CM

YK

8 pagini,
an IX, nr. 107 TIMPUL REVIST| DE CULTUR|

Redac]ia [i administra]ia: B-dul Carol I nr. 3-5, Casa Conachi, IA{I

6-7
iunie-iulie
2008

e n t
l i m
S up

~n lumea lui Tagor e

Mihaela Gligor

Kerala: secven]e din periplul meu indian

Olivia B\l\nescu

Amintiri despr e Mir cea Eliade [i Maitr eyi Devi

Traian Penciuc `n dialog cu Pabitra Sarkar

Despr e or ez [i puritate: Masa [i castele `n India

Raluca Boboc

Metafor\ la pur t\tor

Dana Sugu

Mama mea, Maitraye

Priyadarshi Sen

Ofrand\ de c`ntec
Rabindranath Tagore
Foto de Olivia B\l\nescu

www.timpul.ro
CM
YK
2 Supliment
~n lumea lui Tagore
MIHAELA GLIGOR
„Voi rena[te `n India iar [i iar. Cu toat\
s\r\cia, suferin]a [i nefericirea ei,
iubesc India cel mai mult“
(Rabindranath Tagore).
Niciun alt loc din India nu este at`t de
impregnat de personalitatea [i mo[tenirea
cultural\ [i spiritual\ a marelui Rabindranath
Tagore ca Bengalul. {i este normal s\ fie a[a,
deoarece poetul s-a n\scut `n Calcutta (azi
Kolkata), [i-a petrecut o `nsemnat\ parte a vie]ii
`n acest ora[, iar `n apropiere, la Shantiniketan,
a `nfiin]at o Universitate-model pentru acele
vremuri, etalon pentru cele de azi.
~n Kolkata de azi, ora[ cosmopolit,
aglomerat, frem\t`nd de via]\, un furnicar `n
care ]i se perind\ prin fa]\ ochilor o avalan[\ de
ma[ini (de epoc\ sau de ultim\ genera]ie),
autobuze albastre sau galbene, cu grilaje de
lemn `n loc de geamuri, `n care c\l\torii se
`mbulzesc [i se a[eaz\ conform unei reguli clare
(femeile `[i au locul lor), motociclete pe care se
`nghesuie `ntreaga familie (cinci, chiar [ase
persoane), biciclete, ric[e motorizate, sau cu
biciclete pe post de „motor“, sau pur [i simplu
trase de un am\r`t, piele [i os, care-[i c`[tig\ cu
trud\ o por]ie de orez cu linte `n fiecare zi…,
spectacolul vie]ii atinge cote absolute. Totul
este fascinant `n aceast\ metropol\. Cl\dirile,
str\zile, Templele, gr\mezile de mirodenii,
be]i[oarele parfumate, florile, fructele exotice,
m`ncarea g\tit\ direct pe trotuar, sunetul de
Puja, locurile de `mb\iere, mirosul de coriandru
[i scor]i[oar\, de tuberoze…, sunetul de sitar ce
se aude din cele mai `ntunecate unghere,
vitrinele occidentale ale marilor magazine,
reclamele luminoase, bazarurile, oamenii care
s`nt peste tot… ~n Kolkata modern\ domne[te o
forfot\ de nedescris. {i totu[i, totul `[i are locul
[i rostul s\u. Nimic nu e de prisos. Toate
coexist\ `n armonie.
Undeva `n mijlocul Kolkatei, ad\postit\ la
umbra unor imen[i palmieri, se ridic\, m`ndr\,
Jorasanko Thakurbari, casa `n care s-a n\scut,
a tr\it [i lucrat o perioad\ `ndelungat\ [i `n care
a murit poetul Rabindranath Tagore. ~n prezent,
cl\direa este sediul central al Universit\]ii
Rabindra Bharati [i al Muzeului Tagore din
Kolkata. Jorasanko Thakurbari are o vechime
considerabil\, 217 ani [i o arhitectur\ pe
m\sur\. Cu dou\ etaje, cu o curte interioar\ `n
care aveau loc procesiuni religioase [i cu
verande largi ce practic o `nconjoar\, de unde
po]i admira o bun\ parte a Kolkatei, casa lui
Tagore p\streaz\ aerul vremurilor `n care poetul
era acolo. Camerele, de diferite m\rimi, de la
camera minuscul\ `n care s-a n\scut
Rabindranath, la cele `n care `[i petrecea zilele
so]ia acestuia, la camera p\rin]ilor sau cea
destinat\ oaspe]ilor de seam\ [i p`n\ la biroul `n
care poetul lucra, toate redau simplitatea stilului
bengalez. ~n camera `n care obi[nuia s\ lucreze
Tagore se p\streaz\ scaunul s\u favorit [i o serie
de obiecte personale. De asemenea, Muzeul,
care este parte a Universit\]ii, ad\poste[te un
num\r important de tablouri originale semnate
de Rabindranath Tagore, manuscrise [i
fotografii din diferitele sale c\l\torii.
Principalul scop al acestei Case-muzeu [i al
Universit\]ii este de a perpetua memoria
marelui poet Rabindranath Tagore, ca de altfel
[i acela de a nuan]a rolul jucat de ceilal]i
membri ai ilustrei sale familii `n rena[terea
cultural\ a Bengalului de Vest `n secolul al
XIX-lea. Profesori [i cercet\tori din `ntreaga
lume au trecut pragul acestei Universit\]i `n
dorin]a de a afla c`t mai multe despre genialul
Rabindranath Tagore.
Aflat la c`teva ore bune de mers din Kolkata,
Shantiniketan, „s\la[ul p\cii“, este un alt loc
magic ce-[i datoreaz\ popularitatea, `n
totalitate, lui Rabindranath Tagore. ~ns\, pentru
a ajunge acolo, trebuie s\ str\ba]i zona rural\ a
Bengalului, cu verdele ei ame]itor, cu `ntinse
planta]ii de orez [i ochiuri de ap\, cu palmieri,
cocotieri [i egrete. Satele bengaleze, at`t de
lini[tite [i cumin]i, par desprinse dintr-o
iunie-iulie 2008
TIMPUL
poveste. Oamenii s`nt calzi [i primitori. Totul
este verde, curat, pur, luminos. Iar odat\ ajuns
`n Shantiniketan, `]i dore[ti s\ r\m`i acolo, `n
verdele lui, `n pove[tile lui…, printre oamenii
lui.
~n Shantiniketan, Rabindranath a pus bazele
unei Universit\]i aparte, numit\ Vishva-Bharati
(„din `ntreaga Indie“). ~n vremea lui Tagore,
cursurile se ]ineau `n aer liber, `n curte, `n jurul
copacilor, cursan]ii, cu v`rste cuprinse `ntre 6 [i
25 de ani, `nv\]`nd `ntr-un climat de libertate
absolut\, [i `ntr-o total\ comuniune cu natura. ~n
zilele noastre, zona `n care aveau loc cursurile
face parte din complexul muzeal, al\turi de
casele lui Tagore. Poetul avea mai multe case,
locuind `n ele `n diferite perioade, `n func]ie de
starea de spirit. Fiecare cas\ are o arhitectur\
diferit\ `n raport cu cealalt\. ~ns\, la fiecare s-au
ad\ugat camere pe parcurs, acest fapt fiind
vizibil [i este un element ce d\ originalitate
`ntregului complex. Se p\streaz\ [i ma[inile cu
care Rabindranath obi[nuia s\ se plimbe [i, la
fel ca [i `n casa din Kolkata, o serie de obiecte
personale. Muzeul ad\poste[te tablouri,
gravuri, manuscrise…, lucruri ce odinioar\ `i
erau indispensabile lui Tagore.
E lini[te la Shantiniketan. Miroase a verde
crud, a magnolii [i iasomie. P\m`ntul ro[u, udat
de ploaie `nainte de ajungerea noastr\, muste[te
de via]\. P\s\rile `[i dau, pe zeci de glasuri,
bine]e. Mai multe egrete, alungate de ploaie din
lanurile de orez din satele `nvecinate, [i-au dat
`nt`lnire `n parcul din spatele cl\dirii centrale. E
verde peste tot. E lini[te [i pace. Sute de indieni
viziteaz\ zilnic complexul muzeal. ~[i las\ cu
pio[enie papucii la intrarea `n casele lui Tagore.
Schimb\ impresii `n [oapt\, pentru a nu deranja
cu prezen]a lor spiritul lui Tagore, despre care
se spune c\ are grij\ de locurile pe care le-a
iubit at`t de mult. Grupuri de copii veni]i `n
excursie din toate p\r]ile Indiei `nva]\ lucruri
noi despre Gurudev Rabindranath, `nva]\ c\
viitorul le apar]ine [i c\ ei `l pot schimba, prin
cunoa[tere. {i ce loc ar fi mai potrivit pentru a
`nv\]a acest lucru dec`t Shantiniketanul, cu
trecutul lui cultural nemaipomenit?
Universul lui Tagore [i respectul pentru
personalitatea sa este neschimbat. Bengalezii, [i
nu numai, [tiu s\ `l respecte [i azi. {i au [i de ce.
Tagore a devenit primul laureat Nobel al Asiei
c`nd `n 1913 a c`[tigat Premiul Nobel pentru
Literatur\ pentru volumul Gitanjali. Tagore a
fost, de asemenea, muzician [i pictor prolific,
compun`nd cam 2230 de c`ntece. Bengalezii de
azi au `n vocabular expresia rabindrasangit,
adic\ „c`ntecele lui Rabindranath“, acestea
fiind parte integrant\ a culturii bengaleze.
Muzica lui Tagore este inseparabil\ de literatura
lui, majoritatea acesteia din urm\ constituind
