BIOBIBLIOGRAFIE

Noi devenim ceea ce suntem,
Clipe și treceri, amintire…

Înmănuncheați în Unul Singur,
Dar între noi, nemărginire...
Pios omagiu părinților mei,

Gheorghe și Victoria Corniță (născută Răduț)
5
6
CURRICULUM VITAE
INFORMAŢII
PERSONALE
Nume CORNIŢĂ CONSTANTIN
Adresa Romania, Maramureş, Baia
Mare, str. Victor Babeş, 31/58
Telefon 00 40 768 623 045
Fax
E-mail constantin.cornita@gmail.com
Naţionalitate română
Data naşterii 04.12.1945
EXPERIENŢA
PORFESIONALĂ
*perioada: de la – până la) 2011
*numele şi adresa Universitatea de Nord din Baia
angajatorului Mare, Universitatea Tehnică
din Cluj-Napoca, CUNBM
*tipul activităţii sau Facultatea de Litere,
sectorul de activitate Departamentul de Filologie si
Studii culturale
*funcţia sau postul ocupat prof. dr. asociat
*principalele activităţi şi conducător de curs: Etnografie
responsabilităţi universală, Istoria şi
7
morfologia culturii,
Antropologie culturală,
Antropologie fizică
*perioada: de la – până la) 2004-2011
angajatorului Mare
*tipul activităţii sau Facultatea de Litere, Catedra de
sectorul de activitate Limbă şi literatura română
*funcţia sau postul ocupat profesor doctor
*principalele activităţi şi membru în biroul catedrei,
responsabilităţi conducător de curs: Etnografie
universală, Etnografie
românească, Istoria şi
morfologia culturii,
Management cultural,
Antropologie fizică
*perioada (de la – până la) 2002 -2004
angajatorului Mare
* tipul activităţii sau Facultatea de Litere, Catedra de
sectorul de activitate. Limbă şi literatura română
*funcţia sau postul ocupat Conferențiar doctor
*principalele activităţi şi conducător de curs: Obiceiuri
responsabilităţi populare, Etnografie,
Morfologia culturii,
Management editorial
8
*perioada (de la – până la) 1999-2002
numele şi adresa Universitatea de Nord din Baia
angajatorului Mare
sectorul de activitate. Limba şi literatura română
*funcţia sau postul ocupat lector doctorand; lector doctor
principalele activităţi şi conducător de curs: Obiceiuri
Morfologia culturii,
Management editorial
numele şi adresa Universitatea de Nord din Baia
angajatorului Mare
sectorul de activitate. Limba şi literatura română
*funcţia sau postul ocupat profesor asociat doctorand
principalele activităţi şi conducător de curs: Obiceiuri
Morfologia culturii,Introducere
in filologie
*numele şi adresa Inspectoratul şcolar al judeţului
angajatorului Maramureş
* tipul activităţii sau învăţământ
sectorul de activitate.
*funcţia sau postul ocupat profesor de limba şi literatura
română, Şcoala nr. 4 şi nr. 12,
9
Baia Mare
principalele activităţi şi predarea limbii şi literaturii
responsabilităţi române
*numele şi adresa Inspectoratul şcolar al judeţului
angajatorului Maramureş
* tipul activităţii sau Şcoala Drăghia, Şcoala nr. 4
sectorul de activitate. Baia Mare, Şcoala nr 12 Baia
Mare, Şcoala cu clasele I-VIII,
nr. 18, Baia Mare
* funcţia sau postul ocupat profesor de limba şi literatura
română
principalele activităţi şi predarea limbii şi literaturii
responsabilităţi române la clasele gimnaziale
EDUCAŢIE ŞI
FORMARE
*numele şi tipul instituţiei Universitatea Babeş-Bolyai,
de învățământ şi al Cluj-Napoca
organizaţiei profesionale
prin care s-a realizat
formarea profesională
*domeniul studiat/aptitudini Etnologie: teza Matricea
ocupaţionale etnologică şi paradigmele
folclorului maramureşean
*tipul calificării/diploma Doctor în filologie
obţinută
*nivelul de clasificare a Postuniversitară
formei de
instruire/învățământ
10
*perioada (de la – până la) 1985
*domeniul studiat/aptitudini perfecţionare profesională
ocupaţionale
*tipul calificării/diploma gradul didactic I
obţinută
formei de
instruire/învățământ.
ocupaţionale
*tipul calificării/diploma gradul didactic II
obţinută
formei de
11
ocupaţionale
*tipul calificării/diploma gradul didactic definitiv
obţinută
formei de
*numele şi tipul instituţiei Universitatea de Nord din Baia
de învățământ şi al Mare
*domeniul studiat/aptitudini Limba şi literatura română –
ocupaţionale Etnologie
*tipul calificării/diploma Licenţă
obţinută
*nivelul de clasificare a universitară
formei de
*numele şi tipul instituţiei Institutul Pedagogic de 3 ani,
de învățământ şi al Baia Mare
*domeniul studiat/aptitudini Limba şi literatura română -
ocupaţionale profesor
*tipul calificării/diploma pedagogică
obţinută
*nivelul de clasificare a pedagogică
formei de
12
*numele şi tipul instituţiei Liceul Fraţii Buzeşti, Craiova
de învățământ şi al
*domeniul studiat/aptitudini studii liceale
ocupaţionale
*tipul calificării/diploma diplomă de bacalaureat
obţinută
*nivelul de clasificare a liceală
formei de
aptitudini şi competenţe Aptitudini de comunicare în
personale grup, exersate ca instructor,
dobândite în cursul vieţii
îndrumător de an
şi carierei dar care nu
sunt recunoscute
neapărat printr-un
certificat sau o diplomă
limba maternă româna
limbi străine cunoscute franceza
*abilitatea de a citi da
*abilitatea de scrie da
*abilitatea de a vorbi da
limbi străine cunoscute rusa
Abilitatea de a citi da
Abilitatea de a scrie da
Abilitatea de a vorbi da
aptitudini şi competenţe literatura, etnologia
13
artistice: muzica, desen
pictură, literatură etc.
aptitudini şi competenţe activitate cu studenţii şi cu
sociale cadrele didactice
aptitudini şi competenţe am îndeplinit funcţiile de
organizatorice îndrumător de an; am
coordonat grupuri de cercetare;
editor; asociat unic și manager
la Editura Umbria; editor de
reviste și alte publicații:
revistele Nord, Studii și
articole, Buletin științific/
Fascicula Filologie, Astra
maramureșeană
aptitudini şi competenţe utilizez calculatorul, mijloacele
tehnice didactice ca: videoproiector,
retroproiector ș.al.
permis de conducere nu
alte aptitudini şi adaptare la condiţii noi
competenţe
14
ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ
A. LUCRĂRI PUBLICATE
DOMENII Folclor literar, Etnologie, Antropologie,

DE Literatură română, Didactica limbii
INTERES române; editare carte didactică şi
ştiinţifică
RECUNOAŞ 1984 Titlul de Profesor evidenţiat,
TERE acordat de Ministerul Învăţământului
LISTA 1. a) Volume de cercetare etnologică şi

