JOCURILE DANIEI

JOCURILE DANIEI Roman de Anton Holban. Dupa datarea de pe manuscris,

romanul a ost inc!eiat la "# decembrie "$%&, dar, din cau'a mortii premature a scriitorului, nu a
aparut decat postum, la (ucuresti, Editura Cartea Romaneasca, "$#", )e*te in+ri,ite si adnotate
de Nicolae -lorescu, .ostata de /i!ai 0aita.
Jocurile Daniei participa la sc!imbarea de paradi+ma ce a a1ut loc in pro'a romaneasca
interbelica, 1eriicand marile mutatii teoreti'ate de criticii epocii si de istoria literara2 trecerea de
la mediul rural la mediul citadin si de la problematica taranului la cea a intelectualului 3Eu+en
Lo1inescu4, de la principiul 5creatiei6 3realism comportamental si descripti14 la principiul
5anali'ei6 30arabet Ibraileanu4, de la romanul traditional la 5noua structura6 de inspiratie
proustiana 3Camil .etrescu4, de la naratiunea 5dorica6 3narator impersonal4 la cea 5ionica6
3narator subiecti14 3Nicolae /anolescu4. El se incadrea'a in ceea ce, in termeni +enerici,
constituie pro'a de anali'a psi!olo+ica, dar o distinctie mai speciica in cadrul acestui +en, intre
romanele de anali'a obiecti1a, la persoana a treia 3Hortensia .apadat7(en+escu, 0ib /i!aescu4,
si romanele de autoanali'a, la persoana intai 3Camil .etrescu, /i!ail 8ebastian, /. (lec!er,
/ircea Eliade4, il asea'a in cea de7a doua cate+orie. Anton Holban se re1endica de la +eneratia
5autenticitatii6, a 5trairistilor6, care, in dorinta de a 5proita de literatura pentru a7ti ace portretul
interior si a cauta sa7ti prelun+esti e*perienta6, au modelat romanul dupa ormula ,urnalului
intim. -ormula conducatoare a acestei scriituri este tema sinceritatii 3Li1iu .etrescu4, naratorul
propunandu7si transcrierea directa, seismo+raica, a celor mai mici sc!imbari de tonus interior, in
lipsa oricarei atentii pentru stil, caloilia iind resimtita ca un actor de alsiicare a trairilor.
Intr7un )estament literar, Anton Holban isi caliica ultimele romane drept 5statice6,
intele+and prin statism lipsa unei intri+i si a unei cronolo+ii. Jocurile Daniei se desasoara intr7un
spatiu suspendat, prea putin conectat la istorie si la de1enire, care nu este altce1a decat spatiul
constiintei prota+onistului. .ro+ramul !usserlian introdus la noi de Camil .etrescu isi +aseste
materiali'area cea mai idela in aceste scrieri !olbaniene in care realitatea este supusa unei
epoc!e radicale, ce inlatura toate elementele de particulari'are i'ica a persona,elor, notele de
culoare locala si amanuntele narati1e de con,unctura.