materia prim\ pentru c`ntece. Dou\ dintre
cântecele lui Tagore s`nt ast\zi imnuri na]ionale
ale statelor Bangladesh [i India: Amar Shonar
Bangla, respectiv Jana Gana Mana.
Rabindranath Tagore, personalitate
marcant\ a Rena[terii culturale a Bengalului de
Vest, este s\rb\torit `n fiecare an `n Kolkata. Fie
c\ este vorba de un Festival de poezie sau de
unul muzical, mo[tenirea lui Tagore e scoas\ cu
fast la ramp\ de bengalezi. Doar afl`ndu-te `n
mijlocul lor po]i sim]i respectul, admira]ia [i
m`ndria c\ s-au n\scut `ntr-o Indie pe care
marele Rabindranath o iubea at`t. Nu pot dec`t
Tagore dup\ rug\ciunea de Anul Nou Bengalez
1940. Courtesy Radindra Bhavan Shantiniketan
s\ `i `n]eleg.
~napoi `n Kolkata, la Ramakrishna Mission
Institute of Culture, prind un fragment dintr-o
discu]ie despre elementele religioase `n opera
lui Tagore. Cu siguran]\ era interesat de religie
[i avea ceva de spus despre via]\ [i moarte. De
altfel, ideea unei rela]ii directe, lipsit\ de team\
[i plin\ de bucurie cu Dumnezeu poate fi g\sit\
`n multe dintre scrierile lui Tagore, inclusiv `n
poemele din Gitanjali. {i asta pentru c\ Tagore
s-a inspirat din tradi]iile religioase ale Indiei,
texte antice sau poezii populare. De unde [i
ambiguitatea experien]ei religioase ce este
central\ `n multe dintre poemele devo]ionale
ale lui Tagore, ceea ce le face atractive,
indiferent de credin]ele religioase ale cititorilor.
~n fapt, India `n general [i Kolkata `n mod
special ofer\ un amalgam de credin]e [i ritualuri
religioase. Hinduism, Islam, Jainism,
Buddhism, Cre[tinism [i Iudaism. Temple, Autoportret Tagore, 1935
moschei, biserici [i sinagogi. Dakshineswar
Kali Temple, Belur Math, Nakhoda Mosque, ***
Paresnath Temple, St. Paul’s Cathedral sau
Birla Mandir Temple. Cu toate c\ aproape 80 % Din curtea larg\ de la Shantiniketan am luat
dintre indieni s`nt hindu[i, toate celelalte o pietricic\ alb\. Ca amintire. Mi-au pl\cut
credin]e s`nt acceptate [i de aceea nu este nimic multe locuri din India, `ns\ acolo, `n verdele
c`mpiei Bengalului, la Shantiniketan, „s\la[ al
ciudat s\ vezi pe aceea[i strad\, la mic\ distan]\
una de cealalt\, o Biseric\ cre[tin\, o Moschee p\cii“, am avut un sentiment de firesc, de
sau un Templu dedicat lui Ganesh. Hindu[i, lini[te, de comuniune cu `ntregul Univers. A
musulmani, cre[tini, evrei, budi[ti, jaini[ti... fost ca o `ntoarcere in illo tempore, c`nd
tr\iesc cu to]ii sub soarele Indiei, fiecare p\m`ntul se trezea la via]\ dup\ prima ploaie [i
p\str`ndu-[i identitatea [i tradi]iile. ~n India, Soarele `[i trimitea sfios razele asupra lumii…
fiecare religie este o cale c\tre Dumnezeu. {i {i atunci mi-am zis c\ dac\ vreau s\ simt India,
nici una nu este superioar\ celeilalte. Fiecare trebuie s\ o privesc cu inima deschis\. S\ o
om `[i poate alege calea ce i se potrive[te cel accept a[a cum e.
mai bine. Nu-l po]i judeca pe cel\lalt `n func]ie
de propria ta cale. Pentru c\ nu ai de unde s\ [tii Mul]i m-au `ntrebat cum e India? Dac\ e,
`ntr-adev\r, incredibil\, sau dac\ e mizerie [i
c\ drumul ales de tine este cel adev\rat, cel
corect. De aceea, respectul fa]\ de cel\lalt [i fa]\ s\r\cie. Dac\ por]ile palatelor s`nt aurite [i dac\
de calea aleas\ de el te face mai bun. Mai am v\zut b\tr`ni slabi [i copii subnutri]i. Dac\…
`n]elept. Mai deschis la comunicare. Mai uman, Ca s\ `]i faci o p\rere despre India trebuie s\ fii
`n ultim\ instan]\. ~n India, oameni de diferite acolo, s\ o vezi. {i ca s\ `]i faci o p\rere
credin]e se str\duiesc s\ convie]uiasc\ `n pace. obiectiv\ trebuie s\ `]i la[i acas\ temerile [i
Exist\, ce-i drept, [i unele conflicte, `ns\ nu at`t ideile preconcepute, s\ ui]i tot ceea ce „[tiai“
despre India, tot ceea ce ai „`nv\]at“ din c\r]i,
de multe ca `n alte p\r]i ale lumii unde este
prezent pluralismul religios. Am v\zut `n New tot ceea ce ai v\zut `n documentarele TV. C`nd
Delhi hindu[i [i cre[tini vizit`nd Jama Masjid, ajungi `n India trebuie s\ fii „gol“ [i s\ `]i dore[ti
cea mai mare moschee din India. Am v\zut, de doar un singur lucru: s\ te „`mbraci“ cu India.
asemenea, musulmani trec`nd pragul Birla Am `nv\]at `n India c\ azi po]i fi Brahman [i
Mandir Temple din Kolkata. {i o f\ceau cu
m`ine Paria. Am `nv\]at c\ e[ti mai c`[tigat
respect fa]\ de credin]a semenilor, cu dorin]a de
atunci c`nd dai, dec`t atunci c`nd prime[ti; am
a `nv\]a c`te ceva despre Dumnezeul celor de
`nv\]at c\ `mplinirea sufleteasc\ nu st\ `n fapte
l`ng\ ei. India este un Turn Babel modern. Aici
mari, ci `n gesturi m\runte; am `nv\]at c\, atunci
Dumnezeu este peste tot [i, chiar de are o mie
de nume [i o mie de chipuri, El/Ea este unul. c`nd „]i-e foame“, o lingur\ de orez face mai
mult dec`t o friptur\ `mp\nat\; am `nv\]at c\
Cel care crede cu adev\rat [tie asta.
simplitatea e cea mai mare virtute. {i am mai
{i poate c\, privit [i din aceast\ perspectiv\, `nv\]at c\ India este o ]ar\ a contrastelor: acum
a pluralismului religios, faptul c\ Rabindranath
te minunezi v\z`nd minun\]ia Taj Mahalului
Tagore a numit Vishva-Bharati („din `ntreaga sau a Templului de aur de la Amritsar sau a altor
Indie“) Universitatea de la Shantiniketan,
mii de asemenea locuri [i `n minutul urm\tor ]i
`nseamn\ c\, de[i diferi]i din multe puncte de
se rupe inima c`nd vezi copila[ul ce doarme
vedere, totu[i, noi, oamenii, avem ceva `n direct pe trotuar sau v\duva ce-[i strig\,
comun: setea de cunoa[tere, aspira]ia c\tre mai neb\gat\ `n seam\ de nimeni, durerea.
bine, sim]ul estetic [i c`te altele. {i dincolo de
acestea, simplitatea, care `n India este cea mai India este multe lucruri, bune sau mai pu]in
bune. {i `]i trebuie cel pu]in zece vie]i s\ o
mare avere; bucuria adev\rat\ ce vine din
interior; sentimentul c\ via]a trebuie tr\it\ cu cuno[ti cu adev\rat. „Regula“ este mereu
responsabilitate; c\ fiecare zi e un nou `nceput aceea[i: dac\ vrei s\ sim]i India, trebuie s\ ui]i
[i fiecare clip\ e pre]ioas\. Dac\ vrei s\ `nve]i pentru o clip\ de unde vii [i s\ te la[i prins `n
despre toate acestea, India este locul cel mai iure[ul ei. Altminteri, mai bine stai acas\, pentru
potrivit. c\ oricum nu `n]elegi nimic. {i chiar e p\cat.
Manuscrise - Tagore
Supliment
Kerala:
secven]e din periplul meu indian
OLIVIA B|L|NESCU
Ziua de Cr\ciun `ncepe devreme, la 6.15,
`n c\ldura umed\ a camerei de hotel din
Alappuzha [i `n febra finaliz\rii bagajului
pentru plecarea spre cea de-a doua destina]ie
a vacan]ei keraleze. A trebuit s\ cump\r un
rucsac pentru haina de iarn\ [i pantofii cu care
am ap\rut din cea]a l\ptoas\ de la Delhi. Nu
mai e timp de m`ncat, de[i restaurantul ieftin
de la parter e deschis, c\ci indienii se trezesc
odat\ cu soarele.
O ric[\ m\ duce `n c`teva minute la jetty,
minusculul port de unde pleac\ feribotul spre
Kottayam. Cump\r `n grab\ ni[te chips-uri de
„papioca“ [i o pung\ de curmale. Aproape c\
uitasem echivalentul `n rom=n\ al
englezescului dates, ca [i gustul fructelor
mari, confiate. Biletele se v`nd la bordul
vasului, deci r\m`ne o jum\tate de or\ de
a[teptat pe o banc\ de piatr\, cu ochii la ni[te
resturi de afi[e decolorate ale unor filme
Bollywood, desigur. Familii de indieni `ncep
s\ soseasc\ r`nd pe r`nd. Nici urm\ de turi[ti,
din moment ce nu e vorba de vreun vas luxos
de croazier\, ci mai de grab\ de un „autobuz“
local pe ap\.
La 7.25 apare feribotul cu nr. 38 `n direc]ia
Kottayam, trage scurt la mal, timp suficient
pentru ca unii pasageri s\ sar\ expert pe
punte. Cu cele dou\ bagaje pe care le am, nu
pot face un salt similar [i a[tept ca micul vas
s\ `ntoarc\ [i s\ fie ancorat cum se cuvine, cu
funii groase, la ponton. M\ gr\besc s\ urc ca
s\ prind un loc cu vedere neobstruc]ionat\.
Vasul, de[i mic, are o punte larg\, cu dou\
[iruri de b\nci `mbr\cate `n vinilin albastru,
jupuit pe alocuri, pe care pot sta comfortabil
trei persoane, iar acoperi[ul e o prelat\ groas\,
eficient\ `mpotriva soarelui care `ncepe deja
s\ ard\ nemilos. Pe banca din fa]\ st\ o feti]\
de 6-7 ani care nu-[i poate lua ochii de la
mine. R`de `ncurcat\ ori de c\te ori `i surprind
privirea [i, ru[inat\, `i [u[ote[te ceva mamei la
ureche.
Pl\tesc 10 rupii costul biletului [i feribotul
porne[te agale `n susul r`ului. Trecem repede
de lacul pe care l-am v\zut ieri `nc\rcat de
b\rci-hoteluri, a[a numitele botels. Unele s-au
desprins deja de la mal, `ncep`ndu-[i croaziera
de diminea]\, `n timp ce locatarii-turi[ti afla]i
la bord `[i schimb\ pozi]iile pentru fotografii
la o cea[c\ de cafea pe fundalul apei [i al
p`lcului de cocotieri de pe mal.
Scot [i eu gr\bit\ aparatul de team\ s\ nu
pierd ceva din minun\]iile exotice pe care r`ul
le deruleaz\ `n mersul lene[ al vasului. Nu
pentru prima oar\ `n India, am senza]ia c\ s`nt
la un cinematograf `n aer liber, spectator mut
al unor scene sau imagini incredibile care se
lipesc pe retin\ [i r\m`n acolo pentru
totdeauna. Cum s\ le explic eu celor de acas\,
care mi-au repro[at c\ nu am f\cut poze
suficiente anul trecut, c\ mie nu-mi s`nt
necesare? E ca [i cum a[ colec]iona afi[ele
filmelor pe care le v\d. De data aceasta `ns\,
fotografiez frenetic pentru c\ am o datorie de
con[tiin]\: pozele a[a-zis „frumoase“ pot
ar\ta, celor care vor s\ vad\, c\ India ofer\
ceva mai mult dec`t gunoaie, vaci costelive,
s\r\cie sau lepro[i. E trist c\ mul]i dintre cei
care vin aici, `ntr-un scop sau altul, refuz\ s\
p\trund\ dincolo de mizerie [i se `ntorc acas\
cu pove[ti cutremur\toare care m\ fac adesea
s\ m\ `ntreb: „Oare a[a e India, dar nu o v\d
eu?“. ~n fine, b\nuiesc c\ nu toat\ lumea e
cinefil\ `mp\timit\ ca mine. Filmul dimine]ii
de azi e un documentar f\r\ comentarii despre
’Vene]ia Estului’– cum a fost denumit\
aceast\ parte a Keralei – cu bog\]ia sa de ape
binecuv`ntate de verdele ierburilor, rozul
TIMPUL
nuferilor [i albul egretelor gr\bite.
Tragem la mal din c`nd `n c`nd pentru cei
c`]iva pasageri care vor s\ urce sau s\ coboare
`n satele din `mprejurimi. La una din sta]iile
plutitoare, vasul s-a `nveselit de apari]ia a
vreo dou\zeci de femei tinere, toate zvelte, `n
sariuri colorate, [i obligatoriu cu cercei mari
de aur. Stau laolalt\ `ntr-un grup voios [i
vorbesc necontenit, ca femeile. Poate se duc
undeva s\ lucreze, m\ g`ndesc eu.
Pe l`ng\ vegeta]ia luxuriant\, canalele
ofer\ vederi sporadice asupra localit\]ilor
riverane care-mi dau posibilitatea s\ surprind
cr`mpeie de via]\ matinal\: c`te o baie `n r`u,
sp\latul rufelor sau ad\patul animalelor. M-
am obi[nuit deja cu felul `n care indienii `[i
tr\iesc via]a „`n strad\“, sfid`nd conceptele
noastre despre spa]iul privat, interior sau
exterior. Satele s`nt numeroase, c\ci Kerala
este cel mai dens populat stat din India.
Localit\]ile mai mari au poduri de lemn care
fac leg\tura `ntre cele dou\ maluri, poduri
care s`nt ridicate `n calea feribotlui de c`te un
b\rbat care le m`nuie[te rapid cu o sfoar\ [i un
scripete.
M\ a[teptam s\ z\resc doar locuin]e
am\r`te din chirpici sau colibe de stuf, dar
r\m`n impresionat\ de impozan]a elegant\ a
unor vile – case s\n\toase din c\r\mid\,
acoperite cu ]igl\ ro[ie ca pe la noi, cu
verande largi, u[i glisante de sticl\ [i parcuri
pe post de gr\dini. S\r\cia nu lipse[te,
desigur, dar pare mai pu]in acut\ dec`t `n alte
locuri din India. Dezvoltarea industrial\
sc\zut\ [i pu]inii investitori str\ini au f\cut ca
un procent semnificativ din for]a de munc\
masculin\ s\ se `ndrepte spre statele din Golf,
iar acum multe familii keraleze beneficiaz\ de
c`[tiguri substan]iale care s`nt trimise acas\,
iar rezultatul se vede `n bog\]ia nea[teptat\ a
acestui ]inut al apelor.
Voiajul dureaz\ trei ore, c`t un film indian,
timp suficient s\-]i formezi o imagine despre
pulsa]ia vie]ii cotidiene din aceast\ parte a
Keralei. Sta]ia Kottayam, cap de linie, e un
loc larg, a[a cum se cuvine unui important
centru comercial de pe coasta Malabar. Am
inima un pic str`ns\ pentru c\ nu am g\sit
zilele trecute nici o camer\ liber\ la hotelurile
trecute `n ghid. M\ acosteaz\ instantaneu un
indian care se ofer\ insistent s\ m\ ia cu
ma[ina p`n\ la o sta]iune ayurvedic\ aflat\ la
patru kilometri de ora[. De[i cunosc deja tipul
[arlatanilor ocazionali sau de profesie, care
`ncearc\ s\ ia min]ile turi[tlor neini]ia]i, `l
urmez `n ideea c\ nu am alt\ variant\ [i c\,
oricum, pot s\ refuz s\ stau `ntr-un loc dac\
nu-mi convine sau nu face banii.
M\ urc `n ma[in\ [i pornim printr-un sat
amor]it p`n\ la Spitalul Ayurvedic. „Nu, la
spital nu am de g`nd s\ stau“, `mi zic, dar
Foto de Olivia B\l\nescu
ma[ina cote[te dreapta pe un drum b\t\torit de
]ar\ [i ajungem la o poart\ arcuit\ de lemn
unde e scris mare „Athreya Resort“. Intr\m [i
vederea ni se deschide cu o statuie gigantic\ a
lui Hanuman `n postur\ de r\zboinic. Ups, un
kitsch menit s\ impresioneze str\inii!
Ne`ncrederea `mi spore[te rapid c`nd dau cu
ochii de un loc special amenajat pentru lec]ii
de yoga, un fel de colib\ cu dou\ zeit\]i
`ncremenite la u[\. Yoga [i ayurveda –
combina]ia sigur vandabil\ pentru turi[tii
dornici s\ cuprind\ „esen]a“ Indiei `n zece
zile. Mergem apoi s\ vedem camerele dispuse
`n sistem de c\su]e spa]ioase, lini[tite, cu
mult\ lumin\. Pre]ul e excelent, cocotierii
`mbietori, a[a c\ uit repede vulgariz\rile de la
intrare [i m\ hot\r\sc s\ r\m`n aici,
mul]umindu-i frumos indianului pe care-l
b\nuisem, `n grab\, pe nedrept.
Las bagajele `n\untru [i plec `ntr-o prim\
recunoa[tere a `mprejurimilor, ca s\ descop\r
un loc de-a dreptul fascinant, `ncremenit
parc\ `ntr-o atmosfer\ rural\ nealterat\ de
trecerea secolelor. ~n c`teva minute m\
`nconjoar\ patru feti]e z`mbitoare, care m\
supun interogatoriului standard: ce mai faci,
de unde vii, cum te cheam\. Nici una nu `mi
cere un pix, a[a cum mi s-a `nt`mplat `n
Jodhpur, Udaipur, Jaisalmer, Manali sau,
zilele trecute, `n Alappuzha. Asta nu `nseamn\
c\ cei care cer s`nt neap\rat s\rmani, sau c\
magazinele [i tarabele indiene nu ar abunda `n
tot felul de ustensile de scris, care mai de care
mai colorate, ci pur [i simplu c\ fascina]ia
Vestului se `ntrupeaz\ pentru cei mici `ntr-un
banal pix.
Aflu de la fete c\ satul se nume[te Pallom,
c\ [coala nu e departe, iar vacan]a de a[a-zisa
iarn\, la 32-34 de grade, se termin\ pe 31
decembrie. La sugestia lor, mergem `mpreun\
s\ vedem c`mpul de orez aflat chiar `n spatele
3
sta]iunii, c`mp ce apar]ine mai multor
proprietari care-l recolteaz\ `n martie-aprilie,
orezul urm`nd s\ fie v`ndut la magazin, cum
zic feti]ele mele. Nu e de mirare c\ p\m`ntul e
at`t de bogat, av`nd `n vedere c\ sudul Indiei e
vizitat de doi musoni pe an. M\ surprinde `ns\
faptul c\, `ntr-un sat uitat de lume, la r\scruce
de multe ape, copiii vorbesc englez\ cu
u[urin]\, pe l`ng\ hindi [i, firesc, malayalam.
Kerala `[i merit\ deci faima pe care o are `n
India pentru sistemul excelent de educa]ie, cu
un nivel al alfabetiz\rii, cel pu]in oficial, de
sut\ la sut\. Trebuie s\ fie rezultatul lungii
guvern\ri comuniste, Kerala fiind `n 1957
primul stat care-[i alegea la conducere, `n
mod democratic, un partid comunist.
La plecare, feti]ele mele cu multe m\rgele
[i cercei `mi ureaz\ z`mbitoare un Cr\ciun
fericit [i m\ informeaz\ prompt c\ ele s`nt
hinduse, dar majoritatea vecinilor lor s`nt
cre[tini care merg duminica la biserica din
apropiere. Contactul cu Europa [i lumea
cre[tin\ a `nceput `n 1498 c`nd o prim\ flot\
portughez\ sub conducerea lui Vasco da
Gama a ajuns pe coasta Indiei via Capul
Bunei Speran]e [i Marea Arabiei. Atra[i de
comer]ul cu mirodenii, portughezii au f\cut
din Kochi un port puternic pe care l-au
dominat `n exclusivitate p`n\ la apari]ia
puterilor rivale, Fran]a [i Olanda. La
`nceputul secolului al XVII-lea, East India
Company a intrat `n ecua]ie [i britanicii au
preluat controlul p`n\ la Independen]a din
1947. Aceast\ `ndelungat\ leg\tur\ cu Europa
justific\ existen]a numeroasei popula]ii
cre[tine din Kerala, c`t [i num\rul
impresionant de biserici [i catedrale vechi de
c`teva secole.
Lu`ndu-mi r\mas bun de la copii, nu pot s\
nu m\ g`ndesc c\ s`nt de ceva vreme `n India,
dar eu tot s`nt mi[cat\, la fel ca la `nceput, de
u[urin]a cu care se stabilesc aici contactele
umane. Cu un z`mbet larg [i o privire cald\:
a[a [tiu indienii s\ `[i fac\ loc `n sufletele celor
care s`nt preg\ti]i s\-i cunoasc\. A[a i-am
cunoscut eu, a[a m-au cucerit ei pe mine, [i e
de ajuns s\-mi amintesc doar de studen]ii mei
de la Delhi University ca s\ `mi explic cum se
`nfiripeaz\ aici rela]ii de suflet care te leag\ de
India pentru o via]\.
Cu inima `nc\rcat\ de emo]ii rare, m\
retrag `n camer\, la r\coare, s\ pot derula `n
voie filmul Cr\ciunului meu din 2007, un film
nu despre Mo[ Cr\ciun, r\mas `n ]ar\, ci
despre oameni calzi [i frumuse]i dumnezeie[ti
care ni se pot revela doar `n zile alese ca cea
de azi.
(Olivia B\l\nescu a predat pentru trei ani
limba rom=n\ la Delhi University, New Delhi)
Foto de Olivia B\l\nescu
iunie-iulie 2008
4 Supliment
TIMPUL
Amintiri despre Mircea Eliade
[i Maitreyi Devi
Traian Penciuc `n dialog cu Pabitra Sarkar
PABITRA SARKAR este
pensionar, dar viziteaz\ aproape
zilnic universitatea la care a
predat. Face parte din genera]ia
de intelectuali ai Bengalului
care s-a format `n anii [aizeci-
[aptezeci la mari universit\]i
americane, ca s\ renun]e apoi la
bun\starea occidental\ [i s\ se
`ntoarc\ la marea iubire:
Calcutta. A f\cut masteratul [i a
ob]inut diploma de doctor `n
lingvistic\ la Chicago, dup\
care a predat la Universitatea
Minesotta din Mineanapolis. S-
PABITRA SARKAR. FOTO DE TRAIAN PENCIUC a `ntors apoi acas\, `n Calcutta,
ora[ul bucuriei, [i a predat mai
`nt`i la Universitatea Jadavpur, `ncheindu-[i cariera universitar\ ca vicecancelar al
Universit\]ii Rabindra Bharati, o universitate situat\ `n casa lui Tagore. La aceast\
universitate a `ndeplinit func]ia de vicecancelar timp de [apte ani, din 1990 p`n\ `n 1997.
Acum, urm`nd tradi]ia intelectualilor indieni, scrie despre lingvistic\, teatru, muzic\; uneori
[i c\r]i pentru copii.
~n 1973 studia cu o burs\ Fulbright la Universitatea din Chicago. Acolo l-a cunoscut pe
Mircea Eliade [i a fost martorul `nt`lnirii acestuia cu Maitreyi Devi. C`nd a aflat c\ s`nt
rom=n [i-a manifestat dorin]a de a-mi povesti am\nunte despre acest eveniment care avea
s\ determine apari]ia unui roman de dragoste care nu a fost uitat nici ast\zi de cititorii
bengalezi: Na Hanyate. A urmat o discu]ie despre Maitreyi [i `nt`lnirea ei cu Mircea Eliade,
la Chicago, pe care o vom reproduce mai jos.
C`nd a]i `nt`lnit-o prima dat\ pe Maitreyi? scriitoare de memorii.
Maitreyi s-a f\cut cunoscut\ `n Bengal
datorit\ memoriilor sale despre Rabindranath Cum era Maitreyi `n anii ’70?
Tagore. ~n tinere]e tr\ise cu so]ul ei `ntr-un un Maitreyi Devi provenea dintr-o familie
apartament `n Manpu1. Tagore o vizita adesea elevat\. Noi, tinerii, o priveam ca pe o icoan\,
[i a fost g\zduit acolo de patru sau cinci ori. fiindc\ ea fusese aceea care `l `nt`lnise pe
Memoriile ei despre aceste vizite s`nt Tagore (poetul murise cu mult timp `nainte,
fascinante. To]i le-am citit, studen]i fiind, la c`nd eu eram copil de cinci ani). Cineva care
cursul de literatur\. Le-a publicat mai `nt`i `n `l `nt`lnise pe Tagore avea o aur\ de mister. {i
bengali cu titlul Mongpu-te Rabindranath2 [i [tia s\ vorbeasc\ frumos. Era invitat\ la
apoi le-a tradus `n englez\ cu titlul Tagore by diverse ocazii, iar la anivers\rile lui Tagore
Fireside. C\r]ile ei erau familiare cititorilor era `ntotdeauna vorbitorul principal. Vorbea
din Bengal, a[a c\ numele ei era cunoscut. Am frumos. ~n discurs, amintirile ei prindeau
`nt`lnit-o [i la diferite ocazii oficiale [i via]\.
evenimente culturale. Cred c\ [i ea avea
cuno[tin]\ de mine. Maitreyi a fost una dintre studentele
favorite ale lui Tagore. Ce anume a preluat
Deci a]i cunoscut-o mai `nt`i prin c\r]ile din felul de a fi al maestrului ei?
ei… E foarte greu de spus fiindc\ noi nu am
E adev\rat. La fel de adev\rat e c\ pe fost studen]ii lui Tagore. ~ns\ tat\l ei,
atunci nu aveam p\rul gri… (r`de). profesorul Dasgupta, fiind apropiat de
Tagore, Maitreyi [i sora ei Chitritta Devi `l
Se [tie despre Maitreyi c\ citea mult `n vizitau foarte des pe Tagore la Shantiniketan.
domenii foarte variate. Domnul Sen, fiul ei, Cred c\ au petrecut mult timp al\turi de
`[i amintea cum, copil fiind, nu putea `n]elege Tagore, iar el ]inea foarte mult la cele dou\
cum un adult, care are libertatea deciziilor fete. Cultura tagorian\ nu este agresiv\ [i nici
sale, poate citi at`t de mult. avid\. E un mod lini[tit de a vedea via]a, lu`nd
Cititorii buni s`nt `ntotdeauna o enigm\ ceea ce aceasta `i ofer\ omului, f\r\ a r`vni
pentru cei care nu citesc mult. „La ce le violent la mai mult. A accepta ceea ce aduce
folosesc at`tea c\r]i?“, se `ntreab\ unii. Dar via]a.
Maitreyi a fost o cititoare bun\. Ea era fiica
unui intelectual. Tat\l ei a fost unul dintre cei Paradoxal, [coala lui Tagore a avut un
mai buni intelectuali pe care i-a dat Bengalul, efect puternic `n Occident.
un filozof. Casa lor era plin\ de c\r]i a[a c\ ea ~ntr-adev\r. Mai ales `n Europa de Est [i `n
a avut posibilit\]i ample de lectur\. S`nt sigur ]\rile de limb\ spaniol\, unde este foarte
c\ era o persoan\ citit\, a[a ceva se observa popular [i ast\zi. Un laureat al Premiului
inevitabil. Nu `n sensul unei firi pedante, ci, Nobel [i-a c`[tigat mai `nt`i faima ca
pur [i simplu, faptul c\ a citit mult. traduc\tor al lui Tagore [i abia apoi ca scriitor.
Vorbesc despre Juan Ramon Jimenez, care l-a
Dar Maitreyi [i scria… tradus pe Tagore `n spaniol\ `mpreun\ cu so]ia
~n primul r`nd a scris memorii, dar a scris sa Zenobia.
[i poezii, desigur. Majoritatea erau poeme de
dragoste [i poeme inspirate din natur\. Cum se face c\ Maitreyi a fost selectat\ `n
Acestea s`nt temele preferate de fete aici. Nu delega]ia pentru Chicago?
consider `ns\ c\ era o poezie `n adev\ratul Este `nc\ un mister pentru mine. Eram la
sens al cuv`ntului. Nu d\inuie. S`nt poezii Chicago `n acea perioad\ [i am auzit c\ va
scrise de o fat\ t`n\r\ ce vroia s\ se exprime face parte dintr-o delega]ie de iezui]i. Iezui]ii
