Alexandru Lăpusneanul(Costache Negruzzi)

- nuvela istorică romantică –

REPER I *6p
• Preliminarii(date autor, referință critică, opere)
• Geneza operei(cum a luat naștere, în ce condiții)
• Definiția curentului *2p
Reprezentant al literaturii române din perioada pașoptistă, Costache
Negruzzi s-a impus în conştiinţa tuturor cititorilor ca autor al primei nuvele
istorice din literatura română. Pe fundalul acestei epoci revoluționare, Mihai
Kogălniceanu publică revista „Dacia literară” care a însemnat un nou început
pentru literatura română întrucât a impus manifestul romantismului
autohton.
Nuvela este opera epica in proza, avand dimensiuni intre a povestirii si a
romanului in care conflictul este puternic, iar accentul cade pe conturarea
personajului.
În primul număr al revistei „Dacia literară” a fost publicată nuvela
istorică romantică „Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi ca o
ilustrare a celui de-al doilea punct din capitolul manifest, și anume inspirarea
din specificul national.
• Numirea a 4 trăsături ale textului *2p (1p+1p)
• Evidențierea a 2 trăsături *2p (1p+1p)
Astfel, din „Letopisețul Tării Moldovei" de Grigore Ureche autorul preia
elemente istorice si sociale legate de a doua domnie a lui Lapusneanul(1564-
1569), figura domnului, replici memorabile, scena uciderii celor 47 de boieri,
detalii de ordin vestimentar, ceremonialul de la curte și limbajul arhaic, iar din
„Letopisețul Tărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace" de Miron Costin de la
care Costache Negruzzi preia scena linșării lui Batiste Veveli care in text
devine boierul tradator Motoc și psihologia gloatei (țăranii adunati la curtea
domneasca ce actionează ca un personaj colectiv). Autorul are o viziune
romantică asupra istoriei pe care o transfigurează ficțional pentru a
impresiona și transmite stări sufletești, păstrând totuși esența și veridicitatea
faptelor.
În afara inspirației din istoria națională, alte trăsături romantice sunt
conflictele interioare și exterioare extrem de puternice și scenele
cutremurătoare de facutură romantică (priveliștea sângeroasă a „leacului de
frică”, momentul uciderii boierulor, moartea prin otravire a lui Alexandru
Lapusneanu). Mai mult, sunt prezente personajele excepționale în situații
excepționale, iar portretele acestora tind să fie exagerate. Spre exemplu,
Alexandrul Lapusneanu este înzestrat atât cu trasaturi uimitoare printre care
inteligenta, curajul, diplomatia, abilitatea, cât si cu defecte majore: cruzimea
exacerbată dusa pana la sadism, spirit vindicativ și lipsit de scupule,
impulsivitatea, viclenia și puterea de disimulare. Însuși George Calinecu
afirma despre protagonist că este „un monstru moral". Prezentată în antiteză,
un alt procedeu romantic, Ruxanda pare a fi, in toate, opusul lui Lapusneanu.
Sotie si mama devotata, blanda și induratoare, , Doamna Ruxanda este insa un
om cu simtul datoriei, ceea ce o determina sa ucida dupa o lupta interioara
intre datoria de sotie si aceea de mama si Doamna.
Totuși, nuvela are în egală măsură și trăsături ale clasicismului, cum sunt
caracterul gnomic, constructia simetrica, obiectivitatea narațiunii și
credibilitatea faptelor.Este o nuvelă istorică datorită inspirației din
evenimentele Evului Mediu românesc, temei şi a culorii de epocă, evidenţiată
prin mentalitate, obiceiuri, comportament, limbaj. Este o nuvelă romantică
datorită acestei teme istorice, a personajelor excepționale care acționează în
împrejurări excepționale (domnitorul tiran), a antitezei ca procedeu de
compoziție (inger/demon) şi a prezenței macabrului (măcelul boierilor,
piramida capetelor, otrăvirea domnitorului).
REPER II *6p
• Titlu, tema *2p
• scenă semnificativă *2p
• Altă scenă semnificativă *2p
Titlul este alcătuit dintr-un substantiv propriu, care in sens denotativ
indica o personalitate istorica, înfăţişând numele protagonistului atestat în
"Letopisețul Ţării Moldovei” de Grigore Ureche şi cronica lui Miron Costin,
surse de inspirație ale nuvelei.
Tema nuvelei este lupta pentru putere in epoca medievala, fiind
prezentata artistic o perioada sangeroasa din istoria Moldovei, fixate temporal
pe la mijlocul secolului al XVI-lea, sub puterea unui domnitor tiran. Domnia lui
Alexandru Lapusneanul evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii si
consecintele detinerii puterii de catre un domnitor crud. Tema este sustinuta
prin diferite secvente si citate regasite in cadrul nuvelei. Unul dintre cele mai
sugestive citate este titlul primului capitol “Daca voi nu ma vreti, eu va vreau!”.
El este un raspuns pe care Lapusneanul il da soldei de boieri care ii cerusera
sa se intoarca de unde a venit, fiindca norodul nu il vrea. Cu toate acestea,
Lapusneanul este hotarat sa isi reia tronul si sa se razbune pe boierii tradatori.
Indicii spatio-temporali sunt clar precizați și au rolul de a orienta
cititorul în universul ficțiunii, încadrând nuvela şi în curentul realismului.
Acțiunea este plasată în Moldova, în timpul celei de-a doua domnii a lui
Lăpuşneanul, în secolul al XVI-lea.
Compozițional, nuvela este alcătuită din patru capitole. Secvențele
narative sunt înlănțuite cronologic, iar trecerea de la una la alta se face prin
alternanță. Se observă simetria dintre capitole, fiecare având un motto
sugestiv.
Varietatea şi complexitatea conflictelor este o trăsătură fundamentală a
nuvelei. Conflictul nuvelei este imprimat de lumea pe care Negruzzi o cunoaste
din cronici sau viata proprie. Natura conflictului este de esenta psihologica si
sociala. Conflictul psihologic este polarizat în jurul lui Alexandru Lăpușneanul,
cel care a fost alungat de la domnie si aspira la ordine si dreptate si cel care
traieste patima razbunarii. Conflictul social priveste relatia antitetica dintre
Lapusneanu si boieri, pe de o parte, pe de alta parte Lapusneanu - Doamna
Ruxanda. In cadrul conflictului cu boierii se individualizeaza succesiv
infruntarile cu Motoc și grupul Spancioc-Stroici. Cele doua personaje,
Lapusneanu si Ruxanda, ale caror trasaturi se creioneaza prin antiteza, nu se
afla in conflict de la bun inceput, opozitia de principii conturandu-se abia pe
parcurs.
Capitolul I cuprinde expozițiunea şi intriga, adică întoarcerea. lui
Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei, în fruntea unei armate turcești,
după ce l-a învins pe Ștefan Tomsa, fiind întâmpinat la graniță de solia formată
din boierii Motoc, Veveriţă, Spancioc şi Stroici. Deși aceştia încearcă sa-l facă
pe Lăpușneanul să se întoarcă, intențiile acestuia sunt clare și descriu un
caracter puternic, evidențiat de motto-ul "Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu...".
Capitolul al II-lea corespunde ca moment al subiectului desfăşurării
acțiunii şi cuprinde o serie de evenimente declanşate odată cu recuperarea
tronului de către Alexandru Lăpusneanul: fuga lui Ştefan Tomşa, incendierea
cetăților, confiscarea averilor şi uciderea unor boieri. Intervenţia domniţei
Ruxanda pe lângă soţul ei de a înceta masacrul este determinată de vorbele
văduvei unui boier ucis de domnitor, care constituie motto-ul capitolului: "Ai
să dai sama, doamnă!".