Abstrase intr7un pre'ent atemporal, persona,ele sale se sublimea'a in i+uri eidetice,
esentiale. -erit in mod pro+ramatic de naratiune si descrieri, romanul este o neinlrerupta
caracteri'are a celor doi eroi pusi ata in ata, 8andu si Dania. Arta !olbaniana a portretului
desa1arseste ruptura cu i'iolo+iile literare de actura clasicista din secolul al 9l97lea,
imbratisand psi!olo+ia ber+soniana a 5noii structuri6 a romanului interbelic. .ersona,ele nu sunt
tipuri morale, incremenite intr7o coni+uratie caracteriala e*emplara, ci sunt tipuri psi!olo+ice,
alate intr7o impre1i'ibila si continua sc!imbare. .entru a surprinde durata pura a psi!icului,
Anton Holban se inc!ide cu obstinatie 5inauntrul oamenilor6, notand : toate nuantele suletesti
ale starilor acestora. In loc sa decupe'e 1iata interioara intr7un limba, conceptual, el preera
anali'ele simpatetice, stuoase, ce prolierea'a ca o 5colectie de ra+mente6, deoarece
5nelamurirea a,uta la proun'ime6, iar su+estia este mai eicienta decat e*plicatia. )itlul
romanului este emblematic pentru procedura scriitorului, care isi propune sa surprinda Jocurile
5de lumini si umbre din suletul6 Daniei, .,ocuri tulburi in suletul tau imens si pur6. .rin Dania,
Anton Holban aclimati'ea'a in literatura noastra tipul 5tinerelor ete in loare6 din in cautarea
timpului pierdut. La el cu /arcel, prota+onistul lui .roust, 8andu este si el ascinat pana la
!ipno'a de indeci'ia si libertatea erotica a nimetei pe cale de a trece de la adolescenta la
maturitate. 5Jocul6 Daniei se +!idea'a dupa principiul placerii si se desasoara in buna masura in
ima+inatie.
)anara ata 5nu are simtul realitatii6, 5este lipsita de realitate6, constata 8andu, ea se lasa
condusa bo1aric de inc!ipuiri si idealuri, destul de con1entionale si mic bur+!e'e de altel. Ea se
indra+osteste de 8andu 3caruia Holban ii atribuie propria sa identitate de scriitor4 inainte de a7l
cunoaste, citindu7i cartile.
In apt, ea se indra+osteste de 5omul de !artie6 si nu de omul real, de ictiunea unui eu
esential al naratorului, ce se rele1a prin scris. Dania il transorma pe 8andu intr7o antasma, isi
proiectea'a in el ima+inea iubitului ideal. Asemeni i+urii mitice a ;buratorului, barbatul este
ima+inat de tanara ata in iposta'a unui sucub ce o 1i'itea'a noaptea, urcand, nou Romeo, pe o
scara de matase pana la balconul ei. -aptul ca iubita se delectea'a cu el mai mult in ilu'ie decat
in realitate 3intalnirile lor sunt mereu acute imposibile de obli+atiile mondene ale etei4 il
derutea'a si il umileste pe 8andu, care se simte ca si cum ar i inselat cu propria sa ima+ine
plasmuita. Comple*ului de inerioritate sociala 3Dania ace parte dintr7o amilie oarte bo+ata4 i
se adau+a sentimentul acestei ciudate +elo'ii ata de propriul dublu.
In relatia cu Dania, 8andu are mereu impresia ca este in,osit si dispretuit, ceea ce
su+erea'a ca, pentru persona,ele lui Anton Holban, iubirea este permanent dublata de o
conruntare de or+olii si sensibilitati. Cele trei romane !olbaniene reusite, a1andu7l toate in
centru pe acelasi prota+onist masculin, O moarte care nu do1edeste nimic. Ioana si Jocurile
Daniei, sunt 1ariatiuni ale relatiei psi!olo+ice de tip !e+elian dintre stapan si slu+a. /i'a pusa in
,oc este dominatia si controlul asupra partenerului2 in primul dintre romane, 8andu o domina pe
Irina si o tine prin indierenta intr7o dependenta aecti1a care o aduce la sinucidere< in cel de7al
doilea, intre 8andu si Ioana se stabileste o e+alitate de caractere, iubirea lor inc!eindu7se cu o
5remi'a6 aecti1a< in cel de7al treilea, 8andu este derutat de indolenta, placiditatea si lipsa de
reactii a Daniei, pe care o resimte ca pe o libertate ,i+nitoare a etei. Cand emeia 3Irina4 depinde
aecti1 de el, 8andu de1ine uranic si o c!inuie pentru a se airma pe sine< cand ca 3Dania4 isi
maniesta independenta, el nu se mai poate 1eriica pe sine insusi prin controlul e*ercitat asupra
celuilalt. 58andu, scrie Al. Calinescu, este, de apt, un om slab, incercand sa7si in1in+a
comple*ele printr7o e*acerbare a personalitatii si prin umilirea partenerei6. Atitudinea lui 8andu
in iubire este e*acerbat e+ocentrica. .si!olo+ia celuilalt de1ine un prile, de cunoastere narcisiaca
de sine, iar romanul ia orma unui autoportret in o+linda, in care prota+onistul se relectea'a prin
oc!ii emeii. Conditia aceasta este pro+ramatic asumata, eroul 3alter7e+oul4 lui Anton Holban
conducandu7si 1iata ca pe un e*periment, in 1ederea scrisului. El traieste pentru a7si asi+ura
materialul psi!olo+ic din care se !raneste literatura sa. .rin aceasta, Anton Holban introduce la
noi o 5noua constiinta a romanului6, a carui 5consecinta e*trema a ost temati'area scrierii
romanului in locul asumarii descrierii lumii6 3/i!ai /an+iulea4.
