaritul cum apune
i apusul lumineaza,
AratAndu-se in fire
Un comit cu strAlutire
Ce -i incunjurat de raz6,
86 NUMB.

Soarele se umileste,
Vezend pe cat straluceste
Cu lumina, Infocata,
Adunand intr'o unire
Pentru a ta proslavire
Pan' la margini lumea toata.
Nu-I dat la om sa -1 priveasca,
Fara sa nu dob5ndeasca,
Un nastav de 'nchinaclune,
Dorit fiind la orl-cine,
Cat a trai sa se 'nchine
Cu vecInica plecticiune.

Muritoare, ce gandestl
De nu to pled la Wait?
Au vinovat me gasesti
Pentru ca to -am indragit?
Respunza. In locul meil.
Ochit si gurica ta:
Ivindu-te, puteam et
Lor a nu me Inchina?
Ah 1 draga mea, de-al simci
Focul In care suspin,
Pe margine at gasi
Ceea la care me 'nchin.
 NUMF.. 87

Coroana, intre femel,

Singura la ochil mei
Tu esti zidita din fire,
Avend cu desavarsit
Darn! cel mai iscusit:
Nuril units cu simtire,
Si 'flying' ochil tuturor
Sall arate placid for
Ca-i supus numal la tine,
ITnindu-se intr'un gand,
Ca la icoane pe rand
Tie numal sa se 'nchine.
Cata durere cu haz
Si placere cu necaz,
Numal c'o dulce zimbire
Aduci si pricinuesti
Simtirilor omenesti,
0 tingereasca zidire,
Ah, de-asi putea arata
Insusi tu, la fats ta,
inchinandu-te ca mine,
Al cunoaste prey deplin
Ca, din suflet me inchin
Ca la Dumnezeti la tine.

-4414
ALEXANDRU MORUZ V.V.

(1802).

lava ce 'ntovar4qte
Lucrurile minunate,
Acura ear41 1 1 gate§te
Cununi de tiorT nestricate.

i Ponienirea ce scrie
Cu clove nevindecate
Faptele cu vrednicie
Ce 'n lume a; rev6rsate,
 ALEXANDIal MORUZ V.V. 39

Astaz't inimile-aduna
Si
s intr'un gAnd le unqte,
Ca sa-t1 aduc' o cuntinii
Ce 'n vecl nu se vqteze§te,

Fiind-c'o are 'mpletitti

Toata, starea boereasdi
Din dragostea ce-I WW1
In inima omeneasca.

Norodul ce lacue§te
Sub a to oblAduire,
Adeverat to nuinqte
Liinanul de mantuire,

cad on qi ce feltri de bine

Si orT §i ce u§urare,
Le -au dobAndit de la tine
Cu multi indestulare.

In vremile resvratite,
CAnd ardea foe de peire,
Toate era viinzolite
In cumplita rasipire,
40 ALEXANDRU MORUZ V.V.

Ah ! atunci, cand deopotriva

Tatal cata 1041 fiii
§i pre maica milostiva
Nu gasia saraci copiii,

Moartea, cu torte aprinsa,

Ardea, frigea toate celea
C'o la'comie nestinsa
Aducatoare de jele,

Te-al aratat.... i indata

Ca un luceafer de vary
Radicand negura toata
AT adus senin in tarn;

Ne-ai priimit dinainte

Luminatet fetel tale,
Aseminea c'un parinte
in ferbinti bratele sale,

imblanzind selbatacie
Rezmeritei turburate
Cu pacea care Invie
Negustoriile toate.
 ALEXANDRU MORUZ V.V. 41

Ah! dar din nenorocire

Am perdut atunci indatA
Comitul cu stralucire
Ce rare on se arata,

Fiind tras cu-a sa luminA

Catra Tara-Munteneasca,
Ca cu fata sa cea lin&
S'acolo sa strAluceasca.

Nu ne remAne putere,
Iroule prea slAvite,
SA spunem farA scadere
Isbanzile fericite

Ce al sh'var§it in fume,
Cu biruinti luminoase
Inviind sltivitul nume
Ce 'n istorii se 'ngropase ;

Atata putem a scrie,

CA s'aft vederat prin tine
CA pot iroil sa fie
Viteji facetori de bine:
42 .ALEXANDRU MORUZ V.V.

Cad din mijlocul o§tirel

Ce pre on' selbatace§te,
Atunci cand gliimpul simtirel
Yn iniina amortede,

Te 'ntoreeat eu bunatate
i luand terel aminte
Cu manule inarmate
LacrainaT ca un parinte;

In eat sprintena sageata

Cu care 'ildenina1 osta§it,
Yti rania inima 'ndata
Ce omoria vrajma§ii.

Nu te-ai marginit, stapane,

In faptele aratate,
Ci, pornindu-se de sine
Fireasca to bunatate,

Ca inroarele ce cunt
Cu neoprita pornire,
Rumpond on -ce ezetura
Le sta. cu improtivire.
 ALEXANDRU MORUZ V.V. 43

AT calcat far' de sieala

Preste orl-ee greutate,
§i ne arati in iveala
Alte unman! minunate:

Dupa ce cu 'ndestulare,
Din mils cu bunatate,
AducT ape curgatoare
In orasele 'nsetate,

§i cu multa cheltueala
Punend toate in lesuire,
Nu cruti nisi o osteneala
Pentru-a noastra multamire,

Apoi eat! cu oVerire

La cumplita lacomie
Ce 'mpileaza, cu lirapire
i pre nevinovAtie;

§i facend o asezare
Tuturora vederata,
Ca a stie on -ce stare
Ca nu poate fi 'ncarcata,
44 ALEXANDRIT MORUZ V.V.

Al lesnit cu pasuire
Darea birulul in Cara,
Si cu dreaptii cumpanire
Al facut'o mai usoafa;

Al surpat din radacin6,

Cumplitele asuprele
Si al pus hotar de vita.
Celor ce-or cata la ele;

Al oprit si sumetie
Cu pilde de indurare,
Mad ngstav de volnicie
Sufletelor cu 'nfranare,

Fiind jeltul tea sckpare

La prostimea usurata,
Si liman de 'mbratosare
Shacilor ce esti tata.

Nu adoarme privigherea
Ce-I aliiturea cu tine,
Niel se lasa in parerea
Vestitorilor de bine;
 ALEXANDRIJ 31011.1,Z V.V. 45

Ci prin ispiti nesfarsite

Oblicind on -ce urmare,
IndreptezY cele gresite
§i pul cele bune 'n stare;

Cad din marginile toate

Pan' la jiltul stapanirei
Til line, dar lncordate,
Fraele obladuirel,

§i pastrezI nedepartata,
De lang' a to stralucire
0 dreptate neplecata
La a inimel simtire ;

Nu deosebesti obraz6
In vreme de judecata,
Niel bogatul impileaza
Pre vaduva ap6rata;

Ci, pazind o cumpenire

In starile noastre toate,
Judeci fara partinire
Dupre lege cu dreptate.
46 ALlizAmmiu moliuz V.V.

Deci dar prithieste, stApane.

Tot! supusit sa, s'adune,
SA cadem azi ciitra, tine
Cu smeritA plecAciune,

§i sa-tl punein dinainte,

Ca o dreaptit multamire,
Tit lul cum cit est! pirinte
Tuturora cu Itibire;

§i sa scrim narturisirea
Inimilor noastre toate
In vectuich Pomenirea
V ea curil or depart ate.

X14
 MOARTEA PARINTELUI MET).

(1E0,1 Martie 7).

tum ti-olit spune, surioarti, toate cate pittimesc,

Ca sg, intelegi pre largo cfi, n'asi vre sit mai taesc?
Toate relele unite asupra mea se pornesc,
$'a gasi vr'o isbavire nu pot s'a nadejduesc.
A tale lacrimi cu-a mele s'aii adunat la un loc
$i cu ele se adapa, cumplitul nostru noroc,
Dupa ce-am perdut o inaicti, pre care n'am cunoscut,
Riipind'o cumplita moarte indattt ce m'ail nascut I
Zic cum ca" 'n bratele sale in care eramlipit,
La sinul acel de viatit unde sedeam adormit,
$i resuflam in odihnti resuflul ei cu suspin,
In vreme CP ca'ntr'un leagitn m6 tinea ascuns in sin,
48 MOARTKA PARINTELUI MHO.

Vezendu-se ca-I aproape de cumplitul el sfarsit

Zicea cu un glas de jale, de suspintiri nadusit :
Ah ! Mule prea White, cat esti de nenorocit
Ca n'am viata 'ndelungata, ca sa fit nedeslipit
Din bratele maicei tale in care esti adormit,
Cad ceasul nasterel tale cu moartea mea. s'ail unit!
,,Cine stie, cine-a creste rodul pantecelui mea ?
Ah cerlit! darueste-I viata care acum o perd ea!
Dar de vreme ce se naste in ceasul acest cumplit,
4i el ca mine-a sa fie in lume nenorocit!"
Acestea zicend, la urma, la sinul el in'ati cuprins,
i stringendu-me in brate cu plans ochii au Inchis...
0 ceas de nenorocire ! o ceas cumplit si amar 1
Moarte 1 ce nu mi-al dat mie acel otravit pahar?
M'asi fi Ingropat cu mama alaturea 'ntr'un morment,
§i oasele-arnandurora s'ar fi fault un parnent.
inteacel be de scapare putrezi acum amandoi,
N'asi mai suferi In lume nici ah, nici chin, nici nevoi.
Nu s'aii superat norocul a me goni pan' aid,
Ci vezend ca, la rabdare toate se par a fi mid,
S'aa silit nelegthitul a me desnadejdui
§i mi-ail rapit de isnoava o mak& ce-oiii pomeni
Para la sfarsitul vietei, ce -1 astept din ceas in ceas..
Cad la pedepsele mele Liman altul n'aa remas.

Dar ce ved ? Ah, vat de mine! sfinte stele, sfinte cer 1

Cum pot MI 0, traeasca, and parintil for tots pier?
i tatal nostru ne lag... 0, inalte Dumnezea!
Pentru ce atatea rele asupra capulul meg ?
 MOARTEA PARLNITELUT MEE'. 49

Doamna simtirilor mele, Imbunatatita soy,

!ntinde-mi, spre mangaere, Diana to sä me omor,
§i de 'mpreuna cu mine unindu-te intr'un dor,
Tot un moment st inchida un tata, un fitii s'o sor !
Adu-ti aminte, lelita, de ceasul acel cumplit
Mtn' care tatal nostru de moarte era gonit,
§i, ca and vedea sfarsitul, striga la top ajutor,
Zicend: Fiicelor White! nu me lasati c'o sa mor.
§i remaind far' de tata vett petrece cu amar,
Cats vat de fiii acela cad! gust' acest pahar!
Inca cat era in fast. strati de male' ati remas,
eu v'am purtat de grip, pana'ntr'acest cumplit teas.
§titi ca din copilarie parinteste v'am lubit
§i 'n bratele-aceste slabe cu totil v'ati odihnit,
4i di cat am fort in vlata, pentru vol m'am ostenit,
Caci vream sit ye veil in stare Arica cat asl fi trait.
Prea Mite fiiu, Costachi I far' de mine-al sa remal,
greutatile case! to esti dator sa le tit;
,,Toate sfaturile mele sa le pazestI neclintit,
De vrei sa castigt in lume nume cum ca, esti cinstit.
Pilda mat invederata ca 'n lume cat am trait
Aram luptat ca inteo cursa in care eram oprit,
Numai pentru mantuirea celor neajutorati,
Nurnerand drept datorie a-1 socoti ca -ml stint frati,
N'am festelit nits odata manile mele'n argint,
,,Ca sa talc or! peste pravill, or! tart, orT jurament;
Nu mi s'ati spurcat auzul cu zadarnici magulirt
,Ca sa dobandesc tubirea jacaselor stripanirl.
Ear acum... s'ail sfarsit toate! poronca Jut Dumnezeii
4.
50 MOARTE A PARINT MOUT MEV.

Me chiama sa merg acolo unde-1 gatit locul mai.

O cinste ! o slay' a lumei 1 umbrite zadarnicii,
Departati-ve de mine si remaneti cu cei vil !
Acum s'ati radicat ceata ce Intuneca pre om
A nu cunoaste ea moartea este, cel mai dulce somn :
0 privese fara, de frica cu feral eel sangerat."
Aceste zicend cu jele langa dansul ne -au chiemat,
Si luandu-ne In brace, cu un dulce sarutat
Lacrama pe fata voastra pre care sta razemat,
S'a lacrimilor sirloae scurgandu-se pe obraz
In uimirea to cea mare tacuse pieptul tad Tu....
Atunci i s'aii cernit fata si oehii s'ati tulburat ;
Cu manile galbenite si cu tot trupu 'nghetat,
Cu glas de moarte la urma, cautand cu ochi milosi,
Abia-au apucat a ziee : Ali ! remaneti sanatosi"...
Si Cu grew clipind de jele, parintesti ochi ad inchis !
Plangeti, plangeti surioare, eaci mormentul s'ad deschis.
Prea iubitule parinte ! unde mergi si cal ne Iasi?
Priimeste-ne, prilmeste ca sa-ti fim tie urmasi. ..
Moarte ! tuturor urita, ear 'Loa liman dorit,
Adapa-ne cu paharul cu care ne-al saracit I
Nu ne mai lungi viata ce-o socotim de prisos,
DacA ne-ai rapit, cumplito, parintele eel milos !"
Dar ce ved, inalte cerTu ! surorile-au lesinat. . .
Una o \red inlemnita, ceealalt' au inghetat,
AmAndode nu resufla langa parintele lor. ..
Ah prietinilor, dati-ml un cutit sa, ma omor 1
De care antalt sa taut? la eine sa, nazuesc ?
Surorilor sa dau viata? on pre tata sa, bocesc ?
 MOARTEA PARINTELUI MEC. 51

Nu se incape rabdare uncle toate s'aii sfar§it,

i para sa nu sloboadA focul cel inadu§it...
Vezi-le cum stair cazute preste Tubit tatal lor,
Unde, Innecate 'n lacrimi, mor... invie... §i ear mor 1
Cu trupurile 'nghetate, cu ochiT ineremenitT,
Cu fetele 'ngalbenite pi cu obrajil cerniti,
Cu manile restignite, cu zulufil reschirati,
Cu buzele Inegrite §i cu dintil incle§tati,
AmAndoue inlemnite... ochi§orib le -at apus!...
Ah Dumnezeule sfinte! la Cate az! m'aI adus?
Un tata sta in nAsalnie, doil6 surorb eatA mor...
i eti sA le due la groapA sfinte trupurile lor?
Doamne, Doamne! nu me duce la acel amarnic teas,
Ci scurteaza-mi cu grabire zilele ce ml-an renms!
Dar val mie! frati prietini, pe tata'l due la moment...
Si surorile-amandobie stair cAzute pre "ament!
SA le las in le§inare §i la 'ngropare s'alerg?
Orb remind langa ele sudorI de moarte sa §terg?
Nu-I chip cineva s'aleaga and simtirile-amortese!
Treziti-ve surioare, cad pe tata it pornesc...
Data ajutorTul lumeT nu v'aii putut man*.
§i vaetul tuturora nu v'aii putut invie,
Inca! glasul unuT frate, la sfArOtul ce Wept,
Strabata cu lenevire lAcramatul vostru plept,
i spue inimel voastre ea ceasul acest amar,
intre fib qi 'ntre parinte remane in veci hotar!"
Atata am putut zice, pi indatA resarind
Ca din ni§te visurT rele In care zaceatl dormind,
At! intrebat: Unde-I tata?" §i vezend cum it ducea
52 MOARTEA PARINTELUI MED'.

Spre mormentul ingroparei, en norodul ce-1 bocea,

Ca dintr'un trisnet cu para inimile sail aprins,
§i alergand cu grabire nAsaliea ati cuprins...
AmAndofie desbrtcate §i cu zulufit rescol,
Cu pAraele de lacrimi ce curgea pe pieptul gol,
Cu fetele ovelite §i cu perul despletit,
Cu buzele vinetite §i cu capul desvelit,
Cu sprincenele cazute, cu ochii de plAns 111141,
Cu genele rAsipite §i cu obrajii cerniti,
Cu palmele preste fatA lovindu-ve ne 'ncetat,
Strigati cu suspin de jale: Ah! tata, cuT ne-al Mat?
instrainati de la tine, intea cui many ne la§1?
Doug ticAloase flee §i un ticalos urma§?"
Aceasta e pompa lumei? pAnzA in loc de caftan!
Nasaliea drept caret& gi secriul drept redvan!
Preotii cantAnd §i psaltif in loc de miterhanea!
Stofa ce te invAle§te in locul de feregea 1

FAcliile dinainte in loc de alaiii gAtit

§i trunAea vestitoare tuturora c'ai murit!
Mormentul in locul curtel! terna in loc de divan!
NafrAmile spAnzurate §i ve§m6ntul drept erchian!
Nu te indura, ah tatA 1 prilme§te-ne sa. venim
in mormentul to u odatA, se, ne intovarA§im,
Decat cu trecerea vremel indelungat nechjiti
SA pliingem unul pre altul panA ce-om fi mistuiti;
Acolo de impreuna sA petrecem multAmiti,
CAci alt loc de fericire nu-1 pentru nenorociti !"

-+
 MOARTEA LUI VASILICA BALS.

tat5, lumea cea voioasA la vederea tuturor

Cum se 'ntuned deodata qi se Inve li cu nor!
Cernita, plink de jale, samena, ca, all apus,
Cati un teller, fad, vreme all lasat'o §i s'ati dus!
0 moarte, moarte cumplita, furule neadormit,
ilita.-te de vezl ce. lacrimi in lume ai povedit!
Dar ce zic? tu simil durere? ah! dad al fi simtit,
N'ai fi rupt, farit de vreme, crinul eel Imbobocit.
Vasilica I Vasilid! tu to -al dus... §i not traim!
Ah I de-al qti cu cate lacrimi numele 41 pomenim,
Al cunoa§te el In vial-Ail lumea nu to -au cunoscut
Si c'acum simte cu jale diamantul ce-au perdut!
54 MOARTEA LTA VASILICA BALI.

0 oamenI Cu reutate, zavisniel judecatori,

De huliti fora rusine pre oamenil traitors,
Inca! spunet1 adeverul pentru cela ce -au lipsit,
i n'ascundecl bunatatea omulul ce au murit,
Evghenia 'irduleitoare si blandeta ce avea,
Spre a castiga lubirea tuturor cap 11 vedea ;
0 inima maT euratA de eat seninul ceresc,
i nurul ce covarseste orl-care alt dar trupesc ;

Statul, mersul, chipul, vorba, risul cel cu zimbiturr,

orl-ce alta miscare cu fragede 'ndoiturl.
Adunati-ve, o tineri, ca sa, plangem otravit
Tovarasul vietel noastre de care ne-am despartit...
Si aduce-ve-t1 aminte ca tot omul 11 supus
La moarte, chiar ca un soare ce resarind, au apus...
Dar ce ved ? ah, val de mine 1 sfinte stele, sfinte cer
Fetele pot sa trAeaseA, sand logodnicil for pier?
i logodnica sa vine... 0 inalte Dumnezeti
Pentru ce atatea role asupra capulul seu?
Din doI ochi ce curgea mila cu furise cataturi,
Si din sufletul acela cu recoroase arsurT
Yn pleptul cel cu caldura, pe care se odihnea
Prea lubitul Vasilica in vreme pe dud traea,
Isvoreste-acum necazul cu bocet necontenit,
Si se vaita amorTul, pentru ca Waft despartit 1 .
Prohiriea lesinata i euprinsa de fiorT,
Muria... 'nvia... si ear moare intr'un ceas de mil de orT.
,,0 ticaloasa 'n de mine 1 striga suspinand amar,
Putut'am gandi veodata c'o sa bed acest pahar?
Si ce-am gresit Doamne sfinte, de m'al aruncat In foe?
 MOARTEA LEI VASILIO.A. BAL§. 55

Ah! Inca! din cerIti trAsneste ei omoara-me pe loe!

Adunati-ve, necazurt, si grabiti sfarsitul men,
Ca sA merg cu VasilicA In ceea lume ei ed ;
Un secrid s. ne cuprindA ei sA trim in pament,
Cad aceasta ne-au fost vorba re-am legat cu jurAment.
Maich, malcA milostivA! si vol privitori strAini,
De-atl gitndit ca a ucide e pecat intre crestinI,
Socotitl drept faptA bunA a face o moarte azi,
Si ImI datl cutit in mAnA sA me InjunghIA de necaz ...
I

,,0 suflete Intristate ! pentru ce maI zabovesti,

Si nu esT intr'o clipealA din pleptul ce lAcuestI?
Ca un credineTos urmeaza drag tovarasuluI ten,
MT aceasta este voea InaltuluT Dumnezeil".
Atata au putut zice... Si indatA lesinAnd,
Au cAzut peste secriul, pe carele sta plAngond.
! vol &intl cu durere, ce de mult nu. 1 -ati vezut,

Contenitl din desfetare, cad flit holteld atl perdut!

Inima de nu ve spune necazul acest dulos,
Dar aruncati °chit vostri si in pArtile de jos,
Ca sa vedeti cu durere un morment incunjurat
De-o logodnicA maT moarta gi de-un norod Intristat I
0, vol vaete, suspinurf, ysi to bocet incumplit,
Resbateti pAn' la auzul malcel care 1-aii Whit,
Si-I zicetl sä se desbrace de stralul acel deschis
§i sa, se cerneasca 'ndata cu ce-a avea mai Inchis...
SA nu-sT ma! spele obrazul $i perul eel stralucit,
Si ochif sa usuce... cad Vasilic' au murit I
Pieptul la care crescuse, sh se fad de-acum Iaz
Lacrimilor ce vor curge din durere Cu necaz ;
56 MOARTEA LVI VASJLIOA. BADS,

Si tot trupul, pan' la moarte topindu-se catinel,

SA fug de hazul lumel din care lipseste el!"
Ear et], credincTos prietin flindu-I dintru 'nceput,
Si simtind cu ah de jale tovara§ul ce-am perdut,
Nu vole. mai gasi in vuata -mi teas lin a me resufla,
Si de nu m'ar opri legea, azi cu dens m'asT Ingropa I
 CONTI MORTI.

1.111 cu ce ochl ye priyini, curatelor desfetari,

Cand ye schinibati in amar §i in jalnice flint!!
Dar din cerlii de ascultati ale noastre vaitari,
Nu putem §ti pe pament, saracii de noT ptirinti!
Pui§ori dintr'un amoriti! urmele care lasatl
Nu stint scrise pre painent supt a lacrimilor plo!,
Ci stint in sinurl §i gure de parinti mort! le§inati,
Unde-ati plans §i unde-ati ris de-atatea or! insu§i vol
Ali! ele se fac oltar de tipet §i de suspin,
Unde gandul muncitor se framenta osandit,
Si narue§te pe trup §i pe suflet-intfun chin
Decat flerea mal amar, decat moartea ma! cumplit.
Spuneti-ne de stinted mijlocitoiii cereal
Care ducetl Ora sus ale noastre rugaciuni,
58 COPIII MOBIL

Sad venitl sa ne-aratati ca toate cele lumesti

Stint umbra, tarna si lut... in praf de desertaciuni!
Gatiti-ve, zise-un glas, cad degraba si curend
Aveti a ye lepada de un lucru ce-I zic tralti,
Altul fiindu-ve scris a-1 dobandi, parasind
Viata asta ce-I de ghimpl incununata cu scald.
Nu ye temetl, Indrdzniti: Dumnezed nu-I manios
i jumatate va da dintr' a noastra fericire,
Cad el earta on si ce, si priimeste bucuros
Pan& si pe omul red dad, vine in caire.
Supt intinsa man sa, ranile se potolesc,
4i numai la dens in sin este locul de scapat;
Cad arzetorlul sirlaii, ce lacrimile ranesc,
Castiga nastavul slant si sterge orl-ce pecat.
Dragilor nostri phi* ! veniti in brate la noi,
4i eath, ca ye priimiin cu lautarl angeresti...
Dar a plange incetati, cad in raid nu stint nevol
Ci un singur numai haz de simtirl prietinesti.
Acest fel ne lasati voi, si sburati, porumbi draguti,
Tot saltand si colindand a noastre jalnici casuti,
Pentru ca sa ascultati, si and, sa si priviti
Cate lacriml ye varsam, pe mormenturl rastigniti.
Ah 1 incai duceti cu voi si spuneti la Dumnezed,
Patimirile de -aicl a bletilor mmitori,
§i c 'n lume stint parinti caril si in sinul sed
N'ar voi fare de voi a trai neruuritori 1

-44- 34---
 COPIII MORTI.

lof ca &rile iyitl in lacasul pamentesc,

' §i &Mori de o zi, dragil nostri copilasi!
in lumina ce slobod stelele child stralucesc,
Oare nu amblati sbuand ca niste mid fluturasl?
Vol ce ye treceti curend, ca niste drumete flora,
§i In lume nu sositi, plengendu-ye amarit,
Deal ca se, ye hanim tot cu ochl lacamatorl,
Spuneti-ne: de ce sunteti asa grabnicl la murit?
 NECAZUL LOGODNEI.

ta starea care-am ajuns,

De traesc oftand pe-ascuns
Si lacrimile-mi feresc
and plAng si me tanguesc,
Ved ca la peire merg...
Si nu suit unde s'alerg,
SA ceiti ajutoriii de-un teas,
aci nadejdi nu mi -au rums!
PArintii mei me uresc,
Fratil me 'nvinovatesc,
Prietinil m'ail lAsat:
Doamne! Cu ce-s vinovat?
De vreti sA me jeluesc
De cele ce patimesc,
 NECAZUL Lo Gomm/. 61

Si cu plans mild sa ceiii,

Aratand lumel ca peiti,
Ca doar la al met suspin
S'a 'ndura vre un strain
Cu sufletul simtitorie,
Sa-ml dee vr'un ajutoriti,
Glasul until ticalos
Remane fad, folos! ..
Ah! si In ultare dat
Plang si oftez ne 'ncetat,
Cad pentru mine s'o'nchis
Inimile din adins,
Si nu cred una c'a fi
Sa me poata mantui,
Pentru ca, ea numai slint
Fara parte pre pament!
Din zi in zi se 'ntarese
Vrajmasil ce me gonesc,
Si 'n mil de chinuri uniti
Asupra-ml II ved pornitl,
Silindu-se ne 'ncetat
SA m'arate vinovat!
Alerg dar ear la parinti,
Inca cu lacrimi ferbintY,
Si In genunchi nazuesc
Ca sa spuItt ce pittimesc,
Socotind parintii mei
Drept milostivb Dumnezel,
Si strig: Ah 1 nu ye 'ndurati
82 NECAZUL LOGODNEL

De yid sit me Ingropati.

Socotitl c'atl vrut n'atl vrut
Din trupu-ve m'am nAscut,
Si pAnti cAnd void fi via
Ore stint In dreptate fid.
Puneti dar gaud de folos
Pentru un Wet peditos,
Si departati a1 lul pall
Dinteun norod de v9jma0,
Stiind ca dorinta for
Este numai ca sa mor!"
Dar cine-mi simte un foe
Ce nu arde intealt loc
Dec At numai intr'un sin,
Ce isvoreste suspin?
i tine -1 acel om drept,
Sa-mi tea sh'geata din pept,
i sa n'o InfigA ear
Mai adAnc §i ma! amar?
Ce dar altA earl remas
Pentru mine 'ntr'acest teas,
Decat ca un patima§
S'alerg la al inert vrAjmas,
i c'un glas de ahtur1 stins
Mill sa ceiii de la dens,
i facend al med obraz
Vrend nevrend notan de laz,
SA-1 spel urmele cu plans
Din dot ocht ce mai s'ad stins?
 NECAZUL LoGODNEL 63

Si sit zic: Ah! om strain,

Asculta al meg suspin,
Ce pentru voi inadins
Sloboade un piept aprins;
nEarta un nenorocit
Ce s'ad desnadejduit
De-a mai gasi pre ptiment
Liman Ark' de morment;
Oil Inca!, singuri de vreti
Fara mild me jungheti...
§i sangele imi versat!,
Ca niste cumpliti gelati,
Fara sa-mi mai prelungiti
Ceasul monel ce doriti!
§'acel teas sosind atunci,
SA vedeti un trup Iii munci
Si un suflet sangerat
Sbatendu-se ne 'ncetat,
S'o inima ce-ati ranit
S'o vedeti ca s'ati primit
La junghere a se da
Far' a se mai vaita

34 36
 LOGODNA PROHIRITEL

Norocul

lof stint trimis cats tine, prea slavit5, Atina,

SA-ti vestesc cu 'ncredintare astazi bucuriea ta:
Ahilevs cu rugaminte au cazut la Dumnezel
Ca sa -1 dArueasca lucrul ce aft mat stump ochil M.
Nu s'atl Indurat de lacrimi, §i s'ati §i fagaduit
Ca-I va Implini dorinta pentru care i-au poftit.
Un inel, semn de credinta, ce-1 avea ascuns in sin,
Mi 1-au dat §i -ml porunce§te la picioareil s5,-1 Inchin,
i to roaga, ca prilmindu-1 s'asculti rugamintea sa,
§i sa -1 dal pe Afrodita, ce este In casa ta.
 LOGODNA PROHIRITEL 65

Atina

In casa mea Afrodita? Ce lucru neauzit!

La mine ea nici odatii nu stiti sä fi gazduit,
§i imi este de mirare, cad gresesti solia ta.

Norocul

Nu gresesc, chi Afrodita este Prohiria ta;

Firea au impodobit'o cu chip, cu duh si cu nuri,
§i in lume strAluceste cu a tale 'nvetaturi;
Are sä fie coroana cucoanelor tuturor
Si pilda de iscusinth, cad Dumnezeii o vor.

Atina

Ah Norocule Waite, dar la prefacers supus.

Spune-mi: sa, del vr'o crezare vestilor ce mi -al adus?
Stil ca starea-ti e pe yoga si ea hojma to 'nvertesti,
Si cu -a tale dulci prefacerl o lume tot amagesti;
Dar stii si cA, am o firFa ce-o iubesc ca ochil mel;
Si de-ml eel pre Prohirita, a stiff cã viata mea cei.
Deci spune-ml mai Inainte, ca un petitor cinstit,
De poate fi fericita la locul ce 1-al giitit,
Ca sa. gust dulcea nadejde a o vede precum vret,
Si la adanci betranete sit -mi fie razemul mei?
Cac1 to stiff ca n'am In lume nici un lucru mai Whit.
ri
66 LOGODNA PROHIBIT a

Norocul
Nu to ingrija stApanA, cAci toate s'au potrivit.
Nestatornic stint din fire cAnd yid de pe gustul mei,
Ear acum stint cu poroncA, triimis de Dumnezeil;
SA §tii ca on -ce coiti spume, stint poronci dumnezee§t1

Atina
Prohirio, yin' de fatit si imi spune de prilmestl.

Prohiria
Priimirea mea-1 vointa maicei care m'ati nascut.

Norocul
0 respuns cu 'ntelepciune ce n'am auzit de mult!
 CE ESTE NURUL ?

h nurule, imperate al podoabelor fire§ti!

Fiinta necunoscuta priceperel omene§ti,
Tu, ce tic Imperatia intr'un cuprins de obraz
§i st'apAne§ti lumea toata numai prin plac i prin haz;
Cu duhul §i cu simtirea pururea intr'aripat,
Dal fiintli la fiinta in care WI reversat;
Intocmai §i mai mult and, cleat flerul la magnit
Tragi pe inimi cu placere §i le supui la cubit.
Frumuseta Para tine este un chip zugrtivit
Ce nu 'nghimpa la simtire, nici porne§te la 'ndragit,
Ea podoabelor supusa, tu podoabe covAr§e§ti,
Ea oglinzei se inchina, tu oglinda o sfinte§ti!
Ochil ce to art pre tine, cu simtirile grgind,
Par'cli, farmeca cu libov, par'ca fulgere, clipind;
68 CE ESTE IIITRUI ?

Gurita ce se deschide supt a tale zimbituri,

IA graiului o dulceatg, prin care to inimt furl.
Air Nurule imperate, tie numai me inchin...
Pentru tine slAvesc lumea, pentru tine eir suspin!
AH1 OCHISORI VII...

h! ochison vii
Cam t egri-capriI,
Blanzi si mult nurlii,
Cat loviti de tare
Tocmai uncle doare
Inima oil-I-care!
Ah stapane nur,
Ce pvinzi ca un fur
De jur imprejur,
$i cu chinuire
$i cu multamire,
On a cui simtire!
La voi azi me 'nchin,
Cu sufletul plin
70 AHI OCHI§Old VIt...

De amorth, suspin...
Dati yen mangaere
Inimel ce piere
De-a voastrA durere 1

XX
 OCHII FRUMO$I.

r3

o1 °chi porti
Ce fac mortI,
Ca ni§te gelap ;
Si aruncl
Tot in muncl
Pre amorezati.

Nu-1 opre§ti,
Ci-1 porne01
La sagetaturi...
Se pornesc
Si robesc
Pre top en -a for null.
72 °CHIT FRUM0§/.

Dar naear
Ca au dar
De pot chinui,
Me priimesc
Sh, robesc
Lor phn' ce-oni muri
 ALE GER E A OCHILOR.

oruncit'aa Afrodita ochilor de-atatea off,

SA s'adune all aleaga dintre densl stapanitori;
SA lipseascil toata sfada de frurnuseta si null,
intre verzl intre albastri, intre negri intre murl.
Dar el lacomi de mandrie, neputendu-se 'nvoi
Au rugat'o sit le-aleaga pe care ea va voi.
Isteata judecatoare, dupa ce i -au adunat
Numai cu acele daruri ce de la fire -au luat,
Curend ail chemat Amoriul si I-aii zis: Tu sa alegi
Pre eel care-tI plat mal tare dup' a tale- sfinte lea"
Amoriul n'ail perdut vreme, si indata colindand
Numai c'o cautAtura top candidatil In rand,
Au strigat:
74 ALEGEREA OCHILOR.

Ah ochilor mull!
Vii §i plini de null
La cautaturi,

Cat de Infocatl
Stmteti, cand catatl
La amorezatl 1

De gene umbriti,
Par'ca repezip
Sageti, de raniti 1 ..

De posomoritl:
Vol §i pedepsiti.
Vol §i omoritY,

Ear de ye zimbiti,
Vlata daruitl
Celor ce-I lubitl.

De dragoste plin,
Cu plans, cu suspin,
Schiptrul ye Inehin,
 ALEGEREA OCHILOB, 75

Ca siinteti lastly
Din fire 'mperatf
Preste ceialalti.

xx
OCHII TOTI AVEND GALCEAVA.

Ochit top avend galceava

1)e protie si de slava
intre ansi de-atate oil,
Amoriulul dede voe
SA le-aleaga, dupa voe,
Doi Antal stapanitort.

El cu o cauthtura,
De-acele ce inimi full,
Dintre ei alese doi,
Dar ca-aceasta hotarire,
Ca A, aiba stapanire
Asupra for arnandoi.
 OM/ Tor AVEND GALCEAVA. 77

Aleg, zis'ati cu plkere,

Si la haz si la durere,
Ochii acel negri -murl,
Cki for li s'afi dat putere
Sa, robeasca prin vedere,
Vil fiind si plin1 -de null.
El aprind cu covAi sire
A sufletelor siintire,
Si le supun la Whit;
El daft vTatii prin durere
Si necaz prin mangaere
Inimilor ce-art ranit.
Lor Ii se cade sa tie
Schiptrul de imp6ilitie
Asupra celoralalti,
Si le dafi si stapanirea
Preste toata omenirea
Cu -a robiel mele lant.

Atuncea, cuprinsi de jele,

Cu lacritmate clipele,
Ochii cetalalti vezOnd
a Amoriul, cu protiea
Ad dat celor murl robiea,
S'o'nchinat lor, vrend nevr6nd.

--X--X4-
 RESPUNSUL UNEI SCRISORI.

m cetit, iubite frate, mArturisirile tale

Si le crez ca-s strecurate chiar din simtire de jale ;
Nu -m1 remane IndoealA ca tl-ail adus oterire
Politica cea vicleanh ce all toil grecit din fire,
Si fanarul care arde seul topit cu cruzime,
i nevinovatul sange al zimbruluT cu prostime...

Duph acestea urmeaza §i a gustulul schimbare:

Din curtezan cu mAndrie, calic rob cu fan. mare,
SA to fad plugar de tars, sambraluit cu prostimea,
i sA gu§ti viata cea dulce ce nu are istetimea!
 REEPUNSUL UNEI SCRISORt. 79

Vel vede, drag& tovaras, ca, pe brazda ce raneste

Ferul plugului cu huet, prostul care cornareste,
Sudori varsti, Si se luptA fail de nicI o crutare,
Ca sä duca, frupt de sange crocodililor din mare...
i--1 veni la cunostinta ca sa, crezi c5, cu dreptate
Ischlitul versueste... si zice, si face toate.
 AMORIUL DIN PRIETE$U G.

Alt 1 Mind cinevr. Mbeste, cu ce mita $i 'ndurare

111th, earth §i Impacit gnsala orl-eat de =mei

Vie! ell stil cu 'ncredintare

Dragostea cat cuprins arr,
Fa omule muritoritt
Din prietesug Amorla.

to

m cubit! auziti inimi cuventul vostru cel mare

Ce ye plead la durere §i v6 face simtitoare,
Ce ye leaga, vC une§te far' de nicl o silnicie
i ye da 'n viata asta alts viata §i mai vie.
Am Cubit! §i cunosc gustul dragostel peste mesura.
Ascultati cii, ye grae§te amoriul prin a mea gua :
Acest imperat al lumei staptinitoriii pe placere,
Tiran la improtivire §i milostiv la durere,
Nu cere de la voi slava de-o zadarnica, iub ire
Ce se na§te §i se trece ca un vis de nillucire ;
 AMORIIIL DIN PRIETIWG. 81

Ure§te, fuge gi lass inima nestatatoare

Ce ca sburatolul flutur dintr'o floare 'n alts floare,
Gusts numai, frunzareste a ibovnicilor fire
§i o lass far' de vreme lipsita de multamire ;
El cere, vrea §i dore,te de la vol acea lubire
Care chiar infiinteaza pe dale firs intr'o fire,
i impl6ndu-le de focul ce le arde cu placere
Le spore§te multamirea prin necaz §i prin durere.
Dar un lucru aka mare Gi cu -atata fericire
Ca sa-1 dobanditi a eve, vol inimi cu slabs fire,
Credo -mo-tI ca nu se poate decAt cu indelungare
De sup6rAri, de necazuri biruite prin rabdare;
Vreme multa starueala, ingrijiri §i indoele,
Privigheri, oftart §i lacrirni, plansuri, rugi i ostenele,
Suferiri, dureri cumplite, prepusuri otravitoare,
Pasuri desnadejduite, pasurl farA m6surare,
§i peste acestea toate ants sere indeplinire,
Se cere prieteugul cu credinta Si lubire.
Priete§ug! dar din ceriuri la om cu naulta priinta,
Ce to na§ti dintr'o vedere qi te-adaogi prin credinta,
Ce amorril viii §i puternic aprinzl ea -a to mijlocire,
Cand cuprinzend done inimi inteun gand §i 'ntr'o unire,
§i avendu-le deprinse numai prin obicinuinta,
La simpatie, la milk la dragoste §i credinta,
Le supui Ara de veste la prefacerea cea mare:
Din priete§ugul dulce in amor cu infocare I
Ah ! crede-m6-ti, inimioare, ca o aka innaltare,
Dintr'o norocire mica in norocirea cea mare,
Sue pe om fling angerl §i Tanga Dumnezeire,
6.
82 AMORIUL DI X PHI ivrEwG.

Si-1 face, traind, sa guste a ramlui fericire.

inn phna a ajunge in stepina area mare,
Cate munci, cate necazuri si cat plans cu suspinare,
Inimi, soarta hotareste sa rtibdati cu barbatie!
Ascultati cit vi le-a spune nenorocita Zulnie,
Zulniea cea mal frumoasa decat zorile la fatii,
!litre florl 'mita ca crinul, cu ochil mud de negreata.
Val mie! zicea cu lacrimi intru a sa vaitare,
Ce putere nevezuth si odihnei surpatoare
,Se radica in simtirea bietei inimwarel mole,
Si me aide zi si noapte cu 'ntristare i cu jele?
Irez prapastiea cu ochil, vez a mea tichlosie,
,,Dar le vez cu multamire si le rhbd cu bucurie!
Ah! prietesugul singur are oare asta fire
Sa tulbure, sa aprindti i sa de si multamire?
,Eu, tichloasa de mine, me stieam ch, suet legata
Numai cu prietenie si cu inima curath
,Catra omul ce Cu cinste m'air rubit si me Mbeste...
,,Dar val mie! ca durerea care imi pricinueste,
Nu-t cu smile de iubire pacinica si mesurata,
Ci-i ca fulgerul ce-aprinde o dragoste infocata.
Zile, nopti petrec cu gandul la dulcea inchipuire
,Ce pururea imi aduce si-m1 sfeteste nalucire.
,Nici tin feliii de impacare sutietul 'lieu nu gaseste,
Si cunosc ca pe tot ceasul patiina ce in munceste,
S'adaoge 1i cuprinde simtirile mele toate,
tncat nhnica pe luine, sa me mange nu poate.
Viata mea este o mare care nu se linisteste:
Prietesugul se luptit, amoriul furtuni sthrneste!
 AMORIUL DIN PRIETWO. 83

Asi vre sa morns, dar si moartea ass vre-o cis -aces putere
Sa me duca 'n ceea lame cu placuta mea durere.
Dar vai mie! unde este pan' la atata rabdare?"
Asa de durerl cuprinsa, in necazul el cel mare,
Nemangketa Zulnie, prin suspinul el aprinsa,
Se vestezIa ca o floare ce in zorl de zi deschisa
Si lipsita de viata roa'ai cel recoritoare,
Se topete sub azsura soarelui cu infocare.
Dar nu stiea ca 'ntr'o laturi, cu asemene durere,
Se vaita si se pla'nge far' de nicl o mangaere
Rand., acel prietin ctt cinste si cu credinta,
Care stiind ca amoriul nu sufere biruinta.
Ma chip, prin departare, sa scape de-a lui lovire,
Si fugea... Dar vai de de'nsul! ea a dragostelor fire
Nu-I supusa nici la fuga, nicl la vre o departare,
Niel la vremi, nici la prefacerl, nits la on ce stramutare;
Ci prin toate ea resbate, ajunge si birueste,
Cscatul tot it cuprinde si marile privesteste.
Ah! zicea cuprins de lacrimi, amar mie! amar mie!
Cum sit mai ascund amoriul ce m'att robit la Zulnie?
Si sa -I mai ascund se poate, cand arde si me topeste,
Cand durerile cu cate si suflet si trup raneste,
Ne suferind taInuire covarsesc on ce rabdare?
intocmaI ca la sfarsitul acestei vieti trecetoare,
,CAnd moartea cu -a sa cruzime se arata, se vesteste
in fata bletulul bolnav pe care din vii I apeste ;
Si mai reil si mai mult aria, cad sfarsitul or! si care
Earta omulul sa -s1 spue durerile cate are;
Ear mie n_u mi -i ertath" nicl atata mangaere,
84 AMOR= DIN PRIETEVG,

Ci trebue sa le sufer §i sa mond intro tacere !