`ntr-un limbaj care era la mod\ `n acea o invitaser\ la Chicago, `ns\ nu `n]elegeam cu
perioad\. ~ns\ nu trec de acea perioad\. S`nt ce scop, deoarece ea nu era cre[tin\. Apoi am
pl\cute, `ns\ nu las\ o impresie de durat\. Prin auzit c\ prietenul nostru comun, Dhimak jr.,
urmare, nu o consider poet\, ci o bun\ care era profesor la Universitatea din
iunie-iulie 2008
Chicago, a favorizat alegerea ei,
impresion`ndu-i pe iezui]i [i ascunz`nd
adev\ratul scop al vizitei: `nt`lnirea cu Eliade.
Dar Maitreyi a venit la Chicago [i ne-am
bucurat s\ o avem printre noi. ~ns\ nu cunosc
exact care au fost demersurile pentru a o
aduce.
E posibil s\ fi fost o conspira]ie care s\
faciliteze `nt`lnirea?
Cu siguran]\ a fost, `ns\ eu nu am luat
parte, doar Dhimak, care mi-a spus c\
adev\ratul scop al vizitei lui Maitreyi era
`nt`lnirea cu Mircea Eliade. Nu [tiu c`t a fost
[i ea implicat\. Cred c\ ea a l\sat s\ se
`n]eleag\ c\ ar vrea s\ `l `nt`lneasc\ pe Mircea,
a[a c\ Dhimak, care era un suflet bun, a
organizat, a pus `n scen\ totul, aduc`nd-o pe
Maitreyi la Chicago [i favoriz`nd `nt`lnirea
lor.
A]i `nt`lnit-o pe Maitreyi imediat dup\
sosirea la Chicago?
Ea era g\zduit\ de familia unuia dintre
studen]i, dar ne vizita zilnic, dup\ mesele,
fiindc\ se sim]ea singur\ [i dorea s\ vorbeasc\
cu cineva `n bengali. Petreceam c`teva ore
discut`nd, schimb`nd informa]ii despre
cuno[tin]ele comune din Calcutta. Ne-a vorbit
[i despre Tagore.
L-a pomenit pe Eliade?
~ntr-o zi ne-a spus c\ dore[te s\ `i ofere o
mas\ bengalez\ [i le-a rugat pe so]ia mea [i pe
prietenele ei, femei bengaleze din Chicago, s\
o ajute. Fiecare urma s\ g\teasc\ un fel de
m`ncare [i s\ ofere o mas\ festiv\ membrilor
departamentului de studii asiatice.
Masa festiv\ a fost, prin urmare, ini]iativa
ei…
A[a este. Ea a organizat [i a pl\tit totul.
Masa a avut loc `ntr-o mic\ sal\ la Chicago
International House, `n campusul universitar.
To]i profesorii de la Departamentul de Studii
Asiatice au fost acolo. Dhimak a fost acolo,
van Buitenen, eminetul profesor de sanskrit\,
a fost acolo, Daniel Rudolf [i al]ii. Mircea a
fost [i el acolo [i to]i ne-am sim]it foarte bine.
Un adev\rat festin indian.
I-a pl\cut lui Mircea Eliade m`ncarea
bengalez\?
L-am v\zut, era fericit. Nu [tiu ce g`ndea,
dar cred c\ am`ndoi erau ferici]i. Maitreyi
Devi radia. La fel [i Eliade. ~ns\ Eliade era un
b\tr`n ur`t, [tiam c\ nu fusese prea frumos nici
`n tinere]e [i nu `n]elegeam cum s-a
`ndr\gostit Maitreyi de el. Dar a fost un mare
c\rturar. I-am citit c\r]ile. Un mare erudit. Nu
am prea mult\ considera]ie pentru religie, `ns\
felul cum a analizat-o ca fenomen este
uimitor.
S-au mai `nt`lnit dup\ aceea?
Nu cred. Nu. ~ns\, `n urma acestei `nt`lniri,
Maitreyi Devi a scris un roman, pe jum\tate
autobiografic, care are un titlu `n sanscrit\, Na
Hanyate. ~nseamn\ Nu moare. A fost tradus `n
englez\….
{i `n rom=n\…
{i `n rom=n\… Aceasta a fost urmarea.
Dup\ eveniment, Maitreyi a mai vorbit
despre Eliade?
Da. C`nd am `nt`lnit-o, a doua zi, era
bucuroas\. Ne-a spus c\ [i-a `ndeplinit
misiunea pentru care a venit la Chicago, [i
anume s\ `l `nt`lneasc\ pe Eliade [i s\ `l fac\
s\ se simt\ bine `n modul tipic bengalez:
servindu-l cu m`ncare g\tit\ de propria ei
m`n\. Era fericit\ [i ne-a povestit despre
iubirea ei pentru Mircea. P`n\ atunci nu am
[tiut nimic cu siguran]\, aveam doar b\nuieli.
Care a fost reac]ia dumneavoastr\?
Am fost surprin[i. {i ferici]i, fiindc\ am
fost martori ai unui eveniment at`t de
romantic. Am realizat c\ lu\m parte la o mare
dram\ uman\.
A anun]at atunci romanul?
Nu, nu ne-a spus c\ `l va scrie, `ns\, dac\
`mi aduc bine aminte, l-a publicat la scurt
timp dup\. A fost foarte apreciat [i ea a primit
Indian Literary Prize.
Este posibil ca ea s\ fi dorit s\ `l
`nt`lneasc\ pe Mircea Eliade `nainte de a
scrie romanul?
S-au spus multe pe tema asta. Posibil,
fiindc\ ea ne-a spus c\ ce scrisese Mircea
despre ea `n La nuit bengali nu a fost
adev\rat. A[a c\ a dorit s\ fie cunoscut\ [i
propria ei versiune. Un fel de replic\.
~ntr-adev\r. V\ mul]umesc tare mult pentru
c\ mi-a]i `mp\rt\[it amintirile dvs. S`nt sigur
c\ mul]i admiratori ai lui Eliade, de acas\,
vor fi surprin[i s\ afle aceast\ poveste. V\
mul]umesc.
Calcutta, februarie 2008
1
Or\[el în nordul statului West Bengal.
2
Traducerea în limba român\ (dup\ varianta
original\, în bengali) a acestui volum este în curs de
apari]ie la Editura „Casa C\r]ii de {tiin]\“ din Cluj-
Napoca, în traducerea Danei Sugu.
Supliment
Despre orez [i puritate:
Masa [i castele `n India
Foto de Raluca Boboc
RALUCA BOBOC
Stau [i a[tept trenul de Varanasi, `n toiul
unei nop]i pline de ]`n]ari, care `mi dau
t`rcoale cu aceea[i nep\sare cu care mi-ar
putea da, probabil, [i s`mburele de malarie. O
ric[\ se opre[te pe peron [i descarc\ `nt`i o
sticl\ goal\, apoi un b\tr`n scheletic, care
morm\ie `ncontinuu numele unui sat din
apropiere, nu r\spunde la `ntreb\rile nim\nui
[i ne prive[te f\r\ a p\rea s\ `n]eleag\ ce se
`nt`mpl\ cu el. Nici eu nu `n]eleg mare lucru
din ce vorbesc ceilal]i, `n jurul trupului
aproape gol [i `ngrozitor de slab. ~ncerc
numai, printre c`]iva al]ii, s\-i ofer ceva de
m`ncare, `n timp ce un indian `mbr\cat la cos-
tum alearg\ [i `i umple sticla cu ap\. B\tr`nul
prime[te, `ntr-un sf`r[it, una din pungile de
chips-uri, iar apa o bea cu greutate, f\r\ s\
ating\ sticla, turn`ndu-[i-o `n gur\ de la dis-
tan]\, a[a cum se face in India. De la cei care
se ofer\ s\ `l suie `n urm\torul tren, aflu c\ e
Brahman.
Dac\ frumuse]ea are adesea, `n India,
culoarea pielii albe, culoare invariabil
atribuit\ elitelor dup\ ce, ani de-a r`ndul, a
fost culoarea invariabil\ a invadatorilor din
vest, fie ei arieni, greci, arabi, mongoli, por-
tughezi sau britanici, ce culoare are `ns\, `n
India, s`ngele mai mult sau mai pu]in pur al
fiec\rei caste? Oare cum pot indienii difer-
en]ia, `n lipsa oric\ror indicii vestimentare, un
Brahman de un Rajput, sau un Vaishya de un
Shudra, sau – cu at`t mai interesant, `ntr-o
lume `n care un Rajput nu mai este neap\rat [i
conduc\tor, `n care Vaishya, adic\
me[te[ugarii [i comercian]ii, se `nmul]esc [i se
`mbog\]esc ca niciodat\ `nainte iar destui
Brahmani pot fi la fel de s\raci ca [i un
Shudra sau chiar un Paria (Dalit) – cum pot,
totu[i, indienii recunoa[te imediat un
Brahman de un Paria?
~n mod nea[teptat, un r\spuns mi-l ofer\
ora mesei `n trenul de Varanasi, pe care, dup\
primele 20 de ore, simt c\ `l `mpart cu mii de
oameni, de[i nu poate fi vorba, b\nuiesc, de
mai mult de c`teva sute. Cine se poate, `ns\,
sustrage sentimentului multiplic\rii continue
`ntr-o Indie care nu pare a cunoa[te no]iunea
de spa]iu privat sau via]\ particular\, [i mai
ales atunci c`nd asi[ti la defilarea – a[a cum se
`nt`mpl\ `n orice tren – a unor hoarde inter-
minabile [i n\ucitor de pitore[ti de v`nz\tori
ambulan]i.
Cu toate c\ `n tren se poate cump\ra orice,
chiar [i c\l\torii de curs\ scurt\, cum e famil-
ia cu trei copii din fa]a mea, par a prefera s\
`[i aduc\ m`ncarea, farfuriile [i paharele de
TIMPUL
acas\. Iar ceea ce pentru albi poate p\rea doar
incomod – transportarea unor seturi `ntregi de
vase [i m`ncatul exclusiv cu m`na dreapt\ [i
cu picioarele `ncruci[ate `n fa]a farfuriei, spre
deosebire de noi, o civiliza]ie „a scaunelor [i
a zidurilor“ (Tagore) – pare a avea pentru ei o
importan]\ maxim\. Ca [i aruncarea pe geam
a c\nilor de lut nears din care se bea ceaiul pe
care fiecare `l cump\r\ de cel pu]in c`teva ori
`ntr-o c\l\torie cu trenul, ca [i faptul c\ ne pot
oric`nd oferi din m`ncarea lor nou\, albilor,
dar nimeni, `n afar\ poate de Paria care se suie
s\ m\ture pe jos `n sta]ii, nu prime[te vreodat\
m`ncare de la noi, nici m\car copiii.
A[a cum se vede din tren, masa la indieni
are un t`lc ascuns, iar a[a cum aflu mai t`rziu,
tot t`lcul st\ `n ideea de puritate. Gradul de
puritate dicteaz\ `mp\r]irea pe caste [i toto-
dat\ calific\ p\r]ile corpului, materialul
vaselor, m`ncarea [i g\tirea ei. A[a cum, spre
exemplu, partea de la buric `n sus a corpului
(cu excep]ia m`inii st`ngi) este mai pur\ dec`t
restul corpului, un metal ca aurul, un material
ca m\tasea sau un animal cum e vaca, cobra,
sau chiar maimu]a are un grad mai mare de
puritate dec`t altele. Mango-ul este intrinsec
pur, alcoolul intrisec impur, iar ceapa [i ustur-
oiul fac parte dintr-o categorie mai degrab\
impur\ dec`t pur\ (rajas), put`nd stimula
apetitul sexual. Ceea ce `mi aminte[te de pro-
fesorul de filosofie din Kolkata, un brahman
care se m`ndrea c\ nu s-a atins `n via]a lui de
nici o m`ncare cu ceap\ [[i usturoi] [i sus]inea
ca asta l-a ajutat s\ r\m`n\ celibatar. ~n func]ie
de ceea ce m\n`nc\, fiecare devine p\rta[
tendin]ei (guna) predominante din fiecare
m`ncare, dintre cele 3 care stau la baza
crea]iei lumii [i a oric\rui element din via]a
sa, inclusiv a m`nc\rii [i b\uturii: sattva sau
ceea ce e luminos, pur, stabil, rajas sau
tendin]a spre ac]iune, frenezia sexual\ [i
nehot\r`rea, zbuciumul min]ii, [i tamas sau
`ntunericul, iner]ia, negativul.
P`n\ s\ merg `n India, [tiam [i eu ceea ce
[tim to]i cei care am citit Maitreyi [i ceea ce
[tie o lume `ntreag\, c\ `n India c\s\toriile s`nt
aranjate, c\ hindu[ii nu se c\s\toresc dec`t cu
membrii aceleia[i caste [i c\, pentru ei, e cu
adev\rat important s\ nu-[i amestece s`ngele.
Nu mi-a[ fi imaginat niciodat\ c\ protejarea
s`ngelui poate c\p\ta un sens at`t de fizic, de
material `nc`t s\ investeasc\ `ntregul univers
culinar cu sensuri religioase. ~n func]ie de
pozi]ia sa `n ierarhia purit\]ii, fiecare cast\ a
ajuns s\ `[i m\n`nce m`ncarea [i s\ `[i bea
ceaiul `ntr-un h\]i[ de cutume [i prohibi]ii, `n
care, `ntotdeauna, oferirea [i primirea orezului
fiert (bhat) este, de fapt, un act de maxim\
intimitate, orezul, dintre toate m`nc\rurile,
fiind principala surs\ material\ a s`ngelui
(raka). E logic – m\ g`ndesc – ca surs\ fizio-
logic\ a vie]ii, s`ngele r\m`ne un arbitru direct
al purit\]ii.
C`teva s\pt\m`ni mai t`rziu, la `nceputul
unei noi aventuri feroviare, de data asta pe
drumul – aproape `n `ntregime compus din
praf – spre De[ertul Thar, a[tept cu ner\bdare
ora mesei. ~ncerc, de fapt, s\ ghicesc din ce
cast\ fac parte cei din fa]a mea, ai c\ror copi-
ii tocmai mi-au refuzat [i ciocolata european\
[i chipsurile indiene. {tiu deja c\, `n ciuda
pielii mele albe, care pentru mul]i din jurul
meu `nseamn\ frumuse]e, gradul de puritate al
s`ngelui meu las\ de dorit. {i m\ `ntreb c`t de
grav poate fi, pentru unii Brahmani tradi]ion-
ali[ti, contactul cu frumo[ii Paria albi, mai
ales c\ am auzit de cei c`]iva Brahmani din
sudul Indiei care nu accept\ nici ca umbra
unui ne-Brahman, [i mai ales a unui Shudra,
s\ treac\ peste ei. ~n sistemul g`ndirii indiene,
contactul cu o entitate impur\ duce la
pierderea temporar\ a purit\]ii, care poate fi
recucerit\ numai prin schimbarea hainelor
devenite impure `n urma atingerii umbrei [i
prin turnarea apei [adus\ din Gange] peste
5
cap.
Pe de alt\ parte, g\titul prin fierbere `n ap\
e cel mai impur, put`nd polua chiar [i hrana
intrinsec pur\. India e inepuizabil\ `n a-]i
demonstra c\ nu ai `n]eles mai nimic din ce se
`nt`mpl\ pe acolo. Ceea ce, pentru restul
lumii, pare o izb`nd\ definitiv\ a haosului sau
triumful unei imagina]ii fabuloase este, `ns\,
pentru indieni, c`t se poate de limpede [i
logic: cele mai `nalte caste din societatea indi-
an\, Brahmanii [i Rajpu]ii pot oferi hran\
fiart\ tuturor celorlalte [i pot atinge vasele de
lut, castele de mijloc nu pot oferi dec`t
m`ncare pr\jit\ sau fript\ [i ap\ [i nu pot
atinge dec`t vasele de alam\. Cu c`t este mai
joas\ pozi]ia unei caste `n ierarhie, membrii
acesteia pot primi m`ncare de la oricine dar nu
o pot oferi nim\nui altcuiva dec`t membrilor
aceleia[i caste. Acolo unde `mi imaginasem c\
singurii care pot fi buc\tari `n India s`nt
Shudra (casta servitorilor, cea de-a patra pe
scara ierarhic\) sau, eventual, Paria, am aflat
cu stupoare c\ cei mai c\uta]i buc\tari s`nt
Brahmanii, membrii celei mai `nalte caste.
Explica]ia e simpl\: de la un Brahman, abso-
lut oricine poate primi m`ncare r\m`n`nd pur,
`n timp ce Brahmanul nu poate m`nca de la un
Shudra dec`t dac\ prime[te m`ncarea
proasp\t\ [i o spal\ [i g\te[te singur, iar `n
casa unui membru al unei caste de mijloc, un
Brahman poate m`nca numai dac\ m`ncarea a
fost g\tit\ de un buc\tar de rang egal.
C`t poate fi de `nt`mpl\tor faptul c\ `ntr-un
sat `ntreg care m\n`nc\ din vase de lut, c`teva
familii au aliniate `n curte numai farfurii [i
pahare de alam\? Acolo unde, la `nceput, am
trecut ridic`nd din umeri, mai t`rziu am `nv\]at
s\ recunosc cele c`teva familii de Rajpu]i
dintr-un sat de Brahmani.
Si totu[i, `n India, toat\ lumea cump\r\,
vinde [i m\n`nc\ pe strad\. ~n farfurii din
frunze, sticle halucinant astupate cu l\m`i `n
loc de dop [i c\ni de lut nears, orice pelerin,
din orice cast\ ar face parte, poate m`nca, `n
timpul c\l\toriei sale, orice m`ncare proasp\t\
sau g\tit\ cu ajutorul focului. Iar m`ncarea
adus\ ca ofrand\ zeului, [i apoi `mp\r]it\
oamenilor (prasad) este `ntotdeauna pur\,
indiferent ce con]ine [trebuie musai s\ fie
vegetarian\, f\r\ ceap\ sau usturoi sau ciuper-
ci, sattvica], [i orice participant la ritual,
indiferent de cast\, o prime[te ca pe o
binecuv`ntare.
~n India, totu[i, nimic nu este `nt`mpl\tor.
Foto de Raluca Boboc
iunie-iulie 2008
6 Supliment
Metafor\ la purt\tor
Birla Mandir Temple Kolkata, foto Mihaela Gligor
DANA SUGU
d-nei B.
De trei ori v-am `ntrebat ce vre]i s\ [ti]i [i
poate ner\spunz`ndu-mi a]i dorit s\-mi
spune]i ceva; c\ nu v\ intereseaz\ nimic, sau
poate v\ e greu s\ alege]i un r\spuns. Merg pe
a doua variant\ – e cumva mai aproape de
ceea ce simt [i eu.
Ei bine, c`te ceva despre India, sau mai
precis despre Calcutta [i `mprejmuirile ei.
Despre oamenii ei, ce nu separ\ nimic de
nimic. De la firul de iarb\, v\p\ile verii,
inunda]iile musonului, mireasma iasomiei la
`nserare, praful ridicat de vaci pe uli]ele
satelor `n drumul lor spre st\p`ni – toate `[i au
rostul lor [i `mpreun\ un rost dincolo de ele
toate. Eter, p\m`nt, ap\, foc, aer, minte [i
suflet – toate se-mbin\ precum fibrele `ntr-un
fir dintr-o ]es\tur\ pre]ioas\. Dar m\ tot
`ntreb, de ce oare separ\m noi lucrurile `ntr-
at`t `nc`t le pierdem `n cele din urm\ tot
sensul? Cine-ar putea r\spunde la asta, eu
chiar nu [tiu. Oamenii ce trec pe l`ng\ mine,
ce murmur\ c`ntece din te miri ce filme
bollywoodiene, ce nu [tiu ce-i via]a privat\,
nu par s\ fi `nv\]at vreodat\ s\ separe lucrurile
– dup\ metodele noastre analitice [i at`t de
bine puse la punct... [i poate asta `nc\-i mai
ajut\ s\ ]in\ `n via]\ o civiliza]ie aproape
antic\. Ei n-au `nv\]at s\ separe [i poate asta
