Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Camil Petrescu
1. Despre autor:
Teoretician al noului roman, Camil Petrescu este scriitorul care a introdus o noua
structura a operei si un nou stil. Problematica fundamentala a operei lui Camil Petrescu
find o problematica a cunoasterii, cei mai multi dintre eroii sai se incadreaza intro
tipologie a inteligentei: spirite lucide, neliniste, clocotitoare de idei, eroii camilpetrescieni
sunt intelectuali a!ati in cautarea absolutului.
". Creatii ale autorului:
Dea lungul #ietii, Camil Pettrescu a realizat di#ersitate de opera literare, printer
care se numara: $ocul ielelor, %u!ete tari, &ct #enetian 'dramaturgie(, Patul lui
Procust 'romane(.
). *ncadrarea operei:
*n Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, Camil Petrescu surprinde
drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de
incertitudini , care se sal#eaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea
aomenirii angrenate in tragismul unui razboi absurd, #azut ca iminenta a mortii.
+. Defnirea speciei:
Ca orice roman, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este o specie
a genului epic, in proza, de dimensiuni mari, cu actiune comple,a, cu puternice con!icte
si o intriga complicate la care participa numeroase persona-e construite modern de Camil
Petrescu.
Principalul mod de e,punere este naratiunea, iar persona-ele se contureaza direct
prin descriere si indirect din propriile fapte, ganduri, sentimente, realizate prin dialog,
monolog interior, introspectie.
.. Tema:
Tema romanului o constituie dragostea si razboiul ca e,periente ale cautatorului de
absolute.
/. Titlul:
Titlul romanul-ui ar putea sugera ratacirea tanarului %tefan 01iorg1idiu prin
noaptea incertitudinilor si a intrebarilor fara raspuns legate de iubire.
Cu#antul noapte, repetat in titlu reda simbolic incertitudinea, indoiala, irationalul,
nesiguranta si absurdul, necunoscutul si tainele frii umane. Cele doua nopti sugereaza
si doua etape din e#olutia protagonistului: iubirea si trazboiul.
2. Perspecti#a auctoriala:
3aratorulpersona-, subiecti# si naratiunea la persoana * defnesc perspecti#e
narati#a.
Perspecti#a psi1ologica este realizata prin mi-loace de analiza a constiintei,
naratorul autodiegenic apeland la dialog, monolog interior, !as1bac4 si cu#inte cu
#aloare de s5mbol. Toate acestea argumenteaza caracterul subiecti# al romanului.
6odalitatea narati#a se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de
unde reiese implicarea acestuia in e#enimente, pana la substituirea lui de catre persona-.
Timpul este discontinuu, bazat pe alternanta temporala a e#enimentelor sub forma
de !as1bac4 si analepsa.
Perspecti#a spatiala re!ecta un spatiu real, fontul si un spatiu imaginar inc1is, al
framantarilor, c1inurilor si zbuciumului din constiinta persona-ului.
7. 8ezumat:
*ncipitul romanului il reprezinta pe %tefan 01iorg1idiu, potri#it -urnalului de front al
acestuia, ca proaspat sublocotenent reser#ist in prima#era anului 191/, contribuind la
amena-area fortifcatiilor de pe :alea Pra1o#ei si din apropierea Dambo#icioarei.
1
8omanul incepe printro disctutie de la popota, cand 01iorg1idiu adduce in present
'timpul subiecti#( e,perienta erotica, pe care o noteaza in -urnalul de campanie: ;ram
insurat de doi ani si -umatate cu o colega de la Uni#ersitate si banuiam ca ma inseala.
Casnicia este linistita o #reme, mai ales ca duc o #iata modesta, aproape de
saracie, iubirea find singura lor a#ere.
6oartea unui unc1i dea lui 01iorg1idiu, pe nume Tac1e, ii aduce lui %tefan o
mostenire substantiala, fapt care sc1imba radical #iata tanarului cuplu, societatea
mondena capata pentru ;la importanta primordiala.
%ub in!uenta unei #erisoare a lui %tefan, ;la este atrasa intro lume mondena,
lipsita de gri-i, dar si de ade#arate orizonturi, preocupata numai de moda, distractii
nocturne sau escapade, lume in care ea se simtea uimitor de bine. *n casa acestei
#erisoare cei doi cunosc un #ag a#ocat, dansator, foarte cautat de femei, domnul 0.
%tefan obser#a ca ;la pare foarte fericita in prea-ma lui, ba mai mult, se staduia sa se
a!a mereu alaturi de el. %tefan incepe sa fe din ce in ce mai suspicios ca ;la lar putea
insela.
;,cursia de la <dobesti pune sub semnul indoielii fdelitatea sotiei. &lta data,
sosind pe neasteptate intro noapte de la &zuga, unde fusese concentrate d doua
saptamani, nus gaseste sotia acasa. ;la a-unge pe la opt dimineata. %tefan o alunga,
find con#ins ca niciodata femeia asta nu ma iubise sii cere sa di#orteze.
Dupa un timp, cei doi se impaca si sublocotenentul 01iorg1idiu, find concentrate
in armata pe :alea Pra1o#ei, aran-eaza ca ;la sa petreaca #ara la Campulung. *l zareste
in oras pe domnul 0. si atunci nu se mai indoieste ca acesta #enise pentru ea aici, ii era
deci sigur amant. Planuieste sa* omoare pe amandoi, dar se intalneste cu locotenent
colonelul care il sileste sa mearga impreuna la regiment.
Cartea a doua incepe cu capitolul *ntaia noapte de razboi, care ilustreaza o
imagine de groaza a frontului, cu o armata dezorganizata, ofteri incompetenti si ostasi
cu totul dezorientati.