LUCRĂRI- filologică:
LOR
PUBLICATE 2007
1. Constantin Corniţă (coautor),
Mimica. Dicţionar multilingv (român,
francez, englez, german, maghiar),
Editura Universităţii de Nord, Baia
Mare, 2007, 315 p.
2006
2. Georgeta Corniţă, Cristina-Rodica
Ţurcanu, Constantin Corniţă, Claudiu
15
Fărcaş, Delia Suiogan, Mimica.
Dicţionar român-german şi german –
român /Rumänisch – deutsches und
deutsch – rumänisches Wörterbuch
der Mimik, Editura Universităţii de
Nord, Baia Mare, 2006, 274 pag.
3. Georgeta Corniţă, Eva-Maria
Hadnagy, Enikő Bokos, Constantin
Corniţă, Claudiu Fărcaş, Petronela-
Maria Mureşan, Delia Suiogan,
Mimica. Dicţionar român-maghiar şi
maghiar-român / Román-magyar és
magyar-román szótár. A mimika,
Mare, 2006, 260 p.
4. Georgeta Corniţă, Ramona
Demarcsek, Georgeta-Beatrice Ilieş,
Ana Olos, Beniamin Pop, Minodora
Barbul, Constantin Corniţă, Claudiu
Fărcaş, Delia Suiogan, Mimica.
Dicţionar român-englez şi englez –
român/ Romanian-english and
english-romanian dictionary of
mimicry, Editura Universităţii de
Nord, Baia Mare, 2006, 260 p.
5. Georgeta Corniţă, Nicoleta Feier,
Adrian Istrate, Mihaela Munteanu,
Constantin Corniţă, Claudiu Fărcaş,
16
Delia Suiogan, Mimica. Dicţionar
român-francez şi francez-român /
Dictionnaire roumain-français et
français – roumain. La mimique,
Mare, 2006, 260 p.
2004
6. Constantin Corniță, Orientări în
studiul filologiei româneşti, 132 p.,
ISBN 973-8269-14-8, Umbria, 2004
7. Constantin, Corniță, Etnografia.
Consideraţii generale, 144 p., ISBN
973-8269-12-1, Umbria, 2004
8. Ion Cuceu, Constantin Corniţă,
Corpusul folclorului maramureşean
(I). Arhiva de Folclor a Academiei
Române, Filiala Cluj-Napoca,
(Cartea cuprinde Vol. II al tezei de
doctorat, cu o prefață de Ion Cuceu și
o postfață de Constantin Corniță) -
422 p., ISBN 973-8269-15-6,
Umbria, 2004
2001
9. Constantin Corniţă, Orientări în
studiul filologiei româneşti, Baia
Mare, Editura Umbria, 2001
10. Constantin Corniţă, Zona
Maramureş. Matricea etnologică şi
17
paradigmele folclorului
maramureşean, 371 p., ISBN 973-
8269-04-0, Baia Mare, Editura
Umbria, 2001 (TEZA DE
DOCTORAT)
11. Constantin Corniță, Zona Lapus.
Contributii etnologice si
antropologice, 172 p., ISBN 973-
8269-01-6, Umbria, 2001
1998
12. Constantin Corniţă, Obiceiuri în
legătură cu naşterea, căsătoria şi
moartea în Ungureni - zona Lăpuş
(Elemente de sociologia folclorului),
56 p., ISBN 973-98266-2-8, Baia
Mare, Editura Umbria, 1998
13. Constantin Corniţă, Cultura populară
maramureşeană în preocupările
folcloriştilor şi etnografilor, 82 p.,
ISBN 973-98266-2-8, Baia Mare,
Editura Umbria, 1998
1. b) Cărţi de didactica specialităţii şi

management instrucţional:
1. Georgeta Corniţă, Constantin Corniţă,

Management instrucţional.
Proiectare - planificare. Limba
română - gimnaziu, Baia Mare,
18
Editura Umbria,1994
2. Studii şi articole de specialitate
publicate în reviste şi buletine
ştiinţifice
În ţară:
1. Constantin Corniță, Practici rituale

legate de moarte și înmormântare în
Ungureni-Lăpuș/ Ritual practices of
death and funeral to Ungureni –
Lăpus, Scientific Bulletin, A Series,
Philology Fascicle (XX/2011) 260-
267.
2. Constantin Corniță, Ţara
Maramureşului. Coordonate
geografice şi istorice (III)
Maramureş County in the
Ethnological Studies, Scientific
Bulletin, A Series, Philology Fascicle
(XIX/2010) 245-255
3. Constantin Corniță, Ţara
Maramureşului în preocupările
etnologilor (II), Maramureş County
in the Ethnological Studies, Scientific
Bulletin, A Series, Philology Fascicle
(XVIII/2009) 245-255
4. Constantin Corniţă, Ţara
Maramureşului în preocupările
folcloriştilor (I) / Maramureş County
as Perceived in Folklore Studies,
Scientific Bulletin, A Series,
19
Philology Fascicle (XVII/2008) 139-
155
5. Constantin Corniță (coautor),
Communication Avatars in rural
Romania: learning from a
multicultural experience, în Buletin
Ştiinţific, Fascicula Filologie, Seria
A, Vol. XVI, Baia Mare, 2007, p.
175-188, Revista C.
6. Constantin Corniţă, Editarea digitală.
Consideraţii teoretice, în vol. Omagiu
profesorului septuagenar Victor
Iancu, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca, 2006, pp. 113-118, ISBN
973-751-173-5; 978-973-751-7
7. Constantin Corniţă, Arie culturală –
Zonă etnologică – Ţară, în „Astra
Maramureşeană”, VIII-IX, Baia
Mare, Umbria, 2005, p. 36-39
8. Constantin Corniţă, Reflecţii
privitoare la semnificaţiile
contemporane ale culturii populare
maramureşene în cadrul tiparului
etnologic şi antropologic românesc,
„Acta mvsei maramorosiensis”,
Sighetu Marmaţiei, 2005, p. 177-179
9. Constantin Corniţă, Complexul epic
Pintea, în Buletin Ştiinţific, Fascicula
20
Filologie, Searia A, Vol. XV, Baia
Mare, 2005, p. 109-118.
10. Constantin Corniţă, Etnografie –
Etnologie – Antroplogie, în „Astra
ieri şi azi”, Baia Mare, Umbria, 2003,
p. 125-132
11. Constantin Corniţă, Strigătura în
Maramureş, în „Astra
Maramureşeană”, VI, (13-16, Baia
Mare, Umbria, 2003, p.36-40
12. Constantin Corniţă, Phylologia.
Editarea în format digital, în
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de
Nord Baia Mare, XIV, Fascicula
Filologie, 2003, p. 54-58
13. Constantin Corniţă, Sărbătoarea
Sânzienelor în zona etnologică
Maramureş, în Buletinul Ştiinţific al
Universităţii de Nord Baia Mare,
XIV, Fascicula Filologie, 2003, p.
180-184
14. Constantin Corniţă, Categoriile
folclorice şi ponderea lor în viaţa
microzonelor maramureşene (I), în
Studii şi articole, vol. VIII, Societatea
de Ştiinţe Filologice, Filiala Baia
Mare, 2001, pp. 213-224
15. Constantin Corniţă, Paradigma
21
comunicaţională în cultura populară,
în Studii şi articole, vol. VIII,
Societatea de Ştiinţe Filologice,
Filiala Baia Mare, 2001, pp. 225-234
16. Constantin Corniţă, Zona Lăpuş.
Contribuţii etnologice şi
antropologice (I), în „Astra
Maramureşeană”, Anul VI, nr. 11,
2001, Baia Mare, p. 54
microzonelor maramureşene (II), în
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de
Nord Baia Mare, XIII, Fascicula
Filologie, 2001, p. 143-148
lingvistică în folclorul
maramureşean, în Studii şi articole,
vol. VIII, Societatea de Ştiinţe
Filologice, Filiala Baia Mare, 2001,
p. 149-152
19. Constantin Corniţă, Coordonate
geografice ale culturii populare
maramureşene, în vol. „Astra ieri şi
azi. Realizări şi perspective”, Editura
Umbria, 2000, pp. 129-137
20. Constantin Corniţă, Coordonate
istorice ale dezvoltării culturii
22
populare maramureşene, în „Astra
Maramureşeană”, Anul IV, trim. IV,
nr. 8-10, 1999, Baia Mare, p. 7
21. Constantin Corniţă, Unele
consideraţii referitoare la relaţia
dintre teme, motive, arhetipuri şi
patternuri în folclor), în Buletinul
Ştiinţific al Universităţii de Nord Baia
Mare, XII, Fascicula Filologie, 1999,
pp. 194-198
22. Constantin Corniţă, Înmormântarea
în Ungureni - Zona Lăpuş, în Studii şi
articole, vol. VII, Societatea de
Ştiinţe Filologice, Filiala Baia Mare,
1999, pp. 199-207
legătură cu naşterea, în „Astra
Maramureşeană”, Anul III, Trim. I-II,
Nr. 1-2 (6-7), 1998, Baia Mare, pp. 4-
5 (număr dedicat folcloristului Mihai
Pop)
24. Constantin Corniţă, Ciclul veţii şi
manifestările calendaristice în
Maramureş. Texte: Mănăitu. Ruga
Precistii, în Studii şi articole, vol. VI,
Societatea de Ştiinţe Filologice,
Filiala Baia Mare, 1997, pp. 83-88
25. Constantin Corniţă, Sociologia
23
folclorului dintr-o perspectivă
integratoare, în Buletinul Ştiinţific al
Universităţii Baia Mare, XI, Fascicula
Filologie, 1997, pp. 105-110
legătură cu căsătoria (Ungureni -
Lăpuş), în „Astra Maramureşeană”,
anul II, Trim. II-IV, Nr. 2-4 (3-5),
Baia Mare, 1997, p 6.
În străinătate
1. Constantin Cornita, Oana Mitrea,

Promises and challenges of the
digital editing device. Digital editing
of old medieval diplomas Maramures,
Roma-Pisa, 2003, în ”Linguistica
Computationale”, (2004), Instituti
Editionale Poligrafici Internazionali,
Pisa – Roma, 2004, pp. 103-109
3. Publicistică de specialitate, cronici
1. Constantin Corniţă, Consideraţii

privind teatrul popular în judeţul
Maramureş: ”Jocu cu Constantinu”
şi ”Cântec şi vierş la Constantin”, în
Pentru Socialism, nr. X,/1998
2. Constantin Corniţă, Din activitatea
despărţămintelor: Baia Mare, în
24
Foaia Poporului, Revistă a ASTRA,
Anul IV, nr. 4(15), oct. 1994, Sibiu
3. Constantin Corniţă, Constelaţia
Astra, în Astra maramureşeană, An
II, trim. 1, nr. 1(2), Baia Mare, 1997
GRANTURI, Grant CNCSIS, 2003-2006, Lingvistica
PROGRAME nonverbalului. Mimica. Dicţionar
multilingv, valoare (11.700 RON +
12.823 RON + 24.800 RON) – membru
în echipa de cercetare
25
B. COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE
PARTICI- 4. Comunicări (selectiv)

PĂRI LA
CONFERIN- În ţară :
ŢE
2005
1. Ion Cuceu, Constantin Corniţă,
Proiect pentru Corpusul folclorului
românesc, Baia Mare, 2005
2003
2. Constantin Corniţă, Phylologia –
critica textelor şi tehnica ediţiilor.
Editarea în format digital a
„Manuscrisului de la Ieud”,
Conferinţa Internaţională
« Transcomunicare şi receptare »Baia
Mare, 8-10 mai, 2003
3. Constantin Corniţă, Cântece morţeşti
în culegerea lui M. Gogotă din
colecţia Institutului Arhiva de Folclor
a Academiei Române, Cluj-
Napoca,Conferinţa Internaţională
«Transcomunicare şi receptare»Baia
Mare, 8-10 mai, 2003.
26
2001
4. Constantin Corniţă, Monografia
etnologică a Maramureşului (I):
Culegerea de folclor Vasile Bologa
din colecţia „Ion Muşlea” a
Institutului Arhiva de Folclor a
Academiei Române, Cluj-Napoca,
Sesiunea Omagială „40 de ani de
învăţământ superior la Baia Mare”,
mai, 2001
2000
microzonelor maramureşene (I),
Sesiunea ştiinţifică a Societăţii de
martie 2000
comunicaţională în cultura populară,
Sesiunea ştiinţifică a Societăţii de
mai 2000
7. Constantin Corniţă, Spre o
monografie etnologică a
Maramureşului, Zilele Academice
Clujene, 5-30 iunie 2000: Simpozion
„Arhiva de Folclor a Academiei
Române la 70 de ani”
27
1999
8. Constantin Corniţă, Unele
consideraţii referitoare la relaţia
dintre teme, motive, arhetipuri şi
patternuri în folclor, Sesiunea
ştiinţifică a Societăţii de Ştiinţe
Filologice, Filiala Baia Mare, martie
1999
9. Constantin Corniţă, Categoria
folclorică a basmului şi ponderea ei
în viaţa spirituală a comunităţii
maramureşene, Sesiunea de lucrări de
specialitate: ”Valenţe creative şi de
cercetare ale activităţii didactice”,
organizată de Societatea de Ştiinţe
Filologice din România şi
Universitatea de Nord Baia Mare,
Baia Mare, februarie, 1999
1997
10. Constantin Corniţă, Ciclul veţii şi
manifestările calendaristice în
Maramureş. Texte: Mănăitu. Ruga
Precistii, Sesiunea ştiinţifică a
Societăţii de Ştiinţe Filologice, Filiala
Baia Mare, martie 1997
11. Constantin Corniţă, Sociologia
folclorului dintr-o perspectivă
integratoare, Sesiunea ştiinţifică a
28
Societăţii de Ştiinţe Filologice, Filiala
Baia Mare, martie 1997
În străinătate
1. Constantin Cornita, Oana Mitrea,

Promises and challenges of the
digital editing device. Digital editing
of old medieval diplomas Maramures,
Pisa (Italia), 2003.
2. Oana Mitrea, Constantin Cornita,
European Society or European
Societies. EuroConference on the
Causes and Consequebces of Low
Education in Contemporany Europe.
Granada-Spain 18-23 September
2004. Poster. Loking for educational
springlobard the integration of the
Roma population.
3. Oana Mitrea, Constantin Corniţă,
Conference ”E.F.S”: Tension of
Europe, Communication Avatars in
Rural Romania: Learning from a
Multicultural Experience, Finlanda,
2006.
MEMBRU Membru al Societăţii de Ştiinţe
AL UNOR Filologice, al Societăţii de Dialectologie,
SOCIETĂŢI, Asociat unic, manager, redactor si
ATRIBUŢII referent de specialitate la editura Umbria,
Baia Mare; Membru al Grupului
internaţional de cercetare Tensions of
29
Europe; membru în echipa grantului
CNCSIS: Lingvistica nonverbalului.
Mimica. Dicţionar multilingv (2004-
2006), Expert CNCSIS 2007,
Vicepreședinte al Asociației ASTRA
Baia Mare
30
CĂRȚI PUBLICATE
LA EDITURA UMBRIA
Baia Mare
Editor Constantin Corniță
1993
1. Georgeta Corniţă, Metodica predării şi învăţării
limbii şi literaturii române (grădiniţă, clasele I-IV,
gimnaziu şi liceu), 256 p., ISBN 973-96223-0-5,
Editura Umbria, Baia Mare, 1993
1994
2. Dorina Roman, La didactique du francais, langue
etrangere, 240 p., ISBN 973-96223-2-1, Editura
Umbria, Baia Mare, 1994
3. Georgeta Corniţă, Constantin Corniţă, Management
instrucţional. Proiectare - planificare. Limba română
- gimnaziu, 80 p., ISBN 973-96223-1-3, Editura
4. Frere Emmanuel, Diapazonul iubirii, (traducere din
limba franceză de Gheorghe Pop şi Georgeta
Corniţă), 129 p., ISBN 973-96223-5-6, Editura
31
1995
5. Valentin T. Beregic, Din noianul amintirilor triste,
91 p., ISBN 973-96223-8-0, Editura Umbria, Baia
Mare, 1995
6. Adrian Istrate, Apărarea și ilustrarea cântecului-
poem sau BRASSENS, trubadurul căruia i se spune
poet, 248 p., ISBN 973-96223-6-4, Editura Umbria,
Baia Mare, 1995
7. Ion P. Pop, Atunci am învins Fiorentina, 124 p.,
ISBN 973-96223-4-8, Editura Umbria, Baia Mare,
1995
8. Georgeta Corniţă, Manual de stilistică, 265 p., ISBN
973-96223-7-2, Editura Umbria, Baia Mare, 1995
1996
9. Gheorghe Glodeanu, Eseuri, 158 p., ISBN 973-
96426-1-6, Editura Umbria, Baia Mare, 1996
10. L. Gonzaga da Fonseca, Fatima. Maria se adresează
lumii, Traducere după varianta Mikulas Hovrilla, de
prof. univ. dr. Gheorghe Pop și prof. Iosif Hecko, 254
p., ISBN 973-96223-9-9, Editura Umbria, Baia Mare,
1996
11. Iuliana Bădulescu și Rozalia Coroiu, Vacanța
bobocilor. Exerciții-joc pentru copiii de 7-9 ani, 40
1996
32
1997
12. Dumitru Pop, Studii de istoria folcloristicii
românești, 328 p., ISBN 973-96426-6-7, Editura
13. Georgeta Corniţă, Paradigme ale expresivităţii în
lirica populară nerituală din Maramureş, 184 p.,
1997
1998
14. Folclor din Crişana şi Banat de la începutul secolului
XX, apărut, sub îngrijirea prof. univ. dr. Dumitru Pop,
Mare, 1998,
15. Iuliana Bădulescu, Copiii – mici actori. Teatru pentru
serbările școlare, 114 p., ISBN 973-96426-8-3,
16. Andrei Crișan, Amalgam, 38 p., ISBN 973-96426-2-
4, Editura Umbria, Baia Mare, 1998
17. Anagaia, Pelicanul sau babița. Introducere în
urmuzologie, 118 p., ISBN 973-98266-1-X, Editura
18. Camelia Gina Șovre, Șoricelul școlar, 58 p., ISBN
19. Iuliana Bădulescu, Rozalia Coroiu, Ecouri de
vacanță. Exerciții-joc pentru copiii de 8-10 ani, 40 p.,
1998
33
20. Constantin Corniţă, Obiceiuri în legătură cu
naşterea, căsătoria şi moartea în Ungureni - zona
Lăpuş (Elemente de sociologia folclorului), 56 p.,
1998
21. Constantin Corniţă, Cultura populară
maramureşeană în preocupările folcloriştilor şi
etnografilor, 82 p., ISBN 973-98266-2-8, Editura
1999
22. Ștefan Pomian, Principii morale în literatura
sapiențială egipteană antică și cea
vechitestamentară, 236 p., ISBN 973-98266-4-4,
23. Ștefan Pomian, Întemeietori de religii, 102 p., ISBN
24. Dorinel Dani, Mișcarea de la Oxford, 242 p., ISBN
25. Dorinel Dani, Studii de istorie bisericească și
patrologie, 116 p., ISBN 973-99536-2-X, Editura
26. Dorinel Dani, Rezultatele Mișcării de la Oxford, 172
1999
34
2000
27. Delia Pop, De la comunicare la cuminecare.
Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu, 150
2000
28. Astra ieri şi azi. Realizări şi perspective, 160 p.,
29. Laura Temian, Otilia Marinescu, Ana Maria
Brezovski, Autori maramureşeni, dicţionar
biobibliografic, 374 p., ISBN 973-99536-5-4, Editura
30. Georgeta Corniţă, Fonetica integrată, ediţia I, 135 p.,
2000
2001
31. Georgeta Corniţă, Fonetica integrată, ediţia a II-a,
Mare, 2001
32. Georgeta Corniţă, Dialogul în paradigma
comunicării, 170 p., ISBN 973-8259-03-2, Editura
33. Constantin Corniţă, Orientări în studiul filologiei
româneşti, ediția I, 112 p., ISBN 973-8269-02-4,
34. Constantin Corniţă, Zona Maramureş. Matricea
etnologică şi paradigmele folclorului maramureşean,
35
371 p., (Teză de doctorat, vol. I), ISBN 973-8269-04-
35. Constantin Corniță, Zona Lăpuș. Contribuții
etnologice și antropologice, 172 p., ISBN 973-8269-
01-6, Editura Umbria, Baia Mare, 2001
36. Ștefan Vișovan, Interferențe româno-ucrainene în
toponimia Maramureșului, 230 p., ISBN 973-99536-
2002
37. Evelyne Cușner, Nicoleta Gherghel, Alexandra
Barbul, Dimineți cu rouă, 66 p., ISBN 973-8269-07-
38. Felicia Sabou, Comerțul cu ridicata. Particularități
ale zonei miniere maramureșene, 180 p., ISBN 973-
39. Felicia Sabou, Contabilitate și gestiune. Teorie și
practică, 186 p., ISBN 973-8269-09-1, Editura
40. Felicia Sabou, Bazele marketingului, 188 p., ISBN
41. Felicia Sabou, Bazele marketingului. Aplicații
practice și teste, 110 p., ISBN 973-8269-08-3,
2003
42. Maria Breban, Terezia Tămășan, Ana Sfară, Învățăm
să scriem corect. (Caiet de exerciții. Clasa a III-a),
36
Mare, 2003
2004
43. Maria Breban, Terezia Tămășan, Ana Sfară,
Lăcrămioara Dunca Pop, Învățăm să scriem corect.
(Caiet de exerciții. Clasa a IV-a), 82 p., ISBN 973-
44. Constantin Corniță, Orientări în studiul filologiei
româneşti, Ediția a II-a, 132 p., ISBN 973-8269-14-8,
45. Constantin Corniță, Etnografia. Consideraţii
generale, 144 p., ISBN 973-8269-12-1, Editura
46. Ion Cuceu, Constantin Corniţă, Corpusul folclorului
maramureşean (I). Arhiva de Folclor a Academiei
Române, Filiala Cluj-Napoca, (prefaţa Ion Cuceu,
postfaţa Constantin Corniţă, Vol. II al Tezei de
doctorat),
Mare, 2004
2005
47. Ioana Dolca, Nichita Stănescu. Expresivitate poetică,
Mare, 2005
48. Octavian George Mitrea, Design Methodology
Integrated Multi-Standard Wireless Receivers with
37
Focus on Front-End Implementation, 195 p., ISBN
49. Oana Ștefana Mitrea, Modelul integrat al comunicării
publicitare. Repere teoretice, 162 p., ISBN 973-
50. Maria Breban, Terezia Tămășan, Învățăm să citim și
să scriem corect. (Clasa I), 84 p., ISBN 973-8269-
2006
51. Oana Ștefana Mitrea, Understanding the Mobile
Telephony Usage patterns. The rise of the Mobile
Communication „Dispositif‟, 252 p., ISBN 973-8269-
38
FILE DIN ISTORIA SATULUI MURGAȘI
Murgași (Murgașu). Atestare documentară: 25

