COMENTARIU - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

La fel ca si eroii sai indragostiti de absolut, Camil Petrescu (1894-1957) a fost omul care a vazut idei , inraurind creatia literara a unei intregi e!oci" !e buna dre!tate se afirma ca, asa cum e#ista, in literatura romana, momentul $ebreanu , e#ista in mod cert si un alt moment !e care il !utem numi %amil &etrescu ' r4r4817r()1r*+ ,eoretician al ''noului roman (in conferinta Noua structura si opera lui Marcel Proust"), %amil &etrescu este scriitorul care a introdus o noua structura a o!erei (al carei model devenea confesiunea, *urnalul) si un nou stil (alb , fara !odoabe cautate, ca!abil sa e#!rime sinceritatea si autenticitatea trairilor sufletesti)' &roblematica fundamentala a o!erei lui %amil &etrescu fiind o !roblematica a cunoasterii, cei mai multi dintre eroii sai se incadreaza intr-o ti!ologie a inteligentei- s!irite lucide, nelinistite, clocotitoare de idei, eroii camil!etres-cieni sunt intelectuali aflati in cautarea absolutului" si cum in viata concreta absolutul nu !oate fi atins, cei mai multi dintre ei sfarsesc in mod tragic' In romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" (19./), !ersona*ul central (0tefan 1+eorg+idiu) incearca doua modalitati de a a*unge la absolut (erosul si razboiul), dar ambele ii sunt refuzate" tot asa, ziaristul Ladima (din romanul Patul lui Procust" - 19..), traieste o drama a neconcordantei dintre iluzie si realitate, accentuata de esenta sa umana contradictorie' 2ramaturgia lui %amil &etrescu este, si ea, moderna, antici-!andu-i !e 0artre si %amus' 2rame cum ar fi- Jocul ielelor", Suflete tari", Act venetian" au ca tema aceeasi nevoie de absolut si sunt drame de idei' ,ema romanului o constituie dragostea si razboiul ca e#!eriente ale cautatorului de absolut' ,itlul ar !utea sugera ratacirea tanarului 0tefan 1+eorg+idiu !rin noa!tea incertitudinilor si a intrebarilor fara ras!uns legate de iubire si de razboi' $omanul este o s!ecie a genului e!ic' 3!era narativa in !roza, de mare am!loare si diversitate, a carei actiune se desfasoara !e mai multe !lanuri, romanul are un conflict bine marcat si !ersona*e com!le#e' Ultima noapte de dragoste...", de %amil &etrescu, se incadreaza in s!ecie, fiind un te#t narativ in !roza, de intindere mare, cu !ersona*e com!le#e' 4n acelasi tim!, acest roman !rezinta si o seama de !articularitati' 5stfel, sursa de ins!iratie o constituie lumea interioara, trairile launtrice ale unui tanarnelinistea, incertitudinea, instrainarea, c+inul' ,im!ul calendaristic, obiectiv este inlocuit cu un tim! subiectiv, cu intoarceri in trecut, asa cum le cere flu#ul memoriei' &ersona*ul este ati!ic, acesta confundandu-se cu naratorul, intr-o naratiune subiectiva, la !ersoana 4' 5cestor trasaturi (care a!artin de romanul modern) li se adauga o structura originala, de asemenea moderna' 0tructura com!ozitionala a romanului Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de raz oi!", de %amil &etrescu, ar !utea fi caracterizata !rin mai multe trasaturi$omanul este alcatuit din doua carti cores!unzatoare celor doua *umatati ale titlului%artea 4 este #storia geloziei lui Stefan $%eorg%ldiu" (%alinescu), iar metafora din titlu ar !utea sugera 64tacirile !ersona*ului !rin noaptea" incertitudinilor sale, legate de

