ALEXANDRU LAPUSNEANUL (ALEC)

Varianta 9 Eseu despre particularitatile nuvelei Alexandru Lapusneanul

Varianta 13-Eseu despre relatiile dintre doua personaje intr-o nuvela studiata
Varianta 80-Eseu despre tema si viziunea despre lume reflectate intr-un text
narativ studiat apartinand perioadei pasoptiste
Varianta 98- Eseu despre ideoloia promovata de revista !acia literara " asa cum
se reflecta ea intr-o opera literara
A.) Caracteristicile nuvelei ca specie literara
( o folositi in ambele variante)
Alexandru Lapusneanul este o nuvela ( termen provenit din fr.nouvelle si
it.novella ,, noutate,, , ,,nuvela,, ) , specie a genului epic in proza ( mai rar in versuri,
#uvele in versuri de La ontaine), caracterizata prin : dimensiuni relative reduse
( putand fi plasata intre schita si roman) , cu un fir central , o constructie epica
riguroasa ( de-a lungul careia pot fi identificate momentele subiectului ) , cu un
conflict concentrat si un numar redus de personaje, caractere deja formate. Specia se
caracterizeaza deasemenea prin tendinta spre obiectivare spre deosebire de
povestire, care are un pronuntat caracter subiectiv -, prin detasarea naratorului
omnipresent! omniscient si sobru , care nu se implica in seria evenimentiala
prezentataDe aceea, in genere, "iscursul "ie#etic in nuvela ia forma naratiunii
$etero"ie#etice(persoana a%&&&%a narativa) .Actiunea este concentrata , interesul
epic nefiind orientat spre actiune , ci spre prota#onistul care "omina prim%
planul.Aceasta caracteristica diferentiaza nuvela de povestire , care dimpotriva este
focalizata asupra actiunii. Relatiile spatiale si temporale sunt clar delimitate ,
timpul derularii evenimentelor este precizat , intarind caracterul verosimil al operei.
'.)Caracteristici ale nuvelei istorice ( o folositi in ambele variante)
$pecificul nuvelei istorice il constituie subiectul inspirit "in istorie ! atestat
documentar%
&&& 'ascinat de istoria nationala " (%#eruzzi se opreste asupra sanerosului veac
al )V*-lea " evocand cea de-a domnie a lui Alexandru Lapusneanu in
+oldova,1-./-1.90 %
&&&&1ema centrala este una istorica " autorul evocand un episode de ev mediu
romanesc% !ista insa si o tema secun"ara ! "e factura romantica ! cea a
destinului unui tiran , autorul urmarind marirea si prabusirea acestuia , evolutia sa de
la orgoliu si cruzime la singuratate si la teroarea de a fi neputincios in fata mortii.
Alexandru Lapusneanul este prima nuvela istorica din literatura romana , ea
fiind publicata in primul numar al revistei !acia literara, in anul ()*+, revista al
carei articol program , *ntroductiune, se constituie intr-un a"evarat manifest al
romantismului romanesc , caracterizat prin : ".) promovarea unei literaturi
ori#inale : ,, #ai in toate zilele ies de sub teasc , carti in limba romaneasca.. Dar ce
folos ca sunt numai traductiuni si inca si acelea de-ar fi bune $%raductiile nu fac insa
o literatura$,, &'.) orientarea sursei "e inspiratie catre realitatile nationale ,,,
(storia noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari ,
obiceiurile noastre destule de poetice si de pitoresti pentru ca sa gasim si la noi
sujeturi de scris fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte
natii$,,& ).) necesitatea unei critici obiective! impersonale,,, *ritica noastra va fi
nepartinitoare.+om critica cartea , iara nu persoana,. +rajmasi ai arbitrariului , nu
vom fi arbitrar in judecatile noastre. ,,
,uvela istorica a lui *ostache ,egruzzi vine in inmtampinarea programului
revistei prin cel putin doua din punctele acestuia : promovarea unei literature
ori#inale si valorificarea unor subiecte "e inspiratie auto$tona.