A.h I priete§ugul care toatd lumea 11 slave§te
dupa care alearga, dar rare orl it gase§te,
Pentru mine este mina, dojana §i chinuire,
Caci m'arunca §i me tine in jalnica stanjenire:
On a fi cinstit prietin §i sa me trag de Zulnie,
,OrI sa-1 descoper amorlul ce cu -atitta tirdnie
M'ati cuprins i me 'mpileaza, in cat nu am resuflare!
§i a§a on cum la mine prietepgu-I perzare.
,,Ah 1 priete§ugul, Doamne! acea dant& legatura
Ce se'ntare§te prin fapte, ear nu cu vorbe din gura,
Erta-me-vei ca sa-1 leped pentru o amorezata?
Dar ce sa fac? ceriuri sfinte rand inima sagetata
1

De-a amoriului lovire §i aprinsa de-a lui part

Trebue orl sa, iubeasca, orl sa rabde §i sa moara 1"
Acest fella petrecea viata asta de necazuri plina
in vaete §i suspinuri amandol pentr'o pricina
§i fugea unul de altul, gandind ca prin departare
Amoriului vor aduce scadere i 'mputinare.
Dar nu tiea a la unna un prilej de Intalnire
De mil de on 11 aprinde mai cu strapica pornire.
Fugi Zulnio, fugi Zulnio, striga el plin de durere,
Ca a nu to lubi, drags, nu mi -au mai remas putere 1

Departeazd-te din ochi-mi, respundea blata Zulnie,

Ca cunosc pe toata zioa, ca mai mult me robesc tie !
Tot a§a cu prelungire, din rabdare in rabdare,
Amandol Intr'o durere se uscad de pe picioare,
Para and odineoard, (MO cum se prileje§te
Pururea cand vrea amorlul la eel care Si lube§te,
 AMORIUL DIN PRIETEWG. 85

Au sosit fericit ceasul de dorita intalnire,

CAtI la a lul sfantit voe nimia nu-1 spre oprire.
inteun Toe pustial §i talnidi, de curend aflat la lume,
Unde spre tAmaduire patima§i1 merg anutne,
Unde firea intristatA §i intru posomorire
Afi reversat toate celea ce piicinuesc mAhnire :
blunts Walti pima la none, prtrae prin stand versate,
Codri de copaci selbaticl printre petre resturnate,
PrApAstii peste prapastii, adancimi intunecoase,
Unde zmeura §i fragi1 §i mura cea ma! frumoasA
Cresc in voe despre °amen', ca numai cate-o poticA
Sluje§te la btetil bolnavi de trecut Cu mare .fricA
Acolo bletul Rand, acolo blata Zulnie,
S'o'ntAlnit... Ah 1 tine poate intalnirea for s'o scrie ?
Orl-ce condelul s'arate, orl-ce gralul sa rosteasca,
Nimic spre asemanare nu pot sa inchipueasca I
Lacrimi, vaete, suspinuri, and §i cand cate-o suflare,
Levine necontenite si de viatit curmatoare,
Cuprinderl, imbrittipre sub prieteneascA fats,
Chutaturl cu rapire §i aderl brate la brath,
Privighert §i zi §i noapte, gandurl cu melanhonie,
Uitare de toate celea, insfar§it o moarte vie
Au statut a for viata, pima and din nerAbdare
Pronok cu putin suflet dizend la a el picloare,
Ah ! Zulnio, imi estl drag! 1-afi zis cuprins de ru§ine,
iml e.,t1 drag: ce pot face, and simt a 'nor dupa tine?
CAnd me sfArrsc... and sa, sufer nu mi-au maI remas
putere,
,,CAnd toate celea in mine, s'ati prefAcut in durere?
86 AMOR= DIN PRIETE§IJG.

§tiu c'al sd-ml pul inainte priete§ugul eel mare,

Dar toemal priete§ugul mi-ail aprins focul mat tare.
Vai mie! el §i amoriul, unindu-se intr'o fire,
Me muncesc §i me onward cu indoita pornire!
N'am ragaz, nu am odihnii! auzi pieptul cum resuna I
VezI parade de lacrimi ce la poale-tI se aduna!
,,Nu to indura de mine, nu me lasa la pierzare,
Fil la dureri milostivd, ca tu e§t! a mea scapare!
Tu e§ti Dumnezeil de mild, tu qtf stea de Inviere,
Vindecd §i izbb,ve§te anidrita mea durere,
CM a mat triti in lume nu volll far' a to lubire".
Acestea zicend la poale-I all cazut fart simtire...
Au cazut, dar §i caderea t-ati fort semn de inchinare,
Chef s'atl prilejit cu gura silruthnd a el picioare.
Tremurand b ata Zulnie, catd, vede, se 'ngrozete,
Vrea s'ajute, dar nu poate, cad puterea ii lipse§te.
no ticaloasa'n de mine, la ce-am ajuns astir data!
Au strigat cu -acea durere ce o infind sfiirmath
De sageti §i de eutite sloboade o euventare
Din ceasul ce se rAnWe pans 'n ceasul care moare,
0 ticaloasa 'n de mine! err stint singura pricing
De superari, de necazuri §i de mortI fard de villa!
Ah suflete Impetritel el moare .i tu rabzi and?"
Atuncea ca o nebula, aleargd din strincd, 'n starred
i catd, culege erburi, is apti §i II stropqte,
Dar In zadar, cd, arnoriul doetoriI nu priime§te.
Ce s& me fac? vaI de mine! strigd, tip& de durere,
Dumnezeule! ajuta-I. ca eti nu mat am putere!"
in sudori, lacrimi sedIdatd, deseultd §i despletitd
 AMORIIJL DIN PRIETE§IIG. 87

Fuge, vine, se 'nverte§te ca o desnadejduitd.

Taludii ca vat de densa pe pamerit si la cerlu catd.
Vrea sa strige, dar si glasul i se tae de odatii,
Se poviirneste §i cade peste densul le§inatd,
De necazul el ucisd, de necazul el sfarinata I
Acest fella o turturicd, de Ring sotia moarta
Niel nu sboard, nici se duce, ci-0 Weaptd trista soartd,
Pand ce nelegiuitul veniitor sit o omoare
ySi pe densa laugh trupul lubitel et surioare.
Ce priveli§te de jale pentru inimi simtitoare I

Acest trup lungit pe term §i lipsit de a sa suflare,

Acei ochi negi i ca nutra, area gura ca rubinul,
Acel sin ca trandafirul. ace' grumazi albi ca crinul,
Acele inanl ca zdpada, acele fragede brat',
Inteun minut sa se schimbe din viatd 'n neviata!
0 vor suflete cu mild! o vol inimi cu durere !
Vezend ca acestl ibovniei unul pentru altul piere,
Este oare cu putinta sit nu siintit1 indurare,
Sa nu oftati, sa nu pliingetI pentru jalnica ion stare?
Dar indriizniti, ca amorlul orl i and bine voqte,
Ca un stdpan cu durere, si cearta si milueste
De indatA, cu nkstavul acel plin de buniitate
S'ati apropiet de den§ii i aburind sandtate,
I -au intors la a for vlatit, I-ati umplut de fericire,
Le -au dat darul lul cel mare de o vecInicit iubire...
§i le-ail zis : Destul' ispite, destul' atdta cercare,
Ca luptandu-v6 cu mine, v'ati aprins focul mal tare !
Muritori, cum nu titi Mica ca puterea mea se 'ntinde
Preste cerlii, preste vezduhuri si toata lumea cuprinde ?
88 AMORML PIN PRIETEIJG,

Atunci ca din somnul mortel radicandu-se Zulnie,

Cad la femel totdeauna durerea este mai vie
Si simtindu-se pe sine de amorth Insufletita,
Cu lacrimi de bucurie pe obraz Impodobita,
Lang, Ikanok lubitul, sub un copac nalt si mare
Ati priimit juramentul de-un amoriti ce sfarsit n'are...
§i ca sä se pomeneasch de veci asta intemplare,
Pe copaciii ail sapat slove cu aceasta cuventare:
,Cci/etoru/e! nu trece, sit)", cetefte qi eunoaqte
Ca arnorlul cel Mai stragnic din prietequq se nafte.

A84
 DORUL.

moriii! la a mea durere

Nu flu ap. de cumplit;
Adu-nil dulcea mangAere
Ce din mina ml-al rApit.
Val mie! a din simtire
Un teas nu-mi lipse§te ea;
Al! poate-se fericire
hi lume fail de ea?

Precum floarea ziicatoare

Far' de rotiii, pre pAment,
Se veqteze§te sub soare,
Si se usuch de vent:
90 DORUL.

Asa intru despartire

. Se plAnge inima mea...
Ah 1 in lume fericire
Poate-se fara de ea?

intre mil de pilserele

Resunti, cu vers placut,
Glasul bietei turturele
Ce sotiea $i -au perdut...
S'al me i dor de despartire
Cu bocet asa zicea:
Ah! poate-se fericire
In Mine fara de ea?
 CINE ARE GUST SA-MI CREADA.

Oine are gust, sa -ml creada ca amorlul 1-am slavit,

Nu in rangurl, nu in neamuri, ci Sn omul iscusit.
Adever, ce au a face titlurile omenesti
Pe langa o raza numai a podoabelor firestl ?
Un aer macar asupra, o picatura de null,
Nu le dobandeste omul din rang sail de 'nvetaturI.
Malca fire ca s'arate ca, nimic nu poate fi
Mal pre sus de-a sale daruri acolo unde-a voi,
De multe orl se pogoara pan' la eel mat prostl vecini...
§i sadeste viorele si toporasi langa spini.
Ah ibovnica slavita 1 cad esti din prosti muritori,
'al exit ca trandafirul intre celelalte flori
Ce ochi pot sa to priveasca si dreptate sa nu-ml dea,
Call inchin pentru lubire neam si rang si vista mea?
92 CINE ARE GIIST SA-1511 CREADA.

Prin a to dulce suflare din patimi m'am radicat,

Gust and para ce aprinde numai amoriul curat.
tubindu -te simt fiinta dant vacului viitorift
Caul raiul din ceea lume pe pament este amorlil 1
SUFLET, INIMA, SIMTIRE...

1uflet, inima, simtire,

Pana and tot chinuire?
Pan6, cand cu -atata jele
S'arnariti zilele mele? ...
At prin jele, prin durere,
Necazul Yea vr'o scadere?
Au prin plans, prin tanguire,
Se preface a lul fire?
Si cand viata se tope§te
In chinul ce o munce§te,
Poate fi alta scapare
Decat numal la rabdare? ...
Ah 1 nu ne zice rabdare,
Ca ne-aprindem §i mal tare.
94 SUFLET, INIMA, sarcra9...

ZicI rabdare, ear radare...

Dar nu ne'ntrebi: avem stare?
Dumnezeit ne-au dat putere
SI rabdam chte-o durere;
Dar cand zarea asfinteste
Din lumina ce-o hraneste...
Dar Mud inima-I sfilrmata
De-a despartirel sageata--
Ce mat trebue rhbdare
§'aproape de Ingropare?...
 AH! AMARNICA DURERE...

h 1 amarnicit durere, despartirea de amorIA !

Ce-o1u sa, me fac? val de mine ! nu pot scApa, s'oiti
sA morIti I ...
Din inimA nici ca -ml ese ghimpul acel ascutit
Ce me junghe, me raneste si-mi da, morti fail sfarsit.
MI-am lasat prietini, rude, la strains am alergat,
Preste marl si val si dealurl scapare am cAutat...
Dar In zadar I cad durerea In mine s'o pironit,
§i dorul care me arde zi si noapte nelipsit,
Niel de cum nu me slabeste, nits pleaca la scazement..
Schparea mea este numai pe nasAlie 'n pament 1
1816 Sept. 19.
96 A111 AMABN1CA DUREILE...

Amar noun! ce durere ne arde si ne topeste I

Nol murim, i lumea Oat& nimic nu ne foloseste,
Nu-I scapare... cad nadejdea de la not este departe;
S'o'nchegat lumina vietei cu apusul cel de moarte I..
Scapare zicem, dar unde-1, cand si viata ne omoara?
Dale inimi ce-s unite, and se despart... vor sa raoara.
Ah, sa murim I caci prin moarte vom veni ear la unire :
Moartea pentru nol II viata... data n'are despartire.

Focal lacrimilor mele ce azi ochil mi-ad cuprins,

Si nici la poalele tale precum stiff nu ad fost stins,
Chiar din inima si suflet luand inceputul Bed,
Abia ceva potolire au Avut la sinul tee.
Amar mie I ca degraba departat si de la dens,
Si resuflu si simtire all a -mi fi numal de plans.

Ce noapte Indelungata de plans, de gaud, de oftat

Deplin vremea unei viete pan' la moarte-am colindat...
Si 'nca zorile de ziva mai ad mult a zabovi!
Ah! apuca-m'or cu viata, ori mai degrab' oid marl!
Ce nolan de cufundare! ce morment intunecat
Este noaptea privigherel, pentr'un suflet intristat!
Toate relele trecute se Intorc si vin la lot,
Sporesc cele viitoare... arz i me frig ca pe foe!
Amar mid ca nu trece noaptea asta de dureri...
Plang,r, oftez, suspin, me vaet, lumina nu-I la vederl!
 Alt! AMARNICA DERERE... 97

Ce noapte! ah Doamne sfinte! nu stiu viatri-1, on Ii

moarte ?
Dar cu-atitta plans si jale, a fi vr'o viatd se poate?
Jalnic este peste samd ceasul eel de proliodire,
Dar mat jalnic si mai groznic este eel de desprtgire!
Ce necaz, ce chin, ce moarte, poate-ave asemenare?
Mil de mil de morti damn Doamne. dar imi (Id cea
dintilid stare...
Nu-i nadejde... cad cu totul luerul an luat schimbare:
EA exam in fericire. astdzi plang cu aniar mare!

0, zidire cu credintd nelipsit de Ling& mine!

De-ar fi nelegiuita credincioash ca si tine,
Ar fi venit acum noaptea, stiind ce -i a mea durere,
i mi-ar fi dat o ininuta cu senin de ninghere.
Dar unde-i aceastit mild intr'un piept cu reutate,
Unde pizma cu cruzimea dad resboid milelor toate?

Ce schimbare! Doamne sfinte, de jale si de suspinuri:

A. code intr'o minutd din fericire In chinuri!
En eram singur In lume impOrat pe-o inimioard,
AstAzi sftnt un rob ce arde si se topeste In pard!

-43+

7
 IN VREMELNICA DESPARTIRE.

Ps

admire! to est numai hrana sufletulul meu ;

° Cu durerea si necazul de-acum a petrece vreil.
Nadejdoa i bucuriea, ce m'ati putut folosi,
Decal- scarba mat malt, curend a-mi agonisi?
Me loped de toate-a lulu], me cernesc, me Intristez,
Me cufund in intuneric, lumina sa nu mai vez.
Ochii faca-se isvoare si curgd de-acum mereil,
Pan' ce-or face Iaz de lacrimi nenorocit ineptul meu.
Sufletul sub sin se bate ca la ceasul de sfarsit...
Despite -se inimwara In bucitti ca de cutit;
RAsipeasca-se tot trupul si se fad, prat* in vent,
Aruncat In toata lumea in vezduh si pre phment:'
Eh s'atunci in nefiin(d zic cii old fi norocit,
CA le trag, le safer toate pentru ecru ce-am Cubit!
 SCRISOAREA CATRA ZULNIEA

in tot! muritoril lumei cel mai in nenoiocire,

,.i dintre tot,' patimasb cel mai mult in osiindire,
Este omul care-ti scrie. Mal pomenesti-1 to oare?
Ah! de nu le-i mai cunoaste de pe slovti si scrisoare,
Cunoaste-1 de pe durerea cu care phingend it! scrie,
Cunoaste-1 de pe-a luT lacriml ce le-1 psi pe lihrtie...
Cu ele odinioara udain a tale picloare,
Cu ele, pe buze arse de-a dragostei infocare,
De sute de oil, Zulnieo, printr' a gurilor lipire,
T'am adeverit amoriul cu credinta si lubire:
Ear acum... ah, vai de mine! intr'acest pustiiii de jele,
Uncle nu am alt tovarris deciit durerile mele,
Le Ors numai pentr'un suflet si o trista ininfoarA,
Ce pittrunse de-a lubirel si de-a dorului teu part,
100 SCRISOAREA CATRA ZULN1EA.

N'ad ragaz, nu au Alta, nicI pot ave mAngAere,

Deeat numai in suspinurl, in lacrimi si in durere.
Amax mie ! in ce valuri norocul me arunearA 1
Nu stiu mat trAese pe lame, sail din lame stint afarA,?..
Si de stint, si de am viata, dar lumen ce'mi foloseste,
CAnd a ochilor met lame din vedere imi lipseste?..
Soarele ce eu en plAnsul 11 intimpin and resare,
Si luna ce me gaseste in suspin si in oftare,
Pentru mine nu colinda decht un cerc de durere...
Me vaet si zi si noapte, dar inzklar, cA, schdere
Nici este, nice a fi poate, la a despartirei jele!
Cine aft Cubit ca mine va crede durerei mele...

Ah Zulnieo ! mat tit minte zifia 'n care a to fall,

Cu lacrimi, ca trandafirul in rona de dimineata,
RumenA de rusinare si cu nuril inflorith,
C'o cAutAturA blAnda de amorgt poveluitil,
Mt zimbit cu indurare de o dragoste ferbinte
La a mele jurAmenturi, la a mele rugAminte?
Ce fitceam insit atuncea?.(. Acufundat in ulmire,
Ca de-un trasnet ce rapeste a sufletelor simtire,
Ca de-un fulger ce-1 %lid ochii si 1st perd lumina toatA,
Ca de-o armh arzetoare inima mea sAgetata.
Cu ochil bolditi la tine, in genunchi, Ara suflare,
Cu manule inclestate de ale tale pieloare,
Asteptam dorit respunsul de-o plecare fericitA...
inteacel teas insusi viata, din cursul el stingherita,
Se sfarsia de bucuriea nAdejdei indulcitoare
De-a to castiga Zulnieo... Ah, Doamne! inteacea stare
 SCRIsOAREA Cilia ZULNIEA. 101

Mal fost'ati vr'un om pe lume ca sa eread'a mea durere?

Tu, singura mea stapana, tu viata, tu mangaere,
Al siintit... §i'ndata mila, din sufletul tett pornitii,
Cu rumen de ruOnare pe fata ta zugravita,
§i cu tremurul de spaima. lipsita de cuventare,
T'ai marturisit durerea numal prin inbrato§are ...
S'al primitah! norocire I supt copaclul acel mare,
Ce pare di-1 vez cu ochil i acum in departare,
Al primit, drept chiza§ie, cerlul. stelele §i luna,
Viata mea §i a ta insu§i, ca to -oia iubi totdeauna..
Ca to -olii iubi pan' la moarte, di nimic n'a fi in lume,
Niel pe pament, nici in ceriuri, nicl la Dumnezea anume,
Carele sa me stramute de nespusa fericire
De a ine'nchina In tine ca la o Dumnezeire!..
Atuncl fulgere cu trasnet prin vezduh scaparatoare,
Pamentul tot in cutremur, §i stihiile 'n perzare
Semena inspaimentate de atata pritimire!..
Te-am lubit OM acolo, unde ceriul. in ulmire,
Sc cutremura Zulnico, de-a inimel mele stare.
Cum? sa alba la lubire Dumnezea pe-o muritoare?..

Uncle -1 area vreme, drag, ah! drag, §i mult Iubita!

in care, cu tine'n brate §i tu de mine lipitii,
Petreceam zilele noastre In pustilul acel mare ?
Val mie! zisei pustilul... §i in inima me doare,
Me doare... c'acolo numal am trait in fericire,
Am gustat hazul din lume cu plat i cu multamire.
Ace munti pana la nouri, acele stand despicate
Ce resuna de suspinul dragostilor infocate,
102 SCRISOAREA. CATRA. ZULNIEA.

Ace! copaci nalti §i mandri, marturl cu a for umbrire,

De desmerdan, de voroave, de libov si de lubire,
Potica acea vestith ce-o treceam cu grabh mare...
Dar ne inlesnea prilejul de-o furi0 shrutare,
Ripile lutunecoase ce feria cu thinuie
A desfhtarilor noastre infocata inthlnire,
Ape le acelea 'n care pe funs in schldhtoare
Te prindeam... ochilor, spunett ce priviam atunci in zare?..
!

Comorile firei toate la ochil mei desvelite.

De mit de on shrutate, de mil de on pipitite
Le rhplam cu hticomie, §i intr'acea fericire
AST fi dat on-ce pe lume pentr'un teas de prelungire !

In sfar§it, toate acelea petrecerl de multamire,

Scrise cu slove de park intr'a inimer simtire,
Le-am perdut... §i numai gandul ce me arde, me munce§te,
Spre mai multi chinuire, ca grin vis mi le sfete§te.

All I ibovnick slavith, unde mar estl acum oare

Aruncath de un tiran in vr'un loc cu dephrtare,
Jelnica qi ntichjith de-a ]ul selbatice fapte,
FArh, nici o mangaere, in suspinuri zi §i noapte.
De mai a! zare de viath unde veT fi asvhrlita,
Zi cetind asth scrisoare in lacriml Si plans ufzith.:
Am o ininui in lume care qtin ea' me tubeqte,
ql acum in depdrtarc pentru mine se boceqte".
Ars am fost de-a to Tubire, alai cat to -am Titbit de tare,
Dar aceasth despartire nfati aprins cu foe mal mare.
Jurament to fac din sufiet, ca §i ceriul §i phmentul
De s'ar strhmuta, Zulnieo, ea nu mi-oiti schimba cuventul:
 SCRISOARFA CATRA. ZULNIEA. 103

De-a te lubi phn' la moarte, de a nu aye sub soave,

Alta stea de proslavire, alt luceater de 'nchinare I

Dar ce folos ?.. vai de mine ! eh n'am nisi o mangaere;

Al vre sh, moral, dar §i moartea ce poate fi pentru mine,
CAnd, perzend a mea viath, perd mai mult te perd pe tine?
Abia zorile revarsh si dorese sa asfinteasca ;
Abia noaptea innegreste si vroiu zori sa se iveasca ;
acl Cu mine nu se'mpach, intea sa nemulth' mire,
Sufletul met" tichlosul ce-i pui urea in cliitire.
Ah! §i cum sa se impace, cum sa abde. vai de densul,
and it innee pe tot ceasul cu suspinul si cu plansul?...
Calatoria pe vai, pe dealun, pe citmpii nemhrginite,
Ambit', de urit, cu ziva pe colnice parhsite ;
Udate do-a in ele laerinv, earaille-acelea toate
Or tine spre pomenire urmele mele 'nsemnate...
Pana cand, vr'o dimineata, pe-acolo de intemplare
Vel trece si vel cunoaste, all, cat te-am dorit de tare!..
innoptez pintre prapastil, pintre ripl, pintre ponoare,
Ca doar olu luta degrabh dorul care me omoara
Dar in zatlar ca durerea merge ,i vine eu. mine,
Candid 'lieu nu se abate catii-I un pie dela tine.
Al noptilor intunerie nu m6 'ngroze§te nimich.
Groaza men ii numa una, tu o §tiI, ca moriu de Mat
Nu cumva din nevedere, salt din ciuda departarei,
Dup'atata plithnire sit me dal si tu ulthrei !
Ah 1 la o asa 'ntemplare tu tii Para indoealii,
De mat pot trai, Zulnieo, mitear catu-I o clipealh!
104 SLRISDAREA CATRA. ZULMEA.

Alerg, me due si yin earast, cufundat intru titcere;

in dureri cunose viata si in viata tot durere.
Caut, eerc stitincile, toate, me ingrop in adancime...
Petrecerea mi-I placuta intru intunerecime.
Acolo neadormita pustnica privighitoare.
Bocindu-se cu durere de-o asemine'ntemplare,
Se vaita si se plange, me asculta, me jeleste...
Firea toatit par'ea zice : Antoratt se restigneVe !
Toate-mi par acum schimbate, toate-mi par a fi urite;
De desfittarile lumei poftele mete lipsite,
Nu mai ail nici o placere, nu mat aft nici o pornire.
De pecate nu am 'rich, c'am remas rant simtire...
Ali! Ce simtire sa aiba, si ce gust sa le mat vie,
and nu esti, draga Zulnieo, sit le dal viata ce vie?...
M'am lepedat de tot gustul armelor omoritoare :
St despart o pasarica, me'ngrozeste a mea stare
Cum sa despart. vat de mine ! cand imi fac inchipuire
De durerea si necazul care yin din despartire ?
Cetitul, care'ntr'o vreme rilsipta a mele ganduri,
Acum nu me mat ajuta, cad cetind in mil de randuri
A tale scrisori duioase, de amoral insufietite,
Me cufund in intuneric de ganduri mai ama,rite 1
Alt! si scrisul nu-mt sporeste dealt numai eiltra tine :
Mana mea se otareste a 'nsetnna pricini straine.

Asa dar, draga Zulnie, departat de-a tale brate,

Am ajuns intr'acea stare wade stint mort cu viata.
 SCRISOAREA CATRA ZULNIEA. 105

ingamfatele protivnici ce se au la vr'o Were,

§i to pomenesc cu pizmA §i acum 9n nevedere.
InzAdar mat pun silintA cu veun gaud de reutate:
Cine-o iubit ye Zulniea, a Tubi alta nu poate !
ZORI DE ZIOA SE REVARSA...

on de zitia se revarsd
i ochi And n'am inchis,
Cum sa-I inchid, cand el varsd
Pdrae de foe aprins ?..
116 vait, strig cu suspinurl,
Dar nu giisesc ajutoria ;
Ce pot lacrimi, ce pot chinurI,
Cand durerea-I de amorid ?.,
Ah moarte! numal la. tine
Scaparea mea poate fi,
Dar la necaz moartea vine?
§i omul poate muri ?
Repezi-te, dulce razit
Din dol ochl mangitorl,
 ZORI DE ZICA. SE REVARSA... 107

*1. vino de invieaza

Pe alti doi, ce-s muritori I..
Aceasta-I a to putere,
Acesta-I darul ce-1 al,
Ca numai printr'o vedere
Vlata, Yet §i viata dal.
Necazul meu este mare,
Este rea, este cumplit,
i sa-1 vindec nu am stare,
Ca to 1-ai pricinuit.
Dar puterea ta-I mai mare,
§i de-I vre indata pop,
Numai c'o imbrato§are
Din focal lui sa me scoti.
 TAN GUIREA.

oamne! judecatond drept,

Vezi ce foc imi arde 'n pept,
§i la ce stare-am venit
Din pricing. c'am lubit.
Ah! vicleanule Amorifi,
Prietine v6nzatorid!
Tu al radicat cutit
Asupra cul to -au Whit,
§i in inima of dat,
Fara sd fit vinovat.
Saraca! cat Oft trai
Nu s'a mai tarnadui,
Pentru c'ati remas infipt
Fiend tn cel otravit!

Ms
 OMULE, SLABA FIINTA...

()mule, slab& fiinta, §i la patimi cu plecare,

Uncle ti4 intelepciunea, unde ti-I mintea cea mare ?...
De te'naltY §i sborl cu mintea In tronul Dumnezeirei,
De mesori pament §i cerTuri i patrunzi tainele firei,
Nu te'ngamfa, el WI tarna pe care o poartA ventul,
Ci to plange, ca in patimi, to singur iti sapi mormentul.
Pururea tie stapAne, pururea due §i to poarta,
Ele stint in toata vremea a vietei tale soartA.
Ce poate intelepclunea ? ce poate §i biata minte,
CAnd prApastil privesc ochil §rnapoi §i inainte ?..
§i se'ncape biruinta, sail rabdare §i putere,
Child frageda inimloarit se despica de durere?
110 °MULE, SLABA VI1NTA...

§i se'ncape vr'o marime, and fiinta patimeste,

Mud sufletul de necazurl ca de moarte se zdrobeste?..
Ah, Dumnezeule sfinte! pentru ce ml-aT dat simtire?
Pentru ce sa simt durere pang si la despartire?
 PEIREA.

cum se sfArsira toate

ate bietul sufiet poate
A mai suferi oftand,
Cad ceasul cel de peire
AU sosit fArA de stire,
and nici ImI trecea prin gaud.
Ah! vicleana bucurie
Care in ticalosie
Un minut m'ail amAgit,
Ca umbra se rasipira,
§i inima Imi ranira
Ca un fulger otravit.
Ah 1 si norocul me lasA,
Intr'o stare ticaloasA
112 PEIREA.

*i cuprinsa de dureri,
Numai ca sA, ImplineascA
Pofta sa cea tirAneascA :
SA petrec tot cu oftAri.

CerTurilor Incumplite !
Acestea dar mi-s rnenite
Dela vol sa mai Wept?...
SA facep oltar de jele
Pedepselor celor grele
Pe ticAlosul inert pept ?

--,43-4-
ANII TREC VIATA-MI SCURTEAZA...

...niT tree, vlata-mi seurteazit,

Ochil plangend nu'neeteaza.
Sufietul mi se silirseste,
Ear dorul nu me slabeste.
Ah 'tne, ah cella, .ah fire,
De-atl dat vIata din unire,
Si Inca si tot sra'rsitul
Odatti en despartitul :
Judecati cu indurare
Strasniea mea intemplare!
Si on dati-mi la vedere
Lumina de mthighere,
Or1 lipsiti-me de viatal..
Morin, itibito... yin' la brat-6 !..

8
 SLANICUL 1819, AVG. 3.

uritoriii, ce vii aicea viata sA-ti mai prelungesti,

Ta sama an toate celea periciunea ta gAsesti :
Munti se pornesc,stAnci se sfarma, isvoare si curg si sea*
Copaciul create si cade, phraele petre 'neacit ;
Muschiul ce-1 old cu piciorul, este earba din vechime,
Stalucitor putregaiul, au fost copac cu mftime.
CArari vezi pe petre roase ? urme de oin insemneag ;
Gasesti pament ars de focuri? la vatra ta cugeteaza.
Lumea st& pe o schimbare : toate tree... ai mor si per,
Dar si moartea este viata pentru eel care o cer !

--X-3t-'
INTR'O SARA 1820, SEPT. 20.
Ce ne aflam In adunare eu lubitn

u ce stt te-asemenez,
0 impodobita fire ?
SA-ti zic stea ce luminez'?
Esti mai mult, cad porti simtire.
SA-ti zic anger ? Covarsesti,
Cad, pe langa frumuset&
Esti tot null_ i cand grAesti
Farmed cu delicateta.
Ear zicendu-ti Dumnezet,
Naproprilit de-a to flints:
Pentru-aceea me'nchin eft
Tie cu-atilta credinta.
TU NUMAI SUB CERIG ESTI UNA...

r,

Tu numat sub cer esti una

Care al lust cununa
De dull, de grail'', de blandeta,
De nuri si de frumuseta.
La maim ta sta legata
Moartea Inca si viata toata,
Pentru c'a ta stapanire
Covarseste peste fire.
Nu pot zice ca's cu viata.
Cand nu sent pe-a tale brate;
Nici simt, lid ved... plans 1mi vine,
and nu esti to rang& mine.
 OCH$ORII CE SLAVESC...

IchisoriT ce slavesc.
De-mi si lipsesc din vedere,
Cu gandul tot ii privesc,
Cad nu-mi lipsesc din parere.
Ochil care te slAvesc,
De la tine luand viata,
Chiar aeve te privesc
§i cand to nu esti de fall'', 1 ...

-4,1314-
 CE DURERE INIMIOARA...

t o durere, inimioart, ii temutul de amorit 1

Ah! fereste, Doamne sfinte, pre tot omul muritorit.
Adev6r, et ftrtt densul nici amorTul haz nu are,
CM IT ghimpe de simtire si gust de nesaturare...
Dar, dupt ce covtrseste, se preface chiar in chin.
Ce sageti, ce rane pline de ()tray& si venin!..
Cad on -ce WI cu durere poate ave potolire
Sau din leac, sat din nadejde, sat din desnadejduire ;
Ear acest necaz de moarte, acest foe necontenit,
Balaur cu limbi de part, ce arde nepotolit,
Ragaz nu da o clipeala a frige pe bietul om,
Usciindu-1 de pe picioare ca earna pe bietul pom.
 JALOBA MEA.

umel astazi se desparte de tine un muritoriti,

Nu prin moarte, ci prin jale §i durere de amoriti;
Se desparte i to lass, ea nu mai poate rAbda
Atatea §' atatea rele de la o supus'a ta.
Asculta, maica miloasa, ce patrunzi la adever
i despici faptele noastre pang la un fir de per,
Asculta §i pedepse§te cu a tale judecati,
Dintre not pe cel cu vinA la a dragostei dreptati.
De note on pAnk astAzi pamentul colindatoriii
AA dillitorit pe crugul soarelui nemi§catoriii,
De noue on primavara cu ve§m'entul inflorit
§i earna cu carunteta pe pament s'ati invertit,
De and am vezut cu ochii o muritoare a ta,
Cu frumuseta §i nurul versate In fata sa
 120 JALOBA MBA.

Am vezut'o... si indatA Ca sageata pe ascuns

0 simtire de Tubire in inima m'ati pAtruns
M'ail patruns... dar nu cu focul acel inferbentAtonti
Ce-1 fulgerA si-1 aprinde numal aprigul amoriti ;
Ci cu para acea lina, acea dulce la simtiri,
Ce viind din potrivirea ce pot ave dale fill.
Trage, plead i supune pe om, Mr& viclesug,
La o singuri fling de curat prietesug.
Prietesug! dar din cerlurf, hazul sufletelor marl,
Ce stralucitT imperatit, slaviti, puternicl si tar Y,
Stint intru nenorocire cA nu to pot dobandi ;
Tu, ce ne-I inAngaea poate i dupA ce vom muri...
Al Post singura putere intre mine si 'ntre ea.
Ah! maTcA, cum sa.-t1 spuiu oare ce-aft gustat inima mea ?
AmAndol Inteo unite la acest lucru curat,
Petreceam zilele noastre intr'un gaud si intr'un sfat ;
N'aveam talna nicl la gAnduri, n'aveam lucru de ferit :
Ea imI spunea cAte trage si eu cite -am pAtimit!..
Ne mangheam la necazuri, fericirea o'mpArtTam,
Totdeauna Impreunk totdeauna ne dorTam...
Nu simtlam deplin durere la ale tale nevoi;
Cad fireste-T cu scAdere o durere intre dot.
Adever, CA In simtire n'aveam ghimpele plAcut
Ce'nholdeste si desteapta inimile la temut,
Niel acea pornire lute MA, desfatArl cu haz,
Niel acea neresbunare de dorintI si de necaz
tisk spre indeplinire, aveam ceva i maT mull:
Aveam dragostea cu pace si Myna fara temut.
Gustam dulcea desfatare a iubi cu chip cinstit:
 JALOBA MIA. 121

S'acolea prietesugul cu amorTul iT unit.

Dar val none, matca lume! cA pe-a rotel tale scant
Nu priimestT statornicie, ci prefacerl si schimbAT...
Fost'ati mare vreodatA si sa n'aibA tulburArT?
Ah! acea prietenie cu curatele plecAri,
Din flint& linistitii in fiinta cu'nfocari
S'ati schimbat WA de veste intea inimel mischrT.
Am Titbit o muritoare, i pe loc s'ati prefacut
Bucuriea in durere si lubirea in temut.
Am lubit'o pAn'la suflet, si in nebuniea mea,
Dumnezeil, noroc si lume pentru mine era ea 1

All maica, ce gura poate sa rosteasca cu deplin

A 'ndrAgitului pornire si al dragostilor chin?
Este ceas, este minuta in care s'o pot uita?
§i pomenesc'o veodata MIA a nu lacra,Ina?
Spre supunere ma! multi nimicit n'am mat ferit:
dat arniele in many si I-am spus ca, stint robit ;
I-am spus ori-ce slAbAcTune in inima am avut,
I-am spus taina cea mai mare: ca patimesc de temut I
Care inimA si suflet, intr'a tiranilor fin,
De-atatea delicatete, de-atAtea mArturisiri,
Nu s'ar fi topit ca ceara is fata cruduluT foe,
Afara de al et suflet unde mila n'are loc?..
Aceasta nelegluitl si crud& supus'a ta,
Decat tigrif, decat serpii, maT rea la inima sa,
NebagAnd nicl intro samti, a mele multe jertfiri,
Totdeauna cu mAndrie, totdeauna cu'ndoirl,
Fla mustrare de cuget, fAri fricA de pecat,
122 JALOBA MICA.

Necontenit me munce§te cu armele ce I-am dat.

La lubire nesupusa, nu simte a el durerT,
Niel se'nchina cu deadinsul l'a amorlulul puteri;
Ci dorind o proslavire dela to fara sfar§it,
Niel lube§te, nicl ure§te pe nime desavalit.
Talnile ei nu le spune de cat tot cu scazament,
§i to §til ca fara ele n'are- amoriul creament...
Slabaciunea nu-0 arata nicl lntr'un chip nimerui,
Citicl slabaciunile spuse moale inima orl-cul
Ci arata o mandrie care nu-I de suferit
La tot omul ce cu cinste amorlulul s'aa robit.
La cubit, temut nu are, cad temutul la amorlu
IT a dragostei §'a Ouzel focul cel mal arzatorlii.
Lacrimi, plansete, suspinurl, la ochil el nu prind loc;
i scrisorile acelea de amority scrise cu foc,
Pentru densa stint de ghiata §i respuns nu mai primesc,
Cad viclenil totdeauna de respunsurl se feresc.
Aratatu-I-am lubire ? ochil el posomoresc.
Aratatu-I-am receala? pe loc se selbatecesc.
De m'am tulburat vr'o data pentru ceva neplacut,
Nu bland* dela densa, ci grozavit am vezut.
De-am rugat'o sa'nceteze cu atata tiranie,
Nu s'asculte, ci spore§te la o mie aka mie.
Pururea cu paza mare de a se descoperi,
Pururea cu privighere de a se fatarnici.
Uneorl parca s'ar teme, une orl par c'ar lubi...
Totdeauna se silqte la temut a me porni.
Totdeauna cu'ndoele, totdeauna amagit,
Niel odatii langa densa n'am putut fi linitit!..
 JALOBA. MEA. 123

in scurt, maic5, milostiva, mai bine volii muri azi

in inchisori, in pedepse si cu lantul in grumazl
De cat sa, inai sufer reul care mi-au pricinuit
§i care -mT pricinueste acest suflet otravit.
Dar pentru incredintare ca astazi me despartesc,
Nu de nestatornicie, ci de cate -ti jaluesc,
Eata parola cinstita: ca, de-acum cat oiti trai,
Dintr'a tale muritoare pe alta n'oiti ma! lubi!..
1821. Besarabiea la SAngera.

XX
 PANA CAND ASTA PEDEAPSA..

t-1And cand ast pedeapsa, 0'0, ciind ast fel de chin?

VIata mea sa, fie numai, me rog, me rog, cu suspin,
§i sä nu pot sa induplec un suflet tiranicesc
A crede ca pentru densa de dragoste me sfax§esc?
Doamne, ce -mi auzi suspinul, Doamne, ceplangend me vezi,
ResplatWe fart milt cruder mele amorezi,
Cad to §tiI ca n'am putere, Doamne, sa me stApanesc,
§i ca mi-I scris de la tine, on sa morIii, on sa, lubesc,
Sh simt6, i ea necazul de care me vezi muncit,
Si c6, cu-aceea§1 mesura de necaz I-ai respliitit.
N
MOARTE, MOARTE, CE NU VII...

oarte, moarte, ce nu vii

Se me lei dintre cel vii,
§i in morment sä m'arunci,
Ca sa scap de-atatea munci?
Vino, vino, de me In,
Cad to esti scaparea mea!
Nu gandi doar ce, doresc
in lume sä mai tra'esc,
§i ca mi -au fost de placut
Viata cat'am petrecut.
Toate celea m'aii gonit,
Toate m'afi impotrivit;
§i vr'un bine de-am gustat,
Cu ah! 1-am rescumperat.
 CE DURERE SUFLETELE...

Ve durere, sufletele, II durerea de amorlfi 1

Darue§te-m1, ah ceriti sfinte, de-acea patiml sa, morIA!
Adever, c'a lul durere nu dA minut de rAgaz,
Tula noaptea-I privighere, zifia toata IT necaz ...
Par necaz, dar privighere, nu cu chin superAtoriu,
Ci cu hazul de plAcere unul foc recoritor.
'apol temutul §i dorul stint pedepse de'ngrozit,
intru care omul perde cumpena desavAr§it,
Cad temutul §i cu dorul, care se'ntovAxA§esc,
AprinzAnd suflete, inimi, or1 ce minte covAr.rsc.
i cand bratele la brate se lipirA infocate,
Intr'un ceas numal de viatA cumpene§te'n lume toate.
INIMA, MAI FA RABDARE...

Inima, mai 0. rabdare

Si la aceasta'ntemplare,
Cad rabdarea la durere
Ii o mare miingdere.

Ah ! nu-mi mai zice rabdare

Cad aprinzl foc si mai mare.
Din rabdare In rabdare,
Mai pun-volt' scapa oare ?
Lumini lipsind din vedere,
Ochii au vr'o miingaere?
Suflet de trup se desparte,
i se'ncape alts moarte ?