Deprinderea eroului din drama tortuara a incertitudinii se face prin trairea unei
e,periente cruciale, mult mai dramatice, aceea a razboiului la care 01iorg1idui participa
efecti#, luptand pentru libertatea &rdealului de sub ocupatia trupelor austroungare.
Pe front %tefan 0giorg1idiu este ranit. %e intoarace in =ucuresti, in con#alescenta.
&cum ;la ii pare o straina. *si da seama, cu luciditate, ca oricand ar f putut gasi alta la
fel. *i daruieste casele de la Constanta, bani, absolut tot ce era in casa, de la obiecte
de pr>t la carti ?@A &dica tot trecutul, ramanand singur.
9. CaracteristiciBtrasaturi:
8omanul este structurat in doua carti, cu titluri semnifcati#e Ultima noapte de
dragoste, care e,prima aspiratia catre sentimental de iubire absoluta, si *ntaia noapte
de razboi, care ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd, ca iminenta a mortii.
Daca prima parte a romanului este o fctiune, deoarece prozatorul nu era casatorit
si nici nut raise o drama de iubire pana la scrierea romanului, partea a doua este insa o
e,perienta traita, scriitorul find ofter al armatei romane, in timpul primului razboi
mondial.
;ste un roman modern deoarece: %tefan 01iorg1idiu este intellectual, foloseste
mi-loace moderne de analiza psi1ologica 'introspectia, monologul interior(, demitizari
'iubirea, razboiul, statul(.
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman subiecti#
deoarece e#enimentele sunt relatate la persoana *, naratorul relateaza propriile trairi,
ganduri, sentimente si se implina in e#enimentele pe care le nareaza.
;ste un roman erotic intrucat sunt prezente mitul iubirii si moti#ul cuplului. %tefan
01iorg1iu #ede in ;la idealul de femeie 'se casatoreste cu ea din orgoliu, deoarece era
cea mai frumoasa fata din Uni#ersitate(, apoi ca pe o 6adona falsa 'este uimit cand
2
obser#a ca ;Cei ii placea sa discute politica, sa inter#ina indiscutiile barbatilor(. 3u o mai
recunoaste 'in oc1ii lui %tefan, ;la decade, de#ine o femeie oarecare(, isi da seama ca e
indragostit de o iluzie 'in capitotlul Diagonalele unui testament, #iata celor doi se
sc1imba radical(, intrun fnal iubirea dintre cei doi esueaza.
1D. Caracterizarea persona-uliu principal:
Protagonistul romanului Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi,
%tefan 01iorg1idiu, este persona-ulnarator al e#enimentelor si persona- rotund 'care
nu poate f caracterizat succinct si e,act, ;.6.Eorster( prin comple,itatea si profunzimea
psi1ologica. ;l traieste in doua realitati temporale, cea a timpului cronologic 'obiecti#(, in
care po#esteste intamplarile de pe front si una a timpului psi1ologic 'subiecti#(, in care
analizeaza drama iubirii. Toate faptele, reale sau psi1ologice, sunt consemnate in -urnalul
de front, in care 01iog1idiu in#estig1eaza cu luciditate ata e,perientaa subiecti#a a
iubirii, cat sic ea obiecti#a, traita, a razboiului.
Caracterizarea directa este realizata prin autocaracterizare: ma c1inuiam launtric
ca sa par #essel si eu ma simteam imbecile si ridicol si nai#.
Caracterizarea indirecta reiese indirect din faptele si trairile protagonistului.
%tefan 01iorg1idiu este o natura re!e,i#e, care isi analizeaza in amanunt, cu
luciditate, starile interioare, cu o constiinta unica, insetat de certitudini si ade#ar: Cata
luciditate atata constiinta, cata constiinta atata pasiune si deci atata drama.
Eire pasionala, puternic re!e,i#a si 1ipersensibila, %tefan 01iorg1idiu aduna
progresi# semene ale nelinistii, ale incertitudinii, ale indoielilor sale c1inuitoare, pe care
le analizeaza minutios.
Con!ictul interior al persona-uluinarator este de natura flozofca, el cauta cu
incapatanare ade#arul, find un pasionat al certitudinii absolute.
%tefan spera sa gaseasca in ;la idealul sau de iubire si feminitate catre care aspira
cu toata finta, ideal care sa prabusit dramatic si din cauza conceptiei sale
absolutizante: cei care se iubesc au drept de #iata si de moarte unul asupra celuilalt.
3ici in plan sentimental, nici in plan social el nu gaseste un punct de spri-in durabil
si traieste dureros drama omului singur, in!e,ibil moral, intransigent si moral, neputand
sa faca niciunul din compromisurile cerute de societatea in care traieste, afacerile in care
increase sa se implice find in dezacord cu frea lui cinstita.
& doua e,perienta de #iata fundamentala in planul cunoasterii e,istentiale este
razboiului, frontal, o e,perienta traita direct, care constituie polul terminus al dramei
intelectuale.
11. &rta narati#a:
8egistrul stilistic e caracterizeaza prin claritate, sobrietate, fraza scurta si
ner#oasa, este anal5tic si intelectualizat.
1". Concluzii:
<riginalitatea romanului subiecti# e data subtilitatea analitica a propriei constiintei,
de drama intelectualului comple, si intro#ertit, declansata prin memorie in#oluntara, de
faptul ca autorul este in acelasi timp persona- si narator 'narator autodiegenic(.
*n conceptia lui 0eorge Calinescu, %tefan 01iorg1idiu este un om cu un su!et
clocotitor de idei si pasiuni, un om inteligent.
3