Alexandru Lapusneanul ~demonstratie~ Nuvela este specia genului epic in proza, avand o desfasurare mai ampla decat a schitei

sau a povestirii, insa mai redusa decat a romanului, in care nu atat subiectul are importanta, cat natura conflictului pe care e construita actiunea propriu-zisa. Este opera epica, in proza, cu o actiune mai dezvolatata decat schita, cu un singur fir narativ, avand o intriga mai complicata, ce determina conflicte puternice prin care se evidentiaza caracterul mai multor personaje. Ca specie, nuvela devine stabila odata cu perioada romantismului si atinge apogeul in timpul realismului. Cu o actiune mai concentrata in jurul unei situatii contrare, nuvela este un text epic de dimensiune medie. Secventele narative se leaga de regula prin inlantuire, dar se pot conexa si prin insertie sau prin alternanta. Reprezentantii nuvelei sunt: Prosper Merimee, Guy de Maupassant, Honore de Balzac, Lev Tolstoi, Mihai Eminescu. Dintre tipurile de nuvela amintim: cea fantastica „Sarmanul Dionis” de Mihai Eminescu, mitica „La hanul lui Manjoala” de Ion Luca Caragiale, filosofica „La tiganci” de Mircea Eliade, psihologica „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, „In vreme de razboi” de Ion Luca Caragiale, „Catastrofa” de Liviu Rebreanu, istorica „Alexandru Lapusneanu” de Constantin Negruzii, sociala „Fefeleaga” de Gala Galaction. Nuvela are o dimensiune oscilanta, variind intre texte scurte comparabile cu schita(10 pagini-„Fefeleaga”) sau cu un mic roman: „Moara cu noroc”. Titlul este de cele mai multe ori foarte concentrat, referindu-se fie la numele protagonistului(„Alexandru Lapusneanul”), fie la topos(„Moara cu noroc”), fie poate sugera in mod direct sau in mod simbolic tema(„In vreme de razboi”). Nuvela istorica are drept personaje figuri atestate istoric sau se refera la un moment din trecut. Intaia nuvela istorica din literatura romana este „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi, aparuta in 1840, in primul numar al revistei „Dacia literara” , ca raspuns la indemnul acesteia de a folosi trecutul national ca sursa de inspiratie: „Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul: de pitoresti si poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.” Trebuie subliniat faptul ca realitatea este transfigurata si ca opera ramane fictiune, un argument constituindu-l si faptul ca autorul a folosit ca izvor nu numai cronica lui Grigore Ureche, in care se prezinta a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu, ci si pe cea a lui Miron Costin, din care a folosit pentru scena uciderii lui Motoc, omorarea prin lapidare a boierului Batiste Veveli. Costache Negruzzi a impus un model al nuvelei istorice romanesti, care a fost preluat apoi de Alexandru Odobesc „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela romantica de inspiratie istorica. In literatura romana manifestarea romantismului se produce mai intai in perioada pasoptista, considerata de Nicolae Manolescu in studiul sau „Istoria critica a literaturii romane”, a fi de tip Biedermeior, manifestand inclinatie spre moralitate, cu valori domestice, intimitate, resemnare, pasiuni temperate, idilism, istorie. Nicolae Manolescu este de parere ca aceasta perioada romantica este imblanzita.