nu i-a l\sat s\ separe trecutul de prezent, iar
viitorul [i-l cresc de pe acum `n palm\ – e
fapta (karma), zic ei, ce na[te viitorul. Ceea ce
a fost, ceea ce este [i ceea ce are s\ vin\ se
`mpletesc `n prezent, chiar `n secunda asta pe
care eu m\ str\duiesc s-o prind.
O or\ `n Calcutta te obose[te poate c`t o zi
`ntreag\ sub orice alt petic de cer din lume.
E[ti bombardat de sunete, mirosuri, atingeri,
mai pu]in vrute, culori `n mii de nuan]e [i ele
toate intr\ `n tine ca ‘perlele pe fir’. Te
obose[te Calcutta, dar, mai degrab\ poate, te
[i `mbog\]e[te prin ceea ce `]i d\. Depinde
doar de tine de vrei s\ [i prime[ti, de te
deschizi spre a sim]i [i `n]elege. Numai c\ aici
vizitatorii se separ\ `n dou\ cete – nu `n
„sminti]ii [i mi[eii“ lui Eminescu – cei ce se
las\ a primi [i cei ce [tiu deja totul, din nu [tiu
ce c\r]i. Asta `mi aduce aminte de un koan, o
poveste Zen, despre un profesor american,
cea mai mare somitate `n studii buddhiste din
Statele Unite. Savantul nostru e pe cale s\ se
pensioneze. Colegii `i fac cadou un bilet de
avion pentru a merge `n Japonia, s\
`nt`lneasc\ un adev\rat maestru Zen. Scurtez
povestea [i ajung la momentul c`nd profesorul
iunie-iulie 2008
TIMPUL
ajunge la coliba de la marginea unui sat, unde
aflase c\ locuie[te marele maestrul. Intr\ [i e
poftit s\ ia loc pe jos, ca japonezii.. {i `ncepe
savantul s\-i spun\ maestrului c`te c\r]i a scris
el despre Zen, [i ce pozi]ii importante a
ocupat `n universitate. „Am venit s\ discut\m
despre Zen“, `i spune `n cele din urm\, v\z`nd
c\ maestrul tot tace. Maestrul, cu mi[c\ri lente
[i elegante, a[eaz\ o cea[c\ goal\ `n fa]a lui [i
`ncepe s\ toarne ceai `n ea. Mare ritual cu
ceaiul la japonezi! V\z`nd c\ nu se opre[te din
turnat [i c\ ceaiul se tot revars\ peste tot,
profesorul `i zice: „Maestre, destul, cana e
deja plin\“, g`ndind: „dup\ ce nu zice nimic,
nici n-o vedea prea bine bietul maestru“.
Auzindu-l, Maestrul i-a r\spuns: „A[a este [i
mintea dvs! Mai `nt`i goli]i-o [i abia apoi
vorbim despre Zen“. O, ce groz\vie mare...
A[a [i cu India. De `i calci p\m`ntul plin de
„`nv\]\minte“ [i preconcep]ii ri[ti s\ n-o vezi,
s\ treci prin ea ca g`sca prin ap\. {i avem noi
oamenii darul de a privi totul doar prin prisma
min]ii noastre, ceea ce, de cele mai multe ori,
ne `mpiedic\ v\zul, auzul, orice sim]ire. ~nclin
s\ cred `ns\ c\ nimeni n-o s\ aud\ de astfel de
oameni; nici nu m\ mir de s-or amesteca `n
gloata anonim\ a celor cu „cea[ca“ mult-prea-
plin\ de literele c\r]ilor buchisite `n cine [tie
ce bibliotec\ – trist, dar adev\rat! Dar nu
vreau s\ `i pomenesc prea mult, pentru c\ nu
simt c\ merit\ m\rea]a osteneal\ a literelor de
a se na[te `n cuv`nt. Cuvintele `[i au [i ele
valoarea [i greutatea lor [i de le azv`rl f\r\
folos mi s-or preface poate `n bolovani `n
gur\. Ei bine, nu vreau s\ m\ `nec din pricina
nim\nui.
Deci, Calcutta [i spiritul ei. „Firul“ pe care
p\m`ntul, apa, focul, eterul, mintea [i eul, ele
toate se `ns\ileaz\ este divinitatea, indiferent
de ce nume ori gen ar avea. Esen]a divin\,
originea sau nimicirea a tot ceea ce exist\,
prin gustul apei, lumina soarelui [i a lunii,
sunetul din spa]iu, omenescul din oameni,
mirosul p\m`ntului, str\lucirea focului,
puterea, cu sau dezb\rat\ de dorin]\ [i patim\,
iubirea ne/legiuit\, `n]elegerea celor ce
cunosc [i lipsa ei din cei cu mintea tulburat\,
toate `i adun\ laolalt\ pe nep\stuit, pe cel ce
n\zuie[te s\ cunoasc\, pe cel cu inima la
binele lumesc [i la roadele acestuia, dar [i pe
cel ce deja posed\ cunoa[terea „firului“. Parc\
v\d c\ nu v\ vine a crede, parc\ v\ aud zic`nd
c\ spun pove[ti. Nu, nu-s pove[ti, chiar de par
a fi. Asta poate explic\ toleran]a oamenilor
acestora [i felul lor de a accepta orice [i pe
oricine de vreme ce toate se trag dintr-o
singur\ origine – divinul. „Tulburarea
dualit\]ii, n\scut\ din dorin]\ [i ur\, duce `n
r\t\cire toate fiin]ele“, spune Gita, cartea de
c\p\t`i a hindu[ilor. C`t\ capacitate de
`n]elegere trebuie s\ creasc\ `n inimile celor
ce nu [tiu tulburarea separ\rii! E greu de
imaginat [i nici m\car nu merit\ s\ `ncerc\m a
`n]elege pentru c\ nu se poate dec`t dac\
tr\ie[ti printre ei. Altfel, pripi]i cum s`ntem,
tragem concluzii pripite [i batem cuie [i lipim
etichete, dup\ mintea [i obiceiurile noastre –
primul lucru ce l-am `nv\]at aici a fost c\
trebuie s\ uit tot ce [tiam [i s\ o iau de la
`nceput, precum copilul ce `nva]\ s\ mearg\.
V-a[ spune `ntr-adev\r cum e pe aici, dar
nici nu-]i dai seama cum `ncepi s\ nu mai vezi
ori s\ sim]i ceva; cum nu mai bagi `n seam\ pe
femeia aceea ce toat\ ziua face ceai `n v\paia
soarelui spre a-[i putea trimite copii la [coal\,
dar care niciodat\ nu uit\ s\ z`mbeasc\, ori pe
ric[arul numai piele [i os ce-i trage pe cei de
trei ori mai grei ca el spre a putea pune seara
familiei sale ceva pe mas\, pe b\rbierul a[ezat
pe piatra din col]ul str\zii toata ziua `n
Jama Masjid Delhi, foto Mihaela Gligor
speran]a c\ mai prinde un client, pe poli]istul
plin de sudoare ce zadarnic `ncearc\ s\ fac\
loc tuturor – pietoni [i ma[ini – ce par s\ nu
urmeze nici o regul\, ...pe copila[ii ce te tot
trag de m`nec\ s\ le dai c`te ceva, sau pe
femeile ce poart\ c`te un prunc `n bra]e – al
lor, sau poate `mprumutat de la vreo
rubedenie, ori vecin\, sau cum se tot uit\ la
tine de parc\ ai picat din cine [tie ce planet\,
sau zgomotul infernal urzit din glasuri,
claxoane, autobuze sau camioane ce-[i cer
vehement dreptul de a se pensiona. Nu c\ nu
vrei s\ le vezi, nicicum – [i s\ nu vrei tot le-ai
vedea. E ceva ce at`t de tare te prinde, c\ vrei
sau nu vrei – se plimb\ pe l`ng\ tine, trec [i
nici m\car nu le mai prive[ti – sau poate c\ te-
ai pierdut de tine, cea din afara lor, ce te-ar
mai l\sa s\ vezi ori s\ simti ceva. Sun\ teribil,
n-am `ncotro – a[a e! Te pierzi `n mul]ime [i
`ncepi s\ exi[ti prin ea. {i atunci timpul
alearg\ `n jurul t\u, fiecare clip\ `ngroap\ pe
cel\lalte, cum ar zice Eliade. Ei bine, el e cel
vinovat de toate – ne-a ademenit spre o lume
dincolo de imagina]ia noastr\ pe care tainic,
cu talent, a zidit-o printre noi. El e ]apul
isp\[itor, s\ ne tr\iasc\!
Umanitatea pare a fi os`ndit\ s\ fac\
analogii. India, pentru cei ce i se apropie, pare
s\ devin\ o figur\ de stil, o metafor\ la
purt\tor, ce ne `ng\duie astfel s\ vedem un
lucru prin prisma altuia. Semnificantul
prime[te o semnifica]ie din afara propriului
s\u element cultural. O astfel de metafor\
pare s\ lege culturi diferite, produc`nd noi
`n]elesuri. Ca atare, fiecare `[i construie[te
metaforele proprii analogiilor la `ndem`n\,
nenum\rate combina]ii fiind posibile. Ca s\
vede]i unde ne poate duce puterea
imagina]iei! Astfel de ciocniri culturale, de
construc]ii ale imagina]iei, de bun\ seam\, se
pot multiplica la infinit, precum permut\rile
`n diferite combin\ri, unde aranjamentul
depinde de mintea fiec\ruia. {i astfel India te
inspir\ la a-]i crea o p\rere, un adev\r pur [i
simplu despre ea – chiar dac\ adev\rul nu e
niciodat\ pur [i rareori simplu, dup\ Wilde –
`n timp ce ea, dup\ p\rerea lui Tagore, r\m`ne
`n sih\stria ei, a[tept`nd s\ fie descoperit\. {i
dac\ `ntr-adev\r o fi cum spune el, singura
cale e s\ veni]i [i s-o vede]i; de altfel, alt\ cale
eu nu [tiu.
(Dana Sugu este cercet\tor `n cadrul
Ramakrishna Mission Institute of Culture din
Kolkata)
Supliment TIMPUL 7