-aterialul ce serveste drept sursa este preluat din ,, cronice batrane,,
( #.minescu), mai pr-cis din cronica lui .r.Urec$e( Letopisetul /arii -ol"ovei) ,
si pentru episodul omorarii lui #otoc din Letopisetul lui #iron *ostin . #ai e!act,
din Letopisetul lui .r./reche , scriitorul selecteaza informatiile despre imprejurarile
sosirii lui 0l.1apuseneanu cu oaste straina , in #oldova anului (01*si despre solia
celor 2 boieri trimisi de %omsa , apoi despre fuga acestuia in 3olonia si actiunile
repressive ale lui 0l.1apusneanu impotriva boierilor, despre uciderea celor 24 de
boieri si moartea prin otravire a domnitorului.
2222 Desi majoritatea evenimentelor narate sunt atestate "ocumentar, ,egruzzi isi
ingaduie anumite libertati fata "e a"evarul istoric. 0stfel, il prezinta pe -otoc ca
sfetnic si mare vornic al lui 1apuseneanu , cu toate ca in cronica ( .r./reche) se
precizeaza ca #otoc, +everita, Spancioc si Stroici l-au insotit pe %omsa in e!il si au
fost ucisi la 1iov , in urma acuzatiei de complot. pisodul mortii lui #otoc , dat prada
multimii razvratite ,este inspirit din cronica lui #iron *ostin , care relateaza
imprejurarile similare ale uciderii unui boier, 5atiste +eveli.
5oierul Stroici nu a e!istat in epoca , el fiind o creatie a autorului si , prin
atitudinea ireverentioasa ( ,, fara a saruta poala dupa obicei,, ) pe care o are fata de
domnitor , el reprezinta i"ealurile "emocratice ale pasoptistilor.
2222 &n ciu"a surselor "e inspiratie (Letopisetele cronicarilor mol"oveni)
,*.,egruzzi se distanteaza de realitatea istorica , prin apelul facut la fictiune si prin
viziunea scriitorului . Personajele au numele , unele trasaturi ai actiuni ale unor
personalitati istorice , dar elaborarea lor se realizeaza prin transfi#urare artistica ,
in conformitate cu vi3iunea romantica a autorului si conceptia pasoptista "espre
istorie .
C. )Elementele "e constructie a subiectului si "iscursului narativ ( actiunea !
conflictul si momentele subiectului )
/itlul nuvelei situeaza in centrul naratiunii persona4ul definit din aceasta
pricina drept persona4 epon5m- care polarizeaza interesul epic si mesajul operei , un
erou literar "e mare forta ! comple6! viu. orma articulate a numelui propriu "a
culoare epocii ! fiin" un ar$aism morfolo#ic.
Actiunea nuvelei este pusa pe seama unor perosna4e ale caror caractere
puternice se "e3valuie in evolutia #ra"ata a conflictului. (n functie de rolul lor in
actiune ,personajele sunt puternic individualizate sau portretizate succint. Conflictul
nuvelei este dat de lupta pentru putere "intre "omnitor si boieri.
/impul naratiunii ( timpul evenimential ) este cel real ! istoric((0*1%(017),
iar timpul nararii ( timpul scriiturii ) este ulterior .
Spatiul ales alcatuieste un "8cor romantic, mai intai ! cortul din dumbrava de
la %ecuci , apoi palatul domnesc din (asi si mitropolia , iar, in ultimul capitol, curtea
domneasca din *etatea 6otinului.
Ec$ilibrul compo3itional , este realizat prin or#an3iarea te6tului narativ in *
capitole , care fi!eaza momentele subiectului , fiind fiecare precedate de cate un
motto cu rol re3umativ! ce esentiali3ea3a intamplarile relatate.