Protagonistul este un erou de mare forta. Conflictul care genereaza intriga este reprezentat de dialogul intre Lapusneanu si cei aptru boieri. . Este o nuvela istorica. din perspectiva unui narator omniscient. Personajele nu sunt numeroase. Moto-urile au valoare de sentinta reprezentand un rezumat. Desfasurarea actiunii cuprinde cea de a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul indeosebi pedepsirea boierilor care-l tradasera in prima domnie. prin moartea lui Lapusneanu otravit cu ajutorul d-nei Ruxanda si sub privirile neinduratoare ale lui Spancioc si Stroici. Comentariile naratorului au o valoare etica si anticipeaza comportamentul personajelor care sunt liniare din punct de vedere psihologic definindu-se printr-o singura trasatura de caracter. De asemenea este realizata culoarea de epoca(portrete fizice. „Ai sa dai sama. Compozitia este de factura clasica. cu o intriga riguros contruita. ele subliniaza natura conflictului dezvoltat in fiecare capitol. deoarece are un personaj exceptional care actioneaza in situatii exceptionale dar si datorita temei istorice. Veverita. prezentarea obiceiurilor de la curte). Fiecare capitol se deschide cu o secventa rezumativa in stil cronicaresc. Subiectul isi desafasoara momentele in mod simetric in cele patru capitole. esenta fiecarei parti. urmarind un conflict unic. doamna!”. de fapt prima nuvela istorica. Exista un singur fir narativ care respecta __________speciei si realizeaza o naratiune heterodiegetica. iar principiul de compozitie este cel cronologic. fiind caracterizate succint in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Este o nuvela romantica. „Capul lui Motoc vrem!” si „De ma voi scula. Titlul nuvelei situeaza in centrul naratiunii personajul care polarizeaza interesul epic si mesajul operei. Exista rasturnari spectaculoase de situatie. Spancioc si Stroici. Formularea lor ca replici ale unor personaje evidentiaza faptul ca scriitorul adopta frecvent ca modalitate de narare reprezentarea. boierii scapati de macel. concentrat. piramida din capete si linsarea vornicului Motoc. Motoc. precedate de care un moto sugestiv: „Daca voi nu ma vreti eu ma vreu!”. adica patrunderea lui Alexandru Lapusneanu in Moldova. scene de cruzime. trimisi de Tomsa sa-l determine sa se intoarca din drum. cu o singura abatere in capitolul al doilea care contine o secventa retrospectiva despre destinul urmasilor lui Petru Rares si motivatia casatoriei voievodului cu domnita Ruxanda. Opera prezinta fapte verosimile. Iubirea este prezenta ca o relatie intre forte antagonice. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului principal decat pe actiune. nuvela fiind structurata simbolic si perfect echilibrat pe patru capitole avand fiecare functia unui act din teatrul clasic si beneficiind de o relativa independenta. Punctul culminant este atins prin doua acte de o extraordinara cruzime: uciderea celor patruzeci si sapte de de boieri. utilizand focalizarea zero. astfel: expozitiunea reprezinta primul paragraf. scena otravirii. in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu.Opera „Alexandru Lapusneanu” este o nuvela pentru ca este o naratiune in proza. pre multi am sa popesc si eu”. care nu se implica in faptele narate decat prin comentarii. deoarece evoca un moment zbuciumat din istoria Moldovei. intr-un singur singur conflict. Deznodamantul se implineste firesc. cu un singur fir narativ.

Pornind de la informatiile consemnate in cronica lui Ureche. evidentiindu-se aspecte ale personalitatii eroului. Tema naratiunii se dezvolta prin evocarea unui episod din Evul Mediu romanesc. marirea si prabusirea acestuia. Principalul plan este cel epic. figura unui protagonist al carui portret este inspirat din realitatea istorica. emblematic. Alaturi de aceasta caracteristica a eroului se reliefeaza insa si un tipar romantic in construirea personajului ca geniu malefic. creionarea unui personaj puternic si bine individualizat "Alexandru Lapusneanul" se constituie intr-o nuvela istorica. marele vornic strangator de biruri. static. intriga riguros construita un singur fir narativ. exceptioanala care imbina in structura sa calitati si defecte : abilitate diplomatica. impulsivitate. in centrul naratiunii este fixata. O tema secundara. Figura domnitorului e conturata in special prin intermediul dialogului. Acesta este un erou romantic. viu. puse statornic in slujba vointei de putere si de razbunare. Subiectul este conturat in jurul personajului principal Alexandru Lapusneanul. si cu nadejdile mereu inselate ale "prostimii ". iau chipul lui Motoc. Forma articulata a numelui propriu da culoarea epocii fiind un arhaism morfologic. cu o inteligenta diabolica si o cruzime neistovita. In aceste plan-cadru se contureaza un conflict social intre norodul mereu jefuit si jefuitorii care in constiinta multimii. in constructia caruia se reunesc doua doua perspective esentiale : clasicismul si romantismul. cu uneltirile boierilor. disimulare. cu necurmata navala a turcilor sau a tatarilor. cruzime. meritul lui Negruzzi fiind acela de a fi creat un personaj memorabil intr-o scriere exemplara. o reusita certa a literaturii romane. cu desele schimbari de domnie si ceremonialulrile curtii. Viziunea artistica se structureaza pe doua planuri. Alexandru Lapusneanul este un personaj principal. de factura romantica.complex. Intamplarile narate sunt proiectate pe un fundal in care se schiteaza un tablou de epoca al Moldovei din veacul al XVI-lea. este aceea a urmarii a destinului unui taran. avand drept centru de iradiere figura lui Lapusneanu. personalitate exacerbata. scriitorul creeaza un personaj complex. trasaturile sale de caracter si de perosnalitate ramanand aceleasi de-a lungul intregii nuvele. si anume cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu.Ca in orice nuvela istorica. evolutia de la orgoliu si cruzime la singuratate si la teroarea de a fi neputincios in fata mortii. mod de expunere prin care se dramatizeaza actiunea. cinism. Prin toate trasaturile enuntate mai sus : conflicte puternice. Acest plan este dinamizat de conflicte puternice exterioare (conflict politic intre boieri si voda) si interioare (conflict psihologic generand zbuciumul launtric al domnului in ultimul capitol si conflictul moral trait de doamna Ruxanda). . al carui destin este urmarit in ultimii cinci ani de domnie si viata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful