Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
V
2.4 An de studiu III 2.5 Semestru 2.6 Tip de evaluare C 2.7 Regimul discipinei DS
I
3.1 Număr de ore pe săptămână 6 din care: 3.2 curs 2 3.3. seminar/laborator 2/2
1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 84 din care: 3.5. curs 28 3.6. seminar/laborator 56
Tutoriat 10
Examinări 2
Alte activităţi de scriere creativă şi cu specific de laborator, participare la conferinţe, dezbateri, lansări de carte etc. 10
C1. Descrierea şi utilizarea adecvată a conceptelor din zona teoriei literare şi a informaţiei de natură istorico-literară
dobândite la cursuri şi seminarii
Competenţe profesionale
C2. Interpretarea de texte la prima vedere; analiza imaginarului poetic modernist şi a nivelului stilistic din textele în limba
română, dublată de o critică fertilă a traducerii, acolo unde este cazul. Se va urmări cu precădere obţinerea unei
comunicări eficiente, scrise şi orale, formarea gândirii critice, deprinderea şi stăpânirea unei terminologii adecvate şi a unui
discurs autonom
C3. Prezentarea fenomenelor literare în contextul istoric, social, filosofic al epocii lor şi sub aspectul diferenţelor regionale
C4. Utilizarea adecvată a aparatului conceptual şi metodologic al ştiinţelor umaniste pentru investigarea interdisciplinară a
faptelor culturale complexe
C5. Abilitatea de a redacta texte specifice comunicării ştiinţifice în mediul universitar (referate, recenzii, comunicări,
pregătirea lucrării de licenţă)
CT1. Îndeplinirea la termen, în mod riguros, eficient şi responsabil, a unor sarcini profesionale cu grad ridicat de
Compete
2
CT2. .Aplicarea eficientă a tehnicilor de comunicare şi de relaţionare la nivel organizaţional în condiţiile asumării de roluri
nţe transversale
specifice diferitelor niveluri ierarhice
CT3. Autoevaluarea nevoii de formare şi evoluţie în cariera profesională, de dezvoltare a competenţelor dobândite şi de
adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice
Familiarizarea cu noua terminologie din aria teoriei literare aferente modernismului poetic de secol XX în spaţiul european,
cu ecouri în postmodernismul american, cu metodele, principiile şi limbajul de specialitate din cadrul diverselor maniere
discursive aplicate textului literar; verificarea cunoştinţelor dobândite la cursuri prin diferite tipuri imaginative de exerciţii
aplicative desfăşurate la seminar în vederea dobîndirii unor competenţe specifice domeniului literaturii comparate şi
universale
naţionale de apariţie a acestuia şi terminologia specifică, operantă în cazul fiecăreia în parte, fie raportându-l la alte
epoci, curente şi şcoli literare, tradiţii regionale, contexte politico-istorice etc.)
Descrie particularităţile modernismului spaniol, francez, englez, italian, rus, german, românesc, american în funcţie de
diferenţele şi apropierele dintre ele
Cunoască şi să utilizeze în mod adecvat principalele noţiuni de teorie literară dobândite, aplicându-le asupra unor texte
la prima vedere în limba română
Utilizeze cele mai importante repere bibliografice de specialitate (studii de teoria literaturii, volume de exegeză, critică şi
istorie literară, dicţionare, enciclopedii, antologii de texte din literatura universală etc.)
Analizeze şi să comenteze poeme moderniste din perspectiva noilor criterii fixate la curs, cu un accent special pe
chestiunile stilistice ridicate de text şi evidenţiind originalitatea fiecărui autor studait în parte
8. Conţinut
Observaţii
8.1 Curs Metode de predare
(ore şi referinţe bibliografice)
3
euristică
teme ,,rescrise” în formule moderniste în secolul Referinţe bibliografice:
XX: Novalis şi E.A. Poe v.infra
4
euristică Referinţe bibliografice:
v.infra
Bibliografie:
Ce este literatura? Scoala formală rusă, antologie şi prefaţă de Mihai Pop, Editura Univers, Bucureşti, 1983.
Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului , coordonat de Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, traducere de Anca
Măgureanu, Viorel Vişan, Marina Păunescu, Editura Babel, Bucureşti, 1996.
Referinţe secundare:
Antologii, traduceri şi selecţii de texte din fiecare literatură naţională în parte, la alegerea studenţilor, cu menţionarea, la fiecare
seminar, a ediţiei avute în vedere. Textul la primă vedere este selectat de profesorul de curs, înscriindu-se, cel mai adesea, în
5
literatura canonică.
Observaţii
8.2.1;
Seminar / Laborator Metode de predare
8.2.2 (ore şi referinţe bibliografice)
Conversaţie euristică,
2
Modernismul francez: de la individualităţile problematizare, învăţare prin
3. puternice la suprarealism: creaţia lui G. descoperire, algoritmizare, analiza Referinţe bibliografice:
Apollinaire unui text ales de student şi analiza v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
Evoluţia de la formula modernismului moderat la 2
problematizare, învăţare prin
agresiva avangardă, cazul suprarealismului;
4. descoperire, algoritmizare, analiza
exemplificări prin analia creaţiei lui A. Breton, P. Referinţe bibliografice:
unui text ales de student şi analiza
Eluard v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
Modernismul italian: crepuscularism, futurism, 2
problematizare, învăţare prin
ermetism; exemplificări ale modernismului
5. descoperire, algoritmizare, analiza
violent, contestatar în poetica explicită şi Referinţe bibliografice:
unui text ales de student şi analiza
implicită a lui F.T. Marinetti. v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
2
problematizare, învăţare prin
Evoluţia liricii la autori canonici italieni: E.
6. descoperire, algoritmizare, analiza
Montale, G. Ungaretti, S. Quasimodo Referinţe bibliografice:
unui text ales de student şi analiza v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
Modernismul rus: condiţii specifice, dezvoltări 2
problematizare, învăţare prin
avangardiste; egofuturismul, centrifufa; forme
7. descoperire, algoritmizare, analiza
de literatură tezistă, militantă la Vl. Maiakovski, Referinţe bibliografice:
unui text ales de student şi analiza
Vl. Hlebnikov v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
2
problematizare, învăţare prin
Tema libertăţii în lirica antitotalitară rusă: Osip
8. descoperire, algoritmizare, analiza
Mandelştam, Anna Ahmatova Referinţe bibliografice:
unui text ales de student şi analiza v.infra
unui text la prima vedere
6
Evoluţia internă a creaţiei unui autor canonic:
Serghei Esenin
9.
Conversaţie euristică,
4
Modernismul poetic românesc. Din lumea problematizare, învăţare prin
11. avangardei în interbelic; dadaism şi futurism, descoperire, algoritmizare, analiza Referinţe bibliografice:
conceptul de antipoezie; unui text ales de student şi analiza v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
Elemente simboliste la G. Bacovia; 2
problematizare, învăţare prin
expresionismul în lirica lui L. Blaga;
12. descoperire, algoritmizare, analiza
modernismul "minorilor" (G. Topârceanu, Ion Referinţe bibliografice:
unui text ales de student şi analiza
Vinea, Emil Botta) v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
2
13. Modernismul în lirica americană: linia internă de problematizare, învăţare prin
evoluţie de la Walt Whitman la imagismul lui descoperire, algoritmizare, analiza Referinţe bibliografice:
Ezra Pound şi T.S. Elliot. unui text ales de student şi analiza v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
2
Modernismul latino-american: generaţia El problematizare, învăţare prin
14. Boom; J.L. Borges, Pablo Neruda, noile descoperire, algoritmizare, analiza Referinţe bibliografice:
mitologii poetice. unui text ales de student şi analiza v.infra
unui text la prima vedere
7
Béguin, Albert, Sufletul romantic şi visul. Eseu despre romantismul german şi poezia franceză , traducere de Dumitru Ţepeneag,
postfaţă de Mircea Martin, Editura Univers, Bucureşti, 1998.
