Alexandru Lapusneanul ~demonstratie~ Nuvela este specia genului epic in proza, avand o desfasurare mai ampla decat a schitei

sau a povestirii, insa mai redusa decat a romanului, in care nu atat subiectul are importanta, cat natura conflictului pe care e construita actiunea propriu-zisa. Este opera epica, in proza, cu o actiune mai dezvolatata decat schita, cu un singur fir narativ, avand o intriga mai complicata, ce determina conflicte puternice prin care se evidentiaza caracterul mai multor personaje. Ca specie, nuvela devine stabila odata cu perioada romantismului si atinge apogeul in timpul realismului. Cu o actiune mai concentrata in jurul unei situatii contrare, nuvela este un text epic de dimensiune medie. Secventele narative se leaga de regula prin inlantuire, dar se pot conexa si prin insertie sau prin alternanta. Reprezentantii nuvelei sunt: Prosper Merimee, Guy de Maupassant, Honore de Balzac, Lev Tolstoi, Mihai Eminescu. Dintre tipurile de nuvela amintim: cea fantastica „Sarmanul Dionis” de Mihai Eminescu, mitica „La hanul lui Manjoala” de Ion Luca Caragiale, filosofica „La tiganci” de Mircea Eliade, psihologica „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, „In vreme de razboi” de Ion Luca Caragiale, „Catastrofa” de Liviu Rebreanu, istorica „Alexandru Lapusneanu” de Constantin Negruzii, sociala „Fefeleaga” de Gala Galaction. Nuvela are o dimensiune oscilanta, variind intre texte scurte comparabile cu schita(10 pagini-„Fefeleaga”) sau cu un mic roman: „Moara cu noroc”. Titlul este de cele mai multe ori foarte concentrat, referindu-se fie la numele protagonistului(„Alexandru Lapusneanul”), fie la topos(„Moara cu noroc”), fie poate sugera in mod direct sau in mod simbolic tema(„In vreme de razboi”). Nuvela istorica are drept personaje figuri atestate istoric sau se refera la un moment din trecut. Intaia nuvela istorica din literatura romana este „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi, aparuta in 1840, in primul numar al revistei „Dacia literara” , ca raspuns la indemnul acesteia de a folosi trecutul national ca sursa de inspiratie: „Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul: de pitoresti si poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.” Trebuie subliniat faptul ca realitatea este transfigurata si ca opera ramane fictiune, un argument constituindu-l si faptul ca autorul a folosit ca izvor nu numai cronica lui Grigore Ureche, in care se prezinta a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu, ci si pe cea a lui Miron Costin, din care a folosit pentru scena uciderii lui Motoc, omorarea prin lapidare a boierului Batiste Veveli. Costache Negruzzi a impus un model al nuvelei istorice romanesti, care a fost preluat apoi de Alexandru Odobesc „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela romantica de inspiratie istorica. In literatura romana manifestarea romantismului se produce mai intai in perioada pasoptista, considerata de Nicolae Manolescu in studiul sau „Istoria critica a literaturii romane”, a fi de tip Biedermeior, manifestand inclinatie spre moralitate, cu valori domestice, intimitate, resemnare, pasiuni temperate, idilism, istorie. Nicolae Manolescu este de parere ca aceasta perioada romantica este imblanzita.