XX
 DUREREA MEA ESTE MARE...

urerea mea este mare ca dintr'o fulgeratura ;

Eil m'am injunghet pe mine... sa me jaluesc n'am gura,.
Doftor nu-I, Mei Ina prieste L. Ca un cerb, sagetat tare.
Alerg, me duc si yin earasi en durerea si mai mare;
Si cunosc ca pentru mine pen' la moarte nu-I scapare :
Singur tine -sl face real, remane far' de'ndreptare.

Focal mea este prea mare, prea mare cat nu-I de spas;
Pe 'Anent ea-1 stie numal, si Dumnezea in ceriii sus.
Al vrea sa-1 sting... dar se poate, Mild fire n'are de stans?
Ali! to simtI ca in tacere it hanesc numal cu plans I
Rabdare si ear rabdarepana and a fi sa moriii ...
Atuncl numal, poate, lumei oia spune di am amoriii.
 DUREREA MEA ESTE MARL. 129

RESPIJES

PAr erea to Si mAreste, dad, SI opresti tacAnd!..

0 patimA InfocaiA 11 nebuna, n'are gAnd ;
Safi cA, v6rsta il potoale printr'un sange ce-I rAcit :
Amoriul nu-I ca clavirul sA cante numal lovit.

XX

9
 IMPUTACIUNEA

imorlO, spune-mi, ce-am gre0t,

in vreme cat to -am slavit,
De mo aril ca nn gelat,
Fara se fiii vinovat?
Tu ml -al zis ca-I fericit
Tot omul ce to -au lubit,
§i el n'old pute sh. fiii
§i nesimtitoria §i via...
Vezi ranile ce -at lacut
Unul om ce to -au crezut I
 IN LIPSA a

0at mi-1 de urit, cand stint fax& tine!

Toate pre pament moarte-s pentru mine!
Orl §i uncle-Mil fi, data nu e§ti fata,
Par'ca-s pe-un pustiiii, afara din viata.
Val de mine-atunci child nu vii indati...
Pe urma-ti ma Tail §i plang zilla toata;
Si de-o pierd din ochl, leOn simt ca-m1 vine;
De-o gases; inviiii... §'alerg dupa tine!
Simtu-te ca vii? tremur peste fire ;
De to vez, me pIerd... §i-mi es din simtire.
Gurita deschizl, ceriul se desellide;
De mans ma lal, foe simt ca m'aprinde!..
In brate me tii, fulgera vezduhul ...
La sinu-ti me string), caz i imi dati duhul!...
DE-AI PRIVI MAREA VR'ODATA..:

De-al privi marea veodata,

in vreme ce -i tulburata
Cu eumplita grozAvie,
§'aI vede-o cum se bate
De malurile eI toate
Isbindu-se cu manic...
§i prin ea o 1untriqoarA
Ce de valuri se impresoara,
Ivindu-se eate-odatA,
§i'n nuijloc un om ce plange
Care malnile 41 frange
Cu un tipet plin de jale...
Moarte vede §i nu fuge,
MAIM intinde §i n'ajunge,
 DE-Al PRIM MAREA VR'O DATA... 133

Ci invie 'n amagele:

Fire-ar oare cu putinta
Sa nu simti vr'o =Uinta
La acea peire mare ?
§i 'ndoind selbatacie
Privire-aI cu bucurie
A omului inecare ?
Nenorocit vaslitorTul
Ce-1 pedepsete amoriul,
Ed stint, inalta staprtnii,
Si marea care nu scale,
Este focul ce me arde
De Para ce nu s'alia. ;
Ear Dumnezeti cu priire
Pentru a mea miintuire,
Este mila dumitale!
Nu to indura de mine,
Ci eara-mi sit viii la tine,
sa-ti cad cu lacrimi la po ale !
 MANIE DE TREI ZILE.

13al mie nenorocitul! ca $i Adam isgonit

Din ralul de fericire in iadul cel mai cumplit,
Amoriul, vicleanul serpe, prin Eva lubita mea,
Din brate-1 me isgonira si me Invrajbi cu ea.
Me vaet si zi si noapte, plang, suspin necontenit,
Ca doar la a mea durere voiti fi ceva miluit.
Dar inzadar, cad pesemne sententa vietel s'ail dat 1 ..
Ali! aceasta-1 resplatirea ca dragostel rob m'am dat?
Dar ce zic? o Doanine sfinte, parea c'o vezui viind
Ca alts Eva in lume, si cu blandeta zimbind
Me scoase din foc, din chinurl, me primi earasi la sin...
Apol, dup'atata mild, cum pot el sa nu me'nchin?
ME SFAR$ESC,; AMAR ME DOARE.. :

#6 slaresc... amar me doare!

Mira n'am la tine cere,
Toate simt nesimtitoare,
Toate-mi zic: Mori in durere!
Nici vaete, nici suspinurl,
Niel a inimel junghiere,
N'aduc milk, ci tot chinurl...
Toate-mi zic : Mori In durere!
Rog oamenl, rog cele sfinte,
Celli la mill mangere,
Mila nu-i la rugaminte...
Toate-mi zic: Mori in durere!
136 ME SFA.R§ESC, AMAR Eit DOARE...

Moartr strig, moartea nu vine,

Nu vine la cine-o cere.
Toate-s crude cata mine ...
Toate-mi zic : Mori in durere I

--X-X--'
 PANA C AND NEMILOSTIVO...

CIAna and, nemilostivo, al gand sa m6 pedepsesti ?

136,nb, and cu-atata pisma In manic te'ntaresti?
De-ti arat ca la peire al supus sufletul men,
1mi respunzi cu r6utate : Ba nu, ca nu-s Dumnezel
De-ti spun cum ca am placere, tu mA IntrebT : Dar la ce?
itl zic sa me daii rob tie, imi r6spunzi: N'ai pentru ce.
Line orT cu o zimbire hui daY suflet sa Inviii,
Alte or! cu o clipealA vrei A me omori de viii !..
De la milA la manic pe tot ceasul to 'nvertesti,
§i cuvent de indreptare nici odata nu-mi gasesti.
Ah 1 s'o inima de piatra de-ar fi fost, s'ar fi 'ndurat...
Numal tu esti acel tiran cc moil nejudecat 1
§til cu ce versari de lacrimi to -am rugat de-atate oil :
§i In loc sa cunosc mils, tu ai vrut sa me omorl

-XX
 DACA AI VENIT IN LUME...

it)acA al venit in lume numai ca sa me omori,

Omoad-me dar °data, nu'ntr'un teas de mu' de ori;
Cad §i cerlul, pentru mine, o moarte ail hoterit,
Tie numai, crudoll place sti, omorI ra'rrt sfar§it!
De m'a§i §ti d am vr'o vina, nu to -a§l invinovati,
Dar vina mea II amoriul ... si ca nu to pot uri 1...
§i de se incape villa pentru d to -am Indragit,
invinovatesteit ochii cu care m'ai biruit.
El stint pricinuitoril foculul ce vezi aprins,
El §i viata, el §i moartea, §i CIO mi -au cuprins t
De la dan§T, nu de la tine sdparea mea o a§tept :
El pot numai sa-mi dea vlata, cu o lacrimA pe pept 1

-4* "t'-
 IN NECAZUL MEI) CEL MARE...

n necazul meti cel mare, and te scarbisesi pe mine,

N'am avut aka ce face de cat sa fug de la tine,
Si nu-ti mai fill la vedere, eti pricina de scarbire,
Surgunindu-me de voe pentru a ta linistire ;
Ciicl nici iml trecea prin minte ca pe Tanga frumuseta,
''au dat firea si comoara de mila si de blandeta,
i ca tu, a vietei mele st'apana. si 'mperateasa,
In loc de resplatitoare al sa, te aratf miloasa,
i sa -m1 dal si suvenirul de milostivirea ta,
insemnat cu-aceste zise: Dragul mein, nu me tate
Acum dar, de-atiita mila, cum sa te proslavesc eil,
De cat zictindu-ti : de vla(d al doile Dumnezeli 1

-754-3*-
 CU PRIETENA 'MPREUNA ...

Ou prietena'mpreunk
Fericit am petrecut,
Dar o viatk aka bunk
0 minutk, ml-ail parut.
Fericirilor trecute, care nu-i sa, mai veniti,
Truda gandurilor mele, pomenirl, ce me muncip?
Poate fi 'alta frumoasa,
§'aseminea a iubi,
Dar a§a de drtigastoasa
Ca dansa nu poate fi 1
Fericirilor trecute, care nu-1 sk mai veniti,
Truda gandurilor mele, pomenirl, ce me muncitl?
Acest cantee ce resuna,
Ce resuna, prin suspin,
 CU PRLETXNA 'MPREUNA... 141

Cu iubita dimpreund
it antam ades la sin...
Fericirilor trecute, care nu-I sä mat veniti,
Truda glindurilor mele, pomenirl, ce me munciti ?

XX
 AH ! ZILELOR FERICITS...

h!zilelor fericite
Ce 'n pustiTA am petrecut,
Cum v6 vez atom sfarqite,
Cum ye vez a atI trecut 1
Cu lubita mea in brat6,
Zi §i noapte petreceam,
*i de poate fi vr'o viata.
Mal placutA, eti nu vream.
Scripca jalnica, duioask, respunde la ahtul meg,
i spune In lumea toata cele ce patimesc el

Nu te'ncrede fericireT,
cal un vis In§elatoriii,
NI zicea gura lubiref,
Cu un glas mAngaitoriii.
 AH I ZILELOR FERICITE... 143

Dar n'am ascultat, vai mie,

'acuni traesc cu urit,
Numal In tovarA§ie
Suspinulul amarit!
Scripcq, jalnica, duloasa, respunde la ahtul meg,
i spune In toata lumea cele ce p&timese eq.

Norocule! vre-i oare

SA me mai mangai un teas,
Cu-acea dulce deslatare
Ce 'n pustilurl ad reams?
Am o slab& mangaere,
CA dup& ce al muri,
A pustilulul placere
Poate ear volt' dobandi ...
Sripcb., jalnica, duioasa, respunde la ahtul met',
§i spune in lumea toata cele ce patimesc eq.

XV:
 UNA E IN TOATA LUMEA...

P-.

Vna e In toga lumea stapana care slexesc,

Dar a lubi gaud a n'are, o vez §'o marturisesc.
Patru anY de zile hojma ca un rob sä me jertfesc 1 ...
'apo1 acum 0.-ml respundg, : Nu to crez... me indoesc I
Asta ce alt InsemneazA, de at ea au hotarit
Tot cu vorbe sa me poarte de 'nceput pan' la sfar§it?

-.-A34.-----
 NUME.

t itia 'n care ochil mei

N'or zari staplina lor.
Mangaere pentru ei
Niel se 'ncape nici nu vror;
Apun ca lumina 'n norT
§i se 'nchid cant! tu lipse.tl;
Reversatul for de zori
tn lume numal tu e§tf.
Amax de sufletul meii
Cand te duel §i nu te vez,
Nimic pe lume nu vreti,
Decat sa plang, sä oftez1
70
146 NUAIE.

Dar cAnd vii si 'n brate-ti sbor,

De dragostea to rapit
Atuncea par'c'oth s'd mor,
De placere biruit.

7s-4-X'
ZIC INIMA S'AIBI RABDARE...

is inima, s'aibi rabdare

La sfar§itul acest mare,
Mare §i plin de durere,
Cad to duel la junghiere 1
Ah! nu-mi mai zice rabdare-
Ca-mi aprinzI focul mal tare:
Rabdare poate se. fie
Cand me desparti de sotie?
AO priimi mal bucuroasa,
in mormCnt ca o mireasii,
Nu hobot, ci alba panza
Ye obraz sik mi se 'ntinza, 1 ...
148 zic INThIA S'AI131 BABDARE.

Du lumei aceast5, veste,

Ca hotkirea mea este:
A muri aceasta" data
Pentru-a mea amorezatei.
ME SFARSESC, AMAR ME DOARE...

Se sfar§esc, amar me doare,

Mils, nu am cui si cer;
Toate sunt nesimtitoare
Si pe pAment si in cer.

S'at' repus milostivirea! ...

Viata mea ii numal chin,
Si resuflul §i simtirea
Le am numal din suspin.

liotaresc dar o sfarsire

La cumplitul met' amor,
150 ME SPAR1ESC, AAIAR NNE DOARE...

FAr' a da culva de §tire,

Singur eil sa me omor.

Murind, am o mAngaere,
C'a pica pe tArna mea
0 lacrima de durere
CAte-odatA, de la ea!
 CAND ME MANIESEM PE AMORIO.

ugi, amorTule, lipse§te; fugi, vicleana fericire,

Cad fiinta to nu este de cat o adernenire
Ce !urinal printr'o parere
Trage-a omuluT placere,
i dupa ce se sfete.te,
indata se rrisipe5te
Din ochi ca o nalucire.
Ticalosul om to gusta, §i intr'a sa amagire
Abla zice: 0 prea dulce §i hazlie fericire!
§1 Indatii, de pe limba,
in otrava i se schimba
Acel amagitoria bine
Ce dintr'o parere vine
Pentru ca-T o nalucire.
152 LAND ME MANIESFM PE AMORICI".

Mandril Imperati al lumel, cu a stemelor odoare,

A statornici putut'ati pre amorai veodinioara?
Si de 1-ati dat vr'o crezare,
Indata o intemplare
T -au scos din acea orbire,
Vadindu-le ca, din fire,
El este o nalucire.
Sau nevinovat pastoriul, cu prostatica credintA,
8'01 invrednicit aevea a-1 dobandi cu credinta?
Decat inscris pe Male
Se poveste§te sa fie.
Ear in fapta se vade§te
Ca alta nu 'nchipue§te
Decal numai nalucire.
Ah! cat te-am crezut de lesne! §i intr' a mea retacire,
Socoteam ca to etl numai omeneasca fericire...
Dar umbra prinsoare are?
Tu, fiinta zburatoare,
M'ai adus la euno§tinta
Sii pipaiti a to credinta
Si s'o vez ca-I nalucire.
De§teapta-te, omenire, din visul ce te orbe§te,
Si cunoscend ce-I anioriul §i pe cat te osande§te,
Isgone§te-1 din simtire,
Si spune spre pomenire
Veacurilor departate.
Nenorocirile toate
Ce vin dintr'o nalucire.
 ROBIREA.

t)'e ce te manic pre mine,

Caci me perd and cat la tine,
Si-mi es cu totul din sine,
Pentru ca duh nu-mi remane?
Au nu §tii, duke lumina.
°chi! mel ca ti se 'nchina,
Si ca, la a to ivire,
Tulburati de-a for rapire,
Ca o oglinda drept soave
Clipind plina de 'nfocare,
Cu gene inlacramate
Spun ca inima se bate?
AU simtirea nu te 'nvata,
Angerul med cel de viata,
154 ROBIREA.

La durere simtitoare
A fi mai cu indurare,
S'a te 'nchipui pre tine
PAtimasa ca si mine,
Ca sb, vezi din ce pricinb,
Ochii mei ti se inchinA?
MI sand cat intr'a to fat
Cu rApirea ce-mi (la, viata,
Si to -mi fact chip cu blandete
Spre sinul cel de albete,
Atunci patima me 'nbie,
La ochil ce me invie,
Sit cant Wit clipire,
Si sit (TM milostivire.
De ce dar cunosti drept villa
Ochil mei ca, ti se 'nching.?
In oglindli 'ntiiiii te catit
S'apoi imi fA. judecatA.
 DESNADEJDUIREA.

IIAn' Inteacest cumplit ceas

Durerile date -am tras
Tot le maT puteam rAbda,
Mangaindu-me gandind,
CA la liman nazuind,
De 'necare volil se4a;
§i on ce alte 'ntemplari
Am rabdat pe-a lumei marl,
Nu 'Wail desnadejduit.
Socotind a fi datorill
On tine are amoritt
SA si peal% multAmit;
Ear acum ce-mT spuT curat,
Cum ca uithrei m'ati dat
156 DESNADPJDUIREA.

Ochil tel ce vIata-mi daa,

§i nu to milostivesti
Lacrimile sa-mi privesti
Ce la poale-t1 curg sirlafa
SA stil cA eu, negresit,
POO de tine necajit,
Si tu scapi de-al mea oftat.
Dar sa pill ci. tu in gand
Ca to -olil vede in curend
Bocindu-te ne 'ncetat,
§i prea te-I cal atunci
De-aceste cumplite munci
Ce nu ti-I mild a-ml da ;
murind eu, chiar de-i vre,
Nu mi-I pute invie,
§i 'n brate-tI tie mi-I lua.
Ah cer! dupa cate -am tras,
Darueste-mi acel ceas,
In bratele el sa 'nviii,
Atunci child oni fi lipit
De sinul cel pica cubit
Ce me °mad de via.
 DARUL.

tJ n trandafir 'am ales

Din florile ce-am cules
Cu liana mea azi in zorT,
§i ti-I trimit, indraznesc,
Ca un semn ca to doresc
Inteun teas de mii de ori.

Respuns
Nu §titi Hoare este asta, ori amoriti prostit in strae ? . .
Cad cu mirosul odatA sloboade foc §i vapae.
 ZORI RESAR...

or! 'tsar si anca-:s Ireaz,

Ah. nici somn nu-I la necaz I
11f10 vaet, amar me piling,
Strig, suspin, manule-m! frang,
Arde-me foc arzetoria...
Par vat mie, ca nu inoria !
Radic mini, me rog la cer,
Mila nu gasesc, si pier!
Aspre-s toate i de plans,
°chit lumina s'aa sans!
AH! DURERE OTRAVITA.:.

h! durere otriivita,
Despartire de amorth,
Cu ce silgeata cumplita
M'ai lovit de WU sii morit!
Val lovit. facut rank
ml -al
M'al cernit. m'ai intristat:
Otrava imi dal drept brana
Si lacrimi drept adiipat!
Unde srt gasesc scapare
Si cui sa m6 jaluesc?
Vai mie! di in glas mare
Strig moartea, si n'o gaSesc.
 DESPARTIREA.

ta ce-am ajuns? val de mine!

Moarte strig, moartea nu vine.
Nu-ml trebue, nu voIll lumel
Ah! moarte, la acest nume
Ochil mi-au plerdut vedere,
Gura s'o 'nchis spre tacere,
Obrajii in vestezire,
Milne in neclintire,
Pteptul intru nemiscare,
Sufletul in nesuflare!...
Spun ca pentru despartire
Moare omul cu simtire.
 DE-ACUM NADEJDILE TOATE.

te-acum nadejd,ile toate de la mine s'a sfar§it!

Mor luandu-mi ziiia buna de la ceea ce-am lubit...
Me duc, me 'ngrop in pustiluri, lumina sic nu mai vez 1
Ah ! asculta-me stapana, panii nu me departez:
Astazi me despart de tine cu sufletul mac sfar§it,
Pentru-ca a to cruzime 1-au ars §i 1-ail amarit.
De -olu muri, sa scril pe peatra ca, Acest nenorocit
Pentru dragostea 'flea numea in pustiia s'azi savdrqit !
Ear de-oia trai cu durere, prin pustiTurT retacind,
Sa pomen41 cate-odata pre omul ce to -au lubit.
On §i cum, ea resplatire n'oIa cere la Dumnezeh,
§i de m'ai ars to pe mine, ea tie bine ity vrea.

*X-
11
ASTA NOAPTE PE RECOARE.

stil noapte pe recoare

Mita o privighitoare,
Chnta si zicea en jele:
Ah! sotia vietel mele!
Ce dusman fix' de durere
Mi to -au iipit din vedere?
,§'ani remas instrainata,
naletoare 'n lumea toga!
Me vaet si zi si noapte
Prin pustifurile toate ;
Te cant prin munti, pe dealurl,
Prin ape, prin stand. pe malurl,
n§i 'n zada. ea toate-acele
,,Nu simt durerile mele.
 ASTA NOAPTE PE RECOARE... 163

Numai bietul om m'asculta

Cu jalanie mai multA,
Pe semne §i el iube§te,
Pe semne §i el dore§te.
Ah! omule s6rmanele,
M'anghe-te cu-a mea jele!
TICALOS SUFLETUL MEC.

r.
ofkakis sufletul mei,
Cat patime§te de ref' 1
Patime§te, ca -1 aprins
De focul acel nestins.
Ochilor, plangeti-1 voi,
Ca-I sh-1 plerdeti amandon
Inima, nu conteni
Cu suspin a to boci!
Mainilor, sapati morment,
Ch ye lash In curend,
Ear tu, gull, nu 'nceta
Cu vaet a arata
Ca astazi v'atl despartit
De prietenul iubit!
-+-Eies
PAN'A NU RESARI ZORI. .

IAn a nu resari zorl

La Moldova purcegAnd,
Val mie, de Cate on
Am sh le§in suspinAnd!

De-a§ muri, nimic n'ar fi,

Cand aproape to -a§ avea,
Dar fail tine-a trAi,
Poate fi moarte mai Brea?

Amar de sufletul met,

CA nu pot inteacest ceas,
Lipindu-1 la sinul tett,
Drept fermuar sA ti-1 las,
166 PAN' t NU RESAiti zOltl...

Si 0-1 las, §i el saltand

Sub duke suflarea ta,
SI nu 'nceteze zith11.1:
Zulnio nu me una!
 AM LASAT LUMEA $1 SLAVA.

im lasat lumea si slava si'n pustile m'am ingropat,

Ca sit scap mdcar cu viata de durerea ce mi-al (lat.!..
Dar in zadar I ca odihna nicI aice n'am glisit:
Chipul tett si zi si noapte de mine nu-I despartit 1
Cu a eel-Milli podoabe fata to inchipuesc,
i cu hazul firel toate, nurul tea samaluesc.
Pustnicele cantarete abia to ajung la glas;
Ele canta, eft vers lacrimI ca fara tine-am re'mas I
Muntii, stancile resund, de cumplitul meti suspin,
CerIul sta la Indoeala:lul, sad tie me inchin?
Dar vat line! ca durerea n'a lipsi cat Mu fi via;
Ah I WA tine si lumea Imi pare ca-I un secriii.
INTR'ACEST LOC PLIN DE JELE

l'itr'acest loc plin de jele,

Martur durerilor mele.
Am pustiiul, cerift §i stele.

Dar vai mie I statatoare,

Ele nu-mi due viitoare
Pan' la cruda muritoare!

Zefirl, duke aburire,

Cu suspinul in unire,
Luati a mea tanguire!
 INTIV ACEST LOC PLIN DE JELE... 169

i vol ape curgetoare.

CU-a lacrimilor versare
Porniti-ve cu 'necare;

DucetT, spuneti cu putere,

CA amorezatul plere
In pustilii plin de durere.
 SINGURATATEA.

Singuretate, to e§t1
' Tiranul carele arzi
Inin 'Be omene§tl,
Cu urit §i cu necaz.
Tu, pre mine me omorl
in vreme ce anca-s Ail,
§i me fad de mil de oil
Se, doresc sit nu mat flit
At sosit ah! teas amar,
Fit in grabe. trecetor,
Ca sa scap de-acest palm
Ce it beu, dar simt ca mor 1
OCHILOR, EI SA yE STANGETI...

Ochilor, el sa ye stangeti,
ZorI resar §i vol tot plangetl;
Mal contenil din durere,
C'ati remas fara vedere I
All! nu pomeni vederea,
Cad de la ea ni-I durerea.
Raband, am ajuns la stare
De vedem ceata in zare.
Apusul nostru sose§te,
Cad lumina ne lipse§te.
Nu, ochilor. nu ye plangetl,
Ca mal tare ye aprindep;
Dorul sfar§iti, cad sose§te
Lumina ce ye hranqte.
- XX
DORUL DUPA DESPARTIT ...

chtu-1 de amarit
li 1
Dorul dupl despartit!
Nopti §i zile lacramez
Pentru ca nu to mai Oz.
AO voi astazi 0, mor,
Numai ca sä scap de-amor...
On el dorm, on cii, sunt treaz,
Pururea plang cu necaz;
Cad sufletul ail pierdut
Tovara§ul cel pliicut,
§i inima, de oftat
Arzond, s'aii incenu§at!
 DORUL D1JPA. DESPART1T... 173

Lumina simt cA s'ail stalls

Din dot ochi ce and in plAns,
,5i peptul s'o'nitidusit,
Cad resuflul 1-aft lipsit!

-41-1314-
DEALURI, MUNTI, RESPUNDETI VOI ...

0,
ealurl, munti, respundeti vol,
De cat° °flail sunati,
Si de-a lacrimilor OM
De ate oil v6 udati;
Cdci incumplita Sevele,
La necazurile mele
N'aratd mild, nici jele.
Ceriii si stele, aratati
De cote on v'am rugat
Si viata sd-m1 rddicap,
Rd fried de pecat;
Ctici incumplita Sevele
La necazurile mele
N'aratA mild, nici jele.
 VISUL AMORIULUI.

1-Andul meil find la tine de-apururea sprijinit,

Si de sunt la tnchisoare, de tine nu-s despartit ;
Sufletul mei II acolo unde si to lAcuesti,
Si inima ce se bate. call de rang& ea lipsesti,
Alta nimic nu doreste de cat ceasul fericit
intru carele sit simth, ch, de densa to -al lipit.
Ali Doamne. ce necaz mare a 1ubi s'a fi inchis !
Dar ce ametalh-I asta de care me vez cuprins ?
Au Intunecat vezduhul, ochii mi -au painjinit ..
Am remas uimit, pe gAnduri... nu me lasati, ca -s perit 1

Eats, o femee vine c'un vesment prea strAlucit,

Chiar ca soarele cAnd ese vara despre reshrit ;
176 VXSUL AMORIULUI.

Trupul el parea ca este aldtuit chlar de duh,

Cad me prevedeam printr'ensul ca printr'un curat vezduh,
§i clatindu-me pe 'ncetul, dupa ce m'aii desteptat,
Printr'o dulce sdrutare, imI zice : Ce-al lesinat ?
En sunt simtirea aceea prin care s'ail osebit
Omul dintre dobitoace, de cand lumea s'ail zidit.
§tin ca inima ti-1 data in robie de curend,
§i ca n'aI altd putere decht 0, IubestI din gdnd,
,,§i ca patimestl de moarte, cad te afli departat
De lumina vIetti tale la care te-al Inchinat ;
Dar si sufletul ten cere ca sa cunostl pre amoriii,
De este de fericire sat de este-omoritorin.
Trezeste-te dar si vino dupa mine catinel,
§i scrie spre pomenire on §i ce-I vede la el".

M'am priimit, si indatd, aflandu-me 'ntraripat,

De Impreund cu (Musa, spre resarit am sburat.
Intr'acea caletorie vedeam miI de ndlucirl,
§i me temeam, fiind toate in deosebite firs.

Tenerule, nu te teme, mi -au zis ea cu glas volos,

Cad descoperirea asta va sa -ti fie de folos.
Vei cunoaste ce-I amorIul si-Y inveta a Iubi,
Cad lard amorlii, in lume vezi ca nu-I sa potl teal.
Pada ce vezI cu negreata, is dile-amorezestI,
Si nalucire aratd pdrerile omenestl ;
Ele sunt deosebite, cAcY si gustul omenesc
,,Se preface dupd voea patimilor ce-I gasesc.
 VISUL AMORICLUt 177

Dar siti §tii ca nu-1 departe gradina in care stall

Toate darurile firel cate femeile ail ;
§'acolo dac' om ajunge, trebue sa hotare§ti
S6,41 alegi numal o floare §i sa to statornice§ti.

Tenerule, flu cu suflet, cad eats di am sosit.

Nu me lasa la peire, stapana mea! am racnit;
Ah ! ce foc, ce necaz mare in inima nit-ail intrat!
Ce gradina minunata in lumea asta s'ail dat!
Ce flori pline de dulceata aice au resarit !
Ah mirosul for revarsa un foe... care m'ail ranit !
1

Da-ml voe s'alerg la ele §i in brate sa le-adun,

Sa-mi fac un manunchiii de toate §i la sinul meil sil-1
Pun.
Tenerule fart minte. cad nu §til Arica ce eel !
Cad de to -1 pleca la toate... de mirosul for to pei !
Dar alege-t1 dintre ele ori-§i-care t'a placea,
Afara de trandafirul ce nu-i dat in sama mea.
Daca nu-mi dal trandafirul, 1-am respuns dintr' un
suspin,
Da-mi incale viorica ce sta ascunsa sub spin;
M'oitt necaji a o scoate cu-orl-§i-ce fel de necaz,
Ca sa petrec impreuna un minut macar cu haz.
Du-te dar de-o dobiinde§te, mi-au zis, far' a zabovi;
Dar sa nu gandWi ca-1 rupe-o §i ca-1 mai pute trai.

Am alergat intr'un suflet, de dragoste infocat;

Dar pleeandu-me spre (Musa, mirosul m'ar'l imbetat.
is
178 VISUL A MORTULITT.

Am ametit, si indata orizontul s'o 'negrit,

$i podoabele gradinei din ochil mei ail lipsit.
In intuneric de noapte lumina s'ati prefacut.
$i orl-si-ce buturie de la mine s'ail perdut!
Simtram tin foe ea me arde pretutindenea sub sin,
$i o mica usurare aveam numar din suspin...
Un junghlu Cu darer! (le moarte in peptul mai s'au ivit,
$i far- a sti ee-I prieina, jale si dor m'ati lovit.
Un chip pururea la ochi -mi s'arata impodobit
Cu atatea frumusete, incat nu-s de povestit...
Plangearn, suspinam cu vaet... dar tine me asculta?
Caer sfanta Duinnezeoae sburase si nu era...
Dar eata o umbra neagra in chip barbatesc, urit,
C'o lulninita in mina dinainte-mi au esit...
Tremurand, cu grozavie, Ina zicea cu glas cumplit:
Ett stint temutul ce-1 are tot oinul la indragit,
,,Fratele meti 11 prepusul, clevetirea-mi este sor,
Prietena liecrediu(u §i tovargs am pre dor;
Vino acum dtipa mine, ca sa mergi unde fad haz.
1-am urmat fitra de voe, cu lacrimile 'n obraz;
Me taraiam dupa densul, ca o peatra, fara glas...
Ali! dar tine poate spune neeaznile ce-am tras?
Prin priipastii, munti si dealurl, ostenit caletoriam,
$i pe drumuri neumblate pururea ne invertiam;
Me retacisem cu totul, nu stiam unde maT stint
$i mi se parea tot locul pentru mine un morment.
Isl'aveam cale hotarita, venturile ne purta
$i 'ntr'o parte si Intr'alta ... si nu ma! puteam scapa.
$i de-mi 'Area vre odata ca vez loc mai fericit,
 ViSUL AMORIULUI. 179

NumaT cat mergeam acolo, se prefacea in urit.

Ah! strigat'am cab% umbra, stapana! nu te 'ndura;
,,Lasa-me sit ma resuflu, did ell nu mai pot ambla!
Ori pesemne esti dorita ca sa me omorl de viu ?..
r stir, ini-an zis cu Menet. ca, en stint un ar-
Dar 1)11
gint viu,
,,Carele aniblu grin suflet si chinuesc pe barbati?
Data -ti lipseste rabdarea, pe la amoriu to ce cap?
AT indragit, nu-i seapare... trebue sa patimestr!
Dar sit stii ea nu -I departe fericirea ce gonesti.
Atata an putut zice. si indata s'aii deschis
Zorl de ziiia luminoase cu vezduh de pars-aprins;
Nu ardea insa ca focul, ci foarte deosehit,
Chi aducea recoreala unul petit inadusit.
0 bucurie nespusa in mine se reversa,
Si z efirii en dulceata spre cubit ma intarta.

Atuncea vezui cu odd' coborindu-se din non

0 fan, Dumnezeoae, Imbracata, tot In florT,
Chiar asemenea cu chipul care mi s'ail aratat
Pe de-asupra vioricat la care m'ain inchinat.
Fata eT era prea alba, ()chit sageti slobozia.
Sprincenele lungT si dese, drept in inima rania.
Sinul eT cu fragezime omoria pre om de via,
Perul despletit pe spate, ca aural de Obit',
Statul inalt si subtire, cu dulce IndoiturT,
Gurita chiar ca margeanul si obrazul numal nut..
Ah 1 tine poate sa scrie cite ochiT ail vend?...
Si indata la picioare-T, cu vaete am cazut.
180 mtg. AmOinutaTI.

Inaltri ImperAteasl! am strigat cu un suspin,

Viata mea, cu pleaclune, la poalele tale 'nchin !
DacA at fost indestule necazurile ce-am tras,
Priime§te Cu blAndetA sutletul ce nil -ail remas.
Tonerule patima§e, mi-ail. zis eu glas fingerese,
SA §til ca, a to lubire am voit sa ispitesc;
Te-am cunoscut de statornic §i vrednic ca sa Tube§ti,
Vino dar frith de fria, ca SA te §i ferice§ti...
i 'ntinzend din ariploare, m'ail cuprins cu dulce strins,
§i sburand cu repejune, foe In mine ail aprins.

0 pail m6 cuprinsese la sinul cel plin de null ;

Dar m6 recoriam adese en dulce sArutaturi.
Ea stint floarea viorica, imi zicea, care -al ales
Dintre celelalte toate, priimindu-me 'ntr'ales.
Vom merge acum In grab& la palatul fericit,
Uncle de veci locuWe amoriul cel proslavit ;
Te va bucura priveala until loe ce-i locuit
De dragoste, de trufie §i de tot lucrul poftit...
Dar sA nu te 'n§eli sa caul la fetele ce-I vedea,
CAci te volu goni indatk de subt ariploara mea...

Eata dar a se deschise o poartA chiar de rubin,

Para 'n v6rf infa§urata cu ramurT de frunzl de spin;
Doi salami pe dinlauntru, cu candelele de flori,
inOra printr'a for frunze, zefiril magulitori;
De o parte canapeafia unde- amorlul odihnla,
invelit en trandafirii ce zinele curatia,
 VISTJL A MORIITLUL 181

Si intr'alta Afrodita in brate cu Cupidon,

Cu pepturile lipite petrecea in duke somn.
Un pe,rail de ape, vie, ca un seipe in cujbArY.
Se 'nvertia pe sub copacil ce resuna de crintArl;
La umbrA sta o multime de fete cu sinul gol.
Cu perul in lenevire pe grumazii for rescol.

Vezi acest norod de zine, mi -au zis Area Iubita mea,

Trecend cu o repejune ce lacrimi imi povedea.
Stint din gredina dintaia florile ce al vezut;
,,Dar sit to feresti de ele, cad indata WI perdut!
V Ah ! mai sta putin, stapanA, se, le privesc, am strigat.
Da nu! mi-au zis en manie, cad aceasta nu-I ertat.
Si indatk cu lutealA lesAndu-se pre phment,
Asemenea precum este si viforul eel de vent,
M'at luat pre-a sale brate, intr'un asternut de flora,
Uncle petreceam o vlatti ce-o doresc de mil de orl!..
Desta'tatu-m'am in roe pe un pept facut de crin
S'am sarutat o guritil rumens ca un rubin.

Na pot sti cu hotarire vremea cat am petrecut;

Dar on cat art fost de multri, o minute, mi-ail parut.
Atund au sosit si somnul cu ochii impovorati,
De o lene-adormitoare cu totul insarcinatl,
Si venturAnd din aripA, indata am adormit...

Dar ce red? att. vai de mine! mustrarile ail sosit!

0 femee prea grozavrt dinainte-mi s'ail ivit.
182 VI,UL Amoit Iutul.

Cu fats, inveninata §i cu ve§mentul cernit.

Imi zice: Ed stint Wirt la... am venit sa te dpesc
Din bratele desmerdarei intru care te gasesc.
Jenerule, val de tine! d, Cat OM un sfar§it,
S6. jele§tI in tufa, vremea viata cat' al ispriivit!
Scoal' §i vino dup. mine... Dar and mai zabove§ti?

i rapindu -me cu graba din bratele lingere§ti,

M'ail aruncat cu manie in locul eel intristat,
Unde ne a§teapta moartea cu ferul Insangerat.

--4,s-
 EATACUL.

ntr'acest sfant be
Am avut noroc
SI me odihnesc;
Dar nu nil-art fost scris
Ca sit fiu cuprins
La sinul fratesc.
Vai de tine. om !
Ca si treat si '11 sown,
Mu to -chinueV ;
De nu dorm!, oftezi.
Ear de dorm!, visen
Cate plitimqtr I
VRAJMASII TOTI INTR'UN SFAT...

( rajtnasit tote inteun sfat,

2 Asupra mea s'o'narmat
Si de moarte in gonese
Pentru ea eu te tubese.
imi zic ea stint vinovat
Cad la &emit n'at eiitat.
Zieend eä ne-or desparti
Dula ce ne-or ingrozi.
Dar nu stiii ea, dorul met'
El sã mor la sinul teti
Si si rabd intr'acel loe,
Viu find, sä and fn foe.
Stapana! nu te .ndura
Sä me dal din mina ta ;
 VRASMA$II TOIL INTWUN SFAT... 185

Las' sti vie fnadins,

Cad cu moartea stint deprins,
Si gra fricA-1 astept
SA me sageteze 'n pept,
Ca sa cunoasca atunci
CA mai bine-olil muri 'n munci,
Decal sA me despartesc
De Angerul ce slAvesc.
 CA TINE NURLIE...

tail elti drags, fell eetl drags, pe eat aid potl a giudi,
Dar vet erecle atuuel annuli, °And Intoemal vet lubi.

a tine nurlie
Alta sh mai fie,
Nu cred a se poate,
Sub soare zidire;
Inalta la fire
Si cu bunatate.
Cat& si gAceste
Cine to Tubeste
Din suflet cat poate!

Esti nurlie, esti frumoasa,

Esti si blanda, n'ai pornire;
Dar atitta de cludoasa,
twat alta nu-I in fire
 C& TINE NCRLIE... 187

Cineva ulna si pele

Chiar la picioarele tale ;
Planga-se si mill cele,
Cuprins de plans si de jale,

Dac' al apucat ()data

A-I svarli in chinuire,
Calci si Iegi si firea toata,
§i-1 ontorI fara simtire I

}EN-
 DARUL UMBRELUTEI.

t' mbrelutA norocitA,

') le sama cA esti menita
SA umbresti un obrajel
Plin de nuri si frumusel.
Cata sa mi-1 pazesti tare
Si de v6uturi si de soare;
Si cAnd a1t1 ochi i-or cata,
SA to pull drept fata sa;
CA tu, umbrelutA, stiff
CA 11 tem §i de stibii.

X- -les--
ALEARGA, SUFLET E-ALEAR GA...

ilearga, suflete-alearga,
La socia to cea drag;
Cad' te-a§teapta cu dor mare
Ca sa-i dud a mea suflare.
Gandule, mergi §i-I veste§te
Ca Iubitul seil sose§te;
Spune-I sit se descerneasca
Si sa nu me mai boceasca;
Du ochilor, drept vestire,
A plansului contenire;
Du guricei bucurie
De sarutari cu trufie;
Sinul, peptul desvele§te,
Titi§oare rumine§te;
190 ALEARGA, SUFLETE-ALEARGA...

Radica de pe picloare
Or1-ce felni de 'nvelitoare,
§i spune cu Indrazneall
C'am sa fac mare navalh.

-K34-
 LA DARURILE FACUTE.

Un canar

tApana! poruncit sent

De omul ce to lubeste,
SA-ti spun, ori-si-cand ity cant,
CA la tine el gandeste.

Stap Ana mea, la aminte

CA cAntArile-s cuvinte
Intre inimi despartite.
192 LA DARURILE FACUTE.

0 veriga

Veriguta ce mi-am dat'o cu trel margaritarase,

insemneaza: duhul, nuril si o vorba dragalasa ;
Ear verigile de aur, pe care stau puse ele,
Sant unite ca s'arate Ca to le al pe tustrele.

Alta veriguta (cic dale WW1 legate in parolti).

Manilor ce v'atl legat cu parola de amoria,

Nedespartite sa fiti pan' la ceasul ce-ola sa moria 1

Alt dar

Val mie 1 ce-oia darui pastoritei ce slavesc,

Cad nu am decat un suflet si un cane priinclos?
Sufletul, de mult l'am dat, ca un semn ca o Iubesc;
Canele mefl ii urmeaza, ca un al sea credinclos.
 PE NASALIE.

1801, Oct. 15)

ufletul de trup departe, pe nasalii restignita

Inca cu ceva podoabe de-ale lumei asupritti,
Fata ta pare ca, ride lini§tita de pkate,
Si lumea care to perde cu vederi inlaeramate,
Nu nurii, nu frumuseta. nu zimbirea, nu gurita,
Niel ochii acei ea mura, nici statul cel ca mlAdita,
Ci o cinste, o credinta, o legluita lubire
JAle§te §i pomene§te pentiu a ta proshlvire 1

Pe nasalii restignita zaci, draga mea Snicireindifii!

Caci de pre phment la ceriuri ail sburat a ta fiinta;
17
194 PE NASALIE.

Nu vezi plans, n'auzi suspinuri, de cele lume§ti departe,

0 putere mai ai Audi : ca cu moartea ta dand moarte,
Mi-ai rapit on -ce simtire §i dorinta de alt bine,
Afar& de unul numai sä me ingrop la'ngPi tine!

Frumuseta, null §i haz,

V'atl dus din vederea mea,
Cad ail sburat la cer azl
Sotiea ce ye avea.
Nu gustul, nu deslatarea.
Nici placul cu bucurie,
Ci dragostea §i 'ngroparea
De-acum suvenir sd-mi fie!

Ba! de-acum nu spre placere. nu spre gust, nu spre lubire

Privindu-te supt icoane, hi potop de tanguire,
Ochil mei, saracil ochii, privind a ta restifoire,
Tot sä prang, dar sä prang pentru a ta niantuire !

Ba, draga mea. nu in starea frumusetel fete! tale,

Nici in floarea fragezimel pe a tineretel tale,
Nici in mAndra veselie de covarirl trecetoare,
Niel In zadarnica fala a slavei amAgitoare ;
 PE NASALIE. 195

Ci de groapa ta aproape. In HAMM restignita,

Cu pAnza mortii pe fata, ca 'ntr'un alcov adormita,
Ochil mel, saracil ochil, cu-a for lacrimI necurmate
Sh-tI cee de la cerlii milli, Si ertare de pecate.