Ceea ce il desparte totusi pe autorul interbelic de pro'atorii 8colii de la )ar+o1iste si mai
apoi de opt'ecisti este constiinta teoretica si limba,ul conceptual introdus de acestia in pro'a
pentru a su+era conditia te*tuala a creatiei. .rota+onistul lui Anton Holban traieste spectacolul
1ietii in plan psi!olo+ic si nu in plan teoretic. Detasarea de sine si auto7contemplarea implica o
sci'iune interioara, pe care 8andu o resimte dureros, ca un c!in insuportabil si in acelasi timp
necesar, deoarece ii intretine sentimentul de 1iata interioara, de traire e*acerbata.
Asemeni eroilor lui Camil .etrescu, 8andu suera de un e*ces de constiinta, de un
comple* al luciditatii 3Al. Calinescu4. Luciditatea ii pro1oaca ruptura de sine, prota+onistul
de1enind spectatorul propriilor apte. Eul sau este prins in conlictul de tensiuni dintre dorintele
inconstiente alimentate de Libido si spiritul caustic impus de 8upra7eu. Atunci cand eul adera la
pulsiunile libidinale, persona,ul se simte ca un actor pe scena, ,ucand sub pri1irile in!ibante ale
unui public sceptic. Acest comple* al teatralitatii 3/ariana =artic4 ii induce sentimentul de
inautenticitate si alsitate, de mimare a trarilor. Atunci cand eul adera la supra7eu, persona,ul
intra in postura publicului de'abu'at, care cen'urea>a critic ,ocul de aecte desasurat pe scena
1ietii din ata sa.
In acest ca', el de'1olta un comple* de 5neadec1are la propriile sale dorinte despre sine6
3/i!ai /an+iulea4.
Insecuritatea prounda a lui 8andu este data de lipsa contactului nemi,locit cu propria
iinta. in aspiratia de decantare a eului pur, transcendental, de dincolo de mediocritatea si
banalitatea 1ietii cotidiene, el pare a se i supus unei reductii enomenolo+ice care l7a i'olat de
propriile dorinte si instincte, de inconstientul de unde emana pulsiunile de 1iata. 8andu acu'a o
cri'a de esenta, o lipsa de plenitudine e*istentiala. Dincolo insa de aceasta interpretare
!usserliana, incertitudinea ontolo+ica a persona,ului admite si o e*plicatie psi!analitica.
Autoanali'a lui narcisiaca nu este simptomul unei atitudini superioare, al unei luciditati teoretice,
ci, dimpotri1a, al unei sensibilitati maladi1e, al unei intro1ersiuni mali+ne. 8andu suera de o
insuicienta incredere in sine, ce ii creea'a ne1oia perpetua de conirmare prin supralicitarea
propriei personalitati si prin controlarea celuilalt. Or, cau'a unui asemenea de'ec!ilibru sta de
obicei intr7o relatie insuicienta cu mama in prima copilarie 3Este interesant cat de multi dintre
scriitorii nostri interbelici, de la Ar+!e'i la Calinescu, au a1ut probleme psi!analitice.