777 0sadar, compositional! nuvela respecta mai mult cerintele genului dramatic ,decat
pe acelea ale genului epic.8 Se disting astfel in tesatura nuvelei, "oua planuri . Unul
anunta actiunile lui Lapusneanu ! in ve"erea nimicirii boierilor! iar cel "e%al
"oilea ofera! la scena "esc$isa! spectatorului! desfasurarea faptelor%vident, cel
de-al doilea plan constituie esenta "ramatica a nuvelei.
Nuvela are o structura simetrica si un ec$ilibru soli" atat in ceea ce priveste
ilustrarea evenimentelor , cat si in privinta psihologiei si tragismului personajului .
Din punct de vedere al constructiei subiectului , se remarca realizarea ec$ilibrului
compositional prin impartirea in 2 capitole , deschise prin cate un motto, fiecare
dintre acestea avand o functie re3umativa . Acestea sunt illustrative si pentru ceea
ce inseamna compo3itie si structura laborioase ! esentiali3are! concentrare! toate
ar#umente in favoarea inca"rarii operei in specia nuvela.
Primul capitol , ce are drept motto:,, Daca voi nu ma vreti ! eu va vreu9!!
debuteaza cu o scena fundamentala , adevarata e!punere a conflictului e6tern
central "intre A.L.! revenit la "omnie! si boierii cre"inciosi lui Stefan /omsa.
*apitolul se deschide cu un incipit de tip rezumativ " ce prezinta imaginea sumbra
a unei #oldove sfasiate de lupte interne pentru putere, intre Eracli"(Despot :o"a) si
Stefan /omsa , care au urcat pe tron dupa mazilirea lui 1apusneanu , intre domnii
vremelnici si boierii gata sa tradeze pe oricine. (n aceste imprejurari , eroul lui
*.,egruzzi revine in tara in fruntea unei osti de spahii pentru a ocupa iar tronul
pierd!ut prin tradarea boierilor.*ntria se precizeaza in circumstantele intalnirii dintre
0.1. si solii trimisi de Stefan %omsa vornicul -otoc!postelnicul :everita! spatarii
Spancioc si Stroici%care ii cer in numele voievodului si al obstii sa renunte la
pretentiile sale la tronul tarii. (n dialogul cu boierii si apoi cu #otoc,, cel invechit in
zile rele,, , protagonistul isi dezvaluie temperamental impulsive , dar si abilitatea
politica ori marea luciditate cu care judeca oameni si evenimente.
(n desfasurarea scenariului epic, 0.1.devine principalul element constitutive al
te6tului ! intreaga ,, lume,, a operei gravitand , de fapt, in jurul personalitatii ale.
Cel "e%al "oilea capitol , avand ca motto,, Ai sa "ai sama ! "oamna2 !!, se
deschide cu o secventa re3umativa ,dupa fuga lui %omsa, noul domn porunceste sa
fie arse cetatile ( cu e!ceptia 6otinului ) si-i pedepseste drastic pe boieri ,,ca sa sece
influinta lor sis a starpeasca cuiburile feudalitatii,, )
pisodul central al capitolului este "ramati3at prin "ialo#ul "intre A.L. si sotia
sa ! "oamna Ru6an"a ! fiica lui Petru Rares. Aceasta secventa are "ubla
finalitate estetica , (.) confera autenticitate evenimentelor prin apelul la
"ocumentul istoric (!! 3ice $ronicarul!! ) si ;.)are un rol important in
caracteri3area persona4elor! instituin" o antiteza romantica intre Lapusneanu si ""
inasa 2uxanda %3rin rugamintea pe care i-o adreseaza lui 1apusneanu-aceea dea
,,inceta cu omorurile,, - se dezvaluie un conflict interior "e natura morala , trait
intens de catre,,buna doamna,, . 0cesta fusese declansat de cuvintele unei,, jupanese
cu 9 copii , ramasa vaduva prin uciderea sotului ei:,, Ai sa "ai sama ! "oamna2...ca
lasi pre barbatul tau sa ne taie parintii, barbatii si fratii.,,0cest enunt , selectat ca
motto al capitolului al doilea , transfera conflictul din plan politic in sfera morala .