septembrie 15261.
1
Documente privind Istoria României, p. 75, Veacul al XVI-lea II
– 1526-1550, Ed. Academiei R.P.R., 1951: Prima atestare
documentară a toponimului Murgaşi se află în cartea de danii a lui
Barbu – mare Ban al Craiovei, cumnat cu Moise Vodă, către
mănăstirea Bistriţa – Vâlcea. Acest document, datat 25 septembrie
1528 (7037) menționează: „De la jupân Barbul, mare ban al
Craiovei, scriu această carte a mea Sfintei mânăstiri numită Bistrița,
ca să fie stupăria din Murgaș toată cu toți stupii. Și să fie sălașele de
țigani anume: Radomir cu copiii săi și Aricea cu copiii săi și Ciucea
cu copiii săi și Basea cu copiii săi, pentru că i-au miluit părinții
noștri și răposatul Barbul Ban. Așa și eu am miluit Sfânta mânăstire
de ocină și de OHABĂ; iar călugărilor de hrană iar nouă veșnică
pomenire și de nimeni ne/a/tins. Iar după aceea, după moartea
noastră ori de cine va alege Domnul Dumnezeu să fie VLASTELEU
și stăpânitor în acel loc, dintre frații noștri sau rudele noastre sau
pentru păcatele noastre, din alt neam, să învoiască și să întărească;
iar de va încerca să ia și să calce porunca noastră și va strica acest
hrisov, pe acela Domnul Dumnezeu să-l nimicească și să-l ucidă 318
Sfinți Părinți ce sunt la Nicheia și să se părăsească cu Preacurata la
cumplita judecată, unde nu este fățărnicie și să aibă parte cu Iuda și
cu Arie de trei ori blăstămat și să se judece cu necredincioșii care
39
1. Toponimul MURGASI desemnează numele
satului Murgași, a) Murgași, e, adj.(referitor la oi); de
culoare neagra, din murg plus sufixul -ași.2
În legătură cu explicarea toponimului MURGAȘI
s-au formulat mai multe ipoteze:
o Murgași, de la Murgășeanu. De fapt, din

cărțile bisericești rezultă că această familie se
numea Sachelarie, preotul Ștefan Sachelarie,
care a slujit în localitate și a luat numele de
Murgășeanu;
o Murgași, de la pârâul Murgășelul, un afluent
al Gemărtăluiului;
o Murgași, denumire dată de ciobanii care merg
în Bălțile Dunării pe Drumul Muierii, aflat la
3 km de localitate. Satul s-a format în mijlocul
unui codru secular. Toponimul mai apare
denumind în Vâlcea un vârf de munte și
anume vârful Murgași sau în sudul Dunării,
masivul Murgași, din Munții Balcani.
Satul Murgași se învecinează cu satele: Picături/

Picăturile/ și Gaia. În componența comunei Murgași mai
stau la stânga scaunului lui /Dumnezău/. Iată/Iară/ martori punem:

Jupân Radu comis și jupân Peia portar, și jupân Stoica – stolnic, și
jupân Nicola – vornic, și jupân Preda – stolnic, și jupân Spahiul, și
Purcarul - pârcălab, și Stanislau pârcălab. Am scris eu: Balaur,
grămatic, luna septembrie, 25 anul 7037/ 1528“.
2
DLRC (1955-1957) DLRM (1958). Vezi și DE (1993-2009).
40
intră satele: Bușteni, Balota de Jos; Balota de Sus
(Cioroieni), Velești și Rupturi.
2. Onomastica în Murgași. Nume de familie în anii 70.
1 ADAM 30 GEONEA 59 SMARANDA