Coincidenta sau ;eit+eist?4. Dupa cum obser1a -reud anali'and amintirile Iui 0oet!e,
copilul pe care mama il incura,ea'a si il sustine de la primele lui maniestari porneste in 1iata cu
o incredere de in1in+ator.
In sc!imb, copilul care nu a a1ut parte de spri,inul si participarea aecti1a a mamei
ramane marcat de o neincredere cronica in el insusi.
In relatiile cu alte persoane, el 1a incerca mereu sa complineasca acest +ol, tin'and sa
5po'e'e6 pentru a primi conirmarea dorita. in persoana iubitei, mai ales, este proiectat ima+o7ul
matern, omul matur reacand inconstient scenariul primiti1 al copilului care cere iubirea mamei.
8paima, de ori+ine inantila, a lui 8andu este aceea 5ca Dania nu se mai +andea la mine6.
In relatia erotica, el retraieste teama compulsi1a a copilului de a i abandonat, lipsit de
aectiune, si de aceea pretinde mereu +esturi de atentie, de reconortare, de consolare. 8andu ii
reprosea'a mereu iubitei sale ca nu il intele+e, ca nu ii descirea'a intentiile ascunse, ca nu ii
citeste +andurile si dorintele, asa cum ar i trebuit sa aca mama cu bebelusul din el.
In mod simptomatic, el o 1isea'a pe Dania balansand cu dra+oste un lea+an in care nu se
ala nimeni< simbolic 1orbind, in lea+an ar i trebuit sa se ale 8andu insusi, dupa cum o
conirma alte re1erii ale acestuia in care iubita are 5duiosii de mama care 1rea sa 1e+!e'e somnul
unui mititel6.
Or, ,ocul acesta de roluri psi!olo+ice nu se potri1este celor doi actori. 8andu, in care iese
la supraata copilul rustrat, care cerseste aectiunea mamei, ar i a1ut ne1oie de o iubita cu
instincte materne< in Dania, in sc!imb, iese la supraata copilul rasatat, deprins sa i se aca toate
1oile. )anara emeie acum, ea nu cauta in 8andu copilul tandru, ci barbatul ideal. 8imturile in
tre'ire ii dau o sen'ualitate de orientala, pasi1a, indolenta, pe care 8andu nu reuseste sa o
intelea+a si sa o anticipe'e. )eama de impre1i'ibil si lipsa de control asupra emeii se suprapune
pentru prota+onist indierentei mamei prototipale, ceea ce 1a duce la esecul relatiei dintre ei si la
despartirea inala.
!ttp2@@AAA.reeratele.com@reerate@noi@romana@,ocurile7daniei77roman7de%>>.p!p
Destinul este un escroc, un croitor de mBrimi scurte. Destinul a ost, cred eu, nedrept cu
unul dintre cei mai repre'entati1 scriitori ai epocii interbelice 7 Anton Holban. Creatorul
romanelor de dra+oste precum O moarte care nu dovedete nimic, Ioana, Jocurile Daniei,
Anton Holban a trBit Cn 1iaDB ca Ei persona,ele sale li1reEti. )oDi iind niEte intelectuali comple*aDi
Ei pFnB la urmB neericiDi. Romancierul 1ieDii interioare prin e*celenDB, Anton Holban creea'B
prin opera sa un portret al bBrbatului cu aspiraDii Cnalte Ei al emeiei care 1ine sB7l complete'e.
DacB Cn primele douB romane, persona,ul narator se 1ede superior emeiei, atunci Cn ultimul sBu
roman Jocurile Daniei, emeia deDine coroana. Acest roman este unul siropos, trist Ei totodatB atFt
de pround. CFt de straniu nu ar pBrea dar autorul ale+e ca ,,obiectG al scrierilor sale femeia.