iubirea !entru sotia sa 7la' %artea a 44-a constituie un &urnal de campanie" (%alinescu) in care este evocat s!ectacolul a!ocali!tic al razboiului - in fond tot o noapte" sfarsita adesea in moarte' Liantul dintre cele doua carti este 0tefan 1+eorg+idiu -tanarul ars de febra ideilor, inteligent si nepri%anit" (cum il caracteriza 1' %alinescu)' 5utorul incearca astfel sa ras!unda la intrebarea- %um !riveste dragostea si cum traieste drama razboiului cautatorul de absolut8 $omanul ince!e !rintr-un artificiu de com!ozitie- 5ctiunea din !rimul sau ca!itol '(a Piatra )raiului, in munte"), este !osterioara intam!larilor relatate in restul cartii 4- in !rimavara lui 1919, in tim!ul unei concentrari !e :alea &ra+ovei, 1+eorg+idiu asista, la !o!ota ofiterilor, la o discutie des!re fidelitatea in dragoste" aceasta ii va trezi, in mod acut si dureros, toate amintirile legate de cei doi ani si *umatate ai casniciei cu 7la' ;onografia acestei iubiri este realizata !rin retros!ectiva si ince!e abia in ca!itolul al 44lea '*iagonalele unui testament"), !entru a ocu!a a!oi a!roa!e toata cartea 4' ;arile intrebari ale tanarului isi gasesc ras!unsul abia la sfarsitul cartii a 44-a, cand, sosind acasa intr-o !ermisie, 0tefan 1+eorg+idiu !rimeste (!rintr-o scrisoare anonima) confirmarea vec+ilor lui banuieli' 2e data aceasta, cel care vazuse, in razboi, ultima fata a absolutului - moartea - gaseste !uterea de a divorta de 7la, lasandu-i tot trecutul". La sfarsitul cartii a 44-a, tanarul care strabatuse cele doua cercuri ale 4nfernului sau (!enitenta absolutului intrezarit, dar neatins si moartea ca eveniment cotidian), devenise un alt om' Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de raz oi" reuneste doua !lanuri ale relatariiunul obiectiv, e#terior (cu!rinzand !ovestirea unor intam!lari)" unul subiectiv, interior (alcatuit din analiza !rofunda si lucida a unor sentimentegelozia, incertitudinea c+inuitoare, durerea unor revelatii, dezamagirea !rodusa de ne!otrivirea dintre ideal si real, ne!utinta atingerii absolutului, inada!tarea)' ,e+nicile de creatie sunt moderne si cores!und acestor structuri, autorul folosindrelatarea la !ersoana 4, retros!ectiva, analiza !si+ologica, intros!ectia' 2eosebit si original este modul in care sunt alcatuiti eroii- toti su diferite vesminte, par a purta capul multiplicat al vor itorului la persoana !" (%alinescu)' in acest mod, analiza sentimentului iubirii devine un monolog liric' %amil &etrescu este un anticalofil, considerand ca numai astfel se !oate res!ecta autenticitatea' <niversul o!erei Romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", de %amil &etrescu, este o proza superioara" (%alinescu), in care iubirea, razboiul, !redestinarea, moartea si absolutul, constituie motivele literare ale unei lungi confesiuni lucide facute de tanarul intelectual 0tefan 1+eorg+idiu' $omanul este scris la !ersoana 4' naratorul fiind si !ersona*' in ca!itolul I {La Piatra Craiului, in munte"), este conturat cadrul geografic, social si !si+ologic in care se afla !ersona*ul !rotagonist' in primavara anului !+!,, ca su locotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din )apitala, la fortificarea vaii Pra%ovei, intre -usteni si Predeal." =ona fiind im!ortanta in !ers!ectiva intrarii $omaniei in !rimul razboi mondial,