Ah, teal dus dulce lumina, din zarea ochilor met!

Unde-I viata, unde-1 mila ce isvorIa, dintr'ai to!?
Toate s'ail sfarsit, dar moartea, macar cu cruzimea sa,
Legaturile lubirei n'aii putut desfiinta.
in nasaliea ce poarth impodobit chipul tea,
AlAturea cu icoana a untha Dumnezeti,
Esti si tu ah ! lacriml vecinici ude-ve de-acum merea,
Pe tine pentru lubire. pe dens de sufletul tau,
Papa, cand mila din cerlurI, unity cu dorul met],
Despartindu-me do terns, m'a uni cu duhul tea.

Pentru ce gem! si suspini. suflete al met], respunde,

§i de ce pan' la atat necazul tea to patrunde?
Ah! dar si fiinta ta, sfanta, si dumnezeeasca,
Al perdut'o si n'o al acu 'n starea omeneasca?
A ii durerea ti-I de-un fella unde firea covarseste,
CacI puterea ma! Antalit si apol trupul topeste.
196 l'E NASALIE.

Ah! to -al dus, dulce lumina, din zarea ochilor mei !

Unde-1 viata, unde-1 mila ce isvoria dinteal t6i ?
Toate s'aa sfar§it!.. i moartea, furul eel neadormit,
l'ArA milk, gra veste chiar din brate-mi to -au rapit !
Te-au rapit... ah vai de mine! cum sa mai traesc de-acum,
CAnd simtire de viata nu ml -at mai remas nici cum,
Cand vezduhu-I tot otravk cand lumina au apus,
Cand §i inima §i suflet cu tine, drags, s'aii dus?
Dar prieteno, a§teapta, ck 'n curend iti volt' urma,
Caci a trai fara tine nu pot de dragostea ta.
EATA CEASUL AMARIT...

Zulnieo, ag 41 tnchin
('el de pe 'Irma suspin.

tatli ceasul amarit,

Ceasul eel de desparfit!
A.h. cu ditu-I maI amar
Dead al morfei palm!
Oaf lor. plangend secati,
Trull i suflet ye ertafi,
crt de -acorn aveff sa fifl
In veci de veci desperfifi!
DE-ACUM PLANGE SI SUSPINA...

De-acum plange §i suspina,

La)
Inunit de necaz plink
i grabeste la sfarsit,
Ca ai remas prApadita,
Strain& si despirtita.
De sociea ce-ai Whit.

Ochilor, versati pArae

De lacrimi si de vapae,
§i me ardeti cu potop,
Ca v'au lipsit din vedere
Lumina de mangaere,
§i astAzi de vid me 'ngrop.
 LE-AVITM PLANGE I SUSPINA... 199

Trupule, de-acu 'fflernneste,

CA mormentul se gateste
SA to inghip. curend.
Ear to terns, de pe fatA,
Spune-o perdere de data,
Trec6torthlui plangend.

Kies
AH, SUFLETE

Po
ci

h! suflete amarit.
E.1, tit viata s'au sfiir§it;
F.§1, §i nu mai suspina
C'ai perdut suflarea ta.

(Minor de plans topiti,

inchide-ve-ti i muriti,
Cti, lumina vi s'au stins
§i 'ntuneric v'au cuprins.
 AIL SUFLETE AMARIT... 201

Trupule, prefa -te 'n lut

C'al perdut ce fait pliicut,
't1I reruns instrainat
De lubire dephrtat.
 IUNIE 23.

lentru ce gem] si suspinl, suflete al met", respunde,

*i de ce pan' la atat necazul tea to patrunde?
Hojma si noapte si zi, cuprinzendu-te dur ere;
Ale lumel toate-ti par mal amare decal here.
Au fiinta t'ai perdut acea de dumnezeire,
Cu care te-al fost cinstit la a lumilca. zidire ?
Sail a locuind in trup materialnic de lut,
Din flint& angereasca in de om te-al prefac ut ?
Respunde, graeste, zi: de ce nu 'ncetezl plangend?
Amar vile! ah mar! el respunde suspinand,
De ar fi durerea inea ca durerea cea trupeasca,
Cand maI mult, cand mal putin, duprt starea cea fireasea,
41 aye tiena un ceas, asl pute sa-m1 lea resuflu
§i sa, split ce patimesc ; dar and ea numal cat suflu,
 IUNIE 23. 203

Ce putere pot aye de a spune cu deplin

Tot necazul care trag §i de care eil suspin?
Spus'ati florile culva pentru ce se ve§tezira,
Sail noptile pentru ce lumina le parasirA?
Ele per, ele se tree fara cea mai mid. §tire,
Ca §i mine ce me arz §i m'apropild de sfar§ire.
 PERUL CAZUT DE VENT. -1838 IULIE i5.

in glib:1111a de In Tiglinetztl din jariltea eaaelor Da-el Datinel a lid Dal ija VV.

(g.

triperat gradinet mele, uries intre copaci.

Peru le cu verfu 'n nourf, pe panaent astazI ce zacl?
0 suflare. un vent numai de care nicl vreal sa stiff,
Intre morg fare de veste te-aruncara dintre vitt
Asta-I lumea! asta-I viata I to -aT Inaltat, to -al merit
Mai pre sus de-a 01 tovarasT, at dat umbra, at rodit
Dalnjef Voda si mie peste unul si pol vac:
AzI in terna si 'n cenusa ale tale se prefac!
ISTILI SUFLETUL MEC_

(1646 Oct )

istili, sufletul meti,

Spune-m1 ce Vain gre§it ell
De me" munce§tI a§a MI?

Au dear c nu to iubesc
Intocniai pe cat slavesc
Orb-§i-ce lucru lumesc?

Si mai mult, cad drept amin,

1)

i cruces and m6 inchin,

La tine numai suspin.

206 ISTILI SUFLETUL MM. .

At doar ca nu m'am lipsit

De orl-ce al poroncit
Ca supera la lubit,

Socotind a fi dator
Pentru-al Mu singur amor,
ii sit Wiese qi sit mor?!

Apol dupii, jertf' a§a,

Cu ce drit inima to
Se 'npotrive§te a-mi da

Semnul cel desavar§it,

Ce cu nume s'ail cinstit
De amorlu Sndeplinit?
 RETEAIDA DE PE PEPT.*)

zi pe peptul teh IntinsA amortul mreja avea,

Dar nu pet §i paserele, ci inimi §i °chi prindea;
Acolo, ca cel de sfadA, dote mere se 'nvelea...
Ah! de m'a§i fi prins inteensa, sa, fur ce era subt ea!

---X-k-'

*) Tiparita acum pentru !MUM oars.

ASEARA DE-UN VEAC TRECUT...

ii.seara, de-un veac trecut

Sä gust hazul m'al f(tcut,
0 doamna mea cea miloasa,
i sa cred ca n'al oprit
Niel un lucru nejertfit
Din cate ai mat frumoase.

Ochi, gurip, pept si siu!

Vol la care ea me 'nchin,
Si to rani ascuns prea tare,

Pomenitl necontenit
Cat sbucium si venzolit
AO avut cu lflpta, mare!
 ASEARA DE-IIN VEAC TRECIIT... 209

Cum simciam el se batea

Inima ei subt a mea
Cu resuflurl indesite;
Piept pe piept tot apestind,
Gurita gura mu§eAnd,
Titi§oare desvtdite...

Ear voi maul ce -ati dat paroala

a m'a iubi o Marghioalti,
Aleasa intre femei,
Bine-voiti pe-a el bratt,
CAnd a fi sa es din viata,
Vol sti 'nehideti oehii mei.

14
 SLANICUL.

(dup2 26 an!)

poi dar scris au fost and

1_Sa te mat vez, 'nalta stand!
S1 te mat viz, dar vat mie,
Nu cu draga mea Zulnie,
Ci singur, ca vat de mine,
Alb si rece ca-si tine!

Dar unde-1 copaciul mare,

Ce lipit de a to stare,
Cu aceste se cinstise
De amorin cuvinte wise:
 SLANICUL. 211

Caletorule nu trece: sta, ceteste si cunoaste

Ca amoriul cel mat strasnic din prietesug se naste?"

Lite leg: in tarns toate

Le -au prefacut cruda moarte 1
Dar ancai tarns iubita
De tine zace lipita;
Ear a mea, a mea... departe,
Pan' la ceasul cel de moarte,
Cand in groapa 'ntunecoasa
Lipindu-me de-a et oase
Vola striga: drag Zulnie,
Azi si maul, si 'n vecinicie!
 SLANICUL, 1846, IULIE IN 2.

((lima 27 anT)

A
dese on in pustiiul acest de ntunti ocolit
SS''
Gandul mei' sburand colindl a lul imprejur cb,Hapesc,
§i mai nimic nu &este sä fi r6mas nesmintit
Din ceea ce -au fost odatit, in ceea ce azi privesc :

Stancile ce lcea v6rfuri, pe poale sfarmate staii,

Colnicile costisete, in ripe largi s'ail schimbat,
Uriesil din padure, din cenusa for fragi daii,
§i apele primblarece, de id colea s'aii mutat.
 SLANICUt, 1846, l'ULIE fN 2. 213

Toate stall pe o schimbare de la cerTil pan' pe pament,

Cad schimbarea face 'data feluritelor fillip.
Contenesc dar de-a m6 plange, ca ce-am fost, acum nu
sant,
§i ca calea mi-I aproape catra alte locuinti.

-7543c-.-
 LUNA PLINA.

(lulie 1846)

OtApana noptilor, lung.,

Ce ceriul Incoronezi,
Oftatul melt ce resuna
§i lacrimile ce vezi,
Du-le peste munti, si spune
St Apanei ce le-ail pornit
CA o viata se r6pune
Pentru (Musa la starsit...
Spune-I ci mor de durere,
CA de and ne-am despartit
Tot fellul de mangaere
De la mine ail lipsit.
 LUNA PLINA. 215

Moartea nu me ingroze§te,
Doar ea viata mi-ar curma;
Ci numal cu me lipse§te
De dulce suflarea sa.
Spune-T ca spre pomenire,
Suvenirul ce mi -au dat
Subt a buzelor lipire,
In lacrimi este sclildat
§i 'n suspinul ce se nWe
Dintr'un pept de ea patruns.

§i ca sa-ti dee crezare

De cumplitut meti necaz,
Pomene§te-i desratarea
De la sinul ei cu haz:
Noptile infricqate
Ce pe furi striljuiam,
Pasurile mesurate
Ce pe prispa cumpenTam,
Deschiderea tainuita
A zavoarelor de fer,
Fereala neadormita
De lumina to din cer,
§i apol imbratqare
Cu aprindere de foc,
Nesfar§ita grutare
De mil de on pe un lee;
Apol plansul cel de jale,
Apol vaet §i oftat
216 LUNA PLINA.

Cu mustrare de gresale,
§'apoi earitsi sarutat...
Sarutat pe-un pept ca crinul,
Pe un sin cu flori sAdit,
Pe-o gurita ca rubinul
Ce sufletul mi -au robit.

-Ms-
SARACELOR TINERETE...

(184E1 Oct.)

Viaracelor tinerete.
-6 Caletoare si drumete
Pe minuta $i pe ceas,
afar ca niste viorele
§i timpuril brandusele,
Viata vi-T cat un popas!
Er! i astazi Inflorirati,
Man! si poimani viquirati,
§i mai poimani v'ati trecut,
Nelasand pe urma voastra
De cat ultarea cea proasta,
Un blet trup zidit de lut.
218 SiRACELOR TINERETE.

Eat starea betrAnetei 1

§i fn calindariul vietei
Spuneti-mi ce -atl Insemnat?
De cat pofte si dorintl
Aeve si 'n nefiinta,
Ce mintea v'ail tulburat 1
§'apoi si ele trecura,
Cigar ca o ngluciturA
Ce ti s'aratk, dar nu-I...
Lasand numal pomenire
tntr'a omulul simtire
De necazurile lui.

--Mit.'
 1847, IUNIE.

A
la al WI jertfelnic earasi vitt sa ni6 inchin,
moriii 1
Dar nu cu cantarT de slava, ci cu lacriml si suspin.
Sit-ml Teti de-acum zitia-bunci de la inalt schiptrul tea,
Ca o slugs cu credinta, ce s'aii plinit hacul ski.
Armele ce imi dedesesi pentru proslavirea ta,
Atuncea cand Afrodita m'aii luat in sama sa,
Tandarite de resboae ti le-aduc, ca sit m6 crezi
Cit in cursul vletel mele am fost vestit amorez,
§i di celor frumusele n'am dat pace, nici regaz,
Pan' nu s'o 'nchinat la tine, §'ail gustat dintr'al tett haz.
Dar, puternice parinte, asculta ca un stapan
Rosbolul cel de pe urma al unul ostean betran;
Asculta, si hotareste, dup' a tale sfinte legi,
Cad dreptatea la iubire numal to poti sa alegi.
220 1847, IUNIE.

Dupa ce cu-a tale mreje, ca un ales ucenic,

BiniiI priete§ugul In muntil de pe Sla'nic,
Si-ti adusei pe Zulniea supusa la schiptrul tea,
Precum prin versurl resuna proslavit numele sea,
Si ne 'mpreuna0 cu lantail de Dumnezea Impletit,
GandIam c'oTa muri pe brate-I de densa nedeslipit.
Dar. val mie 1 cat de 'ngraba nadejdea se rasipi,
Ca o umbra primblareata ce ail fost §i n'a mai fi.
Contenesc... cad mi se tae glasul de a povesti
Plansul, jalea §i durerea ce pana azl me munci.
Pana azi 1 zisei, stapane; cad astazi, ca biruit,
Nu biruitor, la tine ca sa, scap am nazuit.
Arce, sageti, fiere rupte... prive§te: la ce-am ajuns 1
Toate le -au sfarmat isti/i... §i ea de necaz patruns,
Alerg i yin ear la tine; §i tu, ce e§ti Imperat
Preste zidirile toate de prin marl §i pe uscat,
Resplate§te-I de cruzime, cad la puterea mea nu-I!
Fil cu inima, oqtene, Imi zise Maria lui,
Petrele de funil roase la fantani vel fi vezut,
Si de-a ploilor versare stancile facute lut,
Mergi, starue, §i 'ntelege capi fulger puterea mea."
Am ascultat... §i ea astazi petrec in brate cu ea.

,--lik4-
 SLANICUL, 1847, LA IULIE.

te gandlai a a Tubi este lucru usurel,

§i ca-I purta pe amoria pe deget ca pe inel,
Sail de gandlal ca orbit de frumusetA si null,
N'oiii cerceta nici mustra a tale prefaceturi,
Mult te gresiai, draga mea, cad si amorlul §i eti,
De suntem cu ()chi legati si robiti de nurul tell,
Dar, cu-atata mai vertos, siintem §i cunoscetori
La prietini credinciosi qi la cel ce-s venzetori.
§i ca sl te 'ncredintezi de aceste ce-ti zisel,
Cete§te mai jos un stih ce pentra tine scrisei ;
Gandiam c'am iubit un anger din cer, sub chip femeesc ;
,,Dar n'ail fost decat femee din lad, sub chip angeresc.
 BORSECUL DIN TR ANSILVANIA.

1847, Avgust.

ziditoriului nostru nestar§ita indurare

Pentru oameni reversata, pe uscaturi §i pe mare,
Nu s'o 'ndestulat cu ate buntitati de la zidire
Ne-au Inzestrat In trupeasca §i In sufleteasca fire,
Peste zidirile toate ce bratul lui carmue§te.
i peste acele cate omul le povatue§te,
§'au zis: pentru om sä facem o mila, mat osebiti
§i Indata, prin prilejul de o boala mult cumplita
A unui cioban din munte, descopere lumei toate
Vestita apa, de Borsec In pustiiuri nedlcate,
§i, ca pe Lazar °data din morment mantuitorul,
Pe cioban din gum mortei it Invieazi isvorul,
 BORSECUL DIN TRANSILVANIA. 223

§i prin el vindecti lumea de boale si de durere ;

Doftoril staff cu rusine in mirare i tacere I

§i apol pentru odihna celor intru patimire,

Tot Domnul un om trimite cu crestineascl lubire,
De face zidirl, lacasurl spre pomenire si-T fie;
Dar tine -1 $i cum il chiamk? Efi 1 -am scris pi lumea-1 stie
 6 APR. 1848.

Tu esti zi, tu esti §i noapte,

Tu esti viata, tu §i moarte,
Cad dupa a to vointa
Se preface-a mea fiinta...
Ah! zic viata si lumina
Cand 1mi cats cu mil. lina,
Zic intuneric §i moarte

.....
Cand tu cap intealta parte.

Precum §tii ca este-o floare

Ce se 'ntoarce dupa soare:
Asemene dupa tine
Umbla inima din mine!
CATRA UN COPIL BOLNAV DE MOARTE.*)

(1948)

0And MiscAndu-te In lume ca o floare te iveai,

Parintii de bucurie te urail, si to plangeai;
Ear acum, dud cruda moarte te adapt din pahar,
Tu zimbesti cu bucurie, ear el se bocesc amar.

- 1*-

) Tiparitil acum pentru Antala oars.

15
 AMORM, LA A TA PUTERE...

_Imoriu, la a to putere de-acum nu in6 mai Inchin :

Na-ti §i arc. na-ti §i sageata, na-ti §i ghimpul cu venin,
Cad la invalizi ca mine ele nu se mai cuvin.

Te-am slujit cat am lost *Or cu credinta, precum §tii,

La navAll si la retrete, in cetAti si pe campii,
De clite on pentru tine chiar most am fost intre Nil!

Ear acum o alts grija si simtire m'aii cuprins;

Tu 'ntelegi, ca, numai focul pentr' un Dumnezeu aprins,
AU putut intr' al meu suflet pe al tell sa-I faca stins.
 AMORtU, LA A TA PTITERE... 227

Ah, to -au stins... dar pomenirea unlit sufletel Whit

Poate fi stearsa veodata, macar cat de umilit
Ar fi omul cand se maga celula ce 1-ati zidit ?

Mergi si du-te de la mine, frumuselelor BA spul,

Cu acela ce prin versurl le-afi slAvit In viata luT,
Acum este un scheletru rAzemat de cArja lui !
TALMACIRI,
 JULIA CATRA OVIDIE.

0loboda acum se alia lubita ta Iu lie,

Dar maim el cu cutremur abia 'ndrazne§te still scrie.
Pop A 'ntelegi de pe slove ca -p scrifi suspinAnd cujele,
aci ail curs §i le-afi ters fata ploaea lacrimilor mele
Ce-1 fi &dud tu, Ovide, in starea acea cumplith?
Ah I nu Inceta a scrie catra o nenorocita.
Ce nadejde imi remtine, daca nu §tiii a ta wart&
De n'au potopit cu totul corabia ce to poarti?
Al 1 lubitule ibovnic, unde petrect acum oare?
Aruncat de vr'o furtuna, In vr'un loc cu dep4rtare,
De mai aI zare de viata, In fiscal locurl pustii
Ce stint lam§ la selbatici ,i de surgun numai til,
Zi, cetind aceste stihuri ce amoriul le urze§te:
Am o inima in lume care simt a in6 lube§te I"
232 IULIA CATEA ()VIDA.

Arsh-am lost de-a to lubire... dar aceasta Intemplare,

Despartindu-me de tine, m'afi cuprins cu foe mat mare.
Jurament iti fac din suflet, ca to -oih iubi totdeauna...
i to tii ch, Iuliea nu cunoa§te ce-I minciuna;
Te volt iubi totdeauna... dar nu to -olti vede 'n vecie,
Caci a§a voe§te Avgust... Ah Doamne, ce grea urgie 1
Ce surgun! ce desphrtire ! §i ce noapte 'nfrico§ath !
Noapte In veci de durere pentr'o biat' amorezata!
Defhimand atunci cu total pe cer, pe noroc, pe tata,
Vream sa via sa to vez huh pentru cea de apol (lath.
De abia simtil cu hid ca mi to rapesc din brate,
Locul acel cu chldurh unde dormeal cu dulceath,
Si indath, cruda moarte printr'un le§in de peire
Strabatend intr'al met suflet, remhsel fail simtire...
Lumea se Intunecarg, la ochii unei ulmite,
Cad perzendu-te pre tine, zilele tml Mint rapite.
Dar apol m'am trezit eara§1... cad amoriul Cu 'nfocare,
Pentru inai multi pedeapsa, m'aii tutors de la perzare
Ce faceam Irish atuncea ? In thcere cufundata
Te chtam cu ochil numal printr'o lung, tulburath,
§i to prohodiam cu lacrimi... chnd a ventului pornire,
Ca sa -mi lipse§ti din vedere, to -at dephrtat cu grAbire! ..
Gandind la aceasta groaza, ca cand n'a§i fi-avut oprealh,
Am sburat la malul mare!, intr'un fulger de clipeala.
Resuna apa cu groaza de un tipet plin de jale,
§i abla vedeam de lacriml OM' undelor tale...
§i uitandu-me spre tine pe luciul cel de mare,
Vream sa privesc cu de-alungul a drumulul tea urmare...
Ah! a despArtirei noastre marturie 'ncredintata,
 11.1LIA. CATRA. OVIDIE. 233

Ymi parea ca-ti vez si urma pre nasipurl insemnata.

Asa, de dureri cuprinsh, in necazul acel mare,
Vream sh Insel phzitoril si sh mu arunc In mare,
StrigAnd: ah ! child sh se poath apa cu a sale valuri
SA m'arunce 'ntr'o clipeala pe-acele dorite maluri,
Unde tu, privind cu lacrimi marea cea Infricosath,
Sa ghsesti la a el margini draga ta amorezata
ySi Iubindu-o s'atuncea, de groaza mortel sthimbath,

S'o mai stringi Arica in brace pentru cea de apoi data.

Dar nu ne -au ertat norocul nici atata multamire.
Ci m'ati dat ear la palatul until tats cu cumplire,
Sail mai bine-a unui tiran fArli de milostivire.
Crudul, pricinuitorul unel vecinici despartiri,
Carele ofthrI n'asculth, nici de lacrimi se sieste,
Si 'n ceasul peirei mele pare ca se veseleste ..
Cu ce cuvent Indrazneste si la gust sh me sileasch?
Au in inimi, ca si 'n Roma, voeste sh 'mperateasch?
Ah ! Imperat fie-al lumel, si cu resboiu si cu pace,
Si pentr' a ei norocire hotareasch cum II place ;
Eti cetti a ta inimloara, preste care 'mparAtisem,
sSi n'olt schimba nici cum schiptrul alegerei ce facusem.

Dar de ce to -at pornit oare In surgun cu grozavie?

Tremura, crudule tats, tremura de-a mea urgie!
La neamul unui ibovnic nu mai arAta cartire,
Cad Intre oameni nici este, nici se 'ncape osebire.
Yl lubesc I s'ati sfarsit toate. am hothrit sot sh-mi fie,
Caci nu socotesc drept vinh ca ti-I unit numal tie.
De n'ati vrut Ceriul sh-1 tragh din neamuri stralucitoare,
Dar e intocma cu tine de pe cate darurl are.
284 IULIA CATRA. OVIDLIC.

OA in ce puteri te atli, M. §til ca pre om einste§te

Duhul eel cu vrednicie, ear nu schiptrul ce luce§te.
Ada dar, drag Ovide, me falesc cu-a ta lubire,
Si dintre top imperatii te aleg cu multamire.
StrAlucitII tel protivnicl in zAdar mal pun silinta
SA ca§tige inimioara ce ti-I data cu credintA!
Iu liea ta-i departe de aceasta cugetare,
Si din gAnd potl intelege ce urA pentru den§1 are.
Alerg. me due §i yin earA§I, uimita, ne 'ncredintati,
CAcl cu nimic nu se 'mpaca plansa ta amorezata!
De-abia zorile luce.te §i doresc de asfintire,
Pentru ca §i zi §i noapte inima mea-I in clatire...
Re§chirat pe pept mini zace perul tot in neeatare,
Si prin sin §'ail fAcut drumurl a lacrimilov versare.
Mi-i greii de toatA podoaba, cad la a mea intemplare
Mi-I uritA stralucirea de-o slavA cu superare.
Sail mal spun Anca un lucru? ochil ml-ar fi cu priire
and ar Merge cu -a for lacrimi a fetel mele lucire.
Dar val mie! ce podoaba sa mai pun cle -acum pe mine,
CAnd nu ved amorezatul drilla i se cuvine?
StAncilor, petrelor nalte, pustietati ne§tiute,
Adanciml intunecoase, durerel mele placute!...
Acolo de-a tale haruri a§1 vre sa zac imbetatk
Si lute acea grozAvie sa at pururea 'ngropata,
Ascult cu cumplitA groazA a venturilor bAtae
Ce pe teas pe teas adaog in sufletul meil vapae;
Toate -mi par ca stint parta§e nevoel ce me cuprinde,
Si simt ca in toata lumea oftatul meii se intinde I
Nalueire 1 to qti numat dureret mele priimitA;
 JULIA CATRA. OVIDIE. 235

CAcI cetind §i zi qi noapte, cu pofth nepotolitA,

Ace le stihurl de focurl ce-s din dragoste acute
Ca ni§te semne de gusturf, In rhpirT de-amor nascute...
Cartea ce to invetasem, ah I cartea cea infocatt,
La care et ucenith ti-am fost tie 'nthia§i-data,
Cetind'o... mare lacrimi pe obrazul met se val.*
Cad cetesc a tale stihurl cu inima de foc ma,
Acele stihurl inalte ce at scos la arhtare
Pe Afrodita aprinsa de amoriul cel mai mare,
0 1 vol cel ce yeti ceti-o ! o, vol neamuri viitoare,
Acea carte strAlueith cetiti -o cu pofta mare,
Chci n'arath rascal jocuri de vr'un duh cu lenevire,
Ci Ii rodul cu credintt, a plechrilor din fire.
Un amorezat, o tinerl, ye invath, §i voete '
SA. ve dea $ vote legea care it insuflete§te;
Ca I-am fost singurh dascal, o spun tuturor de fath,
Si ca legile lubirel le-ad facut pe-a mele brat&

--
 CATRA LEANDRU CE NU VENIA.

h, trei zile sa se treaca! trei zile sa, nu te vez I

Mor Leandre I.. teas nu perde, villa sa te 'nbratosez.
Ce pricini In ceea parte te opreste de nu vii?
Me cutremur... pelt de groaza, si ca-s fricoasa me stiff!
Departat cu auzirea de jalnic suspinul met,
Nu crezi inimei ce arde de para dorului tell ;
Cad to poti, si fiind singur, prin fel de fel de aflarT,
Sail imputinezi uritul si sa sporesti desfatarl,
Si ambli, sa vezi in lume on -ce lucru de placut;
Al privelisti de primblare, aI tined de Intrecut,
Sat, In scurf, ultand necazul ce-ti vine de la amorIii,
Sa-ti petreci vremea cu gustul until aprig venatorld.
Ear et, saraca 'n de mine, am un amorit tot cu plans I ..
Ce-ml trebue llama toata si viata fad. dens ?
 CATRA LEANDRU CH NU VENIA. 237

Pentru ca sa-i hranesc para, stint nascuth, i traesc ;

Niel nu pot, nici nu volt alta de cat numai sa-1 slavesc.
aceea ce-nil remane a face In lipsa ta,
ySi

Este a vorbi de tine si a nu te mai uita ;

A te pomeni cu tipet, a jAli ca zabovesti,
A versa riuri de lacrimi ce to singur le pornesti.
Tu singur est( tot in lume... Leandre, de-al aduna
Toata dragostea, tot focul ce simte inima ta,
Nu ye! putea nici o data sa mi te asemtinezi,
Niel sa -mi resplatesti Tubirea cat& et Veil pastrez !
Abia zorile revarsh, si cu chipul tet in gand
Me smuncesc din somnul dulce si alerg la mal plangend...
Acolo stand, preste mare arunc ochi si lacramez,
Blastemand ceriul si ventul de valurile ce vez,
Me supuiti la parer! rele... ca Intr'un vis necurat,
Tot valul ce se radica imi pare ca te-o 'necat.
§i data vremea s'alinh, par'ca me mai recoresc.
§'atuncea, pintre suspinuri, Imi fur glasul si racnesc,
Zicend : Pentru ce nu vine ? ce face? ce 1-at oprit?
At ca sa mai pearda vreme, asteapth ear vent pornit?
Unde-I acea vreme, draga, In care inima ta
in cele maT marl primejdii, de dragoste se 'ntarta ?
Te-am vezut noaptea prin mare, db,nd in not pentr'un prilej,
Cu tot tipetul si plansul sphimantatei amoreji.
Te-am vezut subt un ceriti negru, ce trasnea, ce fulgera,
Luptandu-te cu furtuna ce marile radica...
Batjocoriai stand si petre ca nu te-at putut opri,
§i te laudal in brate-mt ca stihil poti birui...
§i et te mustram zicend : Leandre, nu fil sumet ;
238 CATRA LEANDRU CE NU \TEMA.

Ce dulceata pot cunoa§te sit te \Ted i sa inghet?

Avend moartea drept nimica numal pentr'un intalnit?"
Tu, te Incalzial la sinu -mi... §i la peptul meil lipit,
Prin mil de imbratorle respundeal, ca nimic n'ai
Mal stump de cat desfatarea ce la sinul mefi gustai.
Ah! atuncl cu ce lesnire uitam a mares necaz,
§i te certam §i pre tine de-o nebunie cu haz.
Eat' acu un abur numai te oprete de nu vii,
§i perzi ceasurile toate a vremei care to §til...
Ce fobs ca asta noapte ail fost luna §i senin,
Daca n'ai venit la mine, data n'al dormit la sin?
Ah! cand cineva lube§te, a dormi n'are ragaz,
Cad perzend un prilej numai, ail perdut comori de haz I
Me la0, crudule, in focul a§teptarei in zadar ;
Cu nMuciri sa tree noaptea §i ziiia cu plans amar 1
Sfar§e§te 1 curma pedeapsa unei crude ispitirl,
Cad me topesc purtand frica unul amorIA cu 'ndoiri.
Pe malul mares de-alungul nu contenesc a umbla,
Cautand sail gasesc urma insemnata unde-va...
i de zaresc vre odata om dintr'acolo viind,
Nu-1 chip sa me mai opreasca a nu umbla ispitind,
A nu 'ntreba In tot fellul, a nu plange-a nu ofta...
Lumea toata me cunoa§te ca jalesc venirea to I
Nu-1 destul And atata, straele ce la§i pe mal
Ca un zalog and in zitila te arunci pe-a marei val,
Dorite fiindu-mi foarte, Intr' a mele vaitari
De mil de on le acoper cu plans §i cu sarutari.
Acest-fel, Leandre drag, din ceasul ce m'ai uitat,
Numer minuntele zini cu suspin qi cu oftat...
 CATRA LEANDRU CE NU VEN1A. 239

Dar abla noaptea soseste dupa rugamintea mea,

intunecand lumea toath cu negricloasa perdea,
Si indata diem la mine tovarasita ce §til,
§i ne suim In cerdacul ce Ii al drept senor sand vii,
Unde tremurand. cu maim Melia vestel aprind
§i Indata catra cerlurl rugamintea mea Intind.
Atunci Inplantandu-ml ochil in intuneric, pe marl,
Rog pe Dumnezeil s'aprind'a sale ceresti chmitri,
Ca sa potl veni degrabh la locul cel insemnat
Unde cu tovarasita, noptl intregl to -am asteptat.
Staa cu luare aminte, ascult fara, a sufla...
Cuprind ochil tun, marea ca doar to -ola putea afla.
Suna ceva de departe, apa misch-se de pestl,
CIatina-se trestioara?.. mi se pare ca, to esti!
i chlar de me birueste somnul, dup' atatea munci,
Te aduce dinainte-mi... si par'ca, to ert atunci...
Fara voea ta, cu mine petrecand Intr'acel teas,
PlatestI, crudule, prin visurl ate preste zi am tras...
Fara voea ta, lubire imi arati desavarsit...
Par' ca morl si invii earasi, preste un pept ce-al ranit.
Invil §i mal cu 'nfocare si me faci sa gust prin vis
Aceea ce be cuprinde, arhtandu-se prin scris.
Munich nalucire, ce pana me trezesc fu!..
Ah 1 cat imi pare de dulce cand mi-o dab aeve to 1
Ca sa -mi laud desfatarea, trebue sa gust pe-a ta,
Doresc sa-mi simt inimioara batendu-se subt a ta...
Atund fulgere trasneasca, fie furtuni, bath vent,
Restoarne-se toate celea, si In cerIti si pre pament,
Cu ochil bolditi la tine, in bratele tale stand,
240 CATRA LEANDRU CE NU VENIA.

De lume eh se cufunda nimic 1111-1111 trece prin gand.

Pentru ce dar sa fif than, pentru ce sa perzi prilej
sa nu radicl necazul credincioasel amoreji?
Vin' de mange un suflet de durere sagetat,
Vin' de-ml spune, ce pricinA, to -au fAcut de m'ai ultat?
AU, m'al simtit vreodata cautand la cineva?
Au, n'am jertfit pentru tine pe cAtf nu pop numera?
Ce talmacire se *ncape? Respunde, ce u'ur venit?
At, to -al ingrozit de mare?... GrAeste, caci m'am gatit
SA m'arunc fAr' de sicala in apti in ciuda ta...
Ca sa -ti arat ca amoriul m'ati putut InbarbAta
Covarsind peste primejdif... femeea ce to -au fait,
Prin marl s'a deschide drumul ce de tine-I parAsit...
Ah! de-al da in not atunce, pe campul mArel cel lat,
Mi-I gasi viind spre tine, plina de dor infocat...
MAnile mele-oTa intinde §i to voiu InbrAtosa,
cu buzele aprinse ferbinte to -om saruta!
Nenorocita 'n de mine, cu ce visurl me hrAnesc!
Si ce -mi folosesc, vac mie, dad, per cAnd me trezesc?
tualte Cerfil! amoreza plead, a se Ineea!
Ba! Leandre, ba drAguta inima ta n'a rAbda...
Tu ml-al zis cum ca tot omul ce amorld au Inselat,
Ii vrednic de toata moartea fare a fi judecat.
Adu-t1 aminte de vorba ce jurAndu-te ml-al spus,
Atuncea cAnd desfAtarea pe amoriu peceti ail pus.
A tale marl juramenturl ce in veci nu le-ofti uita,
Ca frumusetele mele au dreptatI asupra ta...
Me laud de frumuseta, dar nu pop sat -rni banuesti;
Cad le trag chiar de la tine, cad to me Impodobesti.
 CATRA. LEANDRU CE NU VEN1A. 241

Precum tic ca este-o Hoare ce inflore0e urmand

Dupii, soarele la care se vede in veci Maud,
Asemenea cats, tine uitandu-me neclintit,
Trag Inprumut fruwuseta, ca. din isvor nesfalit...
Tu patrunzi a mea simtire cu lumini ce in cer nu-s,
Tu e§ti Dumnezeti de viatil, to e01 stea fag apus...
Dar ce huet se aude? ah ! ce furtuni se starnesc?
Tremur, Inghet, moriii... vai mie 1 certurile se clatesc 1
ingerea, subt a cut mans apele legate staii,
De ce dar mlinile tale un minut ragaz nu-mi dart?
De ce pedepse§ti amorTul, de ce nu te desarmezi?
Ail n'ai cubit nici °data, ca sa simp §i sa imi crezi?
Sta Leandre, zabave§te... te jur pe viata meal
Cad til ca de cat pe tine nimic mat stump n'are ea.
Sta me rog §i mat a§teapta, lasa-te de a veni,
Nu te pune cu o mare ce nu-I pute birui...
Ingadue sa s'alipe apele ce clocotesc,
Sta... La ce-am ajuns, vat mie 1 insti§I ell sa te gonesc 1
Dor me arde... dar mi-I frica... nu §titi ce te-oiii sfetui...
Ah cer! da-I aripi sa sboare, on opre§te-I de-a veni.

---Xic-'

18
 ELOIZA CATRA ABELIARD.

ntr'acest Austin l tfi tainic be de nevinovatie,

Undo pacea cu tacerea at a for imperAtie,
§i sufletele supuse la pravill macar si grele,
Urineaza faptelor bune cu plicute ostenele, --
Ce furtuna tulburatA Si odilmei surpatoare
Se radial in simtirea unei biete muritoare,
§'a potolitelor focurl vtipaia inimil-aprinde?
Ce Tad de necazuri noise In mine se mai deschide?
Ah amoriii! crudule tiran, ear al aprins de isnoava
Focul durerilor mole, nestins and de ispraval
Nenorocita 'n de mine! earti§i foe, earrisi iubire 1
Abe liar! ah 1 nu-I scapare... to lubesc, plec la peire I
 ELOIZA CATRA ABELTARD. 24$

Acea carte, acea slovii, ochilor mei vederate.

De mil de orT procetite, de mil de or! shrutate,
Pe buze de foc aprinse Eloiza le lipeste.
lubite amorezate, pecatul ear me munceste !
Ce nume cuventai, Doamne, In schitul sfintiei-tale?
L-am scris cu mrtnile mele, sh-I sterg cu lacrimi de jale
Earth, eeriule, suspinul unei roabe tichloase,
Chei to -T poruncesti sit fie la amoriti necredincioash.
Cu inima de pram arsii. In silt me supulii tie...
Dar ce zic? gura graeste, si mrtna mea hojma scrie.
Pustiilor, intru care omul de voe robeste
§i suspina, si se pliinge de pecatul ce-1 munceste,
Mannurilor fart suflet, pletrelor nesimtitoare,
Ce siinteti razem la plhnsul astor slujnice fecloare,
in vreme ce simt durere, In vreme ce and In part,
De ce sit nu fit o piatra, din lume scoash afarh?
Din jaltul MArirei sale, Dumnezet de me si strigh,
Dar amorTul me opreste, si pecatul me castigh...
Privighien, suspinuri, here, lacrimi, rug! si ostenele,
&tit degeaba... nu-mi pot stinge vapaia dragostei meld I
i minuntul intru care am cetit a tale scrisef
Uncle jelea i durerea lumel se descoperise,
Am simtit, Abeliar drag, ca me aprind de isnoavh...
Ah ! lubitule ibovnic, ce durere, ce otravii!
Ce chinuri i munci cumplite, sufer departe de tine!
§i ce haz gustam atuncea and to aveam Ihnga mine!
Une-ori paech aevea, fericit In toate cele,
Te privesc cu Infocare, jos la picloarele mele...
Alte dhti, de ImprotivA, prin pustietitti cumplite,
244 ELOIZA, CATRA AlIZMABD.

Cu obrajil arsi de jale si cu zilele sfarsite,

Prapadit de slabacTune si lipsit de toate cere,
Subt umbra stAncilor nalte, nAdusit de (lured grele,
Pare ca strigT : Eloizo 1 oare simp a mea durere?
§i de o si simtI departe, ah, ce slabl mitngaere!
inteacest fellit de pustiTuri departate si unite,
Este scris ca sit petreacii doite suflete unite!
SA se uTte, sit nu §tie, nici de lime, nici de vlatA,
Niel de prietinT, de rude, nicT de-a dragostel dulceata,
De cat numal sit jilleasca,, de cat numal sa suspine
LepadAndu-se de toate, lepAdAndu-se de sine.
Ah Abeliar 1 ce durere! ce necaz, ce junghiu de moarte
A lubi pAn' inteatata si a petrece departe!
SA ne scriem ancai, drag, eAcT scrisoarea Ia durerl
Cu suspinul cel din suflet dii oaresi-ce mangier!.
DealurT, vAT, vor da respunsul la a noastre tAnguiri,
MT ele pentru ibovnicl resunit cu multamirl ;
LacrAmile stint a noastre, le putem versa In voT,
i hazul cel cu caldurA de a plAnge Ia nevoT,
Nu ne-T oprit nici de lume, Ma de ceria, nici de nimicl:
Au nenorocitii vez-ca, atata putere mid.
Dar tu iml serif, sit 'Ors lacrimi numal eel:111111T anume.
Crudule! am perdut lumea, cad tu aT fost a mea lume,
'apoT imi oprest1 si plansul... pricep ea m'ai dat ultArel ;
Vaete, oftArT, suspinuri, ca nitsipurile mArei,
Volti versa tot pentru tine, del nu-I lege, nu-I credinta
Carele sA-ml cee lucruri ce Tml stint peste putinta.
Scrie-mi, zic, cad doresc foarte acea dulce'mpArtasire
Ce uneste dale iniml supuse la despartire,
 ELOIZA CATRA. ABELMED. 245

Acel mestesug prin care It! vorovesc prin tacere

§i te mangalfi tie departe, Ara ail fi la vedere ;
Acea dulce recorire ce gusta orl tine scrie,
Aratand, fara sieala cele ce nime nu stie,
Negresit, a la o vreme, Abeliar, art fast starnite
De niscai amorezate, vaduve salt despartite;
Caci toate se 'nferbenteaza, left simtire si invie,
Nu-I necaz, nu-I chin, nu-I moarte, cand amorezata scrie.
Val note, ca reutatea lumei zavistuitoare,
Poreclind fara-de-lege a noastra Impreunare,
In vreme ce -au fast curata, si cu toata legTuirea,
Ne -au supus Ida dreptate la vecinica chinuirea.
him mea catra tine and s'ati robit de isprava
i mi-ail aratat amoriul cu prietesug ci slava,
Ochil tel clipTaii adese cu luminile 'nfocate,
Incat mi-au deschis in suflet rane'n veci nevindecate.
Te socotTain ca esti anger, te priviam cu umilinta,
Imi placear incelaciunea ce -mi dal cu a ta credinta;
Ab, cu ce lesnire, drag, me ademenlai Indata!
Vorovial, $i Eloiza, la cuventul tett plecata,
Credea fat% cercetare numai dup' a ta rostire,
Ca amorTul II prietin si credinclos la lubire;
i acea Incredintare ce isvora a ta gura,
0 liplai pe-a mele buze c'o dulce satutaturrt.
Te lubil, cunoscuT gustul, me desfatal fail, frica.
Ah, Inteacea retacire ceriul imi parea nimica 1
Te Whit, cunoscuT gustul, de hazul tea ine'mbetasem,
Meat si pravill si lege, ci pre Dumnezet ultasem;
Toate-am jertfit pentru tine: riume, cinste, datorie,
246 EL 0 I ZA CA-TRA. ABELIARD.

i And, ca o ialudrt, In& a dragostel betie,

Tull 'Area a fi nimica lumea afarit de tine,
Cad §i Dumnezeti, §i lame, ah ! tu era! pentru mine.
Ti! minte cA, lute() vreme, dup' a noastra indragire,
Mud vreal prin cAsAtorie sa mai adaogf lubire,
Ytl ziceam : Abeliar dragli, pentru ce cel cununie ?
Ati 11 vr'un pecat amoriul Mr' de-aceasta datorie?
DacA este Oil o fapta, nu de reti, ci de mult bine,
1-ai cunoscut intocma §i indeplin despre mine,
Cu ce cuvent sa -1 supunem la legAturi poruncite,
ySi sa -1 mAhnim cu naravuri din politicA stArnite?
Rob nu poate fi amoriul, cad a lui dant& fiintA,
SlobodA, fiind in lume, slobodA sere creding ;
Unit! sa fim la gust numai, ffirA a uni §'averea,
Cad insotirea pravale pe amoriti unit cAdere,
insotirea este numal un prilej la necredintA.
Cine lube§te ca mine, de ea n'are trebuintii.
Or! ce Imperiit a lumel din scaun sa se coboare,
Comori, steme, aver!, schiptruri, sa-mi inchine la picioare,
§i, nadejduind ca poate dragostel sa me supue,
Teri intregi sa-mi darueasch §i in jAltu-I sti, me sue,
SA etil, dragA, ca §'atuncea to volt alege indata
Din imperati, din coroane, din lume, drept lumea toata.
i sa nu aibi indoeala, cad tu e§ti Imperatie;
Tu esti putere, marime, tu e§t1 stea de bucurie.
Defaimand ori ce slAvire, ori ce noroc, ori ce stare,
CA 41 stint amorezata, me fAlese cu ingAmfare;
Si de mai este alt titlu mai pre sus, mai cu putere
De a-mi vedera amoriul, fold priimi cu placere.
 ELOIZA CATRA, ABELIAND. 247

Ah Abellard, ce dulceata a se iubi din durerl!