Călinescu, Matei, Conceptul modern de poezie. De la romantism la avangardă , postfaţă de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2002.
Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii, traducere de Tatiana Pătrulescu şi Radu Ţurcanu, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999.
Croce, Benedetto, Poezia. Introducere în critica şi istoria poeziei şi literaturii , traducere şi prefaţă de Şerban Stati, Editura Univers,
Bucureşti, 1972.
Eco,Umberto, Opera deschisă. Formă şi determinare în poeticile contemporane , ediţia a II-a, traducere şi prefaţă de Cornel Mihai
Ionescu, Piteşti, Editura Paralela 45, 2002.
Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, traducere de Dieter Fuhrmann, prefaţă de Mircea Martin, ediţia a II-a, Editura Univers,
Bucureşti, 1998.
Friedrich, Michael, Poetică şi poezie postmodernistă, Editura Septentrion, Iaşi, 1994.
Genette, Gérard, Figuri, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, Bucureşti, 1978.
Grupul μ, Retorica poeziei, traducere şi prefaţă de Marina Mureşanu, Editura Univers, Bucureşti, 1997.
Heidegger, Martin, Originea operei de artă, traducere de Thomas Kleininger şi Gabriel Liiceanu, Editura Humanitas, Bucureşti,
1995.
Hutcheon, Linda, Poetica postmodernismului, traducere de Dan Popescu, Editura Univers, Bucureşti, 2002.
Manolescu, Nicolae, Despre poezie, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1987.
Papu, Edgar, Evoluţia şi formele genului liric, Editura Albatros, Bucureşti, 1972.
Raymond, Marcel, De la Baudelaire la suprarealism, traducere de Leonid Dimov, studiu introductiv de Mircea Martin,
Editura Univers, Bucureşti, 1998.
Ricoeur, Paul, Metafora vie, Editura Univers, Bucureşti, 1984.
Ce este literatura? Scoala formală rusă, antologie şi prefaţă de Mihai Pop, Editura Univers, Bucureşti, 1983.
Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului , coordonat de Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, traducere de Anca
Măgureanu, Viorel Vişan, Marina Păunescu, Editura Babel, Bucureşti, 1996.
Referinţe secundare:
Antologii, traduceri şi selecţii de texte din fiecare literatură naţională în parte, la alegerea studenţilor, cu menţionarea, la fiecare
seminar, a ediţiei avute în vedere. Textul la primă vedere este selectat de profesorul de curs, înscrriindu-se, cel mai adesea, în
literatura canonică.
Dobândirea unor cunoştinţe solide şi aprofundarea noţiunilor de literatură, istorie şi teorie literară, poetică şi stilistică, necesare
predării în învăţământul preuniversitar şi universitar; însuşirea, consolidarea şi aprofundarea unor noţiuni din sfera istoriei culturii, în
vederea unui comparatism sistemic, abilităţi utile şi în alte domenii de angajare decât cel de învăţământ (ex. redactarea şi editarea de
carte, mass-media etc.). Dezvoltarea abilităţilor interpretative ale studenţilor şi depăşirea nivelului de comentariu literar prin abordări
sintetice, diacronice şi multiculturale ale fenomenului literar; însuşirea, consolidarea şi aprofundarea conceptelor din sfera criticii
literare; dezvoltarea abilităţilor studenţilor în domeniul analizei literare prin exemplificări elocvente şi prin aplicaţii pe texte liber alese
de student şi pe texte la prima vedere, necesare domeniilor de angajare mai sus menţionate, dar şi altora.
10. Evaluare
8
10.3 Pondere în nota
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
finală (%)
Identificarea şi explicarea noilor concepte operaţionale în contextul modernizării ştiinţelor literare şi, implicit, în câmpul liricii din
secolul XX, de la elementele pregătitoare şi precursori (poezia romantică şi simbolistă), până la efectele formale şi culturale ale
mişcărilor de avangardă şi ale postmodernismului asupra evoluţiei poeziei.
21.10.2019