Alexandru Lapusneanul

Viziunea despre lume

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi este prima nuvela
romantica de inspiratie istorica din literatura romana. Publicata in primul
numar al revistei Dacia literara ,in anul 1840, aceasta opera ilustreaza una
dintre sursele literaturii romantice,si anume istoria nationala(Evul Mediu), la
recomandarea lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program Introductie,ce
constituie manifestul literar al romantismului romanesc.
Nuvela este o specie epica in proza de intindere medie , cu actiune
pluriepisodica,liniara cu conflicte concentrate,plasate intr-un timp si spatiu
clar precizate ,la care participa relativ numeroase personaje ce sunt puternic
evidentiate.
Alexandru Lapusneanul este o nuvela fundamental romantica deoarece
este prezent personajul exceptional in situatii exceptionale , folosirea
procedeului antitezei ca mijloc artistic principal in prezentarea personajelor
(inger-demon pentru domnitor si Ruxanda).Este nuvela romantica si prin
tema (evocarea unui moment din istoria Moldovei) inspirata din folclor , prin
crearea atmosferei de epoca( prin imbracaminte, limbaj,situatii) si prin
prezenta personajelor din toate clasele sociale
(domnitor,boieri,clerici,slujitori,norod).
Este nuvela istorica deoarece naratorul se inspira din Letopisetul Tarii
Moldovei de Grigore Ureche,de la care preia caracteristicile domnitorului si
unele replici memorabile, si de Miron Costin de la care preia scena linsarii
unui boier in timpul domniei lui Alexandru Ilias.In opera sunt prezente
personaje cu atestare documentar istorica ,se prezinta o perioada istorica
clar definita si se creeaza atmosfera acesteia.
Exista totusi si elemente clasice (simetria si echilibrul constructiei ,concizia
actiunii, folosirea epitetului generalizator-cu toata pompa domneasca,
limbaj elevat) ,dar si realiste (stilul solemn, incipitul construit in maniera
realista, acuratetea detaliilor, obiectivitatea naratorului).
Titlul este format dintr-un substantiv propriu compus ,care reprezinta
numele personajului principal ,numele acestuia fiind articulat hotarat enclitic,
sugerand unicitatea personajului si anticipeaza faptul ca accentul in nuvela
cade pe actiunile acestuia.
Tema este lupta pentru putere intre domnitor si boieri in contextul Moldovei
Medievale.

Conflictul principal exterior este intre domnitor si boieri pentru putere si

pentru razbunare.
Avem de asemenea conflicte secundare exterioare: intre Lapusneanul si
doamna Ruxanda,care porneste dupa ce domnitorul crede ca aceasta
incearca sa-l manipuleze si sa se implice in treburile statului; intre
Lapusneanul si Motoc,fiindca boierul il tradase in prima sa domnie; intre
Lapusneanul si boierii Spancioc si Stroici, dar si intre boierul Motoc si popor.
Conflictele pun in lumina personalitatea puternica a personajului principaldomnitorul Alexandru Lapusneanul, personaj romantic, exceptional care este
surprins in situatii exceptionale ( scena linsarii lui Motoc, a uciderii celor 47
de boieri, este otravit de catre sotia sa ).Acesta intruchipeaza domnitorul
sangeros,tiranic si crud,cu dorinta de razbunare.Este caracterizat direct de
narator ( uratul sau caracter),de alte personaje(crud si cumplit,cu sange
pangarit )si de el insusi (m-am aratat cumplit si rau,varsand sangele
multora),dar si indirect prin fapte( uciderea boierilor fara mila, respectarea
promisiunilor fata de Ruxanda si norod, jura stramb in biserica) si limbaj.
Timpul actiunii este clar precizat,petrecandu-se in perioada celei de-a doua
domnii a lui Lapusneanul; astfel actiunea din primele 3 capitole se petrece in
primul an al domniei acestuia, iar al patrulea capitol reprezinta ultimul
an.Evenimentele sunt prezentate in mod cronologic.
Spatiul actiunii este variabil; in primul capitol actiunea are loc in tabara
domnitorului, in al doilea si al treilea capitol la curtea domneasca si
mitropolie ,iar in al patrulea capitol la cetatea Hotin.
Opera este structurata pe patru capitole, fiecaruia atribuindu-se un motto si
reprezentand momentele subiectului.
Astfel, primul capitol, cu motto-ul De voi nu ma vreti,eu va vreu cuprinde
expozitiunea ,fiind prezentat contextul intoarcerii pe tron a lui Alexandru
Lapusneanul in 1564, in fruntea armatei turcesti si intalnirea acestuia cu
solia boiereasca formata din Veverita,Motoc,Spancioc si Stroici.Intriga este
reprezentata chiar de motto, ce sugereaza hotararea acestuia de a se
intoarce pe tron.
Al doilea capitol (Ai sa dai sama ,Doamna) cuprinde desfasurarea
actiunii: cruzimea domnitorului fata de boieri, torturandu-i,omorandu-i, cu
motive fie reale ,fie inchipuite si amenintarea cu referinta divina a doamnei
Ruxanda de catre o vaduva de boier .Ruxanda il roaga pe domnitor sa
inceteze cu omorurile ,iar acesta ii promite un leac de frica .
Al treilea capitol are ca motto replica personajului colectiv-norodul :Capul lui
Motoc vrem ,si cuprinde punctul culminant(discursul mincinos al
domnitorului la slujba religioasa din mitropolie, uciderea celor 47 de boieri ,
linsarea lui Motoc si construirea unei piramide din capetele boierilor ucisi
pentru doamna Ruxanda, de domnitorul insusi).