Aceasta-I legea cea mare, on ce alta-I cu scaderi.
Ce fericire mai este ca a dragostei fiinta,
Ce uneste done inimI intr'un gust si 'ntr'o dorinta?
Cate desmerdarl i jocuri cu placere adunate,
Ganduri, vorbe, segI i glume, de la ea isvoresc toate!
Ace le inimi unite, nu stiii ce-I desartaciune,
Carl lubirea mistueste onT qi ce amaraciune;
§i fiind hnpreunate, si la, haz, ,i la durere,
Un necaz la amenddie, fireste are seadere.
Ah, de este fericire, ali, de este bucurie,
Numal la amorgt if data sit o guste i s'o tie;
El singur aduce hazul, el singur in toata lumea,
El era odinioara fericirea mea anume.
Dar, ce schimbare! vai mie! o zile, zile cumplite!
intru care prin cutitul, oamenl cu maul pangarite
Au cutezat... amar mie! ca n'oiii uita nici odatit
Area groaza... Doamne sfinte, ce faceam intr'acea data?
Racnet, tipet, plans si vaet cu rugacTuni necurmate,
Ar fi putut... dar pe tigri a-I imblanzi cine poate?
Cruzilor! strigam, ce facetl! de-aveti inimi si shntirl,
Stall !... ca eii siint vinovatii, sit mor de-a voastre loviri.
De pizmuiti voi amoriul, pedeapsa mi se cuvine
CA lubesc, ve spulu in fatii, dati cu cutitul in mine!
Dar cruzilor, unde-I mila! amar mie, singe curge...
Ah! nici pitritul de lacrimi ce din oddl mei se scurge,
N'at1 putut sit ye 'nblanzeascit ; Vii, orbindu-ve pecatul...
Mi-I rusine sit gun lumel cc au Wit amorezatul.
0 doamne I dun ce cumplire a nenorocirel mele!
248 ELOIZA CAMEL ABELIARD.

Ca gasesc intru necazuri alte necazuri ma! rele.

Abe liar, drag' ibovnic, tit minte ziva cumplitii,
intru care, cu cununa de flora pe cap impletita,
§i gat' a slobozi glasul la juramentul cernireI,
Mergeam cu tine de mina spre jaltul Dumnezeirei,
§i defaimand Impreunit a nenorocirei sits,
S'ad vezut jertfind o jertfa alt' jertfa, Met milt.
Atunci, cu inima ars& de durerile 'nfocate,
M'am jurat sa las si lumea, §i hazurile ei toate.
C'un vual si slant qi negru, mina ta tremuratoare
AbIa umbrise obrazul ibovniceI muritoare,
§i numai cat sarutasem acele haine sfintite,
Acele brittele, semne calugarieT gatite,
§i Mat& huet mare in tot schitul se facura,
Soarele se 'ntunecarit i fitcliile cazurrt;
Cacti Dumnezed in mirare, de-a auzi de la mine
Rugaciunl deosebite ce nu era pentru tine,
Nu putea sa dea crezare la silnica invoeala ;
Te-am lasat, dar cerIul Insusi at stittut la indoeala
§i cunosc c'avea dreptate sa nu creada cu deadinsul,
Cad eram a ta cu totul, cand me Inchinam la (Mitsui.
Vino dar, Abe liar drag', lumina luminei mele,
Vin' de mange un suflet supus la necazuri grele;
Nu me lipsi Para milt, din dulceata fetei tale,
Acest haz mi-at remas Ana intr'a vietif mele tale;
Destul imi este cu ochii §i cu -a inimel -miscare
Sa-1 gust find, langa tine, far' alts desfittare,
Last-me sit me maI razem pe sinul cel cu caldura,
§i sii, ne sorbim resuflu amandol gura la gurii.
 ELOIZ A CATRA. ABELIARD. 249

Ah Abeliar, ce dulceatA 1 siniti-o Si to ca mine,

CA-I un rain de fericire cu minute de haz pline?
Cad de-mi lipsesti din vedere, dar nu-mi lipsesti din
lumine ;
Ochil mei ca la icoana In vezduh ti se inching,
Mal stringe-me cu durere, mai cuprinde-me In brat&
Si de este amagire, dar II plina de dulceata;
Din parerea mea lipseste Intemplarea cea cumplita,
Ceia a to Iubire numal, de alte gusturi lipsita.
In intunecos cuprinsul acestel cetAti pustil,
Uncle lipsa si uritul au a for Imperatil,
Unde si lumina zilei rare-ori poate rezbate,
Subt boltele ceste negre de umbriri Intunecate,
Versa raze strAlucite dol ibovnici d'impreuna,
Mal pre sus decal un soare, mai pre sus cleat o lima,
S'a for lumini infocate cuprindea toga fiinta...
Ear acum ce unul este departat cu locuinta,
0 noapte cufunda toate, o noapte le Inegreste,
intristarea me usuca, intristarea. me topeste.
Tog pe Abeliar intreaba, si intr'a for Intristare
Top se vaeta cu mine pentru a lui departare.
De plAnsul lumei pornita, Eloiza cu rapirea
Te roagi sA vii aicea, sh mangai nenorocirea...
0 mils fatarnicita cu viclesug far de cale,
Si ce mils mai am alts, cleat a dragostei tale?
Nu crede, Abeliar draga, vino numai pentru mine,
Fir milostiv la durerea in care arz pentru tine.
0 omule, Intru care peste minunile toate
Am gtsit si sot si tata, si amorezat si frate!
250 ELOIZA cATRA. ABEIIARD.

Tu, din ibovnicit lumei cel mat ales intru toate,

Vino, zic, cad lumea toata a se preface se poate,
Afara tie mine numal, afarh de-a mea Mire;
Eu oia muri, dar gi moarth te votil lubi peste fire.
Unde-s vremile acelea, intru care fericith
Petreceam cu tine numal In pustimrl mistuitii?
Acel copaci verzi i earna, acet plopt en umbra, mare
Si en verfurile 'nalte, preste muntt coversitoare;
Ace le parae rapezi, ca argintul prin verdeata,
Ace le Hort en mireazma datatoare de viata.
S'acet zefirl ce se poarth prin frunzele mischtoare,
Si cantaretele &et cu glasuft resunatoare,
In scurt teatrul eel vesel al lumei indestulate?
Acura pentru mine este plans si vaet Intro toate.
Uritul, jalea si dorul, ah! dorul eel Alin de parh,
M'au adus la nesimtire, cad arde i me omoara;
Peat usuch vezduhul ssi florile 1i verdeata,
Par'ca ineacit pe zefirl, par'ca, stinge toga viata.
Intfacest fella de urituri, In here roaba de voe,
Me tiirrn si zi si noapte, plangendu-ml a mea nevoe,
Cad minunt de multamire n'ati mat remas pentru mine ;
Lumea o am drept nimica, dach nu te am pre tine.
Dar macar ca, trag acestea, si intro nenorocire
Simt ea tot aide in mine foeul acel de lubire,
Si de am vr'o fapth bunit si fereala en 'nfranare,
Nu este de pocainta, ci dintr'a to departare;
Cad a birui amortul nu ml -alt mat remas putere,
Cine iube§te ca mine, a credo a mea durere.
Pan' a ajunge °data la oaresi-ce linistire,
 EMMA CATO, ABELTARD. 25-I

$i pan' a, goni amoriul din patrunsa mea simtire,

Cat am sa mai sufe'r Ana din dragoste, din cake,
Din dar, din necaz, din lacrimi si din desnadejduire,
Din inbratosari, din ura, din lepadare de tine
§i de on si ce, afara de a te uita pe tine.
0, ce plecare orbital o, ce jug cu tiranii!
Cine dar stint err aice, de calc peste datorii?
Pangarito I cu ce name cineva sa te numeasca?
§i lui Dumnezeti mireasa, i om sa te stapaneasca!
Doamne sfinte! fie-ti mild de necazul meri cel mare,
i stinge cu -a ta putere a patimel infocare.
Tu, cel cc-al tras la fiinta lumina si lama toga,
harmeaza-te mai tare si mai mult aceastit data,
Cad n'al sit faci vre o lume, ci alt lucru si mai inane :
Al sa stingi din Eloiza un amorrti ce margini n'are.
Ah! poate-se, Doamne sfinte! al mil plans, a mea oftare,
Catra, un vritijmas ibovnic cere a ta inarmare.
Nu stiu ce si cum oiii cere, caci cerend puternicirl,
NM tern sit nu tray urgia asupra lui cu porniri.
0 vol, surorf linistite in pace nevinovata
De care amoriul anca nu s'aa atins nici °data,
Vol ce nu cunoasteti alta de cat acea pocainta,
Ce-i cu totul departata, de la a mea cunostincii,
$i fiind acufundate in dull de selbitacie,
Nu cunoasteti ce-I amoriul, Did ce-I a lui tiranie;
Vol in scurt, ce avend gandul numai la DumnezeirI,
ubitl prin obicinuinta, ear nu ca simtitl iubiri,
Cat stintetT de fericite, cat ravnesc a voastra stare,
Ca petreceti zile line si nopti far& tulburare!
252 ELOIZA CATRA. ABNLIARD.

Niel o patimA nu cearcA, a voastra proasta simtire,

Dar vai mie 1 intre mine §i 'ntre vol ce osebire I
Ed lubesc §i arz in part la resa'ritul de soare,
§i me vaet and apune, eh arz And §i mal tare 1
§i pe recoarea de noapte me arz far& conteniri,
§i de dorm, dorm tot cu visuri de-a dragostei patimiri ;
Abla somnul imi inchide genele cu lAcramare,
i amorTul mi s'arata cu aripi desmerdatoare,
Me alinta §i-mi sfetqte acele nopti fericite,
Ce petreceam intr'o vreme cu desfatari insotite.
Atunci §i to WI cu mine, te strut, te tiiir pe brate,
*i cu inima saltatA printr'acea dulce viatl,
Focu 'n mine se aprinde, me turbur de desfatare...
'acea dulce nalucire, cA-I aeve mi se pare.
Dar cat de putin, vai mie! tine acea multAmire,
Cad de§teptarea radicA perdeatia de nalucire.
Abeltar, tie-ti lipse§te para cea inferbentata
Ce da fiorl ca de fulger la dragostea Intartata.
in starea asta de jele ce te-ail adus pizmuirea,
Viata ta cea Ella este a morsel Inchipuirea,
Sangele tea, chiai ca apa de prin maxi nemi§catoare,
Prin vfnele tale curge far% de inferbentare;
§'a ta inima 'ngbetatA §i pre amoritt it rece§te,
Ochil 01 cu 'mpovorare abla lumina-I rezbqte,
In ei nu se mai cunoa§te focul ce ardea °data,
Ci stint gali§i ca o luny de venturi netulburata.
Vino dar far% de Ma, vino, Abeliar, la mine,
Cad Melia Afroditel este sting pentru tine,
§i chiar de Vol pArea And ca mai stint ceva frumoasl,
 ELOIZA. CATRA. ABELIARD. 253

Ce folos, cand tot amoriul ce arde pe-o ticAloasa,

Ii numal ca o faclie cu putine slabe raze,
Ce arzendu-se pe sine, pe morti nu-I mai lumineaza?
A to inima cu totul lipsita de barbatie,
Nu se mai poate aprinde de a dragostel curvie,
$i dar, on ca. Eloiza intru lacrimi inecata,
Pe lespezi §1 pe mormenturi cade §i sta le§inata,
On ca stand catra oltarurl, roaga pe Dumnezeiri,
Niel evlavia, nicl Erica, nici orb §i ce ingrozirT,
NimicA n'o poate trage, §'a ei inima aprinsa
Pentru tine se resufla, de tine fiind cuprinsa,
$i in cantarile sfinte gla sul ted i se nazare,
$i tamAia cand s'aprinde prin ceata mirositoare,
Cbipul tea i se arata. §i indata se uime§te,
UM ceriul, MU ruga §i la brate navale§te.
Dar Abeliar, socote§te, nu cumva Dumnezeirea
Din viata sa me radice, ca sa-mi afli mantuirea,
$i poate sit istoveascA a to birui printeensa,
De nu-I veni mai In grabA s'o birue§ti to pe densa;
Vino lAngA mine, draga, sa spuid tuturor de fats,
CA legea se birue§te and Abeliar II pe -brata.
Dar ce zic! moartea sose§te... 0 dant& Dumnezeire,
Ce fagadue§ti viata In ralul de fericire,
Radica, pre Eloiza In ceata nemuritoare,
Dar Ii de, amorezatul care all Tubit'o tare.
Abeliar, s'ad sfar§it toate, de la moarte nu -i scaparea,
Ahl vin' de-mI Inchide ochii, yin' de-nil tine luminarea,
Caci negre§it per; amoriul perzend a luminei zare,
Vin' sail dad cel de pre unna §i suspin §i sarutare.
--Ki*-
 CRUZII ELINII CU JERTFA...

LIruzil Elinii cu jertfa pe Ahelef pominesc

i din bratele Ecavii pe Polixene smuncesc,
Singurul §i numal razem ce cu plans imbriitqa;
Si la moarte, c'o marime mai presus de versta sa,
Ea vade§te ca se trage din stinge imperatesc;
i priimind cu mandrie moartea care iT gatesc,
Pamte fara de fried spre altarul pangarit.
S'acolo vezend pe preot cu cutitul cel cumplit,
Stand §i luandu-T aminte cu ochii infiorati,
Le grae§te qi le zice: eata-me-s, cumpliti gelati,
Siingele din mine scurgeti, cad este imperatesc,
,.Nu mai zaboviti degeaba dupa ce nu ye opresc!
 CRtrziI ELINIi CU II ETA 255

Preote, alege-tt locul uncle vrei sa me lovesti ;

Peptul, inima, grumazi!, astazI to le stapaneti.
Ceriul, stir], ca nu da voe 'matte singuia sr] -m! cela,
Dar ma! bine sr]. mor astazI, cleat roaba-ve sa pelu.
Ah 1 de n'ar fi mama fata la nevola astii grea.
CA maT jele-mi-1 de densa, cleat de viata mea;
Ziceti-1 sa nu maI planga de-un noroc mangaitor,
Ea ca traeste In jale, ear nu cit eu oiti sa mor.
Dar ce, ye 'ndoitI de groazit? preote, sta departat,
Nu cuteza sit puT mana pe-o &tit de Imperat.
Si primeste al mit sange ca o jertfit ce vrend fac,
Nu dupa poronca voastra, ci dup' a certului p]ac,
Si ca o filca a mortel si supusit la neva
Ah 1 de pot ritzbi prin moarte, cu glasul men catra vol?
Ascultati pe Polixena, ear nu cit m'atl hiruit.
Grecilor I ve dart poronca, trupul acest osandit,
Dupa moarte sa-I dap mamei, fall de a-1 targui,
Cad 1-atT lasat numal lacrimi ca sit ye pasta plati".
Ea graeste, top se miara, sfarsitul 11 caineazii.
Ea nu plange, dar noroade pentru densa laerameaza.
insfitrsit grumazil plead, si preotul cel pagan
in lacrimi split cutitul s'o loveste drept in sin!
Sufletul el de si ese, dar se tine tot istet,
Obrazul el ca seninul, tot frumos, lin si maret
Atunci cade, dar s'atuncea, cu man pe strand bell,
Ca un semn de 'ntelepclune, pan' si la sfarsitul sea.
Soseste mama Ecava si stringe la sinul el
Acel trup care odata era floare 'ntre femel.
Pupa ce s'afi plans barbatul, patria si flit tots,
256 CRI'ziII MINI CII JERTFA.

Ill boceste o files mai iubita de cat top.

Se pleaca pe-un pept de ghiata cu cutitul despicat
§i se vaeta degeaba printr'un rece sarutat.
Si prin sangele el poarta perul capului albit,
Si cu densul ud de lacrimi sterge trupul cel recit.
Se bate, se tavaleste, se lneaca de suspin
S'apoT cu-aceste cuvinte se tangueste cu chin:
Ticaloasa remasita malcel care to -au Iubit,
Caci de-acum ce-mi mai remane, daca si to al lipsit?
O film mea! a ta rand sangerata, o privesc...
Ah! inima mi se rupe i And tot mai traesc!
Ferul vrajmasesc curmara viata tuturor ai mei,
Ferul Imi Apia astazi lumina ochilor MI;
Val mie, ca nici fecioad fiind, n'ai putut scapa
De nemilostivul Elin, ce -au cersut jertfirea ta.
Crudul Axilefs, pricina vaetelor tuturor,
Prin cruda moarte uneste un tats,, un flit" si-o sor.
In vreme ce el cazuse subt mans. ce 1-au lovit,
Socoteam ca stint scapata de vrajmasul cel cumplit;
Dar cunosc c'aveam gresala, cad el Intre morti dormind,
Porneste lacrimi, suspinurl si omoara nefiind;
Ah! si sinul meti pe semne, nenorocirel lacas,
Nu ail rodit pentru alts,, de cat pentru ucigas,
Niel Troada rasipita, nici rile ce-am perdut,
La ale mele necazuri a da sfarsit n'ati putut.
Exam stapana In lume pe uscaturl si pe marl,
Incunjurata de cinste Intr'a slaves Inaltari,
Ear acum stint o saraca, de hula intre eel vil,
Smuncita de pe mormentul Tubitilor mei copii,
 CRUZli ELINIT CU JERTFA. 257

In robie si In flare trash de vrajmasil met.

Ah, Doamne, ce stare-I asta pe langh starea d'intan
§i dupit acestea toate, dupit atiitea perzari,
Tu singura mangilere ce te aveam la dureri,
Esti jertfith fits milh lui Ahilefs drept comand !
Ah I te-am zemislit, o filch, ca si te privesc murind!
Nenorocita 'n de mine de -arum cum sit mai traese 1

i
,Viata, curnati-te de plansuri, ca sit nu me mai trudesc
voi, Dumnezel amarnici, pentru ce mai prelungiti?
Ail cite -am tras nu-s destule? au pe semne Imi gatiti
Alte morti, alte uciderl? amar de viata mea!
In vremea peke noastre, child toate celea ardea,
fine ar fi zis eh Priam poate fi mai fericit?
All 1 au fost, cfici on -ce groazit au tras pAnh ce -au murit,
,,Ailputut ave odilina, au putut fi manghet,
MI el nu cat' vezut, filco, peptisorul Injunghiet.
Poate-i fi socotind, drag, ca un neam Imperatese,
Cit nasillie de our i vesmenturi 1 I gatesc,
§i ch. prin pompa de slavh ,i prin slugi ImperAtesti,
Vei fi dust la mormentul unde-I si te mistuesti?
Niel decum, nenorocito, ci un pament phghnesc
Ildat de a mele lacrimi, este pompa ce-ti gatesc;
Acolo te duct, lubito, ah, acolo i eu viu!
MI Wit tine in lume nu se poate sit mat fifi".

77
CERCARE DE VOROAVA ASUPRA OMULUI.

CAP. I.

t0 din farmec, o miloarde, lasA prostului nemernie

indulcitoarea nAdejde de un bine ce-I parelnic,
Fugi de-a eurtilor polifalli ; cinstea for §i desfAtare
Nu-s vrednice sh tinteasca a poftelor tale stare.
Ati doar tie se cuvine a 'nmulti magulitorii
Ce alearga cu catuea tamhind stapAnitoril?
Vino, cad un lucru mare, ni§te grijl mull mai cu tale,
Se cuvine sti cuprincla minutele vietii tale.
Acest lucru este omul, noian necuprins de minte,
in care se vede gAndul unel mint[ nemarginite,
CAmp roditor, dar s6lbatic, in care pe-o lege data
Si scalul Si trandafirul resar §i crest tot °data.
 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA omuLut 259

Sa, vedem, spre sfar§it care, cerlul au vrut a ne na§te ?

Omule, in aste versug afla-t §i to cunoa§te 1
A ascunsel tale inimf, am a undi adancimea,
i pans i In Mere ail lauda inaltimea.
Tu, mandru de-a tale daruri §i umflat de-a ta §tiinta,
Crezi ca mintea ta nu are nimica peste putinta ;
Altul cartitor de ele §i nemultamit in toate,
Par'ca nu cunoa§te pretul minter de Dumnezea date.
AmandoI venitI cu graba catra curata lumina,
Ca sa, cunoa§tem cararea pe care firea ne mana,
in cat de§teptat aeve intru cele-adevorate,
Sa se ru§ineze omul de-a luT vointi ne 'nfrenate,
Sa-§I cunoasca reutatea §i bunatatea in lume;
Ear nor lovind cutezare ratacirei lul anume,
La ale lul oarbe cereri sa punem un fel de stavili,
Resplatind in el dreptatea dumnezee§tilor pravili.
Daca a scapa ti-I voea de stancile fioroase,
In care 41 sfarma mandrul giindurile lacomoase,
Asupra a mil de cerTurI de la tine departate,
Fere§te-m6 de-a-ti da ochil in cercetari ingamfate,
Pre Dumnezea cat' aice unde via sa lumina
De jur imprejur cu toate in ochil tel se inghina.
Tu nu potl vede, sarace, corzile nenumerate
y carora armonie tine lumile-atarnate,
Niel a §ti cu ce mijloace, puterea ce marginI Ware,
Au a§ezat randueala crugurilor caletoare,
Niel a in§ira tog soril, nisi sferele luminate,
Niel felfurile de filnte pretutindene versate ;
§'apoI vrel a sfintei trepte, lumel toate ziditoare,
260 CFRCARE DR VOROAVX ASUPRA OMULIJI.

S. cercetezi §i sa afli Intelepciunea cea mare?

Mt doar la sfatul din ceriuri of fost §i tu, ticaloase,
Cu mintea ta cea de fumuri varita in lut de oase?
Oare mintea ta, sermane, sad acea In cerld §tiuta,
Ad facut §i sprijine§te struna acea nevezuta,
A care% valfa-ascunsa trage trupurile toate, I)
Si tragendu-le le man. pe ni§te cal neschimbate ?
Muritorfule zadarnic! mintea ta cea resvratita
Ar voi sh adanceze, ce pricina negacita
Te-ad fault pe o mesura lumina slabs, putina ;
Dar mai Intaid spune mie : din care oare pricina
Si mai mic, §i mai slab anca, nu to -ai nascut tu subt luna ?
Si pentru ce chedril, brazil, Inaltati pan' unde tuna,
Si Insprincenati stejarit cu crengile mare tare,
Privesc chirotind subt den if ni§te slabe tufi§oare ?
Tu prive§ti a lul Jupiter stralucitori satelitil, 2)
Spun e-mi dar: din ce pricina, el pazitorif granitif,
A. steles care 11 poarta, nu ad trupul §i marime.?
Dad a voei inalte inteleapta adancime,
Alegend all croi planul cu deplina sav6r§ire,
Ad vrut a face o lume pentru a sa proslavire,
Unde, de i despartite, lucrurile au unire,
Si In care crest pe 'ncetul pang la nemarginire
Fapturile osebite, dar de-arandul treptuite,
Pazind In a for sporire dreptatile cump6nite ;
Daca spre indeplinire dupit vointa Malta,
titre alte dobitoace §i omul tine o treapta ;
Singurul punt ce remane, este, a ,ti, ca spre bine
Ceriul 1-ad pus chiar In starea care MY i se cuvine.
 CERCARE DE VOROAVA ASUPRA 015fULCI. 261

VeT §ti ea la om aceea ce se pare un reii mare,

Este isvorul de bine in generalnica stare 8):
Ochiul, carele din toate vede numal particich,
Poate judeca de este potrivit mare sail mica? 4)
Atunci and mandrul pohodnic va .§ti telul pentru care
Au fost supus §i prime§te zabala de infrenare,
De ce sta §'apoi aleargh pe luciul de campie,
and maT Incet, and maT tare, precum omul 11 Inghie;
§'atunce chnd boul trhndav Imboldit de stramurare,
Va afla din ce pricinh sparge terna hranitoare,
i pentru ce cu coroane de trandafiri impletite
Ad priimit la Eghipet cinstirile proslavite; 5)
Atunce §'a noastra minte, slobodh de a eI visuri,
N'a gasi nici la noT, poate, improtivitoare zisuri,
Atunce poate §i omul va avea dreptatI sa §tie,
Pentru cc la a lul gusturl, rand stiiptin, child in robie,
inteatata slAbiciune are §'atiita marine,
i pururea In cartire de a sa insu0 prostime,
Une -orl cade qi pica in deplina tavalire,
Ear alte dap se rhdich pand la Dumnezeire.
Deci dar, omule, nu zice ca nu al Indeplinire,
Ci zi, ca to -ad nascut cerll chiar cum s'au cazut din fire.
intru tine striga toate i spun, ca cu nimerealh
T'au dat Dunthezeil laca§ul pe a sferel rotunzeala.
Orl-ce stare maT deplina nu t'ar fi fost potrivita,
Cad veacul ti-I o minuta §i intinderea o tits.
in sburclaciunile tale ce mandria-ti nascoce§te,
AT voi, viitorimea 0;11 spue ce zamisle*te ;
Dar la a ei intunerec, pururea lumea-I inchisa,
262 CERCARE BE VOROAVA. ASUPRA OMULUI.

Lut Dumnezeu numal singur, cartea soartel II deschisA

Ceea ce-ascunde jAvinei, omului o desv6leste ;
Ceea ce de orn ascunde, Angerilor o vedeste,
FAr de-aceasta nestiinta, ce zidirT pe-a lumel fats
Ar fi petecut in pace intistata lo viatA?
Au doar poplAnd mielusorul ce foarnea omoritoare
Ti -1 gAteste 'n ustft searit spre cumplitA saturare,
De-ar fi avut a to minte, de s'ar fi stint sotie,
Ar fi asteptat in pace sangeoasa sa jetfire?
Dar el sermanul tot vesel Nina 'n ceasul de pe urrnA
Paste, sburdA pre verdeatA intrAnd si esind din turma,
Si fix& prepus sau grijit de primejdiea menita,
Linge mAna nemiloash spre junghteea lul gAtita.
0 noracita orbie! 0 duke neingijie!
Ce feresti de °chili nostri viitoaea suferire! 6)
Talnit ce prtstreazA cermul in sinurile-t ascunsA,
Spre a tinea pe fAptura la a el soartli supusa.
Asa dar toate se plead. la puterea Area theta,
Care cantAreste lumen, in cumpena sa cea dreapta,
Care vede de-o potrivA, Mr' de nici o insemnare,
Orl murind o pasericit, orb cazend un iroti mare,
Ort trecetorT nourasit prefacutt in negurl tide,
On cerTurile 'n clAtie si gata sit se desfuncle,
Orl frageda trestioarA dupft venturt cum se plead.,
On lumile tot (AAA in nolan sa se prefaca.
SA unim dar cu nAdejde o supusit ne 'ngrijire,
Ferindu-ne cat se poate de-a stiintei retAcire,
i atseptAnd nutria( moartea, Ca tin dascal lurnel toate,
SA ne descopere minter a veclniculul table poate.
 CERCARE DE VOROAVA A SUPRA OMULUT. 263

Uitl-te la indianul 7) a cArula proasta minte

N'att invetat a preface cele din fire urZite ;
Pre Dumnezeil vede 'n aer i-I erode in vent, in park
Citci §tiinta 10 nu trece a sirntirilor !iota*
EI se opre§te prin ele la o singurtti pitrere,
Caci mintea sa nu-ig intinde a cunqtintei putere
Preste soare, presto lunii, presto luceafer §i stele,
Pe care pe cerirt intinse le crede ca pre o piele;
Ajutorat insa numal de o singurit nature,,
El singur spre mitngitere IV face Will figura,
De un Rica§ mai de ticnrt potrivit pe a lul vrere,
In care Mg schimbare el aVkaptil cu plttcere
Dincolo peste toti muntif ce ii marginesert privire,
0 lume necunoscutit, un Anent de fericire,
Unde codrii Mr' de margini art a-I da athipostire
De necazul vre-tutus tiran aprig cumplit peste fire,
Sail pre mriri in ostrov mare plin de toata bunritate,
Unde slobod stapan lui-§T i norocirilor Coate,
Vre un Dumnezeil en mild, 1-a izbilvi de robie,
va rartngaia de reul cc art tras in viata vie,
Si-1
Unde duhuri necurate in intunericul mare
Nu art sit-1 mai necitjeascrt prin videni 'ngrozitoare,
Niel Ispaniolit ce't lacomi prin arme pline de sanOurT
Sit -I desbrace de avere §i sti-1 omoare in schingiuri. 8)
Adever cit el nu §tie de flacitra cea cereasca
Care arde i hranWe toata oarda ingereasch;
Dar multemit ca teieVe, aSeaptel ziiia doritit
In care odineoa, in locuinta gawk
Va merge filet de veste cAtrit patriea oNteaset,
264 CERCARE DE VOROAVA ASUPRA OMULUI.

Ca sa petreaca in pace si sa nu se mai trddeasca.

Acum tu cu minte mare, mai intelept de cat densul,
In parerea ta cea miindra, fa-II idee cu deadinsul
Ca este ne'ndeplinire, ssi ca un nebun graeste
Asupra proniel nalte. Judec'o s'o cumpaneste,
§i zi cum ch, ziditorul cu nedreptul imparteste,
Cole -ti pare en scumpete, dineolo ea rasipeste;
Prefa pentru tine singur toate privelile fire!,
Fa pe placul tea schimbare in fiintele zidirei,
i ca un crafil samavolnic buniitatilor din lume,
Schimb'o s'o pref.& pre donsa dupa, vola ta anume;
Obraznice§te a zice, ea cereasca bunatate
Au faeut rea iinpartala, ea nu Vail dat tie toate,
§i ea peste cate multe Van. dat mila cea bogata,
Nimic n'ai, du& n'al darul de-a nu muri nici odata.
Orbu le! intr'a ta poftil, nu vezi, nit siniti ea mandriea
Vra din cercul ei sit sboare pan' la cereasca tariea ?
Mandriea ce este maim ratacirilor din lume,
Ce-au intinat si pre ingeri cu-a sale inarsave spume,
In cat amagiti el insusi de inincinoasa el fatii,
Cat Dumnezeil ziditorul au voit sa se Malta.?
Dupa care, tu obraznic ingiinftindu-te pe mina,
Vrei sa schimbi si randueala ce to muneWe, to scurma,
Adeca to puI pc sine en Dumnezeil de-o potrivil,
De vreme ce clocesti ganduri faptelor lul din potriva.
Pentru ce la milli nostri, and ascunse, cand v0.zute,
Stelele pe cer deraza si mai marl §i mai merunte?
Pentru ce pe pajl pamentul sprijinit fart schimbare,
Cele de folos da lumei cu cele de desfatare?
 CERCARR DE VOROAVA ASUPRA 031111.UL 265

Ed stint, respunde mandriea, pricina dobAnditoare,

Fires toata pentru mine de bunittAti dAtittoare,
Neincetat privighead, si naste si zlimisleste,
Chi pentru a mele numai trebuintt ea starueste.
,,Campil cu verde imbraca, gradinile Infloreste,
Pe trandafirl II deschide, pe struguri It Induiceste,
Meta lull si alte minuri, comoarele adancate,
Sant buntitati pentru mine de densa in sin pastrate;
Venturi le sburittoare ce tin marile umflate,
Stint menite ca pe-alurea sit mit duck sit mit poarte.
Acel soare ce-sl eroeste cararea stralucitoare,
Numal pentru mine varsit luminA incAlzitoare;
Insust nolanul de lume ce-1 am pa]at de primblare,
Imt gateste malt tronul pe a ceriului spinare".
Aceste barfeste milndrul; dar Indatd ce vent mare
Se rAdicA si aduce smreduiri omoritoare,
Indatii ce prin cutremur prtmentul rovini deschide,
Si cufundA sati IneacA orase, sate, si ghilde,
Indatrt ce marl umflate din albiile for ese
Si totul ca la peire la lovirt si mart si dese,
Zi, mAndrule, dad. firea pentru tine ganditoare,
Te alintA si-ti gAteste vre o noun desfAtare?
Dar to tact. Ascultit insA ci tot pricina obsteascA
Pe ale ef leg! si pravilt pornitrt sit implineasca,
A. obstestei rAnduele ca sit tie'n inclestare,
Earn, un reit de mesurit ce aduce bine mare;
Si dacA intemplarl rare si degrabA trecittoare,
Parts ar zitticni cursul in regulileordinare,
Insusi acea zAticnire le tine mat mult legate,
266 CERCABE DE VORO A VA A S I 'PRA ()MULE!.

MT, ce poate fi in lame deplin char si intru toate?"

Pentru orl care zidire asta-T lege neschimbata,
Apol cum sit east' omul din generalnica gloa,tit ?
Dad toate'n lumea asta, supuse tot la schimbare,
Se resboesc, se sfitrArnit, se prefac far' de'ncetare,
Dac'a stAplinulul vecinic mintea cea nemarginita,
Prin schimbarI tine pre lame intr'o stare cumpenitil,
Apol cum al vra ca omul scuturat de slabAciune,
La- pathni sh nu mai albA nici un fel de plecAclune?
DacA randueala cere si furtuni si vijelie,
Pentru ce at vrea a crede- ca, tidve de tiranie,
Precum Cromvel, precum Neron, ar pute a se preface?
Ail nu crezY ca, chlar miindriea a crede asa ne face?
Dar Dumnezeii, au nu poate apleca pre reutate,
SA slujeaseA la'nplinire faptel cel cu buntitate?
Respund, cit mintios rezonul trebue sit nu sminteascA
i randueala moralit ca si pre acea fireasca,
Asa dar, dacA in una vi s'ail parut cu dreptate,
Pentru ce in ceealaltA se pale cu strambatate?
La asa tiilcurl inalte, mai pre sus de-a noastrA minte
Omul sa dee nu poate de cat prea slabe cuvinte.
Nol credem ca de-ar fi lumea pre placul nostril croita,
Toate ar fi In unire si In stare linistita,
S'am voi sit fi fost omul prieten en fapta bunit
Si nebantuit de real care mintea IT cletunA,
Ca nisi vazduhul de nour sit fi patimit cernire,
Niel mall sit se rescoleascA de-a furtunelor starnire,
Si ca inima plena la a legil implinire,
SA nu fi fost tulburatit de-a patimilor pornire ;
 CERCARE DE VOROAVA AI'PRA OMCLUT. 267

Dar nu vedem ea pre lume. elementuri resboite

0 fac de se tine 'ntreaga §i in mesuri cumpenite?
S'apol omul fAr' de patimi avut'ar fi vr'o fiinth,
De cat nurnai nesimtire fara ghimpe de chinta?
Dar telul luT care este? Oh, catu-T cludat la toate!
Une on el se scarbe§te ca a fi finger nu poate. . . .
Si ce zic! el ar vrea Inca alts ceva §i mai mare,
Ar voi i preste Inger! sa tie inalta stare,
Ear alte da.ti cu mahnire pentru cite lui sent date,
Se plltnge ca n'are blana unui urs, unei vulpi poate,
Sail virtutea unui taur, sail a cerbuluT lutala.
Omule 1 fiul orbirel, to cela ce de'nglimfala
Crezi ca jivinele toate sent pentru tine zidite,
Chiar a le for darurl toate, de le -al avea dinainte,
Fost'aI fi intreg la minte? fost'am fi in fericire
Prin darurile ce cerTul le-aii dat for la plasmuire?
A. vietatilor toate minunata, iiitrupare
Ne veste§te privigherea ce ceriul in totul are.
Obqtqte cu darnicie dar fart de rasipire.
Pentru parti de o potriva avu a sa ingrijire.
La unele sprintineala cumpane§te slabaclune, fi)
Ear la altele virtutea tine loc de'ntelepclune,
Si cumpftind intro ele nevola cu ajutoriul,
A lul grija pentru toate o veste§te ziditoriul.
El le-aii potrivit faptura §i urzit alcAtuire
Dupa starea hotarita fie§i-cariea din fire.
Cea mai scarnava jivink dobitocul cel mai mare,
Air lesniri de o potriva pentru menita for stare,
Fie§te-care multemit se bucura de viata,
268 CERCARE DE VOROAVA ASUPRA OMULUI.

Si nu ravneste altiea nici inteascuns nici de fat/

Asa dar, pentru a zice ca Dumneclea grija n'are,
Cum cuteaza, singur omul sa easa din adunare?
Cum dar el care se zice intelept in toate cele,
Nemultemit de a sa stare, trai-va cu plans si jele?
Pentru ca ne avend toate, zice ca, nimic nu are.
Omu le, la fericire ca s'ajungl, eats carare:
Multemeste-te cu zestrea ce de la ceriuri ti-i data,
Si potriveste41 viata pe-a el foae mesurata.
and ocbil ca microscopul la lucruri ar da rnarime,
Si am fi vezut tintariul in insutita catirne,
Fostu-ne-ar fi de vr'o treaba o asemine vedere
Oprita in maruntisuri ce trebuinta nu cere?
Si de-am si vede a muscat desantata plazmuire,
Dar ne-ar lipsi din privala a cerlulul desvelire.
Dit la simtirile noastre o mai multi gingasime,
Adeca la pipaeala o nespusit atingime,
Atuncea la ori-ce sunet, la lovirea cea mai mica,
Omul spaimantat de moarte ar fi tremurat de fries..
Asemine si mirosul, a carue ascutime
Prin nevezutele arce ce sageata cu iutime,
in loc de a face bine, ar fi adus ametalti,
Crierilor sbuciumare si inimil brnesala.
Dad, auzul urechel ar fi avut o simtire
Mai agera de cat este data, ornului din fire,
Negresit ca armonia sferilor colindatoare
S'ar fi auzit din ceriur1; dar apoi in asa stare,
Sunetul de pre pirate, si a frunzelor miscare,
Dina si privighitoarea ne-ar fi fost de superare.
 CERCARE DE VOROAVA. A SUPRA OMULIII 269

DecT dar, omule, cunoaste Inteleapta bunatate

Pan' si darurile cate la zidirl stint ravhsate,
Si In cele ce-s de lipsa, slaveste buna vointa,
Citci lipsa for dovedeste ca Var fi de nepriintA.
Intre mil de dobitoace, o ce multa felurime I
CAM scarisi pogorirea pans la mititecime!
De la viermusoril care Verna ad de'nvelitoare
Pana la om, cralul lumeT, elite trepte schimbatoare !
Supt perdeada 'ntunecoasa ce-I acopere vedere
Cartita de tot lipsita de a lumei mangdere,
i Iincsul care prevede prin trupurl on cat de grease,
Din a for drumuri prescrise de maim cea putincioasa.
Yn intunerecul noptei de sunet povetuita,
Leoaica mina, goneste .pe ciuta, cea Ingrozita.
Mirosul duce pre cane printr'o judecatii, lute
Pe urme neinsemnate a paserilor stiute.
De la pestI pans la paseri, de auzurT si de glasurl,
Apropie, de se poatej nenumeratele glasurl
Ulta-te de vezl paingul In umbrita sa chilie,
Cat de'ngraba simte mama ce-T atinge o franghie!
Pe niste mreje Intinse pururea In strajuire,
Par'ca d& vial& la firul ce toarce asa suptire.
Cu cat mestesug albina pe campil alergittoare,
Se vede din zorl de ziva comorilor strangittoare I
cu cat& iscusinta singura a scoate stie
Dintr'un must plin de otravit cea mai buna doftorie!
Dar And, zicand instinctul '°) ate fellurl de fiinte 1
Elefantule vestite pentru a to umilinta,
Tu ce sameni c& aT parte si dintr'a omuluT minte,
270 CERCADE DE VOROAVA ASUPRA OMUL1.

De cat alte dobitoace, o cat esti to Inainte I.