8punFnd emeia, mB reer la tot ce este Cn sine eminitatea2 inteli+enDB, rainament Ei sen'ualitate.
Hn Jocurile Daniei a1em aparent un subiect din 'ilele noastre, actual Ei cu un sFrEit uEor
de intuit. Un bBrbat trecut de loarea tinereDei se CndrB+osteEte de o tFnBrB domniDB din lumea
bunB. AceastB domniDB este o coc!etB rBsBDatB, o iicB a unui e1reu CnstBrit Ei cu nume Cn
societate. Dania 3cu numele ade1Brat LidIa /anolo1ici4, cucereEte Cn plasa ei barbaDii la el cum
ac sirenele cu 1oci rumoase. Dania nu oerB iubire, nu oerB nimic decFt cFte un 'Fmbet u+ar Ei
o impresie de moment. HnDele+Fnd aptul cB nu 1a i niciodatB iubit de Dania, persona,ul narator
suerB o dramB sentimentalB care Cl marc!ea'B. DacB celBlalt persona, eminin 7 Ioana iubea Ei
era respinsB, atunci aici rolurile se in1ersea'B. Dania se ,oacB. Jocul este pentru ea un prile, de a
se amu'a de bieDii CndrB+ostiDi, de a7i Dine sub,u+aDi Ei umili. Acest roman este pe cFt de tra+ic, pe
atFt de realist. Este o lecDie de 1iaDB trBitB c!iar de Anton Holban. Acesta, tot ce a suerit, acesta a
transcris pe !Frtie.
!ttp2@@cititoareaidela.blo+spot.ro@>J"%@J"@,ocurile7daniei7de7anton7!olban.!tml
ANTON HOLBAN: JOCURILE DANIEI
Un bBrbat iubeEte Ei e iubit. El CnsB iubeEte prea +ra1, iar dCnsa prea sprinDar. El e
problematic Ei absolutist, ea e coc!etB Ei '+lobie. El e pBtimaE dintr7o cerebralB prounditate, ea
dintr7o inocentB ri1olitate. IatB mie'ul cBrDii" lui Anton Holban. Ca Cn toate celelalte romane
erotice ale sale, e 1orba Cn deiniti1 de o iubire imposibilB. Hn iecare din ele, bineCnDeles, e
imposibilB din alt moti1. Hn O moarte care nu do1edeEte nimic, ea e prea simplB, el prea comple*,
dar ceea ce stricB totul e cB ea Cl iubeEte prea mult, pCnB la sastisealB 3ca' etern, imortali'at de
(en,amin Constant Cn Adolp!e, de care 1om pomeni Ei mai ,os4. Hn Ioana, ea e comple*B, el
comple*, dar iubirea e canceri'atB de o pasa+erB, de o nesemniicati1B a1enturB a ei, care pe el Cl
1a tortura clipB de clipB 3ie aceastB clipB Ei cea supremB4. Hn Jocurile Daniei, roman postum, cu o
bi'arB odisee, terminat la "# decembrie "$%& Ei publicat Cn "$#", dupB ce manuscrisul a trecut
prin locuinDele lui Ion Ar+intescu, -lorica Codreanu, Eu+en Lo1inescu, Octa1 KuluDiu Ei din nou
-lorica Codreanu L a1em de7a ace cu un bBrbat alat Cn maturitatea tinereDii sale, 8andu, Ei o atB
mai mult '1BpBiatB decCt eni+maticB, abia trecCnd pra+ul tinereDii. =Crsta, adicB cei peste 'ece ani
dintre ei, ace al doilea mare !iat, dupB cel caracterolo+ic.