Spaima si remuscarile doamnei se sting insa cand 1apusneanu ii fagaduieste ca nu va
mai varsa sangele boierilor ,, de poimaine.,,
Cel "e%al treilea capitol , avand ca motto,,Capul lui -otoc vrem2!! , cuprinde si
punctul culminant al nuvelei. (n fapt , acest capitol cuprinde ) scene importante.
Prima scena , create in intregime de *.,.,surprinde,, cuvantarea "esantata,, a
lui 0.1. , tinuta , probabil, la biserica din Suceava , acolo unde se pastrau moastele
Sfantului (oan cel ,ou. (n cuvantul de impacare adresat boierilor , in cadrul solemn al
bisericii , razbeste ipocrizia cu care personajul isi ascunde adevaratul gand , prin citate
edificatoare din Sfanta Scriptura.
Cea "e%a "oua relateaza macelarirea boierilor la ospatul "e la palatul
"omnesc-uci"e *< "e boieri! fapt mentionat si "e cronica% si constituie punctual
culminant al nuvelei.
Cea "e%a treia prezinta interventia masei "e tar#oveti , ,,burzuluita,, , in fata
palatului domnesc. *and un glas din multime rosteste ,, -#otoc sa moara7*apul lui
#otoc vrem 7,, , tot norodul repeat , ca o singura fiinta , strigatul. 0cest strigat, ales de
scriitor si ca motto al celui de-al treilea capitol , este e!presia unui conflict social.
Ultimul capitol !opereaza un salt in timp (,,patru ani trecusera,,)si o noua
schimbare a decorului. *el care schingiuisesi umilise atatia boieri se retrasese in
*etatea 6otinului , unde se imbolnaveste .5antuit de stafiile victimelor sale ,
1apusneanu ,,se crede la usa mormantului. ,, (nainte de a cadea intr-un,,lesin grozav
ca moartea,, ,ii cere mitropolitului %eofan sa-l calugareasca. Sta ii implineste vointa si
astfel 1apusneanu devine calugarul 3aisie. 5oierii il proclama domn pe fiul sau ,
5ogdan , iar pe doamna :u!anda , regenta. +estiti de aceste schimbari ,Spancioc si
Stroici sosesc la 6otin , dar asista la scena unei cumplite izbucniri. :evenindu-si din
lesin , 1apusneanu ii ameninta pe toti cu moartea : De ma voi scula ! pre multi am sa
popesc si eu 2!!( care "eine motto%ul capitolului final.)0ceasta replica reliefeaza
setae de razbunare si de putere a lui 1apusneanu , tot atat de apriga ca si in primul
capitol , in ciuda neputintei fizice datorate bolii. Se configureaza astfel un conflict
interior psi$olo#ic intre vointa si neputinta .0cesta este dublat de conflictul moral
pe care il traieste "omnita Ru6an"a , indemnata de Spancioc si Stroici sa-si
otraveasca sotul , pentru a salva viata fiului ei. *and cere sfatul mitropolitului , acesta
ii raspunde cu abilitate, intr-un limbaj aluziv:,, Domnul Dumnezeu sa te povatuiasca .