Al teil instinct, a to fire, in toata lumea vestite,
De rezon asa aproape, de om de ce-s despartite?
0, de la una la alta, cats mica departare 1
§i tine poate pricepe tainica Impreunare?
Unde este legat gandul cu mintioasa pomenire,
§i unde sta, unde este pragul eel de despartire,
Pre care 1-au legat domnul cu puterea cea cerea,sca
intea trupului simtire i intr'acea sufleteasea?
Acura instinctul acesta da-1 de-o potriva la toate,
*i le ada, prin aceasta la asemine dreptate,
§i vei vede rupta ata atarnarei randuite
Ce le tine in unire vi in mesurl Ingradite. ")
Atunce lipsind unirea i supunerea ]or data,
Vei vede, ca stapanirea lipsit si tie 'ndata;
Zic stapanirea aceea pre care Intelepciunea
Asupra for tuturora, Vain dat'o cu slabaciunea 12)
inprotiva de aripa, de fug, de'notatura,
De-o vedere ascutita, de-un auz peste masura.
Tu ai minte, unde ceriul au varit inchipuire
De a iscodi mijloace ca Ali urmezi stapauire.
Ulta-te de vezi in aer, pe pamkt, s'adanc in mare,
Toata, firea cum se misch spre a lumei Intrupare,
Ca lucreaza zi vi noapte sporind catra Inmultire,
CA desertul nu se vede de atata indesire.
incepend. de la isvorul in care viata curt,
Ce priveliste Intinsa I ce lant de Insiratura!
Duburf curate din ceriuri I oameni! pesti si paserele,
Lacuitorl de prin terns, din aer, 1i umezele!
 CERCARE DE VOROAVA ASUPRA OMULU1. 271

Jivinelor osebite ce abia ochiul zare§te1

0 veriga numai rupta din lantul ce ve une§te,

Si indata s'ar vadi-se fiinta vietil sfarOta,
§i toata .starea de lucruri in noian eara§I varita.
Baca fie§I-care dins, unde lnoata planete, 13)
Se mi§ea cu osebire chip& pravill tainuite,
Daca pazind totdeauna o nespusa randueala,
Aleatuese cu taria cerlurilor Inv6teala,
Una numai din planete de ar rumpe armonie,
Despartindu-se de alta ce ii era de sotie,
Curend cere§tele sfere una pre alta s'ar trage,
§i cazand indata, cerlul, destramandu-se s'ar sparge.
Atund pamentul din centru luand a sa stramutare,
Ar cade intr'o menuta in haos de innecare ;
Sorii, stelele pornite catra ob§teasea Were,
Ne mal find cumpenite de-a altor sfere putere,
S'ar vede-se cum, in groaza firea toga. muritoare,
Panti, la cerescul scaun mans, a sa. vaitare. 14)
A§a, dar spre a respunde la mandriea omeneasca,
Sfarma-vom oare plim6ntul i toata starea cereasca?
Daca §i In trupul nostru pa.rtile burzuluite,
Yn potriva slujbei care din fire ail randuite,
Ar voi la alte slujbe pe sine sa se nameasca,
Precum piciorul sa vada, ()chilli la mers sa pa§easca;
Daca mana randuita numai pentru rocodele
Ar cere sa alba gandul §'a capuluI socotele ; .
Yn sfar§it dad on care §'ar Ii faeut necaz mare
De a se pleca la mintea cariea stint slujitoare,
Ce-ar fi doamne! apoI oare, nu este- tot o gre§ala,
272 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUL

Cand omul cu imputare catrit sfanta randueala,

Ce pe zidirile toate cu milk are cuprinse,
Vra sa, easa din canonul si mesura luT prescrise?
A lumilor resfatate pantile infelturite,
Pentru a 'nchega pre totul, sent intelept potrivite.
Acestul minunat totul firea este intruparea,
Ear suflet este cel vecmnic sttipan a toata suflarea,
Care de se si ascunde, dar a sa mare putere
Se spune ochilor nostri prin toate de supt vedere.
El alcatuind pam6ntul, cerlul, stelele si lume,
Este tare si puternic pretutindene anume,
in tot locul se intinde far'a ave intinzime,
Si este varit in toate fax'a ave despartime, '5)
Si la duhuri si la trupurl este razemul eel tare,
Si prin el toata fiinta Isl castiga 'nfiintare.
El (land tot, nimic nu perde, ,ci naste si tot sporeste,
Si a sa a tot putere nicY mai scade nici slabeste.
La ochil nostri se vede intelept, mare §i tare
Pre cat in mica jivina asa si'n felul cel mare,
Pre cat in saracul omul dintr'un bordees cu pae,
Asa si in imperatul ce vieti earth si tae;
Si eel slab si eel puternic, si eel mic si eel mai mare,
inaintea luT ca praful se sterge dintr'o suflare.
A sa fiinta patrunde pament, cer si lumea toata,
Le umple, le sprijineste, le tine in starea data.
Rusineaza-te, om mandru, de-a to parere gresita,
Zicand ca-I nerandueala, randueala cea mai sfanta;
MI aceea ce ne pare ca-I un red, ca-T o peire,
IT a fericirel noastre tianuita izvodire.
 ('ERCARE DE VOROAVA ASUISA OMULIII. 273

MultAme§te-te In starea ce fail dat sfiinta vointa.

SA Stir cA, in lumea asta sau in alta on §i care,
VeI gAsi ca pre un tatA, pre dumnezeil cu'ndurare,
Si a lui to supuindu-I cuget, inimA, simtire,
Tot pasul care vet face, va fi pas de fericire.16)
in ceasul acest de jale ce curmA, calea vietii,
Precum §i In ceasul care WA Inceptit vietatii,
Lipit e§ti dragostei sale, §i nu te'ng,riji nimici;
Deci In Ili*, §i la moarte lui te roagA, farA Md.")
Firea nu este putere oarba, fArA ('.uno§tintti,
Ci este o taro' ascunsll de omeneasca §tiintA.
Ceea ce zici Intemplare, II isprava de-o gandire
Ce de ochil tel ascunde §i inceput §i sfiir§ire 18)
Aceea ce'n calea lumei te supers, te rane§te,
Face o orAndueala ce mintea to nu gAce§te.'9)
Nerandueala ce-ti pare, chiar din rAnduealA vine,
Si tot 1.6111 ce-I In parte, este in totul un bine.")
A§a, dar deschide-ti °chit, §i gonind amagitorTul,
Zi ca toate sfint prea bine citte-ail fa'cut ziditorlul.

18
 CAP. II.

'mule! nu undi marea lui Dumnezeii adanqime,

Ci in inima-tt te'ntoarce si vezi a to Insusime!
Pentru om este ear omul adanca invetaturA:
Ce ciudatit intrebare! ce cludatA incurcatura 1
CAM luminA Inteensul s'apoi si 'ntunerecime I
Ce fire naltA, milreata! s'apol cu cats josime 1
il vezi plin de luminare cazend in marl indoele!
Il vezi plin de slAbaciune suferind cele mai grele!
Este oare pentru munch nascut si zidit in lume?
Safi numal spre desratare si spre odihnA anume?
Une-ori se miara Insusi catu-1 de mintlos qi vrednic,
Si se visaza eh este ca Dumnezeit de puternic;
Ear alte dAti plin de jale de-a trupului slabaciune
Se poricleste jiving supusa la mortaciune,
 CEBCARE DR V onoAvA. ASUPRA OMULUL 275

Si ca numal spre pedeapsA este nascut vi resufla,

Si ca mintea lul nu este de. cat un vent ce se umflk
Pre care de n'o asculta, toate-1 par intunecate,
Ear de o ascultA, toate i se par ne'ncredintate;
Haos de patimi urite vi de zadarnice gAnduri,
Primite vi lepedate pe un ceas in ma de randuri.
In valuroasele pofte ravnitor hojma de stare,
tine-oil cu minte foarte, -alte dap nebun mat mare.
De o potrivi puternic vi slabAnog Intr'a sale,
Tot cade vi se radica, vi ear cade in grevale.
Singur aflA adeverul in deplina stralucire,
Dar singur earAvi se scapA din Were 'n r6tacire.
Zidit de stApan la toate, supus patimilor sale,
and se bucurii, and phinge, %A, cuvent, fag cale.
Pururea in ne'mpAcare cu-a sa slab& inimioara,
A fapturelor de-a randul este cinste vi °earl
Ho t muritoriule mAndru vrngamfat de-a ta fiinta,
StA vi crede de supuse toate la a ta vtiinta;
In maim ta cu compasul lumile toate mesoark
Si to polurilor marei, da-le legi pe a ta scara.21)
Aer, vAzduh cAntarevte vi dA reguli la planite,
Ynsemnandu-le in ceasuri pe virile tainuite.22)
Supune la al tell calcul a vremilor intuneric,
MIA vi spune ce este intr'a soarelui jertfelnic;
Du-te, sue-te cu Platon pAna mat pre sus de ceriuri,
CAutand pe adeverul in a lul mit de chimeriuri, 23)
Si unind cu nebunie a ta obraznicA fire,
Virh-te pima in sinu-I vi cearck dumnezeire ;
Invata pe'ntelepciune cum ar fi sit carnmeascA,
276 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULDI.

Si nebuniile tale da -le sit le legiueasca ;

Dar apol cazut din sfera nadejdei retacitoare,
fn nolanul tea te'ntoarce, ruOnat, plin de mustrare.
A acelor din ceriii duhurl Intelegere ce vine,
Vede §i cata cu mils la to zaditrnicie,
Cad Nefton, marele Nefton, cu a sa mare §tiinta,
Este pentru den§ii aceea ce-I pentru nol o moimita.24)
Omule, ce-ti mai vederea pan' la cereasca camara,
Si to bizue§ti sa afli Inuntrul pe dinafarti
Si sa, Insemnezi §i pravill pe-a mi§carei cere§ti cale,
Spune'mi, WI stapan pe tine? Dal pravili inimel tale ?
Duhul tea, care degiaba se lupta §i se munceSe,
Doritor tot de aflare pe cat viata it hranecte,
Spune-mi, macar vre un lucru de-t1 chiza§lue§te'n lume ?
Sail care ti-I Inceputul §i sfar§itul chTar anume ?
Li om date stint sthpane puteri inperatitoare :
Una ca sa zadareasca, alta povetuitoare.
Jubirea de sine una, na§te pofte, desfittare,
Gone§te orl-ce durere §i cere indestulare ; 25)
Alta-I mintea ce opre§te §i mana la mosurare,
Mad patimilor scadere i pornirel Infranare.
Amandoile In unire ne del putere de sine
De a fugi de tot reul §i de-a ajunge la bine.
Rumpe Iubirea-de-sine §i departeaza-i aucrare,
Si omul de via remane intr'o netrebnica stare ;
Si eara§I radica-1 mintea, §i-I vede ca chip nu are
Niel sa se povetueasch, nicI sienchee cugetare,
intocma ca burueana ce In tarna Implantata
Se na§te, cre§te, infloare, §i cade de tot uscata,
 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUI 277

Sau ca un foc ce pe ceriuri, in bobote de o data,

Noaptea fulgerAnd se vede §i stangandu-se indata.
Tainic lubirea de sine ne mi§ca §i ne sile§te,
§i purure in clatire, purure ne zaditre0e. 2°)
Mintea cu cumpena 'n mama toate le dritmalue0e,
St% pe gaud, asemeneaza, 15 da sfat §i hotare0e.
De lucruri ce nu stint fata mintea prea putin lovita,
Este de-un viitor bine putin indeletnicita ; 27)
Ear de hazul eel de fats ceealaltii Intartata,
it dore§te §i alearga dupa densul ca o bata.

In vreme ce mintea face socotele §i chite0e,

tubirea de sine lute cere 0 se hotare§te.
A plearilor din fire miscarile atitate,
Stint §i mai tars ei mai dese dealt cele judecate.
Mintea In cane sale ii Intelept mesurata,
Ear lubirea cea de sine cu aprinderea sburatit,
CAreia, spre Infrenare §i spre un fel de oprire,
Mintea ii stit 1npotriva cu pasuitit gandire, 28)
Ear vrasta, obicinuinta, grijile cu ispitirea,
Stempel% sborul eel lute amaneazit pornirea29).
Filosofului zadarnic placit-1 sa tot voroveaseA,
Sa 'ntunece adeverul §i sa nu -1 mai desveleasei ;
Fad pintr'o tesetura, de netrebnice cuvinte
Tot zisurl ingaimatoare prin rezoane iscusite,
inparteasca hojma toate pan' la pont de nestar0re,
Si sit tot desparta lucrurl ce stint unite din fire 30),
EA 11 las ca prin cuvinte §i soarele sit 'nopteze...
Ear a noastre graluri toate ca ziaa sa lumineze 31).
Mintea, lubirea de sine, Intre ele cumpenite,
278 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUI.

Avend un tel amandoue trebue a fi unite.

0 m& nebiruitil ail ele Mr& durere,
Si un gust si un haz numai le inghie la placere.
Dar aprinsa fiind una, and zareste desfrenare,
Inghite cu lacomie oblectul de desfatare;
Ear ceealalta pe 'ncetul qi cu man! chibzuitoare,
Trage miere dintr'o pinta file a beteji pe floare.
Omul dar sa osebeasca, pentru fericirea toata
Din placeri primejdioase pe acea nevinovata.
Ce stint patimile 'n lume deal lubire de sine,
Gonitoare neplacerel si lubitoare de bine ?
Adeverat sail parelnic, acel bine le loveste
Cu atata ferbinteall !neat pe in le porneste.
Pornirea for and se face pentra-a noastra trebuintd,
Far' a vatama pre alti1 intru a for folosinta,
Mintea atunci se impaca si be si inbratoseaza,
Imprumutand ajutoriul ce ne 1ntrebuintRaza.
Ear cand pe om 11 radica mat pre sus cu barbatie,
§i 11 fac sit nu se ulte la vr'un fel de licomie,
Mintea atunc! bate 'n pahne si en glas le multameste,
Dand nume de fapta buns foculul ce le porneste.
Sileasca-se stoicosul intru a sa nesimpre 32)
Sit lucreze ca nebunil a se lipsi de simtire;
A sa stare ipocrita, slabs, fara infocare,
In inima sa 'ngropata rOnane far& lucrare ;
Ear nol n'om cruta a zice catra omeneasca fire,
Ca s'o desteptam aeve dintru a sa adormire,
Ca mintea cu catu-1 tare, cu-atata maT mult lucreaza,
CacT lenevindu-se moare, ear lucrand tot invieaza.
 CERCARE DE VOROAVA ASUPRA OMULUI. 279

Prin patimi omul se mi§ca; Insusl sufletul prin ele

Se radicA cu vArtute .i birue cele grele.
El nu se InfricopazA de vr'o noilA tulburare,
Ci folosul 11 castigh pe cat furtuna-1 maT mare.
Ocean ii viata noastrA, In care tot valurl grele
Ne clatinA i ne mi§cil la fapte bune sail rele.
Mintea, ce drept zestre ceriul ne -ail dat'o cu miluire,
Se face pusulA clirmA In furtuni de ispitire,
§i a el dant& faclie, grabnicii spre luminare,
intea stAncelor lovire singurA ne dA rAbdare.
Dar a patimilor noastre protivnicA tulburare
Pe marea vietei lumeT stint furtuni trebuitoare;
Dumnezeti, Dumnezeil 1nsusi lenevirea o ure§te,
Preste v6nturi, preste valurl, preste luml criletoreste.
Pofta, dragostea, lubirea, radejde si bucurie
Ca un sAbor a placerei ce Is naste, le invie;
Temerea, grija, prepusul, uritul si mahnicTunea,
Pe care durerea nate si le creste slAbaciunea;
Toate patimile-aceste, Intre ele cumpenite,
Pentru fericirea noastrA lumel au fost dAnuite.
Dintr'a for lovirl adese se na§te si invoire,
Care pe trup si pe suflet le tine strins In unire.
Deci patimile-ti mesoarti, omule, §i le s1Abe.te,
Dad. catrA fericire inima to barAneste;
CAci a le opri pornirea Intr'o dreaptit m6surare,
Is a asculta pe minte §i 'ntelepciunea cea mare.
De a dragostel plAcere inimile stApanite,
0 dovedesc sail aevea, sail prin idei plasmuite;
Ele ne 'ncetat lucreazA sati pentru a ei pAstrare,
280 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULL.Ti.

Sail pentru o preghtire Intl.'" cele viitoare.

Dar a patimilor nada cu totul indulcitoare,
La not este o putere chnd mat mica, tend mat mare,
Pe cat spirtul se gaseste vO:sat in a noastra here
Cu mat multainbelsugare, sau cu mat multa schdere.
De-aice in not se nay to patima stapanitoare
Care, or! cat resboita, pururea-I biruitoare...
rntocma ca acel serpe cu care legiuitodul
'Ail biruit Intr'un tiran farmecul inselatorlul.
Aceea, pe alte patiml ce-s mat slabe de cat densa,
Le supune, le inghite si le preface intr'ensa.
Omul in lame cand vine, in leaganul seft aduce
Sementa de morthciune care in morment S1 duce ;
Acel strichclos graunte in viata ce el traeste,
Cu sangele de 'npreuna amestecat se 'ntareste:
Asa patima aceea ce a ne staphni are,
Dobandind asupra noastra putere covarsitoare,
Varsh in sange otrava tainic de-a noastra stiinta
Si preface toate cele in singura sa fiinta ;
Ear fantasia ajuth la a et pornirI ferbinte
Si. o Smith stapana peste trup, suflet si minte.
Din zi In zi obiceiul hraneste si face mare
Acea patima ce firea ne -au semMat din nascare.
Ca'nd puterea el lucreazA, in be de veo micsurare,
Duhul si inalta minte o Intarta si mat tare.
Si and ce zic! ca mintea Inteascuns si cu fereala
Pe acest vrhjmas atita si-1 dh foc cu ferbinteala :
Asemine cu cel soave ce cu focal de prin raze
Erburile stricacIoase le mat si invenineaza 33).
 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUL 281

insfalit orf -care fie patima stapanitoare,

Mal c6 totdeauna mintea asupra4 putere n'are.
0 minte de &IA plinA,, ce to tie nu-tI put stavili I
Apol cum poti, slAbAnoago, altor patient sa, dal pravill ?
Dinpotriva, cu favorul atilt vr'una aplecatA,
Tu la$1 grija stArel noastre in manile el legata.
In ce dar se lamure§te a to putere §i slava ?
§i cu-atatea mustrArT crude, spune-mi, fact vre o ispravA?
Tu ne invetl sa ne temem de-a desfAtArel placere ;
Dar pentru a4 sta 'npotriva, dai-ne oare putere?
Glasul teil, sa gAndim, zice, la ale noastre gresele ;
Dar cu el numal putut'am sit ne izbAvim de ele?
In zadar tot cu ocarl ne mustri farA crutare,
Cad ne fad ticAlo§i numai, dar nu ne fad indreptare.
Facliea ce 'n ochil nqtri pururea vrei a aprinde,
Numal cat ne necAje§te, ear de ra nu ne desprinde.
Ba And, §i dal dreptate parerilor feburite,
Dand nume de faptti buna reutatilor slavite 34).
Tu bagi pe inima noastra, cu grijile ce-I al date,
Din gresele mititele in gre§ell nemesurate.
tntocmai ca acel. doftorI ce abatend punol rele,
Fac din boale ne 'nsemnate boalele cele mat grele,
§i mandri de-a for ctiintA, gAndind ca ne usureaza,
In loc de-a ne scAde 1.6111, ne-1 insutesc §i 'nmieazA.
Asa dar scaparea noastra este de a urma firer,
Cad drumul ce ea prescrie este drumul negreqirel.
Ea spune ca mintea noastra nu4 sa ne ocarinueasca,
Ci este sa, ne abatA §i aqa sa ne fereascA ;
Este un intelept sfetnic tocmit sa ne dascAleascA,
282 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OISILTLUI.

A da regull la placere, ear nu doar sA, o starpeascA;

Nici sit fie el peire, ci numal stempAratoriul
Patimel ce de la fire o ad luat muritorlul;
Cad prin ea milostiv ceriul as voit a ne supune
La isprAvI ce-s hotarite de a sa intelepciune.
El as vrut, spre implinire inaltelor sale gindurT,
Ca starea. cea omeneascA ale tot scarf si randuri.36)
Pentru-aceea ci puterea patimel ce stapAneste
Pe orl-care ar fi alta Sneaca si naducecte,
$i car& dorit sfirsitul ajunge si nimereste,
Cad orl-ce impotrivire mat tare o zadkreste.
Fie lubirea de slava, fie cea de inaltare,
Fie acea de avere, fie de ctiinJt mare,
Fie insfarsit si lenea inteo inima bogata,
Cu putere si tarie ce la patimi este data,
§iom vide ca fies1care spre indestularea toatA
Jertfeste avert si cinste, ba si viata cate-odatA,. 36)

Fie un pustnic in codri ingropat intru uitare,

Petrecator unel viete line, fad tulburare,
Fie un eroti cu setea primejdielor de rezboae,
Doritor numai de slava sangelui versat pohoae;
Fie filosoful pacinic intru a sa chiroteala,
$i negutitorTul lacom lap a sa vanzoleall,
Top vor gAsi dinpotriva mintea for gata plecatA,
A be favorisi pofta ce patima le aratA.
Vecinicul intelept mester ce din nimic fAcu toate,
$i care din reti pe bine a naste stie ci poate,
A acestei plecAri tainici intrebuintand puterea,
DA inimel o vartute ce II. intAreste vrerea.
 CERCARE Dh VOROAVA ASUPBA OMULUI. 283

De aceea se si vede a din patimi fapte bune

Ese asa de viteze cat nimic nu le repune,
Intocma ca din sAlbatic c'o proasta, hultuiturA,
In rodurI desfAtatoare copaciul schimba, natura,.
Dc ate on fuduliea, amorlul i uriciune
AA nascut fapte inalte de lanai de minune I
Maniea In loc de rivna si de nAstav Intearmarei,
Scumpetea In multe randurI, ca o matt' a mesurarei,
S'atz vAzut oprind pornirea ferbintelelor aprinse,
§i lenea cA-I pestitoare naravurilor deprinse,
Pizma and, InblAnzindull turbaciunea 'nveninatA.
S'apoi este vre o faptii, din cAte stint laudate,
Ce mandriea sati rusinea sA, nu le Mb& 'nsuflate? 37)
De la rAti la bunatate cAtu-I de scurtA cararea!
tare ele mu' joaca §i I§I cumpeneste starea.
La cumpena, deopotrivA mintea ca o greutate
Apesand, pe reit In bine a preface abia poate.
AscultAnd grAind pe Neron plin de libov §i Iubire,
Al fi zis ca-I ca si Titus al lumelor Indulcire.
Acea valfa, acea fala, acea inimA mAreata
Ce in crudul Catilina vez cu scArbA ci cu greatA,
In Decius me alintA, s'apol me si Incrucecte
and Curtius patriotul prin ea mortel se jertfeste.
Tot ambitiea pe schiptruri si Inalta §i zdrobecte,
i pe bun si pe reil face mortel de se hArAzeste;
Pe soldatul prost preface In Wean fail de fricA
i pe iroul cel mare In viclean om de nimicA.
Cine dar poate afar& de Domani stapAn a toate,
Ce ait despArtit cu glasul lumina zileI de noapte-
284 CERCARE DE VORAAVA ASTJPRA OMULtI.

Sä descurce acest haos de fapte bune §i rele,

§i sail descalceasca mintea de alte patinai a mele?
Precum intr'acele cadre ce-s de many iscusitA,
A umbrelor cu lumina unirea cea potrivita,
FellurimI de lion' inchMga, a§a cat pie! se simte§te
De la una pan' la alta feliul ce le desparte§te:
Asemine sere ascunsul fetelor adeverate
Fapta cea rea §i cea bunk sent a§a Impreunate,
!neat n'ar fi cu putinth omulul a se pricepe
Uncle una se sfare§te .i ceealalta se 'ncepe.")
Dar macar eh intre ele par asa introlocate,
Pute-vei nice ea real este §i o bunatate?
Ch &rile alb §i negru cu ine§te§ug potrivite,
Painjinesc Inteatata viderile amagite,
Len numal pe-o parere ce-ti Inchipue§tY pe 'ntregul,
SA zici ca, nu este albul, sit zici ca nu este negrul?
Duhul vrend sh dovedeasca, aka grozave himere,
Inima-1 inpotrive§te 0.-1 supune la tacere.
In acele dintal ceasurl ce 'n ochil no§tri s'arata,
Beni ne pare o feara, amarnich 'nfricopta;
Dar acea Infrico§are pe ceas pe ceas tot slabqte
PAnh sand ne §i deprindem en densa prietene§te.
Apol inima Incepe a-I darui §i simtire
PAO. unde ne orbe§te a-i arata i lubire.
Omul pe placul sea pune a reului Inverfare,
Cand laud., and defaIma a ispravel lul lucrare;
Cacl ca un orb la a sale, Intru sine nicl zare§te
Ace le rele pe ate In altul le ocareste._
Acest fel supt rece breul zorilor de dimineata,
 CEItCARE DE VOROAVA ASTPRX OMULUI. 285

De unde strapicul vifor intinde aripi de ghlata,

Laponul, deprins cu gerul, fericit se socote§te,
Gandind ca, alure frigul pe altil mai mult munce§te.
Putine stint fapte bune in inaltA inverfare,
i iarA§T, putine rele inteo covArOre mare;
Cad inima noastrA 'n nuntru totdeauna Inpartita,
Si de rele, i de bune se gase§te insotita.
NebuniT qi uciga§il, in adAnca for betie,
AA doar n'au nAzaritura de cinste cu 'nteleptie?
Filosoful ce in dodot de amoriil se stapane§te,
All doar el singur pe sine nu ride §i se hule§te?
Nicl bun, nici reit este omul cleat purure in parte,
Cad §i sufletul de patimi neputend a se desparte,
Se schimbi pe tot minutul, §i face colindatura
be la red la fapte bune, de la dragoste la urA.
Tot! dar, toil de la olalti, far' a osebi pe unii,
Tel all numal folosinta, §i 'nteleptil §i nebunil.
Fieqi-care cere bine; dar tots due deopotrivA
Bine le for ca o pargA in generalnica stiva.
tocma pentru aceasta §i stApAnul lumei toate
AA supus catrA lucrare qi pe insuql reutate.
Pe comploturi inegrim, pe pAreri, pe retAcire,
Pe imputinarea mintel, pe slabAciunea din fire.
Ru§inea de a se 'ncrede intea hotrulul §tiinta,
In inima uneT fete tine cinstea in fiinta;
Ear pe apriga nevasti o mAndlie ingamfatA
IndeamnA de precurvie 0, se plzeascA curatA.
Pe osta§1 tine it mama? singura obrAznicie
Ce cre§te pe me§te§uguri? Purure zAdArnicie I
286 CERCARE DE VOROAYA ASUPRA °MULTI!.

Dar ast& zAdarnicie falnica §i delicata,

Far' a fi de interesuri aprins& §i indemnata,
AlintAnd a noastra minte cu parer! magulitoare,
Naste de multe or! fapte vestite si de mirare.
Asa dar Ina lta voe ce de la Ziditor vine,
Chiar din greselele noastre scoate oamenilor bine.
Cu top dar Intre densii datorl stint mama O. pule
Pentru aperarea vietei si a stare! fiestecuie ;
Cad pentru ca sa s'ajute stint nAscuti poate anume
i copiii §i parintii, §i robi si stapani in lume,
Care slab! In despartire i lipsiti de voe bunk
Stint mai sdravini ysi ma! vesel! In traml cel dinpreunA.
Asa dar fie sail patimi, nevoe, sail slAbaciune,
Tot omul la adunare pleaca, trage, se supune;
Si cu rivnA fiesi-care ajutAndu-se pe sine,
Stringe nodul legAturei generalnicului bine.
De-acole fraged amorlul, duloasa prietenie
S'acel farmec care face viata asa de hazlie;
De-acole si la sfarsitul vietel astei trecetoare
Se lea0dit lesne omul de ori i ce desilitare;
CA ne mai gAsind Inteensa dulceata obicinuita,
Trage lauda asupra-si de o lege nevoita,
CA fad banat asteapt& a mortei Infatosare,
Ca un limas mantuelnic dup'o lung& inotare;
CA Insfarsit muritorlul slabAnog sail ma! cuminte,
Vede yi moarte2si viata en alte Mari aminte.
Ear On' in ceasul acela, purure cu not In toate,
Ne dA bunatati viclene in lips& de-adeverate.
Si !neat trAim pe lume purure magulitoare,
 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUL 287

Spre a ne 'ndulci uritul, purure nascocitoare,

Inaureste cu raze nouril de desfatare,
Ce ploila pe traiul nostru cu dulcet amagitoare.
Multamit de-a sale gusturl si de a sa iscusire,
Or1 si care pentru sinesi are ochi de partinire.
Frunzarind si zi si noapte tomurl de carp colburoase,
Se fericeste 'nvetatul In chilli intunecoase;
Si scutit neinvetatul de o trudA asa mare,
Inteo lenesa odihnl gAseste tot desfatare ;
Privind la viitorime cu deplinA ne 'ngrijire,
Bogatul din comorl multe 41 Inchee fericire ;
Intru nadejde de grija ce purure hojma poartA,
Stiracul cu toatl lipsa II multamit de-a sa warn..
Priveste jucAnd pe orbul 1 plange-se oare veodatA
Ca lumina cea din soare 1-ati fost foarte radicatA?
Priveste pe schlopl cum cants! plAnsu-s'ati veodineoara,
CA stint lipsiti de pAsirea cea slobodi si wad?
Imp Brat 11 cersitodul: od dud bea, se veseleste,
Si nebunul totdeauna de sine se multAmeste.
Himistul In spaimentare deck our tot viseaza,
Drept adever pe minciuna Ta deprindere sa creazA.
Insusl poetul ce zace Intr'o stare ticAloash,
Ferieit se socoteste cand face stihurl frumoase.
Pretutindene, or1 unde este plAns de despartire,
Cu-a sale aripl nAdejdea abureste recorire.
Insusl zadarnica falA cu mandra sa ingrnfare,
In lipsA de mintea 'ntreaga ne umple de 'ndestulare.
Si mintea on cat de mare in grabnica sa lucire,
A imprastia putut' aft o plicutA nAlucire?
288 CERCARE DE VOROAVA.ASUPRA omuLut

Si chiar de ne i lipseste de-o placere 'nselatoare,

Alta 'n locul el Indata prin inimit Ia Intrare.
Este stare asa trista si asa de tainuita,
Pe care trecerea vremel sa n'o faca suferita?
A omulul vezi, priveste, alintatorIul cel mare,
Zic mandriea. cum intinde placuta ajutorare!
Priveste si alte patimi dupa versa potrivite,
Cum ne-asteapta in cararea vietil de no! istravite I
Nadejdea, nadejdea care, pururea veselitoare,
Pans, si In patul mortel cu omul petrecatoare,
Ail nu ne Inchipueste o icoana luminoasa
De-o fericire ce cerlul ne gateste ma! frurnoasa?
Ea ca o mangaitoare pururea ne zabaveste,
i In zilele de scarba tralul nostru indulceste.
In dorinti sufletul nostru tulburat de retacire
*i de-a trupulul obeze cuprins 1i plin de lnahnire,
In dulcea viitorime se 'ntinde, se odilineste,
ySifericirea ce-asteapta aeve o dobandeste.
Omule! In WI si bine ce Dumnezert Imparteste,
Vezi tu a sa privighTere? vezI tu pe cat to Iubeste?
Ca, Si greselele noastre, pe cat as fost la putinta,
Le Intoarce dbs bine si folos de trebuinta! 39)
Intre alte patimb multe, pan' si lubire-de-sine
Au nu este un dar mare ce alearga ear la bine?
Cad prin dorintele toate ce ea In om nascoceste,
El prevede, simte mils si pe altil milueste.
Asa dar slaveste cerlul, rabda a to slabAcIune,
i mira-te Intru toate de Inalta 'ntelepcIune.
 CAP. III.

ntoarce -te, ca II vreme, din adanca retacire

Si afla, prostule, afia, ca sfanta dumnezeire,
Far' a se lasa de &idol ce q'at hotarit odata,
Prin felluri de chipurl merge tot acolo indreptata.
L mijlocul sburdacionel tineretel ferbentate,
Si intea mandriei fall de bogatii Insuflate,
Si In sinul fericireT, §i In nevoile toate,
De adeverul acesta flu lovit §i zi §i noapte.
Tea sama ca lumea este la a minter cercetare
Ca col mar savar§it cadru de omul in adunare.
Vezi a dragostelor lanturl, vezi legator! pregatite,
Spre a uni intro ele fiintele despartite :
La cea Intra lovitura ce materiea luara
Lumina cum se aprinse ca dill sine o comoara I 40)
19
290 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUL

Tot atomul cum se mi§ca alergand spre 'nbrato§are 1 41)

Cum se trag unul pe altul §i se cuprind cu strinsoare 1
Lumea odata croita, nemarginita putere
Revarsa, in toe& firea printipiul de 'nviere. 42)
Fiintele insufiate de cereasca aburire
Se par nedeopotriva catra aceea§1 tintire,
Care ft ob§tescul bine §i la care privind toate,
Alearga, mare §i mica Para de a se abate.
Tu vezi erburile gata a sluji spre mistuire
La zidirile ce ceriul le-ad inzestrat cu simtire ;
§'apoi §i aceste eara§i in pament fiind schimbate,
Se fac erburilor hrana una dap& alta toate. 43)
Nimica vecinic nu este. Om §i plant& §i jivina,
Ese din noTan §i intri.... §i ear ese la lumina. 44)
Nimic nu-i far' de-atarnare, ci partile lumel toate
Se impartarsc din total, cu total fiind legate.
A lumel intregi fiinta, putere §i legatura,
Se sprijinesc Intre ele cu-aceea ce-I zic natura. 45)
Omul da la dobitoace ajutarl printr'o vointa
§i dobitocul se face omului de trebuinta.
Toate dad §i primesc raz6m in pam6nteasca vista ;
§i cel slab §i cel mai tare unul pe altul se 'nvata.
Acest lant ce se intinde, spune-mi, unde se sfarmte ?
Cine poate sit Co spue? Cel ce in cer locue§te.
Omule maret §i mandru, ce putere te ajuta
A gandi ca pentru tine lumea toata II facuta ?
Au doar Dumnezed muncit'ail numai ca sa te hraneasca,
Si te 'nbrace, si te poarte §i sa te cocolo§easca ?
Spre astempararea foamei, mama care pe campie
 C ER C A RE DE VOROA V.A. A SUPRA OMULUL 291

IngrasA cirezT si twine, de n'ar da cu clarnicie

§i for hrana ca si tie, apol atAta verdeatA
Pentru tine o revarsa pe a pamentuluT fatA?
Au doar flume pentru tine, prin concert plin de dulceatA,
Jalnica privighitoare calla seara, dimineata?
Ea plecatA la pornirea foculuT ce o cuprinde,
Hauleste o placere ce dragostea IT aprinde.
Ad doar fugarTul vestitul ce glasul tea 11 supune
i merge cu fudulie supt freul ce mAna-1 pune,
Nu simte a luT podoabe ce firea IT are date?
§i mandriea de pe rehturi cu tine ail n'o imparte?
§'apoT spune -mi, pentru tine ante mit de seminte
Cuprind cu a for rodire a cAmpiilor fiintA?
Dar paserea, dedit tine cu multi vreme 'nainte,
Din acele comorT gusts ce Dumnezen le trimite.
Spune -mI, pentru tine numaT, In timpul de bogatil,
Razele cele din soare coc a tarinel campil?
FAr' a-ti zice di to InsusT, pentru buna cunostintA,
Boulul ce osteneste prevezi a sa trebuintA,
Dar zidirl altele ate la voea to nesupuse,
Care defaimandu-ti jugul petrec in pustil ascunse,
FArA muncA, ostenealA, ca niste stApAnitoare,
Nici to 'ntreabA cand manAncl rodul teti eel din sudoare.
Maica fire, Ingrijita pentru a for trebuinta,
Intre flit s.ei imparte dragoste, milk vointA.
Vezi cel Imperat puternic ca se aperA cu blana
Ce ursuluT at dat firea de Inv6litoare earna,
In vreme ce el gAndeste ca pentru densul glut toate,
i di el II Tubit singur de inalta bunatate.
292 CERCARE DE VOROAVA.ASUPRA OMULUI.

Vezi omul cetA silintA pune ca sa me slujeasca 1"

Zice, mar§av dobitocul pus de om sa se hraneascA,
Omul pentru mine numai" .. ca un dobitoc nu §tie
CA omul 1-au pus pe hranA, ca lui hrana el A fie.
Acum pentru om ce judeci? Este oare mai cuminte,
Si Iteasemine gre§ala nu pica cu cele vite?
Gaud pentru dens socote§te toate cAte stint supt stele,
§i nu vede ca in totul II supus cu alte cele ?.. 46)
La zidiri fart de minte ceriul din milostivire
A da Wan voit de moarte nici §tiintg, nici simtire.
Adever ca omul §tie a fi nAseut ca sl moat* 47)
Ina cAnd imi pornene§te aceastA pricin' amara,
De-o viitorime dulce inima sa stapAnitl,
Une§te nAdejdea bun& cu ideea cea cumplitA.
§i fiind-cA ne§tiinta .11 ascunde zifia, 'n care
Moartea are sa -1 rapeasca dintre cele cu suflare,
Acel ingrozitoriii lucru mai putin cumplit se pare,
§i nevezut mai se face inteatAta departare...
insa cu not de avalma, ager flea se ascunde,
Tot s'apropie §i vine far' a §ti cum §i pe unde.
Minune, care veste§te a ceriului Ingrijire,
Cad FL% densa, vat note 1 omul, minteoasa zidire,
V'e'zend cA a sale pasuri 11 tot imping catra moarte,
Putut-ar fi sa mai rade spaima unei a§a soarte?
A Dumnezeului care pe zidiri prezidue§te
(Fie ca singur instinctul sail mintea povetue§te)
Grija cea nemarginitA de-a Imparti potrivite
Darurile ce le-ar face mai intregi, mai fericite,
Le -au dat inadins o vrere, o plecare mai cu sank
 293

Care le pe nesimtite la fericire la cliTama, 48)

Si le man& totdeauna catra soarta for menita,
Fie on prin cugetare, sati pe-o cale negandita.
Daca prin ajutorinta unei mani miluitoare
In instinct tot dobitocul dascal neinrlat are,
Ce-I trebue mai mult alta? Sail c'ar fi a ta vointa
§i la asta sa-tI bagl nasul §i sa-I daT to cunotinta?
Dar mintea ta II o slug, care multe de 1i Vie,
Ins& fiind cu receala, lene§a, In natangie,
Tiebue ades chiemata in ori-ce nevoe nova
Pentru a-I detepta lenea la vre un ajutor none. 49)
Ear instinctul nu 'nceteaza, da de veste §i sile1te,
§i nici aVeapta chTemarea... cad ii bold de nu lipse§te,
Nici remane, nici adoarme, nici face grey vreodata;
Tar mintea nu ne slujeVe de cat numal cate-odata.
Instinctul nici ca gandete, ce harnic §i cu credinta
Merge drept catra, sfitlitul dat de Inalta fiinta;691
Ear de sfar§itul acesta mintea vrend se departeaza,
De-aceea i poronci mica §i Inpotriva cuteaza.91)
Deci dar indqert to lauzi, omule, cu a ta minte,
Cad instinctul nu se 'n§ala, §i II trece inainte.
Intre- aceste dotia darurl, vezi cats -I deosebirea,
Dumnezeti man& pe unul, pe celalalt omenirea.
Far' a in§ela veodata, ce lumina de minune,
Invata pe dobitoace alege for pariune?
Alt cunoaVe doftoria? otrava a nu atinge?
A-§I preface locuinta liana Aiwa a nu ninge ?
A prooroci furtuna, ghetul, alita si ploae?
A se 'npotrivi la valurl tulburate de pohoae ? 62)
294 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUI.

A-s1 face cu gloata toate lacuint1 intemeete,

Pentru a trai In pace In locus' ne-apropiete ?
Fara ling si compasurT, paingulul tine spune
Cu mestesug sa Intincla o mreji de-atite strune?
Acel inginer Muavru, 53) prin stiinti si chiteala,
Poate face niscaT planurl ma' cu buna randueala?
Cine spune in tot' anil Inteleptelor cucoare
A se muta dupi vreme dintr'o tart 'n alti tail?
Cine le meneste zitia In care se inturluci,
De hotb,resc ele ceasul si de venit $i de dud?
De la Inalta vointA dar au priimit zidirea,
Nu In silk ci in voe, A-0 castige fericirea ;
ins& fericirea 'n totul fiind scoposul eel mare,
Ce Dumnezeii vrea a face In obsteasca sa lucrare,
La nevoile in parte concursul unor altora
Alcitueste izvorul fericirel tuturora.
Acest nod leaga 'ntre ele zidirile lunael toate,
Ce aid spre lacuinti de Dumnezei stint lisate. 54)
Firea intru ele naste prin a 'mmultirei plecare
Dorinta de vietate ce tine pe lume 'n stare.
Plecarea este obsteasca: om, dobitoc si jivina,
Ce traesc prin aer, ape, pe uscaturi si prin tins,
inceput fac prin pornire de-o Infocare &ease&
Care In curend castigi Imbratosare obsteasci.
0 parte dar pentru alta de o potrivi aprinsi,
intre dol o legaturi se face cu totul strinsa,
Din care apol se naste o al treile lubire,
Ce este acea din singe, de copil, de mostenire. 65)
 CF.RCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUL 295

Paseri, dobitoace toate de acest libov pornite,

CUM zamislirT si crested se v6d din fire silite.
Ma Ica, la pill cats hrana, ear tatul lor, ca mar mare,
Tea asupra-0 grija pazel 1i acea de aperare; 56)
Apol 1ndata, ce vremea le cla cazuta putere,
Si mill fug, altil &Jowl, doriti de Imprastiere,
Instinctul atunci stincheste, si nicl mama si nicT tata
Nu 10 mar cunosc In urma families 'nstrainata;
Caci fndata ce la (10101 grija nu mar trebueste
Toata legatura firer dintre densil conteneste.

Dar Ins& la bietil oamenl, slabaciune, nevol rele,

Pruncia Indelungata gi betranetele grele,
impartitisiri Intre (16'101 si fend de trebuinte,
Cer si grija mar delunga, si sprijin mar cu silinta.
Aceste grO Inmultite Intre ei sporesc simtire,
Si asa unul cu altul se leaga cu osebire.
Mintea, vremea si ispita necontenit ne arata
A stringe Lica mar tare acea dragoste 'nchegata.
Dac& pe de-o parte a ne trage se sileste,
1.6111

Pe de alts, earasi mintea la bine ne hotareste.