Dania e pre'entB Cn carte mai mult prin 8andu decCt prin ea CnsBEi, Ei mai mult la teleon
decCt Cn carne Ei oase. Le+Btura lor iind BrB nici un 51iitor6, din moti1e temperamentale, etnice,
de 1CrstB Ei de po'iDie socialB, totul se consumB cu precBdere Cn aDa receptorului, pentru cB rarele
lor CntClniri sunt ie e*pediti1e, Cn automobil, ie supra1e+!eate, Cn salonaEul unde sabia lui
DamoMles e ser1itoarea ce poate oricCnd sB intre.
Ea Cl iubeEte distracti1 Ei nonEalant, el o iubeEte obsesi1 Ei analitic. E, cum 'iceam, o
iubire imposibilB, atCt Cn ormB cCt Ei Cn ond. .e scurt, el e prea dens, ea prea aburoasB. Un ca'
la+rant, ca7n tot restul pro'ei de +en a lui Holban, de incompatibilitate eroticB. 3De apt, dacB
mer+em cu +Cndul mai departe, orice dra+oste a,un+e implacabil la un pra+ al incompatibilitBDii<
mai neaoE 2 la un punct Cn care 5nu mai mer+eG. /arile iubiri, Oreu7Euridice, /alatesta7
-rancesca, Romeo, )ristan, /anon, 0ri+ori /ele!o1, sunt cele curmate brusc Ei pro1idenDial.
Numai aEa pot ele Cncremeni Cn momentul superb. Hntr7o ormB popularB, asta 'ice Ei Lo1e 8torI.
Altel, ca orice lucru sub soare, iubirea se Cn+BlbeneEte, putre'eEte, rBmCne sc!elet Ei apoi
pulbere. .anta reiN. O mare dra+oste capBtB 1iaDB ininitB doar prin moarte4.
O datB cu eroul 38andu4, Holban se pre'intB ca un temperament rBmCntat, neurastenic
3desi+ur, BrB nimic maladi14, prea a1id de certitudini Ei absolut Cn acest spaDiu prin e*celenDB al
incertului Ei relati1ului care e iubirea, Ei CncB iubire a unui om problematic Ei +ra1 pentru o tCnBrB
precoce, deEi inocentB, abia ieEitB din adolescenDB, ri1olB BrB per1ersitate, coc!etB BrB
sen'ualitate Ei sen'ualB BrB abandon.
)rei sunt 'baterile nodale ale lui Holban 3Ei, implicit, ale tuturor persona,elor sale
bBrbBteEti42 /oartea. CunoaEterea de oameni. Dedublarea.
Dragoste i moarte - tema e esenial la Hol!an"
La Ronsard, ea apare sub masca lui carpe diemN. HmbrBDiEea'B7mB cu totul a'i, cBci mCine
1ei i bBtrCnB, nu 1ei mai i. /oartea pentru eroticul Ronsard e un moti1 de ebrilitate Ei +rabB
tandrB, e un semnal de alarmB. Ea pune trupul Ei suletul Cn alertB, BrB a7l cutremura.
La (audelaire, moartea Cn amor ia orma descopunerii or+anicului. Carnea ra+edB a
iubitei 1a i, peste timp, putre+ai, sc!elet, ordurB. .entru Ronsard, spirit cumpBtat, epicureic Ei
,ouisseurN, 5moarteaG era un Cndemn< pentru (audelaire, 1i'ionar Ei 5de'ec!ilibrat6, ea e o
pre'enDB lu+ubrB, dureroasB, cu concreteDe de ima+ine, !oit.
La (aco1ia, moartea e un reren al iubirii, un acompaniament surd. /aladi1ul din oraE,
din trup, din atmoserB, din culori, din mu'icB, din sulet +enerea'B ideea morDii, acceptatB cu
resemnare, Cn sc!imbul unei sen'ualitBDi morbide.