(ar eu ma duc sa gatesc tot cu purcederea noastra cu noul domn & si pre cel vechi , Dz.
sa-l ierte si sa ierte si pre tine.,,
Ultimul episo"e al nuvelei, cel al mortii prin otravire a lui 1apusneanu , se
constituie ca "e3no"amantal nuvelei. Scena confruntarii finale dintre +oda si boierii
Spancioc si Stroici , prezenti la agonia dusmanului lor , are o evidenta culoare
romantica :,, Spancioc , scotand cutitul din teaca ,ii desclesta cu varful lui dintii si ii
turn ape gat otrava ce mai era in fundul paharului$(nvata a muri , tu care stiai numai
a omori.,, nuntul final e insa un comentariu concis al naratorului , ce califica domnia
lui 1apusneanu ca ,, o pata de sange in istoria #oldovei.,,
3:S;,0<( :arianta (=)
*a in orice nuvela istorica , in centrul naratiunii este fi!ate , emblematic , fi#ura
unui prota#onist al carui portret este inspirit "in realitatea istorica. ;ptiunea lui
*ostache ,egruzzi pentru un domnitor a cartui amintire este legata de uciderea celor
24 de boieri si care intruchipeaza tipolo#ia tiranului , s=mbol al razbunarii fara
margini , este specifica unui romantic.
3ornind de la informatiile consemnate in cronica lui /reche , scriitorul creeaza
un perrsona4 comple6 , in constructia caruia se impletesc "oua perspective estetice
esentiale , clasicismul si romantismul%
*a persona4%eponim , el se situeaza in prim-planul tuturor evenimentelor derulate
pe parcursul celor 2 ani de domnie , interval temporal din care scriitorul selecteaza
doar acele episoade care slujesc la conturarea unui persona4 romantic , a carui nota
definitorie este e6cesul. 1apusneanu intruchipeaza tipul "omnitorului tiran , care nu
reprezinta neaparat o e!ceptie in raport cu mentalitatea epocii medievale , dar care
impresioneaza prin cruzimea sa cititorul modern , neobisnuit cu metodele de
guvernare absolutista , intr-un stat dominat de anarhie feudala. 0sadar , se poate
spune ca personajul depaseste cate#oria tipicului si evolueaza spre atipic, prin
apartenenta sa la categoria ,,"amnatului romantic ! a eroului osan"it "e Provi"enta
sa verse sange si sa nazuie dupa mantuire.,,( ..*alinescu)
Erou romantic , 0.1. este alcatuit din puternice trasaturi de character , un
persona4 e6ceptional! ce actionea3a in impre4urari e6ceptionale.Scriitorul isi
urmareste personajul de-a lungul celor 2 capitole , din momnetul intrarii si pana in
clipa mortii. %ot ceea ce se intampla in aceasta nuvela poarta pecetea "uritatii
"omnitorului. Persona4 "e mare coerenta ! AL.este insa static! trasaturile sale de
character si de personalitate ramanand aceleasi de-a lungul intregii nuvele.
,aratorul realizeaza in mo" "irect ! portretul fi3ic al "omnitorului , prin
"escrierea vestimentatiei specifice epocii ! precum si prin utili3area unor
substantive prin care se precizeaza iposta3ele persona4ului , vo"a! "omnul !
tiranul! bolnavul.
Autocaracteri3area evidentiaza trasaturi morale , ,, $n-as fi un natarau de
frunte cand m-as increde in tine> $,,
Caracteri3area in"irecta se realizeaza prin faptele care evidentiaza , in maniera
romantica, cru3imea persona4ului ,uci"e boieri! "istru#e cetati si re"uce numarul
ostilor mol"ovene. 3rin inlantuirea #ra"ate a scenelor "in capitolul &&& se
dezvaluie comple!itatea portretului moral al tiranului care pune in aplicare un plan
diabolic.
7777 *ea mai importanta dintre trasaturile personajului este , indiscutabil, abilitatea
in ceea ce priveste relatiile umane. :elevanta in acest sens este relatia ce se
stabileste intre "omn si vornicul -otoc.
3rima intalnire dintre cei doi are loc in momentul in care #otoc , insotit de alti
boieri care formeaza solia, vine sa ii ceara domnului sa se intoarca din drum pentru ca
tara nu-l vrea. Dialo#ul este relevant pentru conturarea portretelor morale ale
personajelor si pentru ilustrarea raportului care se stabileste intre acestea.