fiind caracterizate succint in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. iar principiul de compozitie este cel cronologic. adica patrunderea lui Alexandru Lapusneanu in Moldova. Desfasurarea actiunii cuprinde cea de a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul indeosebi pedepsirea boierilor care-l tradasera in prima domnie. prin moartea lui Lapusneanu otravit cu ajutorul d-nei Ruxanda si sub privirile neinduratoare ale lui Spancioc si Stroici. concentrat. trimisi de Tomsa sa-l determine sa se intoarca din drum. cu o intriga riguros contruita. „Capul lui Motoc vrem!” si „De ma voi scula. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului principal decat pe actiune. „Ai sa dai sama. deoarece are un personaj exceptional care actioneaza in situatii exceptionale dar si datorita temei istorice. Subiectul isi desafasoara momentele in mod simetric in cele patru capitole. scene de cruzime. Este o nuvela istorica. boierii scapati de macel. Moto-urile au valoare de sentinta reprezentand un rezumat. De asemenea este realizata culoarea de epoca(portrete fizice. Formularea lor ca replici ale unor personaje evidentiaza faptul ca scriitorul adopta frecvent ca modalitate de narare reprezentarea. Deznodamantul se implineste firesc. scena otravirii. Motoc. Compozitia este de factura clasica. precedate de care un moto sugestiv: „Daca voi nu ma vreti eu ma vreu!”. ele subliniaza natura conflictului dezvoltat in fiecare capitol. . urmarind un conflict unic. nuvela fiind structurata simbolic si perfect echilibrat pe patru capitole avand fiecare functia unui act din teatrul clasic si beneficiind de o relativa independenta. in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu. Exista un singur fir narativ care respecta __________speciei si realizeaza o naratiune heterodiegetica. Punctul culminant este atins prin doua acte de o extraordinara cruzime: uciderea celor patruzeci si sapte de de boieri. piramida din capete si linsarea vornicului Motoc. cu o singura abatere in capitolul al doilea care contine o secventa retrospectiva despre destinul urmasilor lui Petru Rares si motivatia casatoriei voievodului cu domnita Ruxanda. Spancioc si Stroici. cu un singur fir narativ. Conflictul care genereaza intriga este reprezentat de dialogul intre Lapusneanu si cei aptru boieri. deoarece evoca un moment zbuciumat din istoria Moldovei. Personajele nu sunt numeroase. Fiecare capitol se deschide cu o secventa rezumativa in stil cronicaresc. utilizand focalizarea zero. intr-un singur singur conflict. esenta fiecarei parti. Protagonistul este un erou de mare forta. pre multi am sa popesc si eu”. de fapt prima nuvela istorica.Opera „Alexandru Lapusneanu” este o nuvela pentru ca este o naratiune in proza. astfel: expozitiunea reprezinta primul paragraf. care nu se implica in faptele narate decat prin comentarii. Veverita. Opera prezinta fapte verosimile. Exista rasturnari spectaculoase de situatie. Este o nuvela romantica. prezentarea obiceiurilor de la curte). din perspectiva unui narator omniscient. Comentariile naratorului au o valoare etica si anticipeaza comportamentul personajelor care sunt liniare din punct de vedere psihologic definindu-se printr-o singura trasatura de caracter. doamna!”. Iubirea este prezenta ca o relatie intre forte antagonice. Titlul nuvelei situeaza in centrul naratiunii personajul care polarizeaza interesul epic si mesajul operei.

Intamplarile narate sunt proiectate pe un fundal in care se schiteaza un tablou de epoca al Moldovei din veacul al XVI-lea. de factura romantica. cu desele schimbari de domnie si ceremonialulrile curtii. Figura domnitorului e conturata in special prin intermediul dialogului. In aceste plan-cadru se contureaza un conflict social intre norodul mereu jefuit si jefuitorii care in constiinta multimii. Acest plan este dinamizat de conflicte puternice exterioare (conflict politic intre boieri si voda) si interioare (conflict psihologic generand zbuciumul launtric al domnului in ultimul capitol si conflictul moral trait de doamna Ruxanda). disimulare. Alaturi de aceasta caracteristica a eroului se reliefeaza insa si un tipar romantic in construirea personajului ca geniu malefic. meritul lui Negruzzi fiind acela de a fi creat un personaj memorabil intr-o scriere exemplara. puse statornic in slujba vointei de putere si de razbunare. Alexandru Lapusneanul este un personaj principal. este aceea a urmarii a destinului unui taran. viu. marirea si prabusirea acestuia. Prin toate trasaturile enuntate mai sus : conflicte puternice.complex. figura unui protagonist al carui portret este inspirat din realitatea istorica. evolutia de la orgoliu si cruzime la singuratate si la teroarea de a fi neputincios in fata mortii. scriitorul creeaza un personaj complex. exceptioanala care imbina in structura sa calitati si defecte : abilitate diplomatica. iau chipul lui Motoc. o reusita certa a literaturii romane. si anume cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu. .Ca in orice nuvela istorica. Forma articulata a numelui propriu da culoarea epocii fiind un arhaism morfologic. Acesta este un erou romantic. trasaturile sale de caracter si de perosnalitate ramanand aceleasi de-a lungul intregii nuvele. cu uneltirile boierilor. Pornind de la informatiile consemnate in cronica lui Ureche. cu o inteligenta diabolica si o cruzime neistovita. marele vornic strangator de biruri. Principalul plan este cel epic. impulsivitate. cinism. intriga riguros construita un singur fir narativ. cruzime. creionarea unui personaj puternic si bine individualizat "Alexandru Lapusneanul" se constituie intr-o nuvela istorica. personalitate exacerbata. Viziunea artistica se structureaza pe doua planuri. emblematic. cu necurmata navala a turcilor sau a tatarilor. mod de expunere prin care se dramatizeaza actiunea. al carui destin este urmarit in ultimii cinci ani de domnie si viata. avand drept centru de iradiere figura lui Lapusneanu. O tema secundara. Tema naratiunii se dezvolta prin evocarea unui episod din Evul Mediu romanesc. static. in centrul naratiunii este fixata. si cu nadejdile mereu inselate ale "prostimii ". evidentiindu-se aspecte ale personalitatii eroului. Subiectul este conturat in jurul personajului principal Alexandru Lapusneanul. in constructia caruia se reunesc doua doua perspective esentiale : clasicismul si romantismul.