Gandul eel de folosinta ajutat de 'ntelepciune,
Din patimi stie sa nasca, faptele cele mar bune.
Din trebuinti Implinite vine buna cunostinta
Lang& dragostea fireasca s'anine binevointa.
Aceste simtiri duloase, in adanc de inimi scrise,
Si parintii $i copiil lantuindu-le aprinse,
Facu pe acesti din urma sa, Yee obicinuinta,
(and pre cel int &T ajunge versta cea din neputintii)
SA le dee ajutoriul cu aceeasi amide
296 CERCABE DE VOROAVA. ASUPRAOMULUI.

Ce ci for le -au dat parintil pan' dupe copi lafie.

Atunci ne-adusem aminte de a versteI pribegire,
Si. Intru viitorime manand a noastre, privire,
Dada tatulul copilul rodurile bunatatel
Ce si el asteapta eared aka sfarcitul vieteI. 57)
Asa dar, Indatorirea, and data si cand luata,
intro oamenl se facura legatura ferecata.")
Ear apol pin toat' aceasta felTurime Incurcata,
Facu sa easa un bine reversat in lumea toata.69)

Putut'ai crede el omul ecit din manule fires,

Umbla WA nicl o same, fara freul chibzuirei ?
Dumnezeil, Intr'acea stare, din nespusa. miluire,
Da inimel lui nastavurf ci mintel povetuire.
Era lubirea de sine, insa fiind linictita,
La binele tuturora nu se vedea resvratita ;
Cad stiintl ci mestesuguri, ce-s de mandrie aflate,
Nefiind atuncl in lume, ci a fires legi curate,
Cu dobitoacele omul, In petrecere unite.,
Pe verdeate, ci la umbra, tram vIata ne'ngrijite, ;
Null baga mama In shags pentru vre o aperar e,
Safi pentru ca salt castige hrana ci invelitoare.
Pamentul da de la sine, fara mance, ci lucrare,
Tuturor deopotriva ci adapost ci mIncare;
Prin padarI spre proslavire bunatatilor inalte,
Dobitoacele ci omul se vedeail impreunate ;
Acele paduri, drept capistt, 'Cu jertfe de sangerare,
Nu dogorta mid odata cinstita for Inchinare.
Aural ferit de oamenl Intr'a pamentulul mate,
 CERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUI. 297

StrAlucind nu era And pe-a oltariurilor fatA.

Cel mar prost si mai nemAndru ma Ma de fatArie,
Era preot, si In faptA isi trAgea cucernicie.
Dumnezeit cirmuia, toate ca un imperat a toate
§i reversa preste toate a sale bunAtAti toate.
Ear omul asupra firer reversa cu stApAnire
Numai buna rAndueala, ear nu cele de peire.
0, cat el cu osebire si la gust si la plecare,
S'ati preflcut ticAlosul din cea dintAl a sa stare !
Mei acum ample de groazA aer, pAment, marl si ape,
inat nu se mar stA.veste jivinA de dens aproape;
El singur, for ucigasul, tot el le si mistueste,
Chi rusinea si mustrarea obrazul nu-1 mar roseste.
S'ad facut la glasul firel surd si fail de simtire,
Len nu-1 mar otereste sAnge, moarte si peire ;
CAtrA, dobitoace aprig, omul e vrAjmas anume.
Pierzend nevinovAtiea, omul pierdu tot In lume.
Asa dar, spre resplatire la a lul neomenire,
Au sosit lucsul nebunul cu cruda sa tirAnie, 60)
Pe frigurT, dureri, lungoare, pe ciuma ce nu se stAnge,
Le-au nAscut $i dat In pizmA a dobitoacelor sAnge.
AceastA streinA zamA cu lutime 'nveninatA,
Ati varit in a lul patimi o aprindere turbatA, 6')
heat cu trup si cu suflet Intr'a poznelor cumplire,
Omului s'au &cut omul vrAjmasul cel de peire.
Atunci dar intru mAnie cu un glas de trAsnet lute
Zise omului natura : Du-te, ticAloase, du-te,
De la mArsAva jivinA sA, to 'mprumuti cu stiinta
Ce iti cere slAbAciunea, ce 41 cere trebuinta ;
298 CERCARE DE VOROLVA. ASUPRA OMULUI.

Mergi prin pustiTuri nemernic, paserile sa. te 'nvete

Care stint poamele duke, care mint cele mistrete;
lea sama pe camp miscarea zidirilor cu suflare,
,,$i de la densele afla buruenl lecuitoare;
,De voesti a fi afara de a vremilor schimbare,
De la stlubeTul albinel lea model si asezare;
Cartita sa-ti dee pruba aratulul in canapie,
§i vlermele de matasa dascal la tesut sail fie;
Vezi to pestele notilus62), fad vasla si busola,
Pe a marilor nolanurl luntrarind a sa gondola? 63)
El te-a inv6ta pe ape departate de la malurl,
Cum sa te ajutI de Onturl, cum sa biruestl pe valurl.

,Ici cu regull neschimbate si foarte mestesugoase,

Dobitoace scurmatoare Isl sap& pe 'n pament case,
Colo spanzura In aer pe copaci, clatinatoare,
CulburI, cu totul ferite de a vremilor mustrare.
A. intrunirei for forme fel de fel inchipuite
,Pururea le vel cunoaste cu soarta for potrivite,
,§i-ti vor arata °data, dar tarziii peste gandire,
nintre cral si 'ntre noroade care legI dad fericire.

Tu privesti in furnicarlurl inteleapta republic/1,,

§i in stupul cu albine stapanirea monarsica;
Alatureaza-le duhul si chipul de carmuire,
4i-1 vedea ca, pentru public, una, purure 'n clatire,
Pre al s6I imbogatindu-1, insasl ea se 'nbogateste,
4i ca, prin nerandueala randueala, savarseste; 64)
Ear alta, macar supusa la a unula vointa,
 CERCARE DE VOROAVA. ASEPRA ontumn. 299

Este slobodA si 'n pace despre on -ce nepriintA,

§i el foarte multAmitA de-a trai Intr'o pastrare
Gusts, 'n ticna avutiea de hArniciea cea mare,
§i ca -4l da idee tie de pravili nestramutate
Ce pAstreazA in iveala a dreptAtilor sari toate,
Pravill, care ail a fire! respectuitA pecete
Si care de cerTuri fuse nestrAmutat incheete. 65)
.A to v *nturoasA minte, pentru omeneasca stare,
in zadar va da tot pravili supuse la resturnare,
Si asupra vicleniei va !llama pe dreptate;
,CAcl ea va fi totdeauna subt biclul de r6utate,
,§i ca o jertvA de pravill si de toga ap6rarea,
,Va cAde pururea slabul subt bogatul cel In stare.
Mergi InsA, omule, du-te tot cu leg! prefacetoare,
,Mergl de supune la jugu-ti or! ce este cu suflare;
t §i acel mai cu chitealA tragA pe tot! cAtrA densul,
,Supue-I la a lui voe, carmuindu-I cu deadinsul;
t §i stiind sA le 'ndulceascA a salbAtliciel stare
Prin fellurl de mestesugurl bune si folositoare,
,Faca-se prin vrednicie ci tragere de lubire,
Chlar ca un craiu de puternic si cuprins de proslAvire."
Prin aceste graiuri, firea starni toga mAestriea,
§i a omulu! selbatie Imblanzi nimerniciea.
De pe be se vezu 'n lume urzindu-se colibi, sate,
Cu adunare de oameni §i popoare injghebate.
Folosinta intrunirei dAnd o non vietuire,
CAtrA alt norod de-aproape slujia de Inchipuire;
§i asa unul cu altul din zi In zi In sporire,
FAcu legAturl de-avalrna cu pace sail galcevire.
8Q0 CERCARE DE VOROAVA ASUPRA OMULUL

Pasit'ail vr'unu 'nainte cu niscavai folosinta?

Sad soarele aratat'ail vre un loc ma! cu priinta ?
Sail paraele cu ape vezura-se el udeaza
Vr'un loc mal cu 'ndestulare ce vitele pasuneaza?
Fiesi-carele Indata indulciti de asa nada,
Asupra terei vecine se porni a face prada.
Mintea lima mat cu vreme vederea be deschisera
Si aceste crude fapte din suflet be depar tail..
Aceea ce vrea sa bee printr'a armelor pornire,
Facu sa o dobandeasca printr'un fel de invoire;
A negustoriel pacinici singura ajutorinta,
Le deschisera canalul la cele ce-avu dorinta.
Aceste dar implinite, pacea fu neaperata,
Si tot omul cu vecinul se 'ntovarasi Indata ;
hat dragostea si rivna se reversara obst este
In veacul acel de our ce lumea it pomeneste,
In care vorovind omul fara mestesug, prosteste,
IsI descopere pe fata ce simte si ce gandeste.
Intr'acea vreme de lima unita prietenie
Era pentru a for inimi multamirea cea ma! vie.
Sate, orase si staturi acest fel se 1ncepura :
Omul, ca un stapan lui-sI si slobod peste mesura,
N'avea nici o cunostinta, de area juguluire,
Care dedea until singur puterea de stapanire.
Dar curend, acea putere ajungend trebuincioasa,
Zis'aii:Tata fie Domnul 1 Si cu inima milo as&
Vre tin om, milos si darnic, grijaliv si voinic tare
Care Ikea fericirea in a publiculul stare,
Si care, cu daruri bune si cu dragoste curata,
 GERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUr 301

Era obstiei mirare si tuturor ca un tats,

A vela fuse carmaciul si de pravill datatoriul,
Ace la for si stapanul si binesfatuitoriul.
Pan' la pardalnica vreme si de necaz omenirel,
Era cralfl tot patriarhul, silegel, si stapanirei;
Ca un parinte al tali!, supusii lul cu blandete,
Dupa Dumnezeti pe densul 11 avea ca sa-1 invete;
Ochil lul be era pravill, gura lut proorocie,
A lul vointi nici odata, nu 'ntimpina silnicie;
Cad binelui generalnic fiind hojma lucratoriul,
§i pamentul tuturora deopotriva hranitorTul,
Le dadura mestesuguri si-i inveta sa, pogoare
Focul, aerul si apa la a manilor lucrare;
Fa, cu sa caza din aer paserile sburatoare
§i sa undeasca pe peste din holburile de mare;
§'apoi dup'o vreme multa, de-o viata stradanuita,
Ca nd muri si 41 sfarsira soarta sa cea stralucita,
Acel om ce ca un anger se cinsti cat fu in viata,
Ca un muritoriii in lacriml reposa pe a for brat&
El rivnitorT sA-1 pistreze chipul pururea cu viii,
De dorinta iscodira mestesugul zugraviii. 66)
Drept pomenire urmasii acelor era! ce murise
Care dupa, mostenire asupra-le 'mperatise,
De povestia intre di nsii vre un laudat mai tare,
Cu oarba, cucernicie II slobozia inchinare. 9

Mintea ink% mai pe urma facendu-I sa inteleaga

a inceput toate cele ail trebuit ca sa, alba:
Acest pont ne indoelnic in veacurl drept" pomenire,
802 OERCARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUL

Au facut sa osebeasca pe ziditor de zidire.

Dar un ziditor ce n'are cu nimic asemenare,
Goneste pan' §i ideea de altul mai mic sail mare.68)

Prima tend duhul mindunel, protivnic la cunostinta,

Nu aka pe adeverul acestei nalte stiinte,
Omul se 'ndulcia de hazul ce ceriul ii daruise,
§i nu gasia nici odata curs& pentru dens intinsa.
Departe de 'nchipuirea until stapan cu asprime,
El pre Dumnezeii chiar tat& socotla Intro prostime ;
A sale datoril numal le avea drept trebuinta,
i prin dragoste curata II vestea a lui credinta.
Dreptul numal ce din fire era drept fare prihana,
omul manat de densul vietuia far& dojana ;
De inalt stapanul lumel n'avea grip, de mustrare,
Cad nu cunostea Inteensul decat verf de indurare.
Tot pe-un paj era atunce §i politica si lege ;
Cad pe un printip legate, nu putea sä se deslege, 69)
Amandoile avend pravat de-a tine intru unire
Dragostea dumnezeeasca cu acea de omenire.
Ce varvar oare in lume, tetra sufiete robite,
Catra noroade cuprinse de chinuri rele, cumplite,
Au dat vestea cea mai crud& §i pe dos de-a firel stare :
Cit toate 'n lume-s acute pentru singur oare-care?
0 amarnica stiinta! o ecsceptie de ura,
La cele mai limpezi ponturi a legel de pe natura!
Tu restorni o lume toata, fad din oamenl cruzi soldatil,
Clocesti qi scoti pul de. tirani i dogoresti imperatil ;
Cad din turbaciune cub& cu lacomiea unita,
 CRECARE DE VOROAVA. ASUPRA OMULUI. 303

Si din vrajba, tirania chiar ca o cluing. esita,

In cur6nd spre Intarirea Imperatiilor sale
Cu superstitiea neagra, sosira, puce la cale,
Unelti cruda aceasta ; o rivna fanaticeasca
Se 'ntinse cu gudariea supt valfa despoticeasca,
/malt& far' de rusine drept dumnezel top jolmirii
Si jugului pre oameni in norolul retacirel ;
De nalucirI si de vidme mintea le painjinira,
Si pre Dumnezea in Moll cu manule for cloplira...
Si-I Pleura pe placere slabs, maniosi, nestatornici,
TrufasI, ghiftuitl de patimi, and puternici, cand nevolnici;
EI nascocitI chiar de tirani si 'njugati la reutate,
Fireste le fu tovarasl la marsaviile toate. 70)
Hotra lubire de sine a rapi aft voit toate,
Si, ca o mehenge mare, si la strimb si la dreptate,
Au dat la a el tovarasl legI de samovolnicie,
Si s'ati facut dreptatl ei-si dupa a sa fantasie;
Avert, desfatari i cinste, la d6nia le trase toate,
Si, numai cad II placura, crezu a-I fi si lertate. 71)
-Ins& tot ea dinpotriva, este cea dintal pricina
La stavila ce II pune politiceasca lumina;
Cad lucrurile spre care ea alearga cu luteala,
Placate fiind si lumel cu asemine porneala,
intre mil de mil de oameni avend a fi Impartite,
De sine lea greutate intru a fi dobandite.
At doar lacriimi, rugaminte, orl mane nebuneasca,
Ca sa castig tot la mine aft putut sa. isbandeasca?
N'an putut; si dar sosira vinovata dibacie
Ca sa see avert, cinste, prin chipurl de viclenie.
304 CERCA.RE DE VOROAVA ASUPRA OMULUI,

Atuncea mintea, spre paza imprejurrtrilor mele,

Vru sri, plec gatul la pravill si la alte forme grele.
§i fiind ca interesul de la ninaene nu piere,
Top cautaii s5, pastreze cele ce ail cu placere;
§i asa, vrendu-s1 folosul care pe top ne supine,
Insusi cei marl si puternicl fu siliti la fapte bune:
A crtrmui cu blrmdete, ear nu aspru cu cruzime,
A strimtori lacomiea ce are orl ce marime;
!mkt v6zum cum preface blata lubire de sine
Pe acel particularnic In acel de obste bine.
Insfaxsit wind "OZU11111 oameni marl cu istetime,
Filosoff, poep si ritorl Intelepp cu aditincime.
 NOTE
la

eirkettuizT ,i, Fetirmacizt.

20
 ALCATUIRI.

Scrisoarea eaten Zulniea, versul 15, pagina 101:

Adeverul este di tocmai pe o aga fulgerare gi cu trAsnet
vreme, subt un fag unde ne dosisem, s'ail dat gi lust parolele.
Scrisoarea ditra Zulniea, versul 13, pagina 103:
La Singers In Basarabiea, pe dealuri gi prin dumbrAvl.
Jaloba Elea, versul 12, pagina 120:
Este o idee prea mangaetoare pentru oameni, a adeca,
sufletul sa dui pe ceea lame pomenirea tuturor clAtirilor ce aft
avut In lumea aceasta, atingatoare de fapte bone. Cu acest cu-
vent simtirea prietegugului unneazA a fi dusA gi pastrata pia
tntr'acel loc.
SIanicul (dupii 26 ani), versul 7, pagina 210:
La 1819. Din prietefug amorie.
1847 Iunie, versul 3, pagina 220:
Zulnie am dat mune sotiei mele Smar'dnditel prin stihuri.
1847 tunic, versul 5, pagina 220:
Prin legiuita cununie.
Borsecul din Transilvania, versul 9, pagina 222:
Este obgtegte glint gi Inscris tiparit nemtegte, a un do-
ban cell avea oile In Basarabiea, de demult, IntemplAndu-se a
 308

se bolnivi de curgere de singe pe guri, si viind Mu av citri

tara, sa, ail cizut la acest izvor, si bdnd api o zi si o noapte si
vezend ca se foloseste, au stitut pin' s'aft izbivit.
Borsecul din Transilvania, versul 11, pagina 222:
Pe Lazar ail inviet Hristos ; Lazar este si numele boeriului
ungur care de 30 ani vizitariseste acest izvor, precum Instill mi -au
spus ; si cum s'ati templat de s'au timiduit de boala ce avea, ail
ficut biseric5, casa §i alte Inciperi pentru bolnavi.
 TALMACIRT.
on

') Aceasta este atractiea in minte venitl marelui Nefton, adeca:

o atArnare ce all trupurile cereati unul ciltrA altul prin tragere,
ai care le tine oare-cum spanzurate.
2) Jupiter all fost Dumnezeul elinitor, apol s'al dat numele ai
uneia din cele aepte planete ; ear sateliti se zic mai midi plane-
tele ce Arabia imprejurn1 alteia marl, de pe cuv6ntul dorifori, aded
plzitoril imprejurul imperatilor.
3) Spre pileA, daci nu ar fi moarte §i periciune, oamenii ai
dobitoacele mai incape-o-ar pe lame? ai intre oameni viata, si-
&dates, boglitiea, avere-ar vre un pretti, farit moarte, ark' boale,
flea saracie?
4) CAnd cinema nu vede a unui palat deal o fereastra, sail
un ochil a trupului omenese, poate judeca de este potriviti sail
nepotrivit la marimea totului?
5) La Eghipet boul, Apis numit, se slivia ca un Dumnezel.
6) La aceasta avend omul oare-care osebire dintre dobitoace,
pentru ca el vie a are a muri ai ca boalele adese adaog alibi-
dune, a. c. I., all luat in partea sa de la Dumnezefi pe nAdejde,
care it lungeate Incredintarea, lucrn ce dobitoacele nu al, pentru
Cl nici Oil ca all sh, moat&
7) Toate aceste,.zisuri despre indianul necunoscetoriti luminarei
creatineati §i prost ale, precum all eait din manile firel, dovedest
 310
pregitirea °mini pentru o all& vista, catra care it mina nadejdea
si dorintaa ce are in fiinta lui innascuti.
8) Nespuse gi cumplite stint poznele facute de ispanioli in ea-
rn Americei, si toate facute cu cruces In mina, dar cu spurci-
ciunea In suflet.
3) Este stiut lucru intre anatomists ca sprinteneala Is dobi-
toace scade sad sporeste pe mesura vartutei sad a slabiclunei;
spre pica, paserile zburatoare stint mai slabe cleat cele mere-
toare, si pescarimea mai slabs decal zburatoarele.
10) Instinct se numeste fires tuturor dobitoacelor afara de om,
si este acea tainica iscusinta ce ad de la ziditoriul, Infra a se pazi,
a se feri de rail, a se dosi, cunoaste yi alege lerburile hi A-
nitoare ; Insfarsit, tees ce omul face cu minte, dobitocul face din
instinct, cu deosebirea ca mintea este sloboda, ear instinctul nu.
") Negresit ca dad. zidirile toate ar ave asemine stare de
daruri sit instinct de putere $i chiteala, ar fi o necurmata rez-
boire intre densele; spre pilda, boul nu s'ar supune omului, oaea
lupului, si alt. si alt.
J2) Nu este de tagaduit ca intelepciune Watt dat omului cu care
acopere slapiciunea §i cu care Iqi &este chipuri Inpotriva ari-
pilor paserilor, a vartutei taurilor, q. c.1.; ear dobitoacelor in loc
de lntelepclune s'ad dat zbnratul, sprinteneala, auz peste mesura,
vederi 1. c. 1., q. c. 1.
'3) Dina este tarcalamul ce inchipueste imprejurul invertirel
sale orb -ce luau se inverteste, precum prastie, din care tarcalam
nu poste eqi. Asa dar toate trupurile ce alcatuesc lumea, av nd
a for miscare, au a for dine imprejur, unele mai marl si altele .

mai mid.
"1 Macar ca destul lamineazi zisele aceste talcul lor, dar a
arata am socotit al Pop, vrend a dovedi cat este de gresit omul
and se arida nemuliamit intru tfinguirile sale a nu are destula
savarsire, voeste a-i deschide ochil ca a& vazi §i sit 1nteleaga, ca
stares sa cea fireasca si de Dumnezed lui data, este tocma atat
pe cat i s'ad cuvenit si trebuit. Cat pentru stares lui cea mora-
 311

liceasca, fiind-ca el lui-ai fah facut'o, el lui-aI trebue sa -a!

Impute.
'5) Mn ca doar Dumnezeii este vArlt In toate fiinjele, ci pu-
terea lui cea lucatuare dtindu-le Infiinjarea, le-au umplut de firea
viejuitoare, ganditoare, Subitoare de sincal ai de altele, q. a. a. a.
'°) Toatit aceasta feta lAnnireate, cat Pop au fost patruns de
mArimea dumnezeeasca jai cat cunoatea necunoatinja amnia la
state bunAtAji.
") Pop prin aceasta indemnare nu Inje lege di door ai fare
fapte rugiciunile folosesc, pentru el se va vede In urrat, cum
Ilimureate ca nits macer fericit nu poate fi orciul tare faptit bunt'.
88) Nu trcbue sit Injelegem Intemplarile aceste zilnice ale o-
mului, precum: dud se Ineacti, se Impuacti, se prada qi altele, ci
ce]e generale, precum spre pilda: secetele, resboaele mars, epi-
demiile ai altele.
'°) ML mAbnesc, spre pilda, at am pierdut toji copiii; dar
dip oare in lume jai Inteacel ceas qi zi asemine patimesci Daca
dar nu ar fi aaa, ar trebui sa nu fie moarte, §i nemurind nimine,
eats o neriinduealk ca n'ar mai !nape lume pe pternent.
20) Acest stib talmticeate curat pre cel de sus de demi,
pentru tAnguirea omului; pentru ca, In adever, luand omul sama
bine vede ca este afar aqa.
") Este dovedit qi aflat ]ecru de oameni, ca poliriile, Rhea,
tragerile marilor pe alocuri, §i eases lutoarcere, precum la Ye-
nejiea, se pricinueate de miacitrile lune, pe semne gramildind qi
apol slobozind aerul. Eati dar ca miscArile lune1 au lnriurire a-
supra vezduhului nostril.
22) Astronomii, mai ales Nefton, au mesurat prin aflare de so-

coteli, cAletorica planetelor; pentru aceea le ai propoveduesc

c Arindai ele, (And ai la ce vrone, qi unde aft a fi vezute.
28) Platon, filosof elfin, (carni poreclire greceascA Ii zice &etc;
Platon, adecii dumnezeescul Platon) In paganatatea sa, aii cu-
noscut (a trebue sa fie fiinja dumnezceasca o fiinja mai presus
de toate ceriurile.
 312

24) Nefton, astronomul §i mihanicul eel mai mare, ce au afiat

cele mai tainice ascunsuri in astronomic si trupurile ceresti, su-
puindu-le la socoteli gi mesun.
28) In 11,011Y al sad moral, doile lucruri stint principiile prin care
se poarta omul: una binele cell* doreste, si alti red de care
fuge purnrea; aceste via din iubire de sine sad alcatuesc pe in-
biro de sine, ear mintea sta pe o curnpena ce nu lase sit Inca-
lece una pe alta.
28) Este adeverd ca toate miscarile noastre, fie bune, fie rele,
intru doriuta de folosinta le lacomeste iubirea de sine; spre pilda,
dorul imbogatirei ne sfeteste o folosinta catra iubire de sine fie
prin on-ce mijloace; ear mintea, stand- si cumpenind, zice di nu
folosesc averile prin rapire castigate .
27) Aceste zise de se si par oare-cum desentate, pentrn ca
mintea este aceea ce tot gandeste la, cele in viitorime, lila se
descopere ca tot iubirea de sine ne mane dare, viitoriul bine. Ce
mat mult decat dorinta vietil dorim? si ea ne vine pentru ca
iubim a fi bine si in alt.& viafa, deosebirea stand numal ca unels
din pravile a iubirei de sine prime en gres catra amagitul
bine, car altele catra amagitul red.
28) Iubirea de sine pornit5, en rapire asupra lucrarilor ce-st
inchipueste de bune, &este intimpinare din partea mintel care
sta gi judecti. Spre pada, dorinta de a asap, si a inmulti, mintea
a opreste gandind In perderile ce poate intimpina.
29) Pe tinge judecata mintei care oare-cum °presto pornirea
iubirei de sine, mai este si obi cinuinta care vine din chipul eres-
terei sail a educatiei; este Mica gi versta ce educe feliurimea ispi-
tinier si a valurilor lumei,
so) Pop site huleste pe filosofii aces cats nu fac decat a in-
veta prin cuvent Ark a da dovezi raptelnice, si asa in loc sa
lumineze pre oameni ii Intuneca mai red.
21) Ear el voeste ca cele ce va zice sa le si dovedeasca, pre
cat sa le inteleaga oamenil ca sant ma, cuaoscendu-le de sinesi
intocmai infiintate precum din cele urmatoare se vedeste.
 313
82) Stoicosif era filosofif greci care avea sistema de fapta bunt
in nesimtirea rabdarel §i a lipsirei de tot feliul de desfatnri si
haz a lumei, precum dinpotriva cu totul cinstitori de truth era
altii ce se numia Epicure.
liS) Este lucru dovedit et patimile stele ce fires adancat sa-

med. In om, nu numai ca mintea si judecata ei nu le poate

birui, ci Arica mintea insusi le di aripi si le zboara mai sus; spre
-pilda, ambitiea lui Napoleon, indarapniciea lui Carol al 12, sta-
rueala hotoritoare a lui Petru cel Mare, bunatatea Id Tit, nepar-
-tinirea lui Brutus, si altele.
84) Mintile iroilor care holm& calcii teri
$i pradi orase, prin
versari de range si alte ticalosii, trudindu-se intro aceste fapte
reuticioase, nume *ties de niste ghenii, si acei veteji se slavesc
de faptele for cele laudate, pentru ca stia a prada §i robi teri,
noroade: apol etas minte I
33) Pop dovedind ca mintea numai cat poate abate pe am, ear
no st-1 stiltpeascti patimile, dovedeste si curat vedPste, ca nuniai
darul de sus stirpeste in pnstnic toate patimile perici,ase, adecit
and ajunge omul in rapirea aceea care it radica oare-cum de pe
-pament.
86) Jucausul de card, biruitorii iroi, indarapnicii, si supt alte
firb patimasii, dovedesc aceste adeveruri, cum fieste-care dintre
cl6nsif socoteste ca cu mintea face ceea ce face, si Insusi a vite-
jilor minte aratii si dovedeste aceasta.
87) Prin toate aceste zise, Pop dovedeste ca patimile la om
slujesc precum la fapte rele asa si la fapte bone; de multe orb
scumpetea ne opreste de la stricacioase rasipiri, lenea de la a-
lergarea naravurilor, trandaviea de la zburdaciunea ce se castigi
cu gonna, ear apol rusinea si mandriea de la multe rele mici si
marl ne opreste.
33) Pop prin aceste insemneaza ca aceeasi fapta bunk la mai
!multi porneste din asa osebite pricini $i ganduri, precum si fapta
Tea, 'neat no poate cineva pricepe unde una sta si ceealaltit in-
cepe, cad e &clever vedit in multi oameni state fapte bune si
*tate rele, 'neat este de mierat, cum una pe alta se limp.
 314
89) Pop voeste a dovedi precum el si patimile la om stint
date pentru a lui fericire Qi petrecere bunk dar apol cum §i in-
cat? va desveli pe urma.
40) Pi lda aceasta de asemenare este pentru a arias, cum adecti,
de unde era Intuneric §i nimica, cum se ivirit luminit, precum se
vede pe pement far& de veste, and se aprinde o comoara.
45) Atomon, cuvent elinesc, se zice pentru tot fend de zidire
mare §i mice resuflatoare ; jivini, peste, dobitoace, oameni, stilt
toate atome, la care se vede eft un lucru nevezut; nepiprtit este
care le leagi, le Intruneste; §i acest lucru este aceea ce numim
dragostele, care dad. ar fi lipsit, cum s'ar fi mai presit fiintele
una dintr'alta?
45) Principiul este acel lucru din care se incepe sail se In-
chiagit tot lucrul, precum lemnele, dobitoacele, apa, metaluri s. a.
Principil cnnoscute stint: apa, aerul, Carina, lumina, dar necunos-
cute, sari instill aceste din care altele se inchiaga si se pornesc.
Himia in aceste se indeletniceste, dar putin piseste, chi on -ce-
dirt astazi de Inceput principiul, mane gaseste, ca, are alta in-
chegare, si asa Dumnezett numai poate desfunda aceasta ascunse
take..
45) Ce este gunolul care Ingrasi pe pament cleat buruenile,
mistuite prin dobitoace? Bi omul. trup esit din sementi, ce este
cleat o esire din mancirile ce tatul seli au mistuit; citcl prin
teensa, ficendu-se si sangele si sementa, ese omul din Ont.
44) Toate una pe alta se fat si se prefac.
45) Zidirea cea filial a fie-anti lucru este fapti a lui Dumnezeti,
ear nature este legea, pravila, pe care le -au dat spre unire, In-
multire si ajutorire una citra alta.
46) Intru adever ca omul, si de are coviirsire peste alte dobi-
toace, dar oare nu este supus la legile totului? Ba inca la multe
si mai ticiit dead densele: ce sinittate, spre pilda, are omul pe
lingi a dobitoacelor?
47) Adevdrul ca not stint& ca avem a muri, dar nu stim in
care zi si ceas, nici in care an, si tocmai acest nehotarit soroc ne
face de nici §tim rand murim. Ce jale si tipet nu ar fi fost oare
 315

pentru om, dud el ar §ti ca are a muri de astazi in tine! zile I

Aceasta se vede In unele din patimi ca 10 spund patimaqii ceasul
eqirei sufletului; dar oare cu cats jale si durere!
48) Indata ce vom lua sama biniior, ne vom Incredinta de a-
cest adever. Care este pricina de qi om qi dobitoc fug de acele
cite stint sad socotesc rele? Nimica alts decat dorinta ce are In
sine qi dobitocul §i omul catra a sa fericire, fie on cat i s'ar
pare a fi.
4°) In firea mince! este gandirea, asemeluirea si apoi judecata;
aceste se fac cu prelungire qi no indati; mai adaoge apoi qi in-
doirea, qi ye! vede ca instinctul este cu mult mai iute §i mai ho-
taritoriti decat mintea; ear instinctul ce este, s'ail zis la fila 310
nota 10.
5°) Instinctul fiind acea plecare sadita In om pentru flints sa,
nu se abate cu gandul inlaturi din drumul ce i -au croit Dumnezed ;
pentru aceasta qi In dobitoace nu se priface, ci pururea catra
sfillitul Jul prescris merge.
5') Ear mintea ca una ce este slobodd in alergarile sale pe de
laturi, ea se §i amageqte, Inqeala qi se inqeala, indrizneqte §i se
sieqte, cuteaza, a paqi peste ceea ce judeca.
52) Intro adever, de minune este sa *fee sama cineva chipul
Inpotrivirei In potriva repejunel sad a valurilor, a paserilor plu-
titoare, pentru ca vede cineva ca se face chiar dupii legi §i adancii,
matematica i mecanica.
58) Muavru, no facetor de planuri vestit.
54) Dumnezed privind la a totului tinere, no este de indoit ca
acele rele ce se vett In parte, precum : cufundiri, spargeri de
vulcanuri, cutremure, stint o nestramutata urmare rated cinerea
totului; ear apoi, mai departe, vom zice ca de ad vent lacustele
lute° card, ad lipsit de acolo de nnde ad purees, qi de ad murit
copilul met:, dar ati..remas a vecinului; qi unii dintre not trebula
sa se duck cad apoi n'ar fi avut loc 9.10.
95) Pop, dupd ce ad dezlegat inceputul semenat in zidiri pentru

iubit, care no este decat pentru Inmultiiea qi dinerea fapturel,

apoi acorn vine qi add, lubirea aceea de se leaga din singe. Sul).
 816

cuvintul acesta nu trebue si intelegem averea, ci mostenirea fi-

restilor nfiravuri. -

66) Aceasta se si vede la paseri sburfitoare, la dobitoace, poate

si la cele mai marl jivine, dad. am putea rkbate pin' intre ele
i sa le putem vede.
51) Na este de Indoit ca a omului vietuire avend mai multe
trebuinti, dobindeste qi griji mai multe, care griji 'lase si aduc
alte osebite legituri cleat in dobitocie, precum inrudirile, recu-
nostinta, mile, pi altele.
58) Acea a copiilor catri pirinti atArnare, asa precum era fi-
rm* ear nu din socotinta precum acum, fireste all trebuit sa
tragi pe a altora churl densif, si asa din om in om all trebuit,
qi In starea firei si fie acea atir nal e, pe care apoi omul politic
an numit'o datorie a societfitei, ear patimile o an schimosit'o tuft.
59) Bine le acel reversat este ci se line lumea In sotietate.

60) Luxul aice se intelege toate cele cite omul s'ail adaos preste
trebuintele firei.
61) Dnpi toate ispitele pe cercirile acute se liimureste, ca car-
surite gi sangele ce mincim, ne Intariti patimile, a eltrora luta-
ritare grabind qi intind zimb ererhiul vietii, nu mai poate omul
trai asa Indelung precum trill& in vremea vietuirei prostatice. Esti
principiul postirilor, pentru a nu fi Intaritati, si Intelepclunea In-
cepetorilor vietel pusnice, care prin postire indelungi vista, po-
toale Intiritarea §i line mintea gi sufletul In linistire.
") Notilus este un peste pe care scriitorul Opien, carte 1.
arata asa eft, adeca, el are o scafit in spate, si cfind voeste se di
cu gaidile In sus, si remilne scafa In jos pe api; ear labele le
rfidicii In sus, cat Intinzendu-le ca niste vetre de pinzii, pluteste
pe mart cn chipul acesta in cele mai marl limanuri, porturi, s. a.
68) Gondola este un fel de caic de cilkorii pe api la Venetiea.
61) Pop prin Inchipuires furnicariului en republicele mini tot
la propunerea lui eft acele ce yid oamenii qi li se par a fi ne-
rAndueli, stint pricini qi urmiri de rindueali, qi ca flumei pentru
a omul nu intelege, de aceea socoteste nerindueali.
 317
65) Albina osebita de pomenitul furnicar, ea are matca, cares,
ca o Imperateasa, carmueste si pune la cale adunarik ce fac
albinele; este dovedit lucru, ca fara dansa albinele bezmetecesc
qi toati lucrarea se stria; deci Pop voeste a insemna prin aceasta
carmuirea monarhiceasca, si ca cea intAI idee de monarhie Wail
izvodit dintr'o Inchipuire ca aceasta.
") Pop insemneaza cele Intal trebuinti care ail inceput a naste
mestesuguri, prastiea, arcul pentru venare, unclip., mrejele pentru
pescuire; pune apol si zugraviea.
61) Pop aratit pe cat lumea la tnceput era depArtata de cunoq-
tinta draceasca.
68) Adeca ca ideea de a slavi un singur Dumnezeu, este atat
de adeverati, Incat nici eel WM oameni nu au putut ave decat
asemine.
") De ar fi scum politica si legea tot pe un pas §i principid,
n'am ye& aid atatea rezboae, nicioatAtea strambatalY, pentru ca
legea nu sufere nici osebire, nici asupriri asupra aproapelui sell
76) Mitologiea elinilor cell Inchipuiail pe dumnezeil for furl-
tori de femei, trufctsi, beutori de nectar (yin ales de bun), Inbui-
bati de 'Winch!, curvari, si Insfarsit plini de toate gresalele si
patimile omenesti.
71) tubirea de sine, Yubitoare de samavolnicil, stapaneste pre
om la toate, dar apol tot ea se opreste de la cele rele. Loke ( ?)
prin aceasta voeste sa arate marimea dumnezeeasca cat ad po-
trivit si cumpenit la om, ca tot o patima sit fie si de bine si
de red, ca el sill aleaga, si ape dupl. fent alegerel sa-I fad.
si multamire, qi tot-odata ca acele In parte cumpanindu-se en cele
in totul asemine pofte, dorinli, trebuintI, ce tubirea de sine cere,
fireste se Imputineaza si slabeste; cacl de -nu ar fi fost asa, apol
iubirea de sine ar fi facut pe unit sa prapideasca pe altit.
iSCRIERI IN FROSA.
 Scrisoare catra loan Sturza Voevod.

Milostive fi malt luminate Doamve sir fie Mariea

Domniei tale sdnatos.

Acesta este titlul ce supusii si credinciosii strA-

mosii nostri da cu un vac mai inainte domnilor
acelor plini de frica lui Dumnezeu, acelor iubitori
de dreptate, viteji iroi a neamului moldovenesc.
Dorit a§ fi din tot sufletul ca inaltimea to (prin
carele Dumnezeu a binevoit a se innoi dreptAtile
unui norod ce de atata vreme zace si suspini supt
cumplirea streinilor impilltori), sA inoesti titlul §i
sit adeverezi prin fapta a esti adeverat urma§ a-
celor ale§i bArbati ce pAmentul a putut mistui dar
 - 322
menirea din vac in vac main $i propove'due$te Cu
nemurire. Dorit as fi b.nea ca toti Moldovenii sim-
cind aceastg mare §i minunata innoire a dreptAtilor,
sh" o socoteasca ca un jertfelnic la care fii$tecare
sprijinind mintea si gitndul s6u cu cucernicie sa
duch prinosuri ale for putincioase indemnitri, pentru
ca diutr'atitte si atate ajutorinti, ca din mii de ra-
sadnit,e sb, infloreasa imprejurul scaunului Domnesc
intelepciunea, dreptatea, osardiea, credinta §i toate
celelalte fapte bune, Cu care stritmosii no$tri in-
cingea pre stgpitnitorii Domni. tarn acestea in-
chiind datoriile fiistearuia dintre not supqii §i
intru deplina incredintare ca ne cano$ti §i ne
priest Ott implinirea acestei sfinte datorii, $i rog
pre inaltimea to sit o priime$ti ca o singua do-
rinth ce am de a to vedea stralucind pe scaunul
domniei, blagoslovit de tot neamul i propoveduit
din vac in vac ca un pomazuitoriu §i a$ezatoriu
a fericirei oNte$ti.
0 minunea mare a lucrarei dumnezee$ti ! Mol-
dova de un vac de vreme zitcAtoare supt inpila-
rea cea vitrega si asprit tips si strigit fits folos !
Dumuezeu tulburat §i plin de mlnie d las& in gura
balaurilor din Fanariu! fulgerl, si trASne§te : ora§e
 - 323
ard, lAcuinci se pustiesc, familii se reslatesc. IatA
mila si indurarea lui o mAntue prin boale de boalA,
prin vaet de vaet, prin peire de peire, zic prin
reutate greceascA de reutatea grecilor : mare esti
Doamne! si maxi stint minunile tale ! un nou vac
se deschide supt ochii nostri ! si intocma ca zorile
cele luminoase vesteste fericirea cea viitoare, si
tocma intr'acest capet de inceput Dumnezeu nu ia
pe puternicul mandru nici pe bogatul neduios, nici
pe trufasul nepatimitoriu, ce ia pre cel gonit de
oameni, pre eel lipsit si sArac, pre eel parAsit si
uitat, si 11 sue, 11 rAdicA in scaunul Domniei. Oare
mai este IndoialA ca tot acelasi sopteste si zice la
urechea crestinului ce se teme de densul : te-am
luat de jos si te-am suit sus ca sa cufund pre cei
mAndri, ca sa sprijinesc pre cei gonici si ca sa
usuc lacrimile sAracului napastuit ; ia sama ca esti
ales, si tot alesul are judecata sa.
InAltimea ta rAnduit Dunn intru respintei de
vremi in care se sfarseste calea aceasta pentru cei
streini si se incepe pentru cei plimenteni, esti so-
cotit ca un innoitoriu dreptatilor unui norod intreg
ce-si asteapta mantuirea si scAparea de toate feu-
tatile si necuviintele ate strAinul InpilAtoriu prin
 - 324 -
mii de chipuri fdtgrite §i viclene, au varat din
vreme in vreme in machina obladuirei ca sa ajungA
la singurul tel a jafurilor §i a pradleiunilor, spre
a drora surpare e§ti datoriu a preface, a schimba
ssi a isvodi din nou.