&arlamentul, !artidele !olitice si !resa vorbeau cu res!ect des!re aceasta fortificare ' in realitate, transeele erau niste santulete ca pentru scurgere de apa", iar gro!ile de lu! erau atat de !rost facute, incat zece porci tiganesti cu oturi puternice, ar fi ramat, intr.o &umatate de zi, toate intariturile de pe /alea Pra%ovei". 5ceasta este !rima revelatie asu!ra razboiului demitizat' careia ii vor urma altele, in %artea a 4i-a' ;utat, ulterior, la &iatra %raiului, 1+eorg+idiu !artici!a la instructia rizibila (com!arata cu *ocurile co!iilor) si la alte activitati de tabara' 2esi acestea erau su!ortabile, iar camarazii erau oameni cumsecade care isi credeau la necaz", !entru 1+eorg+idiu, aceasta concetrare era o lunga deznade&de". 0ensibilizat de dureroasele incertitudini ale iubirii !entru sotia sa 7la, tanarul traieste intr-o continua tensiune !si+ica- *e multe ori, seara, la popota, era destul un singur cuvant ca sa trezeasca ras.i coliri si sa intarate dureri amortite". &e acest fond sufletesc, are loc, intr-o seara, o discutie la !o!ota ofiterilor, !e marginea unei stiri din ziar- un barbat din lumea buna si-a ucis sotia necredincioasa si a fost ac+itat' 3!iniile diferite ale celor !rezenti dau nastere la niste comentarii !e care tanarul le considera facile' ,otusi, isi amana interventia, incercand sa castige bunavointa ca!itanului 2imiu (de la care solicitase o !ermisie ca sa !lece la %am!ulung, !entru a se intalni cu 7la)' $efuzat din nou, 1+eorg+idiu are o izbucnire nervoasa care-1 obliga sa !araseasca inca!erea' 5bia afara i se destainuie unui camarad, intr-un lung monolog des!re iubire, din care strabate o imensa suferinta' %auzele acestei dureroase zbateri sunt dezvaluite, !rin retros!ectiva, in urmatoarele !atru ca!itole care constituie un verita il roman in roman " (>' ;anolescu)' Capitolul al -lea (Diagonalele unui testament") ince!e in mod abru!t, !rintr-o marturisire- 0ram insurat de doi ani si &umatate cu o colega de la Universitate si anuiam ca ma inseala '...) 0ra o suferinta de neinc%ipuit, care se %ranea din propria ei su stanta. " 4nce!uta !rin anii 191)-191., in <niversitatea bucuresteana, iubirea lui 0tefan 1+eorg+idiu !entru 7la se naste din orgoliu, tanarul fiind magulit de admiratia !e care i-o aratau colegii !entru ca era atat de patimas iu it de una dintre cele mai frumoase studente". 2u!a ce se casatoresc, cei doi traiesc in conditii materiale modeste, !ana cand o intam!lare le sc+imba viata' 2e 0fantul 2umitru, intreaga familie este invitata la unc+iul ,ac+e - !ersona* balzacian zgarcit si foarte bogat, a carui moarte a!ro!iata desc+idea !ers!ectiva mostenirii' in tim!ul mesei, rudele vorbesc des!re tatal lui 0tefan, intelectual de valoare, dar idealist, care murise sarac, li!sindu-i !rice!erea de a face avere (!e care o aveau fratii sai - ,ac+e si >ae 1+eorg+idiu)' 3!iniile rudelor il lezeaza !e 0tefan, care ri!osteaza taios, s!re consternarea tuturor' in mod !arado#al, !este doar trei sa!tamani, cand unc+iul ,ac+e moare, familia afla ca ii lasase lui 0tefan o avere, din care ii ramane destul c+iar si du!a !rocesul !e care mama sa si rudele i-1 intenteaza' 5cum, tanarul are o alta revelatie- cea a adevaratului caracter al 7lei, care ince!e sa coboare de !e soclul !e care barbatul i-1 inaltase, reliefand un !ragmatism necunoscut

!ana atunci' %a!itolul al 444-lea '0 tot filozofie...") !rezinta viata mondena a tinerei familii, cu !etreceri, vizite si dans - !reocu!ari care-i aduc suferinta tanarului ars de febra ideilor' 4nitiat de unc+iul sau, >ae 1+eorg+idiu, in afaceri, 0tefan se dovedeste a fi un inada!tat' &e masura ce 7la as!ira s!re lu#ul lumii bogate, sotul ei decade din rolul de zeu , traind un acut sentiment de inferioritate- Am inteles ca in sufletul ei se petreceau comparatii care nu.mi erau favora ile si ca suferea, fara sa spuna, din cauza asta." &rin contrast, 7la (initiata de o anume 5nisoara, verisoara lui 0tefan) se integreaza !erfect in cercurile lumii bogate, coborand astfel din mitul iubirii transcendente, in terna realitate' 2in viata noua a familiei, se retine