.e Holban, moartea Cl obsedea'B ca act. /omentul culminant al sCrEitului, asta Cl
interesea'B, modul7de7a7muri, Ei pra+ul neantului. AceastB emeie, pe care o CmbrBDiEe', 1a
a,un+e Cntr7o anume clipB dupB care NU =A /AI -I. El crede c!iar cB +Cndul permanent al
CndrB+ostiDilor este 2 5cine 1a muri CntCiul?G Nu atCt ilosoia, metai'ica morDii, nici simbolistica
ei, Cl rBmCntB, cCt aptul morDii. 3Hn opera sa e o Cntrea+B colecDie de morDi, de relatBri ale unor
decese. Holban CmpleteEte enomenul 1ital Ei tonic al iubirii cu o enomenolo+ie a muririi, ca sB
spun aEa4.
Dragoste i anali# $ a %o&a tem esenial 'n Hol!an"
Li1resc, rBdBcinile stau, e1ident lucru, Cn tradiDia rance'B2 Rousseau 3Conesiunile4,
8tend!al 3sB ne amintim scena din parc dintre Julien Ei /me de ROnal, unde tot !amletianismul
era2 a strCn+e sau a nu strCn+e mCna emeii4, .roust 3mai ales Cn 8Aann Ei7n Albertine disparueN4,
0ide 38i le +rain ne meurtN4, -romentin 3DominiPue4, RaImond Radi+uet. /ai presus CnsB pare a
sta, Cn rCnd cu .roust, idolul autorului, nBscocitorul lui Adolp!e Ei, prin el, al lui mal7du7siQcleN2
(. Constant. IatB, din acesta, un motto perect la tot ce a scris Holban2 5...Acea obosealB, acea
nesi+uranDB, acea lipsB de putere, acea anali'B perpetuB, care aEea'B o intenDie ascunsB 3arriQre7
pensReN4 alBturi de toate simDirile, Ei care astel le corupe de la naEtere6 3Adolp!e, pre. la ed. a
II7a4. -iinDB !iper7sensibilB, Holban Ei persona,ul sBu anali'ea'B, ar trebui spus mai tare2 disecB
iecare +est, miEcare, cu1Cnt, tBcere, ton, pri1ire a eroinei, numeascB7se ea Dania, Ioana, Irina.
AceastB anali'B minuDioasB, e*!austi1B aproape, par1ine sB7l ameDeascB pe erou, sB7l derute'e,
sB7i re1ele'e cB de apt n7a Cnaintat cu nimic Cn cunoaEterea obiectului2 emeia contemplatB
milimetru cu milimetru al obra'ului Ei al suletului ei. CButCnd sB a,un+B la atom, 8andu7Holban
pul1eri'ea'B iubirea Ei o amBrBEte. =ina Cn alterarea iubirii L dacB 1inB e cB eEti aEa Ei nu altel L
Ci aparDine numai lui. E mult prea 5HIperionG Cntr7o lume de CBtBline. E !amletian Ei ca'uist cu
emei aDB de care ar trebui sB ie ener+ic, autoritar Ei protector. E inle*ibil cu iinDe mlBdii care
cer toleranDB Ei mulare. 3-BrB7ndoialB cB acest 5ar trebui sB ieG n7are, Cn ond, nici un rost.
Hamlet tranEant nu mai e Hamlet. Nu poDi pune sub semnul acu'Brii CnsuEi statutul e*istenDial al
unui om, Ei mai ales nu poDi ace asta Cn materie de dra+oste, care e o acceptare deplinB Ei
necondiDionatB4.
De%&!larea - a treia tem esenial 'n Hol!an"
Dedublarea CnseamnB la+elul luciditBDii. 8andu7Holban e analist eroce Ei deci cusur+iu.
El pri1eEte 1eEnic situaDia cu un al treilea, mai bine 'is al cincilea oc!i, al luciditBDii, raDionalB,
po'iti1B, lo+icB, descoperind Cn a1alanEB incon+ruenDe, inconsec1enDe, neCnDelesuri peste care un
altul ar trece inconEtient, Nici o secundB de auto7i+norare. Cum sin+ur spune, persona,ul lui
Holban e condamnat sB ie BrB Cncetare 5pe ecran6 Ei 5Cn salB6, sB ie mereu spectatorul
cartesian, c!iDibuEar Ei acru al propriei e*istenDe. El, de pildB, sBrutB, anali'Cnd sBrutul, anali'Cnd
apoi anali'a, apoi elul Cn care a anali'at anali'a E.a.m.d. E un abis de o+lin'i paralele ale
+Cndirii, ce nu poate sB nu dea an+oasB Ei disperare.