Capitolul al III-lea prezintă punctul culminant şi conţine cele mai multe
scene romantice: uciderea celor 47 de boieri și construirea piramidei din
capetele acestora, aşezate ierarhic, oferită domniţei drept "leac de frică" și
linşarea lui Motoc. Motto-ul acestui capitol, "Capul lui Motoc vrem!" reprezintă
cuvintele mulțimii de țărani, nemulțumiți și agitați, adunați la palat, Motoc
fiind predat acestora ca pedeapsă pentru trădare. Capitolul al IV-lea
corespunde deznodământului și prezintă moartea lui Lăpusneanul, retras la
Cetatea Hotinului. În delirul bolii, eroul se simte vinovat de cruzimile săvârşite
şi cere mitropolitului să fie călugărit, fiind un moment de rătăcire, secvența
fiind specifică literaturii romantice. Când acesta îşi revine, amenință să-i ucidă
pe toţi, de unde și motto-ul capitolului "De mă voi scula, pre mulți am să
popesc și eu...". Acest moment o determină pe domniţa Ruxanda să accepte
sfatul boierilor Spancioc şi Stroici de a-l otăvi. Astfel, Alexandru Lapusneanul
moare în chinuri şi este înmormântat la Mânăstirea Slatina.
REPER III *6p
• 2 elemente de compoziție *6p (3p+3p)
Personajele sunt încadrate în tipologii diferite şi sunt realizate în
manieră romantică, prin antiteză: înger, tipologie întruchipată de doamna
Ruxanda, care este un personaj secundar, cu un caracter slab, întrucât nu
acționează niciodată din proprie voinţă - demon (reprezentat de domnitorul
tiran); boieri trădători (Motoc şi Veveriţă) - boieri patrioți (Spancioc şi
Stroici).
 Alexandru Lăpuşneanul este personajul principal, excepțional, care
acţionează în împrejurări excepționale. (priveliștea sângeroasă a „leacului de
frică”, momentul uciderii boierulor, moartea prin otravire a lui Alexandru
Lapusneanu).Întruchipează tipul domnitorului sângeros, tiran şi crud. Hotărât,
bun cunoscător al psihologiei umane, dar şi extrem de hotărât, personajul este
puternic individualizat şi devine memorabil. Limbajul naratorului şi al
personajelor valorifică aceleaşi registre stilistice: regionalisme ("şepte",
"găsând") şi arhaisme ("vornic", "pre", "spătar"), care accentuează culoarea de
epocă şi caracterul istoric al nuvelei.
Stilul narativ se remarcă prin sobrietate şi concizie, specifice prozei
istorice, iar perspectiva narativă este obiectivă.
În opinia mea, întâlnirea cu nuvela,,Alexandru Lapusneanul" este, pentru
orice cititor, o experiență de viață, deoarece intră într-o lume plăsmuită după
propria viziune a autorului. Fiind prima nuvelă istorică din literatura română,
ea nu aduce în faţa contemporanilor un model de patriotism, ci un antimodel
de conducător şi reconstituie culoarea locală a epocii.
În concluzie, coexistenta elementelor romantic si clasice intr-o opera
liteara este o prima trasatura a perioadei pasoptiste. Astfel, prin impletirea
armonioasa a celor doua stiluri, prin echilibrul compositional, prin constructia
riguroasa, aspectul verosimil, credibil al faptelor, nuvela Alexandru
Lapusneanul reuseste sa ilustreze principalele trasaturi ale ideologiei
pasoptiste. Valoarea nuvelei este exprimată prin afirmaţia criticului George
Călinescu: "Alexandru Lapusneanul ar fi devenit o scriere celebra ca și Hamlet
dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale."
Redactare *12p
• Existența părților componente *1p
• Logica înlănțuirii ideilor *1p
• Abilități de analiză și argumentare *3p/2p/1p
• Utilizarea limbii literare *2p/1p
• Ortografia *2p/1p/0p
• Punctuația *2p/1p/0p
• Așezarea în pagină, înlănțuirea *1p.