o intam!lare, semnificativa !entru noa!tea incertitudinilor in care intra tanarul indragostit- e#cursia in banda la 3dobesti, de sarbatoarea 0fintilor %onstantin si 7lena' 4n tim!ul acesteia, 7la ii acorda o atentie e#agerata unui anume 1' (1regoriade), vag avocat si ins gaunos, care-i va deveni foarte a!ro!iat mai tarziu' inca de la !lecare, 7la a deran*at, de doua ori, !e toata lumea ca sa iz uteasca sa.l ai a in masina noastra pe 1., dansatorul a ia cunoscut cu doua saptamani inainte". ;irat si a!oi consternat de !atrunderea acestui intrus in intimitatea lor, 1+eorg+idiu sufera !entru fiecare gest al sotiei sale" fa!tul ca 7la dis!are im!reuna cu 1', atentia !e care femeia i-o acorda acestuia la masa, !referinta comuna a celor doi !entru un anume vals, !rovoaca gelozia si tristetea tanarului, accentuata de o luciditate taioasa' 4ntam!larea da nastere unei stari de incordata sus!iciune intre soti, consolidata !rin e!isoadele de viata care i-au urmat- atunci cand, intr-o noa!te, 0tefan 1+eorg+idiu aduce acasa o femeie usoara , 7la il !araseste' %a!itolul al 4:-lea 2Asta.i roc%ia al astra") !rezinta im!acarea dintre cei doi soti' 4ntr-o du!a-amiaza de vara, 0tefan si 7la se intalnesc, din intam!lare, in fata unui c+iosc de ziare si se !limba indelung, sc+imband vorbe li!site de im!ortanta, !entru a-si masca sentimentele' ?rumoasa este nu discutia in sine, ci senzatia ca sufletele lor pluteau deasupra cuvintelor" ca si cand n-ar fi facut !arte din aceasta lume' 4n 1919, concentrat fiind la &iatra %raiului, 1+eorg+idiu o aduce !e 7la la %am!ulung, !entru a-i fi a!roa!e' 5cum, !ovestitorul revine la discutia de la !o!ota, romanul iubirii din ca!itolele 44-: inc+eindu-se cu fraza- *ar ultima scrisoare ma c%ema 3negresit4 la )ampulung, pentru sam ata sau cel mai tarziu duminica". %a!itolul al :l-lea {Ultima noapte de dragoste") inc+eie %artea 4 si rezuma cele doua zile ale !ermisiei lui 1+eorg+idiu la %am!ulung' 5cesta gaseste aici o alta 7la, cu gesturi !e care nu i le cunostea si care isi arata intreaga micime sufleteasca- ii cere s-o treaca in testament, !entru ca, in eventualitatea mortii lui !e front, sa aiba e#istenta asigurata' inca o data, cel care cautase iubirea absoluta are revelatia dureroasa a golului care il incon*ura' &e urma, iesind in oras, 0tefan 1+eorg+idiu il intalneste !e 1', fa!t care-i acutizeaza framantarile' @otarat sa-i !andeasca !e cei doi si sa-i ucida, tanarul este salvat de un su!erior care-1 duce la regiment, intrucat $omania intrase in razboi'

%artea a 44-a a romanului ince!e cu ca!itolul intaia noapte de razboi" in care este zugravit !rimul asalt al armatei romane asu!ra granitei cu 5ustro-<ngaria' 4nca de acum, invalmaseala care !recede atacul, s!aima si a!ro!ierea mortii, aduc razboiul in limitele omenescului' 4maginea auditiva a !rimelor focuri de arma il im!resioneaza !rofund !e tanarul 1+eorg+idiu- 0 originara ca intaiul om pe pamant si nu o voi uita pana la sfarsitul vietii, niciodata". %onvins ca va muri, !ersona*ul ignora !ericolul, indem-nandu-si oamenii sleiti sa inainteze' 5cum, de la inaltimea ;agurii Aranului sau aflat in bataia gloantelor, 0tefan 1+eorg+idiu !riveste cu alti oc+i viata lui tre- cuta- *e sotia mea, de amantul ei, de tot z uciumul de atunci, mi.aduc aminte cu adevarat, ca de o intamplare din copilarie." %a!itolul al @-lea 25ata cu o raz verde, la /ulcan") muta actiunea in satul cu acelasi nume, in afara cam!ului de lu!ta' 4ntrucat satenii reclamasera *afurile unor tigani, 1+eorg+idiu este trimis in cercetare' &rotestele tiganimii sau imaginea