2 AGARLIŢĂ 31 GRIGORE 60 STAICOVICI
3 ALEXANDRU 32 ITINŢA - !!! - 61 STAMATE
4 BARBU 33 IACOB 62 STÂLPEANU
5 BORTEA 34 ILINA 63 ŞERBĂNICĂ
6 BRESTEANU 35 ILINOIU 64 ŞIŞU
7 CRISTEA 36 ILINCA 65 ŞERBAN
8 CĂLUGĂRU 37 LUCA 66 TĂNASE
9 CHIREA 38 LUPEANU 67 TESCOVEANU
10 CICĂ 39 MANOLESCU 68 TRANCĂ
11 CIOACĂ 40 MIHAI 69 TEMELOIU
12 CIMPOERU 41 MINTESCU/MIN 70 TRICULESCU
ȚESCU
13 CIORACU/ 42 MUTU 71 TOBESCU
CIOLACU
14 CORBEANU 43 NEAGA 72 TROACĂ
15 CORNIŢĂ 44 NEAGOE 73 TRUŢĂ
16 DAN 45 NICĂ 74 TUNSOIU
17 DEJU 46 OPRAN 75 TRUŞCĂ
18 DINCĂ 47 PAPA 76 UNTARU
19 DINCULESCU 48 POPA 77 UŞURELU
20 DINUŢ 49 POPESCU 78 VOITIŞ
21 DRAICA 50 PREDA 79 VOICAN
22 DRĂGUŢ 51 PREDESCU 80 VARLAM
23 DUMITRA 52 RĂDUŢ 81 ŢENOVICI
24 DUVAL 53 ROTARU 82 FILIP
25 FIERARU 54 ROŞU 83 IOANA
26 FLOREA 55 SAFTA 84 MARIA
27 GAVRILĂ 56 SANDU 85 CONSTANTIN
ESCU
28 GEORGESCU 57 SCARLAT 86 PÂRVU
29 GHEORGHE 58 SCORLEANU
41
3. Extrase din documentele vremii3:
Cu privire la cronologia extrasă din documentele
vremii găsim aceste notații care se referă la satul
Murgași:
 În 1675, mai, 3, Ilie din Murgași se face monah,
luând numele Isaia și construind între Gaia și
Murgași un schit de lemn pe care îl închină,
împreună cu moșia sa, Mânăstirii Sadova.
 În 1676, nepotul lui Isaia, Dumitrașco, fiul lui
Tatomir din Murgași, și soția sa Preda donează
mânăstirii Sadova jumătate din moșia lor. Mai
târziu mânăstirea Sadova își mărește averea
cumpărând alte pământuri de la locuitorii din
Murgași și Gaia.
3
Marginalii de pe cărțile de cult din Biserica Adormirea Maicii
Domnului din Murgași, documente din Arhiva Școlii din Murgași,
colecții particulare ale preoților și ale dascălilor care au slujit
instituțiile din Murgași, toate regăsite în Monografia în manuscris
concepută de Constantin Corniță și Victor V. Tunsoiu (fiu al Elenei
Tunsoiu, profesor de geografie și istorie la Școala Murgași, între anii
1949-1977, fost cadru universitar la catedra lui Traian Herseni,
prizonier de război la Ovanki-Gorki, Rusia).
42
 În 1677 moșia Sadova se extinde, cumpărând o
parte din moșia logofătului Dumitrașco și, în
același an, cumpără, prin egumenul Daniel, moșia
din Murgași a Galiei, soția lui Semitov, iar în
1686, cumpără, prin egumenul Serafim, moșia din
Gaia a Stancăi și a fiului ei Drăghici.
 În 1712, într-un hrisov dat de Constantin Cercel,
sunt amintite localitățile: Vulpeni, Curtișoara
precum și toponimele: Obârșea Hentii,
Murgășelul, Gemărtăluiul, Valea Ganei, Piscul
Comăniței.
 În 1745, într-o carte de hotărnicie, întâlnim
toponimele: Clocoticiu, Poiana Gruiței.
 În 1809, într-un act din condica mănăstirii
Sadova, se vorbește de călcarea moșiei de către
Constantin Condicaru și vânzarea ghindei de către
locuitorii din satul Murgași.
 Între anii 1802-1804, câțiva negustori din
Craiova: Constantin Cercel, Cristea Belivoacă,
Dumitru Babadagu, împreună cu preoții Matei,
Miu, Petre și Ioan ridică în satul Murgaşi o
biserică din cărămidă, acoperind-o cu șiță,
împrejmuind-o cu un zid înalt. Acest locaș este
folosit pentru închinăciune, dar mai ales pentru
refugiu în vremuri de bejenie. Biserica este
construită în vremea lui Constantin Ipsilanti.
 În 1811, s-a pictat biserica în frescă, atât în
interior, cât și în exterior. Deasupra ușii bisericii
43
se găsește o placă scrisă cu litere slavone 4, unde
sunt trecuți toți cei care au contribuit la
construirea și zugrăvirea ei, precum și domnitorii
sub care s-au făcut toate acestea. Astăzi biserica
este declarată monument istoric.
 În anul 1821 locuitorii satului aflând de trecerea
lui Tudor Vladimirescu prin Velești și nemaipu-
tând suporta fărădelegile zapciului, au trimis o
delegație la Tudor, care se afla la Oteteliș, în 6
martie 1821. Membrii delegației s-au plâns de
birurile mari impuse, de atitudinea inumană a
zapciului. Tudor Vladimirescu a trimis câțiva
panduri la Murgași „să pună mâna pe el și să-l
țină legat până va veni el acolo.“ Datorită
împrejurărilor, el n-a putut veni, dar a trimis o
ceată de panduri care l-a pedepsit aspru pe zapciu.
4
Textul pisaniei este: „Această Sfântă și Dumnezeiască biserică ce
prăznuiește Hramul Adormirii Maicii Domnului și al Sf. Voievozi, ce
este zidită pe moșia mănăstirii Sadova și când a fost la începutul
bisericii s-au făcut începere de răposatul popa Miu și jupân
Constantin Cercel, împreună cu alți negustori din Craiova, jupân
Cristea Bolivoacă și jupân Dumitru Babadagu și cu preoții care se
aflau atunci: popa Matei, popa Petru, popa Ion și s-au început a se
zidi în zilele prea luminatului domn Constantin Ipsilanti voievod și
s-a isprăvit. Și noi, pe urmă, când s-au tocmit zugravii, s-au tocmit
de jupân Constantin Cercel cu popa Stanciu, popa Miu, popa Petru,
popa Ion și cu mai sus numiții, împreună cu ceilalți locuitori și s-au
isprăvit în zilele luminatului împărat Alexandru Pavlovici, cu toată
cheltuiala aceasta mai sus numiții în anii de la Adam 7391, iar de la
Christos 1811. Constantin Zugravu“.
44
 În 1860, august, 15: “Anu 1860, cu toate
cheltuielile și oboseala subsemnatu am pardosit
Sfânta Biserică /a/ acestei comune Murgașu5 cu
blăni de brad în luna august din care costul de
cheltuială s-au făcut lei 450 fără niciun ajutor de
undeva și care spre ținere de minte s-au însemnat
aici de subsemnatu care și ctitor sunt al Sfintei
Biserici și cine va citi mă va pomeni. Preot Ștefan
Murgășanu.“
 În 1862, Dicționarul Lafovary6, la p. 422,
amintește de existența unei școli în satul Murgași.
În arhiva bisericii se găsește următoarea
însemnare: „Subsemnatul, cursul învățăturii mele
de patru clase primare le-am urmatu în școala
din această comună sub învățătorul C. Predescu
până în 1862, iar în 1863 m-am dus la București
în precupeție, până în 1868 când atunci s-a
înființat Școala preparandală de model, unde am
învățat și eu în școala din București, de unde am
reușit și m-am făcut învățător model în comuna
Băileșci acest județ în anul 1869, permutat în
această comună tot în acel post unde am stat
până la finele anului 1877 pe trimestrul ianuarie,
am fost notar apoi de aici până în 1884 perceptor
și cântăreț la biserică până în 1882, numai
5
Denumirea veche a satului terminată în u final.
6
Vezi Stan Stoica (coord.), Dicționar biografic de istorie a
României, Editura Meronia, București,2008.
45
căntăreț pe anul 1883, cântăreț adjunct de
primar, perceptor comunal și agent de percepție
fiscală. Și am scris spre memorie, 1883, iulie, 20.
C. Petrescu“.
 În anul 1864, prin Legea de secularizare, moșia
Sadova trece în patrimoniul statului. Însă, cu o
parte din teren, care se află în lunca
Gemărtăluiului, sunt împroprietărite 167 familii,
iar biserica cu 7,5 ha (au mai fost împroprietărite
164 familii care lucrau pe moșia mănăstirii
Sadova, restul de pământ intrând în patrimoniul
statului). Ministerul de domeniu care administra
terenul intrat în proprietatea statului a construit un
conac și niște pătule pe terenul unde se află astăzi
școala Murgași, având aici un administrator care
da terenul în arendă, iar produsele erau aduse în
„pătulele împărătești”.
 Altă mențiune este datată 1866, martie, 15 și
consemnează: „În anul 1866, martie, 15, prin
toată osteneala și cheltuiala subsemnatului și a
altor locuitori fruntași am acoperit Sfânta
biserică a acestei comune, Murgașu, cu șindrilă
bună și piroaie de fier, acești locuitori ce
înseamnă mai jos... Început și bani mai mulți au
fost de la subsemnatul ca ctitor și preot ce am
fost... de la început spre ținere de minte s-au
însemnat aici, cine mă va citi, mă va pomeni.
Preot, Ștefan Murgășanu. În 1870, martie, tot
subsemnatul, prin toată strădania și cheltuială
am cumpărat clopotul la Sfânta Biserică, fiindcă
46
cel vechi s-a spart. Mi-au dat ajutor cei mai jos
însemnați: Preot Ștefan Murgășanu, Ioan
Zăstrașu, Ion Gheroiu, Ioan Ristea.“ (Adnotare
pe Evanghelia D. D. Nifon, 1856)
 „În anul 1871, martie 20, în sâmbăta Floriilor a
căzut o neauă ca de două palme. Iar în duminica
Floriilor au răsărit soarele frumos de dimineață
și peste zi s-au încălzit și au început a se topi
zăpada mai toată până seara. Iar în ziua
Bunăvestirii s-au luat de tot și pământu s-au
scursu. Și am scris eu, subsemnatul pe timpul
când mă aflam învățători modelu al acestei
comune Murgașu. Și am scris în ziua de
Bunăvestire și Joia cea Mare și (la n.n.) vărsatul
zorilor, și am scrisu în strană ... 1871, martie, 25.
N. C. Petrescu (Mineiul din martie, 1852)/?/.“;
 „În anul 1876, mai, 8, de la ora 4 la 12 a nins ca
iarna, iar mai pe seară arătându-se soarele și
strălucind căldura razelor sale a topit neaua.
1876, mai, 30, N.C. Petrescu - Psaltirea”;
Sau
 „Astăzi, 28 martie 1876, în duminica Floriilor. Și
au venit la Sfânta biserică 250 de oameni,
împreună cu femei, copii. Dar nu numai această
zi este frumoasă ci și primăvara se arată
frumoasă. Toți pomii înfrunziți și înfloriți, la vii
lăstarul a dat mare și în fine primăvara mai
frumoasă decât altădată, și am scris spre
memorie, N.C. Petrescu. N.B. Sălciile sunt
înfrunzite cum erau în alți ani de Sfântul George.
N. C. Petrescu“.
47
 În 1879, august, 13: „În anul 1879, luna august,
13 au răposat d-lui Florea Sandu, ce-i zice
Plotog. Acest om a fost cu mai cu stare și vestit
aici în comuna Murgașu, și multe faceri de bine a
făcut cu cei neputincioși. Iar când a fost mai pe
urmă în timp ce de opt ani au căzut cu totul din
starea lui până s-au și vândut la mezat de
creditori, din care au căzut într-o boală și a
rezistat pană i s-a tras/ moartea n.n/.... răposat
întru Domnul. Am însemnat eu aici, robul lui
Dumnezeu spre ținere de minte, care i-am fost
cumnat. Preot Ștefan Murgășanu.”
 În 1879, școala este împroprietărită cu 9 ha.
 “În anul 1883 a fost secetă mare, încât de la arat
și până la 31 iulie n-a plouat mai nicidecum,
încât toate semănăturile s-au stricat, grâul a ieșit
până la 100 oca pe pogon iar la porumb nici
speranțe. 1883, iulie, 31, N.C. Petrescu. (Mineiul
din august 1852).“
 În 1884, aprilie, 27: Orarul școlilor rurale
primare:
Clasa I. – 8 – 9, în toate zilele;
Clasa II – 9 – 10, în toate zilele;
Clasa III – 10 – 11, în toate zilele;
Clasa IV – 11 – 12, în toate zilele;
Clasa V – 2 – 3, în toate zilele;
Clasa VI – 3 – 4, în toate zilele.
Clasele I – IV încep cursurile la 15 septembrie iar
clasele V – VI la 10 octombrie. Anul școlar se
încheie la 1 mai.
 În1889: Elevi recenzați – 63; Elevi frecvenți – 23.
48
1. Clasa I – 18;
2. Clasa II – 4;
3. Clasa III – 1.
Învățători: M. Vasilescu – Absolvent al școlii
Normale; Florea Sandu Plotog, Ioan Zăstrașu,
Ioan Gheroiu, Constantin Stanciu, Ilie Nicolae
Voitiș, Maria Dincă, Maria Manolache, Ștefan
Opran, Ștefan Stamatie.
(Însemnare pe Evanghelia D.D. Nifon – 1866).
 Participanții la războiul din 1877: Marin