Puntul acesta singur, milostive doamne, este

destul a-ti arAta card latA Si indelungatA este marea
cAlatoriei pe carele ai intins pAnzele §i ai purees.
Mu lte §i Incurcate unde de mii de cursuri a sl te
ineurmeze§eze §i prin de fatA inpotriviri §i prin
talnice gudarii, ca sA te abatA din caul limanului
la care natia toatA cere sit ajunga curend §i de
grabs. Fere§te-te, stapane, §i la sA, se fereasca de
aceste mAr§Avii toti cati te incungiura §i au a te
incunjura, cAci dintr'un inceput ca acesta spAnzurA
tariea §i mantuirea natiei.
Altele au fost puterile stapAnirei supt cei vi-
trigi .,i altele au a fi aceste de acum supt stapA-
nirea unui pamentean; altele au fost atuncea im-
partA§irile cu deosebitele staturi, §i altele nase a-
cum din feliul §i fiinta stApanirei pamentene§ti.
Rare on folosurile unei' tari nu ant incurmeza§ate
de a celor megie§ite, §i acolea trebue o Inteleapta
cumpenire spre a nu se surpa cele dinth'i nici a
 - 325 -
se ciocni cele de al doile, Aline de vor fi Si de
.putere.
Asupra ingltimei tale ca asupra unui inceput de
la care se asteapt4 multe au sa sprijineasce, ochii
milostivului Devlet pentru nimerirea sau nenime-
rirea sa, a puterilor megie§ite pentru prefacerea
din nou si a natiei toate pentru de a simti mtin-
tuirea sau cufundarea sa de istov. At 4a ochi, a-
tAte chutaturi nu pot negre§it sa scape din vedere,
cea mai mica de inpotrivd miscare. Inflorirea drep-
tatet, InfrAnarea reutatei, rg,nduelile pazite cu am6-
runtul an sa dea lustrul cel ne§ters a laudelor
Inaltimei tale ; multAmirea i fericirea natiei este
§i va fi cea intai putere covar§itoare inpotriva pri-
gonirilor §i singur4 ea poate sa astupe gurile vaj-
masilor mari §i puternici.
Nu to indoi a crede, stAprtne, ca zavistia otra-
vitA i pizma neinpticitoare at a se porneasca a-
supra Intltimei tale. Fire§te se nasc ele cand o
indeinpotriva putere Tese din not §i se arattt in
prejma lor; Insusi fapta buns, este destul a le stitrni,
dar si ea singurt, numai prate s6, le calce, pentru-ca,
cu densa mpreunit se coboarit ajutorul cel de sus.
S'au radicat ceata aceea prin carele ca prin
 - 326
steclele cele adAugitoare aratandu-se cei puternici
ca niste manine ingrozitoare, trAgea supunerea si
cucernicirea ; un soare a adeverului, un Vent a va-
cului au ra'sipit'o, si inalcimea to ai sl fii inpAci-
toriul intre cei ce annagea si intre cei amAgici, si
tocmai acole trebueste chibzuirea cea cu minte, ca
BA nu se atice vrajba si galceava omoritoare bi-
nelui obstiei.
 Scrisoare catra Mitropolitul Veniamin

despre invetalurile in Moldova.

q,---

Cinstea ce mI-ati facut cu intrebarea : ce as so-

coti asupra sporirei invallturilor In Cara aceasta,
este mai presus de priceperea unui Moldovan ca
mine, carele nu a pAsit pragurile mosiei sale ;
pentru aceasta, si uumai Indemnat de respect si de
dragoste, Indrasnesc a Insemna oare-care luari a-
minte, trase nu din idei ce nu se v6d, ci din lu-
cruri cari cad sub sirntiri,me'sura ce socotesc ca
ar trebui a fi luati in toate ate se ating de a-
dev6rata stare a omului si a lumingrei lui, si pe
care panA a nu o lua 111S11§i Europeii, nu an exit
 - 328
din haosul ideilor, in care s'au tavalit filosofia Gre-
cilor si a Europeilor in sir de multe veacuri.
Am cetit i inIeleptele propuneri, in aceastg, pri-
cing,, a unuia din sin-mosinii nostri, din care mai
ales am inteles pg,ng, la cat omul arde de dorul
Inaintarei neamului s6u.
beep 6nd dar de la propunerea : de se cuvine a
imbratisa alto limbg, prin scoli, pentru invqgtura
stiintelor, si care anume, pentru cg, in a noastra
raoldoveneascg, lipsind autorii i inscrisurile lor,
lipsesc mijloacele prtsirei inainte,zic cg. 1i Elinii,
cari de la Eghipteni, si Romanii cari de la Elini
au luat stiinOle, nu si-au schimbat limbele ; ci au
socotit, totodata cu agonisita stiintelor strAine, sa
imbogateasa graiul lor. Oamenii Greci au alergat
la Eghipet, oamenii Romani au nazuit la Atena, carii
ca niste albine, colindgtoare din Hoare in floare,
au adunat §i carat inv6taturile in prisecele de unde
sburase. Singuri Europeii, gandind poate ca i not
acum, au fost tras in invetaturi limba latineasca; incAt
pang nu de mult, pentru ca as -si invece insusi
limbele lor bine, trebuia sg, invece mai intai pe a
lui Ciceron si a lui Tacit.
Tarziu, trezindu-se din acest vis, s'au luat aeve
 - 329
pe calea cea neabatutli, i-au facut gramatici, .I -au
alcatuit lecsicoane, an talmacit i talmacesc istorii
si s'au imboghtit in stiinci ; twat data de la care
se numera repejunea riului de luminare este data
de child au deschis ochii si an scapat, din pome-
nitul vis.
Pre Tanga aceste mai adaog Inca, ca ar fi o
mare gresald politiceasca de a se lua alta marsh
spre luminare aice in Moldova si alta in sotia ei
Valachia, and tot cuve'ntul cere a ne stringe §i a
ne apropie in graft' i pravili pe chiar duhul Re-
glementului.
Asa dar incheiu : ca stiintele trebue sa se in-
vete in limba Moldoveneasca, aducendu-se dad, nu
sunt, barbati cu destoinicie spre aceasta, cari odata
cu paradosirea sa urmeze i talmacirea, dupa care
apoi si tiparirea.
Ceea ce and pomenindu-se, ca cu adaogirea si
schimosirea cuvintelor moldovenesti s'ar alchtui dou6
limbi, una a Bisericei §i a prostului norod, §i alta
a phrtei de oameniinvetati,sh las a zice ca astfel
de schimbari, find in adaogire §i Indreptare in
parte, iar nu In totul, nu pot aduce prefacere atat
de mare pe cat sa aduca neintelegere, dar este
 350

lesne de respuns : au doarA in Franca, in Austria

§i in insa§i tot de o lege Rosia, limba ce voro-
ve§te Biserica §i norodul este a§a precum vorbesc
§i scriu, Ruso §i qatobrian, qiler §i Ghete, Ka-
ramzin §i al ii ?
Ceea ce prive§te la propunerea : in care din
limbele streine sit se invete literatura? zic in limba
acei natii la care civilizatiea se vede in moral §i
in fapte, iar nu in spulberul ideilor ; zic a unui
neam pacific §i netulburAtor, care mi se pare a fi
limba nemtascii §i carea ca o megie§itti §i Impreu-
nata ar inlesni toate ImpArta§irile negutitore§ti §i
moralice§ti ; totodatA find §i bogatA §i avutoare de
toate inscrisurile vechi §i none.
Jar pentru limba frantuzascA, a mea socotintA
ar fi sl se invete numai prin instituturi particular-
nice, unde adica vointa §i Inlesnirea stArilor mane
pe tinerime, iar nu unde guvernul deschide loc
§i chiamA pe tinerime la Inv6taturi. Aceste zicend,
sunt dator a pomeni iarA§i ca nu ideile dovedesc
pe lucruri, ci ispitirile ; §i ca, prin faptA, vai none"!
§tim ca prin nici unul din lucruri nu se impitrta-
§esc mai lesne naravurile intre neamuri decitt prin
Invetatura limbei §i prin inrudirea insotirei. Au
 - 331
doarA, inceputul gudAriei si a intrigei au avut alts
datA in Moldova deck de la aducerea graiului si
a fetelor din Fanar ?
Remane acum a vorovi pentru sporirea si pentru
intocmirea cuvintelor neaparat trebuincioase in limba
moldoveneascl. Las a zice a proiectul pomenit,
fiind asa de intins si de idei inalte grAitor, in care
foarte putine cuvinte straine se ved, ar sluji drept
dovada, cA limba noastrA, pe pruba maicei sale
latinei, este lesnicioasa in intocmiturile fraselor prin
cari o idee se poate in multe feluri spune si grAi,
lucru si dar in care, dupA a mea pirere, se inchee
eel Intliti pont al bogatiei unei limbi ; A las a
zice, cA deosebitele tAlmaciri, atAt in versuri cat si
In prosa, mai din cuvent In cuvent dupa texturi,
stau dovada de bunAtatea limbei ; dar apoi, rusina-
ne-vom sau fi-vom mai mandri decAt stramosii nostri
Romani si cleat verstnicii nostri Europei intru pri-
mirea de cuvinte strAine sau de intocmirea for pe
teapa graiului ? Acei urmasi dupa Elini, si Europeii
dui:4 d6nsii, nu s'au rusinat a zice : geometria, a-
ritmetica, geografia, si c. 1, plAtind birul de o buna-
cunostinta cAtra Elini ca catra, sporitorii Invetatu-
rilor, cu pAzirea numirilor ce ei an fost alcAtuit
 332 -
§i dat §tiintelor ; §i tocmai noi am fi acei can sg
zicem: filosofiei, iubire de inIelepciune; geometriei,
pdmento-mesurd; geografiei, pam'ento-seriere? Cu
toate aceste, fiindcg pricina adhogirei §i schimo-
sirei cuvintelor este o pricing mare §i ginga,a, ca
una ce se atinge de limba unei natii ce aleargg
dupg agonisita ideilor, trebue a 1ncepe mai de de-
parte. §i intreb : Ce este limba sau graiul? Ni-
mica alta, cleat rostirea ideilor ce are gandul.
Apoi dar cu cat gandirea mintei 10 Intinde crugul
ideilor §i le lamure§te, cu atgt §i limba merge spo-
rind ; caci Intr'alt chip, omul numai cat ar tot
ggndi, dar n'ar mai vorovi. Aceasta se §i vede la
neamurile care ca ni§te carmace pe drumul lumi-
ngrilor, 10 alcatuesc §i schimosesc cuvinte In graiuri,
dupg sporirea ideilor. fiind ca noi avem nu a
i
afla §i a iscodi, ci a urma §i a inveta ale altora,
trebue sa le primim §i ideile i cuvintele de ate
vom ave nevoe, §i care la Doi sau nu stint, sau
nu s'ar pute alatui. Dar fiind ca atat la primirea
cat 0 la facerea din nou sau schimosirea cuvinte-
lor pe teapa limbei noastre, trebuesc me'suri §i ca-
noane, iar nu sleboda, voe de a aduce pe unele,
pentru ca, a§a le -all glasuit Romanii, pe altele, pentru
 - 333
eft asa le vorovesc Ardelenii, iar pe altele a lepeda
pentru di le avem de la Slavoni sau ca sunt ro-
sienesti ; socotesc de neaparatit trebuinta a se face
o comisie, inchegatI de barbati buni scriitori in
limba moldoveneasci, IntovarAsitori Epitropiei Scoa-
lelor, numai si numai pentru indreptarea limbei si
a gramaticei , care Comisie in adunitrile sale sa
stee sa", socoteasa si sa hottixascli despre indrep-
tarea limbei, atat intru primirea cat si schimosirea
cuvintelor.
Aceasta Comisie va intra in cercetarea si in-
dreptarea gramaticelor facute si farA de nici un
capel tipArite si slobozite in tarA, ; ea va legiui
pentru talmacirea cartilor pravili, prin care ucenicii
ce vor esi din scoli, sit fie datori a thimItci ate
una din invetaturile in care se vor fi indeletnicit.
Tot aceastA comisie, cu alta de asemine fiintA din
Tara RomaneascA, impArtasindu-se intre ele, ar a-
duce sporire §i intocmire limbei pe o mesurg, si
pe o intelegere cu care ar stringe Insusirile amen-
duror noroadelor, din care apoi ar isvori potrivirea
si infiintarea a uneia si de o potriva pravila a
Principatelor. Jar apoi, pentru a da instructii, pe
care comisia ar trebui a pasi in lucrare, destoinic
 334

nu me cunosc, pentru ca o treaba ca aceasta trebue

sit fie ganditA de mai multe minti.
Insemnez insa oare-care luttri-aminte ce am putut
descoperi :
A. Cuvintele elite le avem, tie Romlene§te, fie
Slovene§te, fie Grece§ti, fiind-ca lama noastrit a§a
le-au deprins, sg, nu le schimbim. A§a dar cuven-
tului resboiii, sa nu-i zicem butalie, nici furtunei
tampetci, nici cercului circulars. §. c. 1.

B. Cuvintele ce primim de la altii s5, le inmol-

dovenim pe teapa graiului nostru, sa zicem Di-
mosten lui Dimostenis, paradosesc lui paradidomen,
ocupatie lui occupation, §. c. 1.
V. *) Toate cuvintele rate din nou se vor face,
sti se potriveasca pe cat se va pute mai malt a
aye in sunetul for potrivire cu talcul §i ideea ce
inchipuesc, spre pita cuvintelor vijieqte, dudueqte,
tuna, detund, fdifeleqte, §. c. 1.
G. Toate cuvintele rate din nou se vor face, sa
se facA, cu cat putinta va erta, mai scurte, adia
mai de putine silabe, pentru ca aceasta inlesne§te
minunat pe versuitori.
*) A... B... V... G... dupe alfabetul cirilic, intrebuinlat de
Konaki, adick A. B. B. I". (nota Edit.).
 - 335
Aceste InsemnAri, cinstindu-me a le supune Prea-
sflnVilor Voastre, imi vei erta a adIogi, ca atat
din filonichia aceasta stArnita, in soli, at §i din
on -ce vez cu ochii acum, eu nu m6 mai indoesc,
di, done lucruri sent cari nestempArat ne scurma
si ne rod la inimA ; unul adicA, oarba grabire cu
care am socotit sg, chstigAm luminile, Para a socoti
a niste ()chi ce es de la intuneric trebue pe incet,
Incet sa se deschidA, pentru ca sit nu thiorascl, mai
tare, §i fart', a socoti ca toate sporirile, si sufle-
testi si trupesti, Intocmai ca planteie $i poamele
din florArii, pripindu-se, nu pot aye nici floarea,
nici gustul, nici veacul acelora pe care soarele si
vezduhul na§te, creste, Infloreste si coace pe incet
de la primAvarA pane la toamnA; si ca nici un
. neam nu s'au luminat in adev6rate luminAri, tind
°data ; si cA, din potrivA, grabirea aduce si sminteli
si greseli care nu se mai pot lndrepta nici tAmAdui,
ca alte greseli in parte si obrazarnice. Ear celalalt
lucru este cA, o idee inadins gresitA se revarsa Si
se Intinde, zic, asupra civilizatiei; acest cuvent,
care este atat de Intins si cuprinzkor, flind-cA is
In brate pe omul Perna, in atArnare tetra pA,ment,
§i pe omul suflet In suire cAtrA, cer, a ajuns a
 - 336 -
fi intre noi ca un sburator ce au femeile smintite,
cele cu ochii la densul tipririte, Indragesc, imbrg-
tosaza si sante, o neintrupare ; sau zicend, ca
niste drumeti, carii ar boldi ochii la o stea pe
cer, si fad, a-si mai porneni a mica, pe Anent,
perd drumul, cad in noroae si gropi, de care s'ar
fi ferit, data macar ctite-odata s'ar fi intors ochii
se, caute la picioare.
Asa dar, nu intreb la noi : .Ce este civilizatia ?
pentru ca osteanul are sa-mi zica : este muqtrul,
marqui si epoleturile; civilul: formele, controldrile
§i delele; barbatii si femeile : cele dile vedon;
ci intreb, ce trebue sä fie la noi civilizatia ? Si la
aceasta Ve and respunzend : moralul, moralul, si iar
moralul; did ce ar folosi se, stim cite sunt in
vezduh, hi cer, pe pament si in mari, cand am
instrimbatAti, am jafui, am prigoni, am invrajbi,
adich ne-am face mai rei cleat am fost.
Si tine poate tAge.dui ca respectul cu care este
datoare tinerimea catra batranete, femeile catra
barbati, micii catra cei mai mari, din ce in ce
piere si se stinge din ochii nostri?
Cine poate tagadui ca closca de lkomie si-a .,

plodit pui pe vrajba, pe strimbatate, pe zavistie,

 337

pe pizma si toate nepoatele ei, 'Ana la atata, in-

cat abia ne cunoastem until cu altul. $i aceste
toate din ce pricing? Numai numai pentru ca
sburatoriul ce ne-am facut de civilizatie, ca tin
sburatoriu, abate si da in lilturi pe om de la
adev6rata ei fiinta, care trebue a fi singur month'',
si dup. urmare, pildele cele bune qi asezamentu-
rile privitoare numai ultra densul, iar nu cats
idei spulberate si de destramare. Asa dar incheiu
ca adeveratul inceput de civilizatie, ar fi de a in-
vela pe norod : Catihisul, ca sa stie ce crede
cum crede, cari stint datoriile societatei i ome-
nirei ; cum trebue sit lucreze pamentul i copacii,
cum trebue sit grijasca si sa sporeasea vietatile
lui trebuincioase, si cum trebue sit se ajute pe
sine $i gospodaria sa cu casnicile lecuiri 1i oblo-
jele. *) Ear stares cea deasupra norodului, care la
not se zice boereasca, pe Tanga de aceste, sa in-
vete : cum trebue sa judece §i sa carmuiasca pe
norod, poveluindu-1 prin pilda purtarilor sale la
#) De butt sama si de minunat lucru este, ca Odle cele mai
laminate, in veacul nostru, dupii Rates $i Rates opinteli gi
sbuciumAturi ce si-au %cut in calea luminarilor, abia acum
catrA inceputul veacului al XJX -lea, as inteles, ca o vie
luminare de stiintA nu aduce pe cel adev6rat folos, dacA
22
 338

cele de adeverat folds ; §i toate aceste se incheie

in invetatura Credintei, a Itichiei, a Matematicei,
a Doftoriei §i a Administratiei. Cat pentru acele
stari cari nu au trebuinta de ajutoriul §coalelor de
aice, reman in sloboda voe a inveta ce le-ar place
in socoteala lor.

in 13 Ghenar, 1837. .

--Jo

nu este Intemeiatfi, pe folosul noroadelor, care situt doue:

unul al agrieulturei, §i altul al negutitoriei; pentru aceasta
vedem eft acum toate mintile, toate gandurile §i, dap/ ur-
mare, toate iscodirile, la aceste iii tintesc prav6tul qi chi -
tirea, fugind §i departandu-se cu totul de ideile nepipaite
a metafizicei, adid a sgoinotului de ct&inte fitra de fapte.
 Sfaturi catra tinerii cununati, pentru vietuirea
casnica,

Tinerilor, voi astazi intrati intr'o caletorie noun

pe marea vietei, aceastA latA, de pe care eu de
curend m'am Inturnat ; pentru aceea ye pot §1 spune
din ispita cele de capetenie imprejuritri ale cA,16-:
toriei acesteia. Uniti cu cununia bisericeasca, voi
de pe loc trebue 0, ye puneti in minte di v'ati
Inc hezA§luit unul pe altul chtril Dumnezeu de .a
vietui cu dragoste §i credintA §i intre 'voi §i alit
Densul, pawl la sfiz'rfitul viefei voastre. *) Calea
*) Konaki era un dusman infocat al desparteniei El. atribue
di vortului Ariel qi perderea familielor, scaderea simtului
de familie si destrabglarea societitei. Vezi In St. Marc
Girardin, conversatii cu un boer betriin Moldovan: acest
boer era Konaki.
 - 340
aceasta in care intrati are si limanul de liniste si
de scdpare, are si stdnci de lovit si de ingrozire.
Ele stint urmAtoarele : tu, N* *, sti, fii plecattt
cdtrd bdrbatul te'u ; tu, N. N**, sA nu-ti ardti co-
varsirea decdt prin bldndetd si sflituire ; de o po-
trivd aind,ndoi sit fugiti de cea mai mica filonichie
ca sd, nu ajungeti la sfadd, avend de pildd ca on -ce
pojar sau ardere mare nu are inceput decdt scAntee
on un carbune. OH si cand vre-o mAnie ve" va in-
foca, tacerea este leacul care o potoale §i o re'coreste.
Temutul care este o hrand a dragostei in cats,
vreme vine dinteo ingrijire numai, se preface in
patimd uritd, indatd ce se intovArdseste cu ciudti,;
pentru a-1 micsura, chipul este de a fugi de cele
ce dau prepuneri de indoeli.
SA nu v6 despartiti nici asternutul, nici sederea,
nici preumblarea, nici eglingelele, pentru ca prin
apropierea resuflului, cdstigit trupurile materialnica,
iar sufletele morala simpatie.
SA ye feriti de desfrdndri si de cheltueli lucsoase,
pe cat se va pute mai mult, nu numai pentru cd,
vatdma starea, ci pentru ca prin ele ye deschideti
un obiect de plitcere care va aprinde neinpacarea
sufle tea scd.
 341 -
Ori si child yeti ave vre un parapon, sa vi-1
marturisiti anal altuia cu inima curatd, ca sä se
indrepteze partea cea gresitti; §i numai atunci sPi,

mi-1 descoperiti mie, cdnd odatti, si de done on

mitrturisindn-vi-1, nu se va desfiinta pricina.
Ale legei sri le paziti si biserica srt nu o Ord-
siti, cad asa ye yeti lumina cugetele ; saracul 0,
gdseascit pururea ajutor, fie cat de mic, caci sa-
racul este Dumnezeu in haine strenturoase ; si dud
miluiti, sa ganditi la cei reposati parinti si neamuri
ale voastre. Aceste ptizindu-le, yeti fi blagosloviti
de Dumnezeu ; ear pe mine cu dragoste me inbra-
tosati plind la cea de pe urma minutd a vietei
mele.

4i
 Noliuni de Hotarnicie.

insemniiri aflate de Logotetul Kostachi Konaki in practice hota-

riturilor si a cerceterilor de scrisori, si pe care le-a supus la
cercetarea Obstestei Adunari, ca, dui', le va cunoaste de adeve-
rate, sit serveasca de regal& Comisarilor ce s'au randuit in desba-
terea hotariturilor de mosii, hided dupe introducerea Regulamen-
tului Organic.

Opcind este acea care desparte obar§iile apelor

curgeloare, unele din faVa catra o ape mare, §i
altele din cealalta fate Mil alts ape mare, spre
pilda : Opcina intre Prut qi, Be'rlad, sunt verfurile
ce se lied despartitoare obar§iilor, din parae cur-
getoare despre rasarit tetra Prut, §i despre apus
tetra Ierlad, care opcine despart hotare de mo§ii
la cele mai multe locuri.
Cultne de deal stint verfurile care despart parae,
cu osebire numai ea, acele pururea curg §i se varsa
 343

tot in aceea§i apt mare, §i ci culmele sunt pu,

rurea pornite din opcinet.
Obarqie este inceperea de unde se pornesc cele
Mad isvoare ale unui pArau ; ear cuventul in verful
obargiilor (verphotoca) cuprinde §i scursurile din
verful dealului cAtra acel Orlin
De multe on prin ispisoace vechi se zice : cu-
tare mode la oluirfiea cuta'riea ape, §i mo§ia este
deptrtatt de adeveratele obArsii, atunce inst. acea
mosie trebue st fie pe un pilau indelung, care
trece pe mai multe mo§ii.
Z6podie este o fait intinst pe deal mare sau mic.
Curmaturd este acolo, uncle verful unui deal se
curing, de vre-o vAlcea sau de vre-o sApAturt ft-
cuta din vreme in vreme.
Bestiritul §i .Apusul, Meazei-zi §i Meaza-no«pte,
prin unele din ispisoace §i scrisori vechi, stint tot
intervalul de la un punct chtrt altul, din aceste
patru puncturi ; pentru et din vechime in Moldova
nu se serves de busolt. In sus §i in jos, de multe
on se &este prin ispisoace dupt cursul apelor §i
dupt starea dealurilor. A§a dart lit intImplare
and din acest fel de prelungire s'ar ivi acum, dupt
hArtile geometrice§ti, nu trebue a ne lua dupti, zi-
 - 344
ceri si a straniuta mobile, ci trebue sä ne pove-
tuim de starea mosiilor aldturate si de semnele
statornice de pe pdment ce s'ar arata prin scrisori.
De multe on prin ispisoace vechi, intoarcerea
la capetele moqiei nu se roste§te cu altA de cat cu
cuventul, ear de acolo, fail a mai zice: se intoarce
kolared ; asa dar la acest fel de prilejuri, trebue
sit ne povetuim de aldturatele mo§ii, dad, adec.A
mai stau si altele in acel capet. Cuventul dcci,
sau de aceea, in loc de cuventul de : acole inainte.
Din vechime reidieciturile la mori erau mid ca
la niste faclii, iar nu precum se aflA acum ; pentru
aceasta nu trebue sa se numere rddicIturile de
acuni, pe numerul vadurilor vechi, nici supt acest
cuvent, sa se facd intindere de hotare la mosii, la
apa mare. Yadurile ardtate prin scrisori in lips&
de alte semne dovezi, sau de mesuri, pot servi la
analogisirea intrupArei mosiilor, zicend: cu vad de
naoarte in cutare apt', sau Oran, insemneazA ca,
acea mosie are dreptate a prinde fara oprire iazul
de celalalt mal al mo,§iei de dincolo, dark' nu ca
poate sa opreascA de la adApatoare.
Cuventul sat prin scrisorile vechi era ceea ce
zicem acum o mosie, ear cuventul moOect (ce vine
 - 346
din cuventn1 mosi) prin scrisorile vechi, este ocina
§i avere. CAnd se zice prin vechile scrisori, o
si/eqte anume cutare, este pururea un trup de loc
incApetor de un sat, in care au fost odinioara lo-
cuinti.
Movie fa.'ra apa sau isvoare in launtru sau la
unul din capete, nu se &este, cAci acele locuri
prin ispisoace se numesc din pustie, pentru aceasta,
si la asa intamplare de stare de loc, fad, apa, tot
locul dintre doue ape se gaseste dat in doue mosii,
fie cat de lungi ; precum mosiile de pe l3erlad, se
lovesc in capete cu mosiile de pe Gem!, in &par-
tare de trei si patru oare; mosiile de pe Prut, se
lovesc in capete cu acele ce vin den pe Sohul si
Lozov, in departare de sese si opt oare ; asa dar
lungimea acea de la acest fel de locuri, nu poate
servi drept pilduire mosiilor celor care ar ave apa
si s'ar gasi mai scurte, dad, nu au dovezi de in-
scrisuri sau de stapanire stalpita.
Dovedita impreunare a trei mosii inteun colt
fireste trage si pe a 4 movie, in lipsa de alte do-
vezi temeinice aratatoare de semne sau mesoriste.
Prin ispisoace si documenturi vechi, heleqtee sunt
acele facute de oameni, care acum se zic lazuri;
 - 546
iar katire §i. Bald sunt acele din fire ; multe din
ezerile §i bAltile de prin §esuri de ape, s'au pre-
fAcut in pAm6nt roditor ; dovada sunt baltile de la
gura Gerului §i de la morile BotirlAului, pomenite
prin scrisori, unde din vechime umbla nAvoade, §i
acum ad, §i cosesc oamenii ; a,§a dar la acest fel
de insemnat dovedite locuri, nu trebue sA, cerem
numai de cat bAlti, dad, acum nu se gAsesc.
Insonirirea intre doue sau mai multe mo§ii, este
o legiuire pe care s'au intemeet pururea judech'tile
in Moldova, in lipsg, de scrisori vechi adtAtoare
de semne sau de mesurAtoare ; la a§a intAmplare
se pomAzuesc hotaririle in lat duph numeral sili§ti-
16r, ma, lungul dupa granita insodritelor ino§ii,
dad dovada de scurtarea for nu este sau prin
scrisori, sau prin stApAnire stAlpitA, §i pacinica.
Mttrimea sili§tilor nu este de o potrivA, nu mai
putin in lipsA de dovezi sau de o stApanire 1nve-
chit& §i pacinica, se poate ingrAdi in analogie cu
aka sili§te alAturatl. Multe din mo§ii (mai vartos
acele razA§e§ti) impArtindu-se intre neamuri, §i. a-
cestea locuind pArticelele for §'au schimbat numele
pe poreclele for §i §'au facut intAriturA pe densele.
A§a dar, la analogia sili§tilor, trebue bine cercetat
 347 -
§i luat amiute, nu cumva unele sunt din trupul
capitelnicei mo§ii, ra,§luite vre-unei cimotii de ra-
ze§i. Mo§iile date din locuri domne§ti nu sunt su-
puse la regulele mo§iilor de a ave latimea §i lun-
gimea, nici la ale insoraririlor, pentru ca aceste fiind
bucati de loc, rupte din locurile domne§ti, pot fi
rotundo §i in mai multe colturi, precum au vroit
a be da.
Cuventul prin scrisori vechi supt ascultarea cu-
taruia ocol, finut §i targ, insemneaza ca odinioara
au lost in trupul acelui ocol, tinut §i. targ.
Cand mergerea inainte, sau la deal, sau la vale,
nu este rostita catra un semn cunoscut, trebue sa,
serveasca drept povetuire, liniea din urma spre do-
vedirea mergerei inainte, ear and §i aceasta din
urma lipse§te, atuncea suirea se face drept la deal,
fail cat de putina abatere, catra o parte sau alts
pe costi§uri.
Spre a se dovedi drumurile mai vechi, nu este
un mai inlesnicios chip, dad, alte lumine lipsesc,
de cat a cauta pe la petri§uri §i sui§uri sapaturi,
caci unde au fost drum mare vechiu, trebue sa fie
de acest fel de semne.
Spre a dovedi unde au fost moara veche (and
 - 348
vItrasii nu se gisesc), sa se iee sama, ea din jos
de uncle au fost moara, matca este mai largA, iar
la apele cu prundis, trebue A fie si scruntarire,
dinaintea morilor.
Pamenturile prin hotarnice nu sunt deopotriva
la toate mosiile, ci dupg raclele for ; data dar ra-
clele se vor fi desfiintat, apoi atuncea in lipsa de
alte lumini doveditoare mArginilor, s'au obicTnuit a
se lua ine'suri din alaturatele mosii, data sunt a-
rAtatoare de pamenturi sau de racle.
Locuri de prisacti, sunt si mari si mici, ear po-
eana in care stau stupii se mesoara cat ar svfirli
cu barda, diu mijlocul ei imprejur.
 TA.IXACIREA
cnv intetot lteintzeZ win ra re cti oau ne-
oZic.)fr'n/t4rite feote rot.
 A

Adiaforisesenu-mi pasii, stint indiferent.

Alcov o desparlitura dintr'o camera, care slujete de etac.

B
Banat ptirere de reit, mahnire.
BarAnesedoresc, Drumm.
Betejesevat6m, adun striciiciune, imbolnavesc.
Bonn eteeese naucese, ametesr de cap.
Bobot en flacari mari.

Caftanhaina lungs cu maned, haina de investiture la primirea

rangurilor marl.
Caretatrasurit mare Mellish'.
Caine un vasirr do metal pentrn afumat.
Mind Incetisor.
Chizfisluesegarantez
Chirotese (pirotesc)dormitez, picur de some, amortosc.
Cimotieneam, rood].
Coeolosescgugulesc, alint, resfet.
Conaresetin d arnele plugului.
Crag (termin astro .nic)cerc, sferi, ciclu.
Cujbart incovoeri.
28
 352

D
Mimi (a) a face donatiune.
Dele dosare, see.
Deraza, a reverse, raze, a lumina.
Devlet imperitlia turceasea, gtivernul turcesc.
Dina (vezi nota 13 de la Talmacire, pag. 310).
Divan otomanii, pat Indus asternut cu covoare.
Dodot vorbire fara sir si judecatii.

E
Egliugele (eglingea) petrecere, desfatare.
Erchian cuvent cu insemnare necunoscuta.
Evgbenie nobleta.

F
Fermuar agrafa, copal,
Feregea un fel de manta.
Filouiehie disputa, cearta de vorbe.
litera f din alfabetul chirilic.
Fluda gaz, tul (pentru inv6lit).
Fruuzarese resfoesc.

G
Gaidile piciourele
Ghilde campurf sanAnate (?)
G udarie lingusire, slugarnicie.
 353

II
Hite simbrie, §i timpul cat a s]ujit cineva.
Raz pliicere, ineantare, deshitare.
Hazlift pliieut, §agalnie, vesel.
H Amesealli slAbaclune, lancezealft
II:Wiese cant ill% a spune cuvinte.
Hobot vel de mireasit
Hojma meret, necontenit.
liolbtura vertej de apA.
Hotru vielean, mediator, pezeveneliiii.
Hrismos oracol.

I
I fos ton, aer de inandrie.
Ispii incereare, nenorocire, cercetare.
Istovese sfar§esc.
Istov starsit, deplin.
IstrAvese risipese, cheltuesc nebune§te.
ingainia (a) a incurca.
I ugemi.nare se zice and un lucru este alcatuit din doile
asemene.
Inghie imbie, oferit, invita.
inghind imbinii.
innitsturat inzestrat cu nasturi sail bumla.
instimat Incoronat, impodobit, inzestrat.
inviirfare eulminatie.

J
Jaeas jefuitor, priidator.
JAri*te risipituri, ditrAmAturi dintr'o zidire arse.
 354
Jivina animal, vietuitoare.
Jett scaun cu speteadt qi brate.
Jertfeluie tants masa din altar, nude se pregate§te jertfa.
Jolmirt o§teni mercenari, lefegii.
Jugului (a) a supune, a subjuga.

L
Libov amor, voluptate.
Lines rb.s, o flail selbatica cu privirea ageril.
Luntrari (a) a conduce luntrea.

11
Manilla namila, aratare ttriaVt.
Meheughe Wet, §iret.
11Ielanhonie forma de mai nainte a cuventului melaueolie.
Illinurlminerale.
illiterhaneacorp de musicanti turce§tt.
Illistretselbatic, acru.

N
Nadi mijloc de smomit, (ceea ce se puce in capcaii, gyre*
undita, pentru a smomi).
Mimi (a se) a se angaja intr'o slujba.
Napadire navalire, ingreuiare.
Nasaliepat pentru mort, un fel de WO. de dus mortul la grospa.
Nastavinstituciune, inspiratie, directiune.
Nevoluie neputincios.
Notilus nautilus (un molusc) vezi pag. 316 nota 62.
Nur, nurlfarmer, gratie.
Nurlitt flirmecat&r, gratios.
 355

0
Obliceseaflu, mo infonnez, descoper.
0 blogele leacuri ce se pun co petite.
Obraz, obrazepersoane, fete (acest inteles nu-1 mai are azi
cuventul).
Obrazarniepersonal.
Oterese (me) me ingrozese, m6 Infiorez.

P
Paingpaingrtn, painjen.
Paligorisesemingath, mAgulesc.
Parapon 7-cludA, pick superare.
Paveza.- scut.
Paj Rennin de lemnArie)capetul cioplit al unui lemn ce se in-
cheie cu altul.
Pasuireingiduire, indulgentA.
PargA fructele cele dintaitt.
Pest ese (pestitor)IntArziO, amen.
Pohfalapompa.
Pohodniecal ales de cAlArie.
P0110iilpima, torent.
Poljumatate.
PontAzuitor acela care consfinteste un lucre.
Pophindplaptind.
Povedi (a)a podidi, a nAvili, a nAbusi.
PravOtstop, tintA.
Prileji (a se)a se Intempla.
PrivestesestrAbat, tree.
Procetese cetesc de mai multe mi.
Prohodi (a)a fare slujba ingropaciunif.
 356

Protieintaietate, preferenti.
Pusulii busolA.

R
Rae1Ao falie mare de pament lucrator care impartita in par-
cele se do. in stapanirea muncitorilor.
ReAfitpadure tenera cultivati.
RAlluese-Instrainez, rapesc.
Ravnesedoresc.
Redvautrisurti inchisa a§ezatii pe dricuri.
Rehturi (rafturi)toate cele de trebuinta pentru ajustarea mad
cal.
Re§elliratirestiratI, impratitiati.
Roeodele lucrun acute de mama.
Rovinam1a0ina, restoaca, crepatura de 'ailment.

s
Samavoluic arbitrar.
Sfimalueseasemenez.
Sambraluit intovrtragit cu altil pentru a lucra cm..
Sburator stalde, &duck
Scafascolcit, strachina.
Seruntarirea§ezaturift de nisip 0 prund lasata de ape.
Sfetesedati pe fati, descoper, ark.
Siete (se)se stie0e.
Smad brunet.
Smreduiremolipsire, infectare.
Stavi (a se)a se a§eza, a se statornici,
Siu-moOulcompatrioti.
Stitujiluireoprire, marginire, besitatiune.
 357
Stemii coroane, diadendi.
Stepina treapti, rang.
Millie element.
Stinehi (a) a scads, a mic§nra o mi§care.
Stingherescabat, deranjez.
Stivfi n gramada de obiecte eladite inteo ordine oare care, pre-
cum lemne, scanduri, doage, etc.
Stradannintitsilinli mare, sirgnintii.
Stranntrarenn bet cu bold de imboldit boil la tras.
Snrguneseexilez.
$in (pe)indata, imediat.
unda, scurgere.

T
Tilleinterpri-tare, explicare.
Teapinature, fire.
Temut gelosie.
Tired (rulata)dinteodatit.

V
valfiiautoritate, rename, faima.
Vanzolitsbuciumat, svhcolit.
Vidmavisinne, fantoma.
Volnicievoe libera, Imputernicire de a face.

7.
Zdludsimplu, nepriceput, nerod.
Zatienesc Impedee, deranjez.
Zimbereehiiicoarda, resort.
 ERRATA
Schice din viata Logofetului Konaki.

Pagiu a iu loo de : eetegt e :

43 intemplata la 1802 intemplatit la 1803

48 veacului al XIV-lea veacului al XV1-lea
60, rota 4) Eugenia, calugarita la 4) Eugenia Arliimandritii,
Varatic stareta sf. Manistiri Varatic
62 opera cea de cipetenie opera sa cea de cipetenie
65, not 1 ett o derogatiune ca o dProgatiuue
67, note Raluscanovi Ralu Scanavi
68 el cel mai teller el era cel mai teller
68, rota Foliadis Fotiadis
id. id. Vralgu Vratza
id. id. Lord Stratford Redeliffe Lord Stratford Radcliffe
69 frequentarea intinsit frequentarea intimft
71 dar cea mai mare lipsit dar cea mare lipsft
77, note Voillant Vaillant
78 alte neamuri zftlog. alte neamuri zalog."
80 poprului roman popornlui roman.
24/ccitit iri
11; v. 13 Zedar Zi dar
55 v. 24 straiul straiul
59 v. 4 ea niste midi ca niste mii
132 v. 8 se impresoara se'mpresoarit
Talmeicirt:
239 v. 8 s'aprind'a s'aprindi a
259 v. 24 V A
267 v. 14 a le ale
296 v. 8 pin din
 TABLA MATERIEL

Pagina.
Yn loc de prefatii . 3
Schite din vista ei familia Logofkulni Konaki. . . 5

AL CATUIRI I

Cine-I Amoriul? . 3
Amoriul ca ci mitten' . 6
inteun addo de dimineata 8
Afrodita el Amorinl . 11
Iubitul qi Uritul . 18
Ochli verzi 20
Carpina . 22
Catinca . 25
Nome . . . 30
Alexandru Moruz V.V. . 38
Moartea parintelttl met . 47
Moartea lui Tasilicit Bale 53
Copiii mortI . 57
 360
Pagina.
Copiii murt . 59
Necazul Logodnel 60
Logodna Proldritel 64
Ce este Nurul? 67
Al! ochilorI vii 69
Ochii frumo0 . 71
Alegerea ochilor . 73
Ochii top avend galceava 76
Respunsul nnei scrisori 78
Amonul din prietqug . 83
1)orul 89
Cine are gust si-ml creada . 01
Suflet, inima, simtire 93
Ah amarnica durere . 95
in vremelnica despartire 98
Scrisoarea catra Zulniea 99
tore de zifia, se revarsa 106
Tanguirea . . 141
Omu le, slaba iiinta 109
Peirea . Ill
Anil tree viata-nn scurteaza . 113
Slanicul 1819, Avg. 3 . 114
!lite° tiara 1820, Sept. 20 . 115
Tu numai sub cella ekti una . 116
Ochi§orit ce slavese . 117
Ce durere, inimloara, . . 118
Jaloba mea . 119
Pana dud asta pedeapsa 124
aloarte, moarte, ce nu vii . r 125
Ce durere sufietele . 126
InimS, mai fa rabdare. 127
Purerea mea este mare 128
Imputiiciunea ,130
to lipsa el 131
 361
Pagina.
lie -al privi marea vr'odata 132
Manie de trel zile . 134
Me sfar§esc, amar me doare . 135
Pane cand nemilostivo . 137
Dad, al venit in 'time . 138
Yn necazul meh cel mare 139
Cu prietena 'mpreuni . 140
Ah! zilelor fericite . 142
Una e In told& lumea . 144
Nume . 145
Zic inimA s'albi rithdare 147
Me sfir§esc, amar me doare . 149
CAnd me maniesem pe amorIti 151
Robirea . 153
DesnAdejduirea . 155
Darul . . 157
Zori resar . 158
Ah! durere otravith . 159
Despartirea . 160
De-acum nfidejdile toate 161
Asth noapte pe recoare 162
Ticalos sutletul meg . 164
Pan' a nit resarpari 16t
Intracest 1Oc puin de jele 1t8
Singuratatea . 170
Ochilor, el sit ye stiingetI 171
Darul dupit despartit . 172
Dehlurf, muntf, respundeci vol. 174
Visul amormluI . 175
Eatacul . 183
VrAjmmil to1.1 intean sfat 184
Ca. tine nurlie . 186
Darul umbrelutel 188
Alearga, suflete,aleargit 189
 362
Pagina.
La darurile ]Acute 191
Pe nasillie 193
Fate, ceasul amArit 197
De-scum plange qi suspina 198
Ab, suflete amarit 200
Iunie 23. . 202
Perul &mit de vent, 1838 fulie 16 204
Istili sufletul meil . . 205
ReIeaua de pe pept . 207
Aseara de-un veac trecut 208
Slanieul (dupe, 26 ani). 210
Slfinicul 1846, iulie in 2 (dupe. 27 ani) 212
Luna plink (1816) . 214
,SAracelor tinerete (1846 Oct.). 217
1847, Iunie 219
,SlAnicul, 1848, la lune. 221
Borsecul din Transilvania (1847 Avgnst) . 222
6 April 1848 224
CAtrit un copil bolnavtde moarte . 225
Amor lb, la a to putere 226

TALMACIRI.-4 229

Julia &Mei Ovidie 236

Catri Leandro ce nu yenta 239
Eloiza cAtrA Abe liard . 242
Cruzit Elinii cu jertfit 254
CercarE de voroavii asupra omulul . 258

Note la el leatuiri 0 Malicia 305

Alcetuiri . 307
TAImiieiri . 309
 363

Pagilla.

Scrieri in prosii. 319

Serisoare eatrit loan Sturza Voevod , . . . 321

`Scrisoare catrit Mitropolitul Veniamin . . 327
Sfaturi crud, tinerii cununati nentru vietuirea casnicii 339
Notiuni de hotarnicie . 342

l'cilmacirea cuvintelor neintrebuinf ate azi sait neobielnuite

peste tot 349