co!iilor desculti si cu burtile goale sunt zugravite cu mana sigura de scriitor realist' &ortretul fetei care a!are in titlul ca!itolului este cel mai frumos din tot romanul' Lu!tele se aseamana intre ele si se dau, mai ales, noa!tea" comenzile trec din gura in gura, iar inaintarea este inceata ca a unui urias miria!od' 4n !eisa*ul sublunar, intam!larile a!ar stranii, rasturnate- soldatii care !leaca in !atrulare dis!ar ca intr-o alta lume, ordinele contradictorii !roduc +aos, doua surori ;anciulea (acuzate de s!iona*) conduc batalionul !rin vadul 3ltului si sunt decorate (ca!itolul intamplari la apa 6ltului"). %a!itolul al :-lea 'Ne.a acoperit pamantul lui *umnezeu") sintetizeaza %artea a doua' ,abloul razboiului este reconstituit ca s!ectacol ins!aimantator, cu sugestii a!ocali!ticee#!loziile sunt asurzitoare, iar obuzele scurma !amantul, aruncandu-1 !este oameni, ca o !revestire a intoarcerii in tarana !rimordiala' ;eritul autorului consta in sur!rinderea omenescului din fiecare lu!tator- zgomotul e#!loziilor se rasfrange, am!lificat, in suflet, !rovocand o s!aima ancestrala" cor!ul se incordeaza in aste!tarea altei e#!lozii, iar gestul instinctiv de a!arare este !arca de la ince!utul lumii" imaginea tru!urilor contorsionate aminteste de frescele din biserici, in care o mana nemiloasa im!inge oamenii in abisul 4adului' ?rica i-a intors !e oameni in !reistorie 'Animalic, oamenii se strang unii langa altii"), iar instinctul de a!arare este mai !uternic decat suferinta a!roa!elui 'iar cel de la picioarele mele are capul plin de sange"). ,ragismul scenei se concentreaza in ultima !ro!ozitie- Nu mai e nimic omenesc in noi". 5cest fragment (cum sunt multe altele in acest volum) ar !utea e#!lica si viziunea li!sita de eroism asu!ra razboiului, !ro!rie lui %amil &etrescu' &e buna dre!tate, 1' %alinescu afirma ca !aginile %artii a 4i-a constituie tot ce s.a scris mai su til, mai frumos despre raz oi in literatura noastra". 2imensiunile acestei tragedii colective il salveaza !e 0tefan 1+eorg+idiu" el devine un 4zbavit !rin !artici!area la aceasta !er!etua *ertfa' $anit si s!italizat, tanarul va veni a!oi acasa' 0crisoarea anonima care il instiinta ca 7la il inseala a!roa!e ca nu mai conteaza, convingerea lui fiind formata' %ei doi se des!art, barbatul lasandu-i 7lei iot trecutul" (e!ilogul )omunicat apocrif").

Instantele comunicarii narati!e (autorul, naratorul, !ersona*ul si cititorul) a!ar modificate in com!aratie cu romanul traditional-obiectiv' Autorul este !ersoana care creeaza o o!era (literara, stiintifica, de arta etc)" este o fiinta reala care a traitBtraieste !rintre noi' 5utorul romanului discutat este %amil &etrescu' Naratorul este vocea care !ovesteste una sau mai multe intam!lari, facand legatura intre autor si cititor' Persona"ul este !ersoana fictiva care !artici!a la actiunea unei o!ere literare' Cititorul este !ersoana reala careia ii este destinata o!era' in romanul modern Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de raz oi", naratorul este si persona"ul central, intreaga lucrare fiind o lunga confesiune a tanarului 0tefan 1+eorg+idiu, !e marginea dramei sale e#istentiale' #rama indragostitului de absolut cunoaste, !entru 0tefan 1+eorg+idiu, doua as!ecte0uferinta nascuta din iubirea inselata' 4m!osibilitatea de a se ada!ta intr-o lume cu un alt sistem de gandire decat al sau' 0uferinta nascuta din iubirea inselata se bazeaza !e conce!tia a!roa!e mistica a tanarului care considera ca fiecarui barbat ii este +arazita o anumita femeie, inca de la ince!utul lumii' 5sa s-ar !utea