Pometescu și Marin Smarandache sunt scutiți de
bir, de șosea și garda comunală.
 În 1879 sunt împroprietărite 13 familii de
„însurăței”.
 În 1897: „În anul 1897, octombrie, subsemnatul
preot Ștefan Murgășanu cu toată cheltuiala
noastră am acoperit această Sfântă Biserică cu
șiță măruntă cu solzi, care se prăznuiește
Adormirea Maicii Domnului, toată cheresteaua a
fost.../ treizeci de mii de șiță, plus lanții, blanele
de brad, cuiele etc./. Costul acestei lucrări este de
1300 lei, plus încă o cheltuială, treimea de la
poartă cu icoanele zugrăvite pe tinichea, precum
și o tencuială de var la temelie, la perete și la
scara clopotniței, costu acestora este de 150 lei.
Acestea cu ajutorul lui Dumnezeu le-am făcut
pentru veșnica pomenire, fiindcă suntem ctitori ai
bisericii fără niciun ajutor de la cineva și spre
știință am semnat aici: Preot parohu: Ștefan
Murgășanu Sachelariu – an patru al preoției mele
(Însemnare pe Evanghelia N: N. Nifon – 1866) ”.
49
 „În anul 1899, iunie 18, ceasu 10 și un sfert au
răpost întru domnul Dumitru, fiul lui preotu
Ștefan Murgășanu, în etate de 13 ani și trei luni
care în anul acesta termina cursul învățăturii de
4 clase primare în școala de la Craiova. Acest
băiat a avut o boală îndelungată, poate la trei sau
la patru luni în care se atacase de răceală, de nu
mai era speranță de viață și spre știință am
însemnat eu aici cu iscălitură, Preot Ștefan
Murgășanul Sachelariu“. (Însemnare Aristolul D.
D. Nifon, București, 1856) ;
 În 1899: „Au fost împroprietărite 89 familii cu
431 ha. A mai rămas o suprafață de 9800 m
proprietatea ministerului de domeniu unde era
conacul și pătulele împărătești, situate în mijlocul
satului, unde se găsește azi Școala generală din
Murgașu”.
 În 1899, preotul Ștefan Murgășanu mărește
ferestrele bisericii.
Alte consemnări:
 După anul 1900, cu referire la statistica școlară,
aflăm:
Băieți Fete /???/
Clasa I 21 0
Clasa II 16 2
Clasa III 12 1
Clasa IV 5 1
Clasa V 8 0
 In această perioadă școala funcționează în localul
închiriat de la Maria D. Stamatianu, fiind de fapt
50
o clădire făcută din bârne de 7 m, lată de 3,29 m
și înaltă de 2,65 m, fără curte, cu o grădină
împrejmuită cu mărăcini. Învățător: C. Marinescu.
 În același an/ școlar n. n./ se consemnează faptul
ca în satul Murgașu existau : 1520 oi și 103 cai.
 Anul 1903: „Ministerul Domeniilor cedează

Ministerului Învățămîntului Public 8400 m.p
pentru grădină și școală”.
 Anul 1904: Unele documente de la Arhivele
Statului din Craiova ne prezintă, printre altele,
lupta dusă de un grup de țărani săraci din comuna
Murgașu, aparținând județului Dolj, pentru
organizarea și desfășurarea activității socialiste.
 În anul 1905, mai 1, ia fiinţă Banca populară de
credit cu 55 membri şi cu un capital social de
3610 lei. Comitetul de conducere: N. Murgăşanu
preşedinte, C. Marinescu – contabil – casier, M.
Manolescu, Gr. Predescu, D. Bădulescu, M.
Opran, D. Staicovici, A. Cojocaru – membri.
 În 1907 se construieşte localul Școlii de stat din
Murgași. Școala Murgași avea la inceput două
săli de clasă şi o cancelarie. Directorul unității de
învățământ a fost numit învăţătorul C. Marinescu.
 Cu privire la proprietatea privată și la arendarea
terenurilor agricole, în anul 1907, în documente
se consemnează; „...în comună nu sunt proprietari
şi arendaşi.1907”. Tot în același an sunt
consemnate și mișcările țărănești. În documentele
vremii se apreciază că: „În timpul răscoalei
incidente n-au fost, datorită faptului că bărbaţii
erau la precupeţie în oraşele Bucureşti şi Iaşi, iar
51
în comună nu erau moşii”. Autorităţile comunei,
primarul, învăţătorul, preotul căutau totuși să
calmeze prin orice mijloace starea de spirit a
populaţiei pentru menţinerea ordinii şi liniştii.
 Iată o adresa trimisa de Prefectura judeţului Dolj
si înregistrată cu nr. 4031.
1907, martie 17
„Pentru a scăpa ţara de primejdia cea mare ce o
ameninţă, primejdie ce vine din partea
răuvoitorilor neamului nostru, împingând pe
pajnicii ţărani la revolte, însoţite de cele mai
neauzite cruzimi, jafuri sunt rugaţi a întrebuinţa
toate mijloacele morale pentru potolirea satelor
răsculate şi liniştea celor nerăsculaţi.
Pentru acest scop veţi proceda astfel: de patru ori
în patru zile pe săptămână la ora 10 fix a.m. fiind
faţă la biserica satului, ori nefiind ţărani
răsculaţi, preotul satului îmbrăcat în veşminte
bisericeşti, învăţătorul cu elevii, primarul cu
consilierii se va începe a suna clopotul timp de o
oră neîntrerupt.
La uşa bisericii se va face rugăciuni în tot timpul
cât sună clopotul, pentru izbăvirea de vrăjmaşi de
orice pedeapsă venită de la Dumnezeu şi pentru
potolirea şi liniştirea poporului.
După terminarea rugăciunii, preotul, învăţătorul
şi primarul, sau numai unul dintre ei va ţine o
cuvântare în spiritul învăţăturii creştine şi a
manifestelor date de guvern spre a se putea
câştiga cererile trebuie mai întâi pace.”
L.L Miţescu Săndulescu, revizor şcolar.
52
Şi din partea Ministerului Instrucţiunii Publice şi
a Mitropolitului primar s-a trimis un apel semnat
de SPIRU HARET şi mitropolitul IOSIF.
Situaţia economică a locuitorilor satului Murgași