...Ki dacB, totuEi, aceastB atenDie la cub nu stri1eEte sen'aDia de 1iaDB, dacB Cn ciuda acestui
ralenti ar!i7prelun+it al iecBrui moment, persona,ele trBiesc, e pentru cB le sal1ea'B darul
incontestabil de obser1ator de 1iaDB purB al lui Holban, Ei bunul sBu simD 3adicB neputinDa
strunitB4 care7l obli+B sB siste'e interpretBrile acolo unde se strecoarB 1iul, deci ine*plicabilul.
CBci tocmai c!estiunile lBsate Cn suspensie, +esturile aureolate de luS, de !alo, transmit 1ibraDia
ineabilB a iinDelor care trBiesc dincolo de cu1inte.
Ca (aco1ia Cn poe'ie, Holban e Cn roman un autor monocord 3.arada dascBlilor e mai
mult un e*erciDiu de di+itaDie4. Romanele sale sunt in corporeN pline 1Cr de iubire, uni1ersul e
concentrat Cn relaDiile tensionate dintre un El Ei o Ea 3autobio+raic BrB pudori inutile4, din
e*terior nu intrB Cn pa+ini decCt sporadice Ei 1a+i ecouri2 pentru cB ea, Dania aici, e e1reicB L o
alu'ie, douB la psi!o'a ascistB ce tocmai proliera< pentru cB ea, /illI, lucrea'B Cntr7un birou,
cCte1a reeriri u+iti1e la atmosera de birocraDie Ei sama1olnicie din administraDie< pentru cB el,
8andu, e proesor, ce1a despre incultura crasB Ei 1oioasB a belerilor. Numai datoritB oc!iului
acut al romancierului, aceste note de apo+iaturB reuEesc sB circumstanDie'e o epocB.
Ca ormulB, romanele lui Holban sunt oarte sui7+enerisN 3atCt cCt poate i sui7+eneris un
autor prin 1inele cBruia cur+e sCn+e proustian4. DupB canoane 1orbind, ele nici nu7s romane, ci
monta,e de momente. )impul e spart Cn bucBDi ine+ale, o secundB, o 'i, Ei dispersate. 0Cndul
pleacB spre Hu*leI, dar este oprit de perecta adaptare la ond a acestei te!nici mo'aicale.
Holban compune i+urile aEe'Cnd ici o patB de culoare, colo o linie. Nu e*istB acDiune, doar
e1ocBri din perioade dierite. ;i+'a+ul popasurilor Cn timp emanB Ei 'i+'a+ul caracterelor.
E1oluDia, totuEi, e sensibilB, Ei e marele merit al acestor cBrDi ra+mentate2 din acumularea
crCmpeielor de 1iaDB prinde consistenDB atmosera ierbinte Ei +lacialB totodatB dintre cele douB
iinDe osCndite la dra+oste, care nu pot trBi nici despBrDite, nici laolaltB.
Romanele L cel de aDB Ei celelalte L ale lui Anton Holban sunt mono+raii mi+Bloase Ei
inteli+ente ale unui sentiment pentru care autorul a a1ut o paro*isticB 1ocaDie. Ki e*istenDial Ei
literar e*cesul a dBunat. Dar ecuaDiile sale de dra+oste rBmCn oricCnd delectabile pentru cei care
simt c!emarea de a secDiona Cn patru irul blond al iubirii, de sine sau de altul.
!ttp2@@AAA.pruteanu.ro@CroniciLiterare@J7#>7J%7"&!olban.!tm