ION PILLAT VAR.

ALEC
ARHITEXTUAL, , (,,grupeaza indicatii de ordin generic:precizarea,de
pilda, ca textul este ,,un poem,, , ,, o satira,, , omeditatie lirica,, ;
arhitextualitatea reprezinta relatia dintre text si gen sau tip)poezia Aci sosi
pe vremuri , ce face parte din volumul ,,Pe Arges in sus,,(1923) , poate fi
definita drept un pastel evoluat ,psihologic (Ion Pop) , in care invatarea de
sine se bizuie pe valorificarea estetica a amintirii:,,In poezia si structura mea
sufleteasca rolul amintirilor ,experientelor si influentelor din copilarie si chiar
din adolescennta imi pare capital,,
HIPOTEXTUAL,poezia sta sub semnul TRADITIONALISMULUI, miscare
literara ,manifestata in perioada interbelica ,a carei ideologie s-a cristalizat in
jurul revistei Gandirea , aparuta la Cluj ,in 1921 ,sub conducerea lui Cezar
Petrescu si D.I.Cucu. Mutata la Bucvuresti din 1922 si condusa de Nechifor
Crainic , revista va avea colaboratori de prestigiu , precum T.Arghezi, L.Blaga,
I.Pillat, Adrian Maniu , V.Voiculescu etc.
Gandind revista ca pe o publicatie menita sa ,,apere romanismul,,
ideologii gandiristi au preluat de la SAMANATORISM-vechea orientare
traditionalista-istoria si folclorul , ca dmenii relevante ale specificului unui
popor , la care adauga component spirituala, a sufletului taranesc , constiinta
religioasa ortodoxa :,, Samantorismul a avut viziunea magnifica a
pamanatului romanesc , dar n-a vazut cerul spiritualitatii romanesti..,,
( Nechifor Crainic, Sensul traditiei ) Asadar, gandiristii se vor orienta
exclusive spre absolutizarea autohtonismului ,ortodoxismului si
primitivismului rural.
Aci sosi pe vremuri apartine celei de-a treia etape a liricii sale , etapa
traditionalista , maracata de aparitia volumului ,, Pe Arges in sus,, ,
considerat culme a creatiei pillatiene. Poezia acestei varste este taditionala,
autohtona, simpla ,sentimental (I.Pillat) In acest vlum, critical Vladimir
Streinu identifica ,,cele mai profunde accente ale sentimentului hortian al
otiului (=tihnei) ,umbrit de fuga timpului .,,
HIPERTEXTUAL, Ion Pillat , reprezentant de seama al traditonalismului
interbelic, poate fi socotit cel mai mare poet al amintirii din literatura
romana. Continuator al lui Vasile Alecsandri, I.Pillat face din Aci sosi pe
vremuri o meditatie despre ciclurile vietii, motiv de melancolie solara .

TITLUL element paratextual fundamental are sarcina de a crea in

receptor starea e spirit adecvata ,de a pregati lectorul , ,, de a-l transpune in
lumea magica a poeziei.,, (Wolfgang Kyser)
Titlul epic-realizat sub forma unui enunt-intern poate fi receptat doar la
nivel obtuz, al doilea palier de receptare a ideilor , ce se vede prin
deschidere caci ,, Orice expresie nu spune niciodata ceea ce pare ca spune ,,
. ( Umberto Eco , Limitele interpretarii )Astfel ,titlul creeaza impresia de
spatiu si timp nedefinit , apropiind, pana la identificare , trecutul si prezentul
in existenta umana. Adverbul de loc ,,aci,, ,locutiunea adverbiala de timp ,,
pe vremuri,, si verbul la indicativ ,perfectul simplu,, sosi,, sugereaza ideea
poetica a experientelor omenesti mereu reluate aidoma.
REMA ,substanta lirica a poeziei , se intemeiaza pe RELATIA ANTITETICA
TRECUT-PREZENT pe motivul comuniunii om-natura si pe simbolul
clopotului , ce da impresia de orfism, prin trecerea finitului in infinit.
DE-CONSTRUCTIA HEMENEUTICA permite identificarea a 4 secvente
lirice,ce grupeaza cele 18 distihuri , cu ritm iambic, rima imperecheata si
masura de 13 silabe .
In prima secventa , timpul rostirii poetice este prezentul , de pe
coordonatele caruia eul lyric pillatian traieste o eterna reintoarcere in spatiul
copilariei . Cadrul evocat este un topos mitic,in centrul caruia se afla ,,casa
amintirii,, , casa copilariei ,devenita acum un spatiu inchis , la poarta
caruia ,,paienjenii,, si-au tesut panza lor fina, simbolizand scurgerea timpului.
Extinde si asupra naturii ex.personificarea , ,imbatranira plopii,, - efectele
scurgerii timpului capata valoarea unui destin cosmic.
In cea de-a doua secventa lirica ,este uzitat titlul discursului o data cu
evocarea imaginii din trecut a bunicii Calyopi . Nepotul ii reinvie chipul la
varsta tineretii ,cand logodnicul ei o astepta nerabdator.Plimbandu-se sub
clarul lunii , logodnicul i-a recitat poemul Le Lac ,scrie de francezul Lamartine
si chiar versurile din Sburatorul , in care I.Heliade Radulescu descrie
tulburarile sufletesti ale unei adolescente indragostite pentru prima data .
Atmosfera din jurul tinerilor era romantica si idila lor se desfasura ,,ca-n
basme,, .
In a treia secventa poetica, meditatia poetica ,tonul elegiac,
evidentiaza ideea ca eternitatea finite umane este posibila doar prin
iubire:,, Dar ei, in clipa asta simteau ca-o sa ramana,, Eternitatea iubirii
,clipa de fericire ,este este insa anulata in verusl urmator de revenirea
brutala la realitatea timpului care trece ireversibil :,, De mult e mort bunicul ,

bunica e batrana ,, , portretele fiind singurele care mai pastreaza imaginile

de alatadata ale acestor finite dragi :,, Te vezi aievea numai in stersele
portrete,,.
In ultima secventa poetica , prin intermediul unei comparatii paradigma
, se realizeaza o paralela trecut-prezent si se produce trecerea la planul
present :,, Ca ieri sosi bunic si vii acuma tu.,, Ca intr-un ritual , nepotii
repeta gesturile bunicilor peste timp .Asa cum odinioara sosise nerabdatoare
Calyopi , se apropie in ,,trasura,,- de locuinta patriarhala si viitoarea sotie a
poetului. Fara sa stie, ea va parcurge acelasi drum ,va contempla lanurile de
secara , va cobori la scara pridvorului ,ca si tanara de alatadata. Aici , va fi
intampinata de poetul insusi , cel care-I recita versuri din creatia lui Horia
Furtuna , Balada lunei si din lirica simbolista a lui Francis James. Impreuna ,ei
vor reface chiar si traditional plimbare pe campul luminat de razele
selenare , reluand, aidoma, gesturile predecesorilor. Daca bunica il ascultase
pe logodnicul sau ,contempland natura cu,, ochi de peruzea,, , eroina actual
il priveste ingandurata pe iubitul ei, cu ,,ochi de ametist,,.
Strofele finale, distihul-refren si monoversul ,, De nunta sau de moarte
,in turnul vechi din sat,, reitereaza ideea de curgere eternal areitereaza ideea
de curgere eterna a timpului , il fugit irreparabile tempus.
Expresivitatea poetica se datoraza imbinarii armonioase a doua procedee
retorice predilecte in lirica autorului paralelismul syntactic si simetria- ,rin
intermdiul carora tragismul conditiei umane este contemplat cu o seninatate
clasica.