Ultimul capitol,cu motto-ul De ma voi scula,pre multi am sa popesc si eu..

(replica a domnitorului) contituie deznodamantul, in care este prezentata
boala lui Alexandru Lapusneanul ,care, in delir fiind,doreste sa fie calugarit si
ca fiul sau sa ramana domnitor.Odata ce se trezeste la realitate, devine crud
si isi ameninta sotia, care, la insistentele boierilor Spancioc si Stroici si la
acordul tacit al mitropolitului Teofan, il otraveste.
Incipitul este de tip rezumativ, prezinta contextul istorico-politic al revenirii
la tron a lui Alexandru Lapusneanul, iar excipitul este inchis, solutionanduse toate conflictele.
Perspectiva narativa este obiectiva ,prezentata de un narator
extradiegetic, heterodiegetic,omniscient si omniprezent ,care reprezinta o
voce auctoriala.Totusi,naratorul neimplicat isi exprima in mod subtil parerea
despre personaje si situatii ,folosind topica afectiva :desantata
cuvantare , ticalosul boier,crud si cumplit este domnul acesta.
Secventele narative sunt de tip inlantuire , firul narativ fiind liniar, in
ordine cronologica.Exista si secvente de alternanta (dupa uciderea din
mitropolie,se trece de la scene cu domnitorul la scene cu norodul).
Ca moduri de expunere gasim naratiunea,cu rol de reprezentare a unor
intamplari din istoria Moldovei Medievale,care se impleteste cu dialogul ce
dinamizeaza actiunea si caracterizeaza personajele.Unele secvente
descriptive( descrierea cetatii Hotin de la inceputul capitolului IV) au rolul de
a crea atmosfera si de a valorifica natura patriei, de asemenea trasatura
romantica.
In aceasta nuvela se regasesc tehnici si procedee narative,una dintre
acestea fiind tehnica basoreliefului(procedeul antitezei) antiteza dintre
bunatatea doamnei Ruxanda si cruzimea domnitorului, dintre curajul
acestuia si lasitatea lui Motoc, antiteza dintre boierii tradatori si cei
patrioti.De asemenea, este prezenta scena de gen ,cu detaliile sangeroase
din scena uciderii boierilor in mitropolie.Tehnica orientarii atentiei cititorului
catre punctul central al scenei ,care este preluata din pictura, este folosita in
momentul in care domnitorul si Motoc privesc de pe fereastra macelul, dar si
cand Stroici ii povesteste lui Spancioc scena otravirii domnitorului.Apare de
asemenea pauza descriptiva cand doamna Ruxanda vine la domnitor,cu rolul
de a crea suspans.Pentru prima data in literatura romana apare personajul
colectiv(norodul) ,care ia nastere la secventa toate glasurile se facura un
glas si al carui rol se termina odata cu obtinerea capului lui Motoc.