Mama mea, Maitraye

PRIYADARSHI SEN
Mama mea, Maitraye Devi, a murit `n
urm\ cu [aptesprezece ani. Privind `n urm\,
amintirile legate de ea s`nt nenum\rate [i s`nt
pl\cut surprins s\ descop\r c\ prezen]a ei este
`nc\ proasp\t\ `n mintea mea.
Mi-o amintesc st`nd relaxat\ `n fotoliul ei,
citind sau scriind. Pe vremea aceea, copil
fiind, nu `ncetam s\ m\ mir cum un adult, care
putea s\ ia orice decizie voia, alegea s\ `[i
petreac\ at`t de mult timp citind.
~n dealurile izolate din Mungpu, unde a
mers s\ tr\iasc\ dup\ c\s\torie, mama avea
pu]in\ companie, chiar deloc. A[a se face c\ s-
a apucat s\ studieze un subiect dup\ altul, de
la egiptologie la botanic\, de la [tiin]\ la
literatur\, [i le-a studiat at`t de bine `nc`t
aproape c\ a devenit specialist\ `n fiecare
dintre ele. ~n anii ce au urmat, profunzimea
cuno[tin]elor ei m-a uimit mereu. Treptat, a
dezvoltat o personalitate multipl\, cu
cuno[tin]e [i interese `n domenii variate, ceea Mihaela Gligor al\turi de dna [i dl Sen, nora [i fiul lui Maitreyi Devi, Calcutta, februarie 2008
ce era neuzual `n Bengalul acelei perioade. ~n
parte, aceasta a fost rezultatul str`nsei asocieri
cu mentorul ei recunoscut interna]ional,
faimosul poet Rabindranath Tagore. Scrierile
lui au influen]at-o puternic pe Maitraye, iar
personalitatea ei a evoluat. Maitraye s-a
deschis ca o floare. Maitraye a fost o persoan\
erudit\. ~n acela[i timp, era feminin\…, avea
spirit gospod\resc, `ncerca noi re]ete, proiecta
mobilierul sau structura gr\dinilor. La un
moment dat am v\zut-o chiar regiz`nd piese
de teatru [i dans.
Era foarte bine ancorat\ `n realitate, o
persoan\ con[tient\ de realit\]ile sociale, ce
lua cuv`ntul c`nd era vorba de problemele
serioase. A muncit pentru armonie social\ [i a
`nfiin]at chiar un Consiliu pentru promovarea
armoniei sociale. De c`te ori a sesizat o
nedreptate, de at`tea ori [i-a ridicat vocea. Pe
perioada r\zboiului din Bangladesh, mama s-
a dedicat muncii de ajutorare [i a pus bazele
unei [coli pentru copii orfani, dezr\d\cina]i,
afla]i `n taberele din apropierea grani]ei. A
deschis, de asemenea, o cas\ temporar\
pentru ace[ti copii, care s-au `ntors `napoi `n
Bangladesh dup\ r\zboi.
~n 1972 a deschis, `n suburbiile Calcuttei,
un a[ez\m`nt pentru copiii nevoia[i [i nec\ji]i
(Home for Children in need and in distress).
A lucrat pentru acest a[ez\m`nt p`n\ la
moarte. Aceast\ cas\ a fost fondat\ pe bazele
filosofiei [i idealurilor lui Rabindranath
Tagore.
A fost scriitoare, poet\, asistent\ social\,
umanist\. De c`te ori `ncerc s\ m\ g`ndesc la
mama mea, Maitraye, `mi dau seama c\
destinul ei, din copil\rie [i p`n\ `n zilele din
urm\, a fost unic. O fat\ simpl\ ce s-a
transformat `ntr-o persoan\ extraordinar de
dinamic\. A f\cut via]a din jurul ei – de[i
turbulent\ `n anumite perioade – interesant\ [i
special\.
Faptul c\ am fost copilul ei a fost o
experien]\ extraordinar\.

Maitraye – My Mother, by Priyadarshi Sen, publicat

ini]ial `n Professor Mircea Eliade: Reminiscences.
Volume edited by Mihaela Gligor and Mac Linscott
Ricketts, Foreword by Mihaela Gligor, Preface by Mac
Linscott Ricketts, Codex Publishing House, Kolkata,
India, 2008, 277 p., ISBN: 978-81-906429-0-3, pp. 210-
211.

Traducere din limba englez\ de

Mihaela Gligor

Mihaela Gligor [i dna Sen `n casa prof. Dasgupta `n care a locuit [i Eliade

iunie-iulie 2008
8 Supliment
TIMPUL

Ofrand\ de c`ntec
RABINDRANATH TAGORE

C`nt 66
Ea, cea dintotdeauna p\strat\ `n ad`ncul fiin]ei, `n amurgul sclipirilor [i al lic\ririlor mele;
ea, care niciodat\ nu [i-a `ndep\rtat v\lul `n lumina zilei;
ea, St\p`ne, va fi darul meu din urm\ pentru tine, `nf\[urat\ `n c`ntul meu de sf`r[it.
Cuvintele au c\utat s-o c`[tige; n-au izbutit totu[i.
Persuasiunea [i-a `ntins dornic\ bra]ele c\tre ea; `n zadar.
Am umblat din ]ar\ `n ]ar\, p\str`nd-o `n ad`ncul inimii mele;
pe l`ng\ ea mi-am tr\it r\s\ritul [i apusul vie]ii.
Ea a domnit peste g`ndurile [i faptele mele, peste picotelile [i visele mele;
s-a ]inut `ns\ deoparte [i singur\.
Mul]i mi-au batut la u[\ `ntreb`ndu-m\ de ea, dar au trebuit s\ plece dispera]i.
Nimeni `n lume n-a putut s-o vad\ la fa]\; ea a r\mas `n sih\stria ei a[tept`nd s\ fie recunoscut\.

C`nt 67
E[ti cerul [i e[ti [i s\la[ul.
Minunatule, `n acest s\la[ g\sesc iubirea-]i ce-mi `mprejmuie sufletul cu culori [i sunete [i
miresme.
Diminea]a, t\cut\, vine cu un co[ `n m`na-i dreapt\, `n care poart\ o ghirland\ spre a `ncorona
p\m`ntul.
Seara vine peste luncile `nsingurate de absen]a cirezilor printre potecile nec\lcate, purt`nd, `n Kolkata, foto de Mihaela Gligor
urciorul ei de la oceanul din apus, briza r\coroas\ a lini[tii.
Acolo `ns\ unde cerul nesf`r[it se desf\[oar\ pentru ca sufletul s\-[i afle zborul domne[te alba
lucire nep\tat\.
Acolo nu-i zi [i nici noapte, nici form\ sau culoare [i niciodat\, niciodat\, vreun cuv`nt.

C`nt 68
Raza ta de soare coboar\ peste acest p\m`nt al meu cu bra]ele-i larg deschise [i a[teapt\ la u[a
mea spre a purta c\tre tine norii n\scu]i din lacrimile, suspinele [i c`ntecele dorurilor mele.
Cu o m`ng`ietoare desf\tare `]i `mp`nze[ti pieptul `nstelat cu acea mantie de nori ce]o[i
pref\c`nd-o `n nenum\rate chipuri [i pliuri [i color`nd-o `n nuan]e mereu schimb\toare.
E at`t de u[oar\ [i de trec\toare, plin\ de gra]ie [i `nduio[\toare [i `ntunecat\ – de aceea `]i este
drag\, o, tu, cel imaculat [i senin. Iat\ pricina pentru care poate s\-]i acopere alba ta lumin\ cu
umbra ei `nsufle]it\.

C`nt 69
Acela[i [uvoi de suflare ce zi [i noapte curge prin venele mele curge [i-n lume [i-[i danseaz\
cump\nit ritmul.
Este aceea[i via]\ care `ncol]e[te cu bucurie `n praful p\m`ntului [i `n firele de iarb\ f\r\ de
num\r [i care r\zbe[te prin valuri zgomotoase de frunze [i flori.
Este aceea[i via]\ `mpietrit\ pe fundul oceanului vie]ii [i al mor]ii, `n flux [i reflux.
~mi simt m\dularele devenindu-mi falnice din atingerea acestei lumi a vie]ii. M`ndria mea se
na[te din vremea de demult a vie]ii; puls ce danseaz\ acum prin s`ngele meu.

Traducere din bengali de Dana Sugu

Jain Temple Kolkata, foto de Mihaela Gligor

~mb\ierea la Belur Math, foto de Mihaela Gligor Kolkata, foto de Mihaela Gligor

Supliment realizat de Mihaela Gligor_

iunie-iulie 2008