în anul 1907 apare în documente astfel:
 În comună nu sunt proprietari de suprafeţe mari

de pământ şi nici arendaşi.
 Cea mai mare proprietate este a preotului N.
Murgăşanu, 200 pogoane, şi este lucrată cu
locuitorii din Gaia. Din trei părţi, una face
contracte agricole.
 În comuna Murgaşi sunt patru categorii de
locuitori: I - împroprietăriţi în 1864; II –
împroprietăriţi în 1878 – 79; III – împroprietăriţi
în 1891 – 92; IV – alţi locuitori fără pământ.
 Mulţi săteni munceau pe moşia din perimetrul
Pădurii Statului, Moga, care avea circa 200 de
pogoane şi care era dată în regie cu 10 lei
pogonul.
 La 1 nov. 1908 în cadrul școlii din localitate se
înfiinţează curs pentru adulţii în vârstă de 18, 19
și 20 ani la care sunt înscriși 82 elevi, cursul fiind
frecventat doar de 68 de persoane, astfel: Clasa I–
32; Clasa II-a- 15; Clasa III-a- 21. Cursurile cu
acești elevi se ţineau astfel: Duminica de la 8 –
10; Luni de la 19 – 22; Joi de la 19 – 22. Toți
elevii participanți la aceste cursuri erau obligaţi să
facă instrucţie militară.
 În 1909, aprilie, 25, școala a primit 2,5 ha teren
lângă sat pentru practica elevilor și 0,5 ha în satul
53
Picăturile pentru construirea unui local de şcoală.
Proprietatea şcolii era de 8,5 ha total, din care 6
ha erau arendate de către Casa Școalei în fiecare
an.
 În același an, 1909, școala primeşte al doilea post
de învăţător.
 În anul următor, 1910, satul Murgași devine
reședință de plasă, având pretor, secţie de
jandarmi și medic veterinar. De asemenea,
învățătorul C. Marinescu construiește Obștea
pentru exploatarea forestieră Prodiștea și tot în
același an, în 25 ianuarie, ia ființă Cooperativa
de consum Veselia. Islazul satului Murgași avea
la acea dată 61 ha.
 Cu acest prilej, în 1911, sub îngrijirea preotului
N. Murgășanu s-a construit din cărămidă localul
primăriei, local care a rezistat până în anul 1985,
când a fost demolat.
 Un an mai târziu, în 1912, T. Lișteveanu din
Craiova a zugrăvit biserica. Preotul N. Murgăşanu
a înlocuit opt icoane mari şi cele două uşi
împărăteşti. Cu cheltuiala sa şi a locuitorilor
Dumitru Mihai, Dumitru Boancă, Dincă Ilie
Nicolae. învăţătorii C. Marinescu şi Marin
Manolescu au donat bisericii un policandru cu 18
lumini.
 În 1920, şcoala din sat funcționa cu 4 învăţători:
G. Murgășanu și C. Marinescu (cadre didactice
calificate) și doi suplinitori.
 În anul 1923, statul construieşte un nou local de
şcoală. Clădirea era făcută din cărămidă, era
54
acoperită cu ţiglă și avea două clase şi o
cancelarie.
 Mai târziu, în 1932, Direcția sanitară Dolj
construieşte dispensarul uman. Construcția este
făcută din cărămidă, este acoperit cu tablă și are o
locuinţă destinată medicului din sat.
 În 1935, un comitet condus de preotul C. Pârăianu
acoperă din nou biserica cu șiță gudronată,
dărâmă scara clopotniţei şi zidirea împrejmuitoare
ce ameninţau cu prăbuşirea, construiește o nouă
scară de beton, înlocuiește uşa de la intrare şi pe
cea de la clopotniţă, scările de la tinda bisericii şi
betonează tinda.
 În anul 1939, ianuarie 12, ia fiinţă Căminul
cultural „Tudor Vladimirescu”. Colectivul de
conducere al Căminului cultural avea următoarea
alcătuire:
 C. Pârăianu preşedinte
 A. Voican director
 Gl. Butoi vicepreşedinte
 D. Preda vicepreşedinte
 L. Ferentz casier
Căminul cultural din Murgași avea un număr de
148 membri fondatori.
 În anii 1940 și 1941, documentele vremii
consemnează doar situația școlară și anume:
Clasa Cl. I Cl. II Cl. III Cl. IV Cl. V Cl. VI Cl. VII Total
Înscrişi 40 36 30 25 35 23 13 202
Frecvenţi30 36 29 24 30 15 10 173
Promov. 26 34 29 24 30 15 10 168
Repetenți 4 1 5 8
55
56
IMAGINI
SATUL ȘI FAMILIA
Murgaș, vedere dinspre sud-est
Biserica
57
Casa veche părintească
Cu tata și doi prieteni în tinda casei
58
Casa nouă
Bunicii: Ecaterina și Ștefan Corniță
59
Tata: Gheorghe Corniță
Mama: Victoria Corniță

60
Poză de familie 1959
61
Constantin Corniță 1964
Fratele: Emilian Corniță

62
Soția: Georgeta Elena Corniță (Căprioară)
Cumnata: Constanța Corniță
63
Poză de familie
Fiica: Oana-Ștefana, cu soțul ei, Octavian

George Mitrea
64
Împreună cu Oana, la 70 de ani
Nepoatele: Maria-Alexandra și Teodora-

Elena
65
CUPRINS
Curriculum Vitae 7
Activitatea științifică: 15
A. Lucrări publicate 15
B. Comunicări științifice 26
Cărți publicate la Editura Umbria 31
File din istoria satului Murgași 31
Imagini. Satul și Familia 57
Redactor de carte: Georgeta Corniță

Culegere text: Ecaterina Iacoș
66

BIOBIBLIOGRAFIE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIOBIBLIOGRAFIE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Noi devenim ceea ce suntem,

Clipe și treceri, amintire…

Pios omagiu părinților mei,

DOMENII Folclor literar, Etnologie, Antropologie,

LISTA 1. a) Volume de cercetare etnologică şi

1. b) Cărţi de didactica specialităţii şi

1. Georgeta Corniţă, Constantin Corniţă,

1. Constantin Corniță, Practici rituale

1. Constantin Cornita, Oana Mitrea,

3. Publicistică de specialitate, cronici

1. Constantin Corniţă, Consideraţii

PARTICI- 4. Comunicări (selectiv)

1. Constantin Cornita, Oana Mitrea,

Murgași (Murgașu). Atestare documentară: 25

o Murgași, de la Murgășeanu. De fapt, din

Satul Murgași se învecinează cu satele: Picături/

stau la stânga scaunului lui /Dumnezău/. Iată/Iară/ martori punem:

2. Onomastica în Murgași. Nume de familie în anii 70.

1 ADAM 30 GEONEA 59 SMARANDA

 Participanții la războiul din 1877: Marin

 Anul 1903: „Ministerul Domeniilor cedează

Situaţia economică a locuitorilor satului Murgași

 În comună nu sunt proprietari de suprafeţe mari

Murgaș, vedere dinspre sud-est

Cu tata și doi prieteni în tinda casei

Bunicii: Ecaterina și Ștefan Corniță

Mama: Victoria Corniță

Fratele: Emilian Corniță

Cumnata: Constanța Corniță

Fiica: Oana-Ștefana, cu soțul ei, Octavian

Nepoatele: Maria-Alexandra și Teodora-

Redactor de carte: Georgeta Corniță

S-ar putea să vă placă și