Domnul isi anuma de la inceput , cu orgoliu si cu o nuanta de ironie , un statut
messianic : ,, 0m auzit de bantuirile tarii si am venit s-o mantui.,, Atitu"inii sale
"ominatoare ( se opune replica lui #otoc. Diplomat , acesta ii spune ca tara este
linistita si ca domnul nu a fost poate informat correct. 0rgumentul adus de boier este
lipsit insa tocmai de dimensiunea patriotismului ,pe care il invoca pentru a-l intoarce
din drum : ,,$asa este obiceiul norodului nostrum sa faca din tantar armasar$,,
:etragandu-se boierii , singurul care ramane este #otoc. 0titudinea acestuia
este plina "e umilinta ( cazand in genunchi) si de penitenta( nu ne pedepsi pre noi
dupa faradelegile noastre) . 0cesta adduce in sprijinul sau ar#umentul
patriotismului (ada-ti aminte ca esti pamantean) si ar#umentul cre"intei(ada-ti
aminte de zisa scriptura ).3ledoaria sa este miscatoare si inselatoare. l ii cere
domnului sa renuinte la aramta cu care venise , spre a nu pustiii tara , promitandu-( in
schimb protectia boierilor . :aspunsul domnului este insa ferm si autoritar ,
demonstrand nu numai luci"itate , ci si o buna cunoastere a firii omenesti si
e6perienta "e viata , !! Sa ma-ncred in voi > 3esemne nu va cunosc eu , si pre tine
mai vartos>,,
+azand determinarea domnului , atitudinea lui #otoc se schimba si devine nu
numai umil , ci chiar slu#arnic. 1a plecare ii saruta mana , ,, asemnea cainelui care ,
in loc sa muste , linge mana care il bate,,.
777" Prin caracteri3are "irecta , naratorul stabileste atitu"inea boierului in
raport cu "omnul , !! stia ca 0le!andru voda o sa aibe nevoie de un intri#ant
precum el 9.!!
Cinismul este "ominanta caracterolo#ica a "omnului in raport cu boierul
-otoc ! mai ales in scena sacrificarii acestuia , scena ce dezvaluie , poate cel mai
bine, carcterul mac$iavelic al domnitorului . 1asat singur in scena , #otoc se
defineste prin monolo#uri intretaiate "e strai#arile poporului si "eliberarile
"rastice ale "omnitorului ,fricos si mic " dramatic si necontrolat " sla3 si las% El
este repre3entativ pentru o intrea#a cate#orie atestata istoric, aceea a unui
mereu "" zavistice"" 3oierimi de tara " ata sa faca sis a desfaca domnii " sa
comploteze " sa tradeze dupa cum i-o cere interesele%
:elatia care se stabileste intre domn si #otoc este ilustrativa pentru conturarea
prin antite3a-a doua caractere opuse. Domnul , character puternic , hotarat , bun
cunoscator al psihologiei umane, isi foloseste tradatorul , pana in momnetul in care ii
slujeste interesele. 0poi , se descotoroseste de el .De cealalalta parte,#otoc e un
intrigant priceput , caracter slab , predispus la compromisuri , lingusitor si lipsit de
principii. Daca domnul , cu toata cruzimea sa , este devotat unui crez , #otoc nu crede
in nimic.
C>NCLU?&&
Ale6an"ru Lapusneanu este o nuvela istorica pentru ca subiectul este inspirit
din istorie . poca surprinsa este reinviata prin valorizarea si transfigurarea adevarului
istoric .*ostache ,egruzzi face din 0le!andru 1apusneanu un domnitori crud , un
tiran sugerand astfel caracterul e!ceptional al domniei sale , desi comportamentul sau
nu este diferit de celorlalti domnitori din epoca .,uvela ilustreaza principiile
ideologiei pasoptiste si ale romantismului romanesc.