e#!lica (!oate) nasterea obsedantei iubiri !entru 7la !e care 1+eorg+idiu o acce!ta mai intai, din orgoliu (!entru ca ii !lacea sa fie vazut alaturi de una dintre cele mai frumoase studente), a!oi din mila '#u esti intai din mila, din indatorire, din duiosie, iu esti pentru ca stii ca asta o face fericita... "), !entru, ca mai tarziu, sa-si dea seama ca nu se mai !oate sustrage acestui sentiment' 2estramarea cu!lului ar ec+ivala, !rin urmare, cu negarea unui destin fi#at inca din !rimordii si aceasta idee ii !roduce eroului un sentiment de neim!linire' &entru tanarul student, dragostea constituie un mi*loc de modelare a fiintei iubite, du!a conturul unui ideal !ro!riu' 7la !artici!a la cursurile si la seminariile lui, ii rasfoieste serioasa si cuminte - cartile de filozofie si este initiata in teoriile lui Cant, din dorinta de a se a*unge la iubirea s!irituala, inalta' 4ncetul cu incetul, 0tefan 1+eorg+idiu reface mitul lui &(gmalion (scul!torul care s-a indragostit de statuia 1alateei, !e care el insusi o facuse)' 2e aici, ince!e drama- mai tarziu, !e masura ce iubirea se s!ulbera, tanarul va trai suferinta creatorului caruia i-a fost negata im!linirea !rin creatie' >umai aceasta l-ar fi !utut !une in consonanta cu ravnitul absolut- (ipsit de orice talent in lumea aceasta muritoare, fara sa cred in *umnezeu, nu m.as fi putut realiza . si am incercat.o . decat intr.o dragoste a soluta". 4ntr-un anume sens, 0tefan 1+eorg+idiu retraieste aventura ontologica a Luceafaruluicoborat din lumea inalta a ideii, in lumea comuna, !entru o blonda si frumoasa fa!tura de lut , tanarul o invita in sfera lui !ura, acolo unde tim!ul se converteste in vecie' =adarnica este insa c+emarea in absolut, intrucat femeia (ca!tiva a conditiei sale individuale) isi va cauta o alta fa!tura umana (care sa-i semene) !entru a-si im!lini destinul ingust' %+iar si in final, +otararea lui 1+eorg+idiu de a divorta de 7la si de a-i lasa tot trecutul" ar !utea aminti de izolarea mandra a lui @(!erion' 4n termenii lui %amil &etrescu, tanarului 1+eorg+idiu i se !ot a!lica doua mituri- al !atului !rocustian si al *ocului ielelor'

;itul celebrului tal+ar &rocust care, !rinzand drumetii (intre 5tena si ;egara), ii aseza intr-un anumit !at, lungin-du-i sau scurtandu-i du!a dimensiunile acestuia, are semnificatia unui s!atiu al inadecvarii' 4ubirea devine ''!at !rocustian !entru tanarul cu suflet clocotitor de idei '...), inteligent si nepri%anit totdeodata, plin de su tilitate, de patrundere psi%ologica, totdeodata, naiv, cu inocente 'si cu talent) de poet" (%alinescu), indragostit de o femeie geloasa, inselatoare, lacoma si rea" (idem)" ne!otrivirea dintre cei doi iese in evidenta destul de curand, odata cu mostenirea lasata de unc+iul ,ac+enoul 5dam care-si faurise femeia ru!and-o din !ro!riul sau suflet, constata ca s-a inselatMa cuprindea o nesfarsita tristete vazand ca nici femeia asta, pe care o credeam suflet din sufletul meu, nu intelegea ca poti sa lupti cu indar&ire pentru triumful unei idei, dar in acelasi timp sa.ti fie sila sa te framanti pentru o suma, fie ea oricat de mare". %+inul si incertitudinile lui 1+eorg+idiu se acutizeaza in tim!ul unei e#cursii, la 3dobesti, cand 7la cauta !rezenta unui anume 1' (1rigoriade) care ii va sc+imba, a!oi, viata' 0uferinta este am!lificata de luciditate ')ata luciditate, atata drama"), !atul !rocustian al iubirii devenind noa!te a intrebarilor fara ras!uns' ;itul tanarului care vede, noa!tea, ielele dansand si ramane sc+io! sau cu mintea aiurea" ar !utea constitui o alta modalitate de a intelege drama intelectualului 0tefan 1+eorg+idiu- el a vazut ideile !ure si a ramas cu nostalgia absolutului inca!abil fiind sa mai coboare !e !amant' 3 !osibila salvare ar fi razboiul' &rivit, la ince!ut, ca o e#!erienta necesara ' n.as vrea sa e7iste pe lume o e7perienta definitiva, ca aceea pe care o voi face, de la care sa lipsesc, mai e7act, sa lipseasca ea din intregul meu sufletesc"), razboiul il !une !e 0tefan 1+eorg+idiu fata in fata cu un alt absolut- moartea' &eisa*ul straniu, fetele !alide, oamenii care !ar alungiti, dimensiunea cosmica a tragediei, constituie coordonatele unei realitati neconcordante cu imaginea initiala' in tabloul a!ocali!tic in care oamenii stD intorc in regnul mineral, in pamantul lui *umnezeu", moartea devine un dureros miiloc de cunoastere- ...ca numai acolo, in fata mortii si a cerului inalt poti cunoaste oamenii". 2rama razboiului !rovine si din !ierderea !ersonalitatii in iuresul colectiv, din anularea omenescului 'Nu mai e nimic omenesc in noi") si mutarea vietii !e alte coordonate, !e fun dalul unui tim! sus!endat, incremenit ca eternitatea' %el care, !ana atunci, traise cu s!iritul in lumea frumusetii nevalente , adica in transcendent, cunoaste acum o realitate dura careia nu i se !oate ada!ta- intr-o nota de subsol la romanul Patul lui Procust" autorul mentioneaza ca 0tefan 1+eorg+idiu ,8i.a gasit pedeapsa in fundul ocnei" acuzat de tradare' 1%eorg%idiu e un om din galeria inadapta ililor tip -ratescu /oinesti, e un invins " (%alinescu)' 5l doilea as!ect al dramei indragostitului de absolut il constituie im!osibilitatea de a se ada!ta intr-o lume cu un alt sistem de gandire decat al lui' 4ntelectual autentic traind intr-o lume de analfabeti (cum ar fi ,anase :asilescu Lumanararu), ori de !oliticieni care !un averea mai !resus decat tara (>ae 1+eorg+idiu), 0tefan 1+eorg+idiu nu i se !oate integra" el va ramane mereu un om su!erior tocmai !rin !edea!sa nostalgiei du!a absolut' 5lcatuit in lumina romanului modern, !ersona*ul se inscrie intr-o ti!ologie a inteligentei' 0tefan 1+eorg+idiu este nu doar student la ?ilozofie, ci un intelectual autentic, un om

!asionat de studiu, re!rezentand e#ce!tia c+iar !rintre colegi' %a si alti eroi ai aceluiasi autor, el este indragostit de o idee- ideea de absolut" ca si acestia, el cauta mai multe drumuri" (dragostea, cunoasterea, razboiul) !entru a atinge absolutul, dar fiecare dintre acestea se vadeste a fi inc+is' 5ceasta nostalgie ii va aduce nefericirea lui 1+eorg+idiu- coborat, ca si @(!erion, din cerul inalt al ideilor in lumea comuna, el va incerca s-o ridice !e 7la in s!atiul frumusetii nevalente", neavand tim! sa observe !latitudinea intelectuala si saracia sentimentala a acesteia" ceea ce iubeste tanarul nu este femeia reala, ci !ro!ria sa fictiune' 4m!ortante !entru caracterul modern al romanului nu sunt insa doar trasaturile lui 1+eorg+idiu ci, mai ales subtilitatea confesiunii sale, monologul !asionat si nervos din care se des!rinde un soi de simfonie intelectuala care te surprinde prin e7actitatea cu care elementele disparate se intretes, care te incanta prin placerea ce poate rezulta din claritatile psi%ice" (%alinescu)' Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de raz oi" este un roman !roustian in care !ersona*ul cauta zadarnic tim!ul !ierdut ' 0i mai elaborat este romanul Patul lui Procust" . dosar de e#istente alcatuit du!a te+nica oglinzilor paralele". &rezenta romancierului se g+iceste din notele de subsol, cartea fiind un cola* de scrisori, marturisiri si amintiri ale diverselor !ersona*e'