Alexandru Lapusneanul (1840) de Costache Negruzzi

1. Definitia speciei Nuvela este o opera epica in proza, cu o actiune mai ampla, cu un conflict consistent si personaje caracterizate complex. Actiunea este, de regula, concentrate in jurul unui personaj principal. Termenul provine din italienescul novella, care inseamna noutate. Printre trasaturile nuvelei se numara ! insistenta asupra firului epic ! focalizarea asupra unui personaj principal ! diminuarea su"iectivitatii specifice povestirii ! fapte, intamplari credi"ile, verosimile ! intriga puternica ! conflict sustinut ! discurs narativ dens, concentrate ! compozitie riguroasa, coerenta, dar concisa ! arta narativa expresiva. Nuvela istorica evoca intr!un spatiu epic de o maxima concentrare o anumica epoca, o personalitate istorica, prin completarea realitatii #sursa documentara din cronici, letopisete, marturii$, pentru a realize transferul realului in literatura, cu toate li"ertatile si provocarile unui asemenea demers. 2. Tema si sursele de inspiratie Tema nuvelei este data de evocarea unei domnii z"uciumate din evul mediu romanesc % intoarcerea lui &apusneanu pentru a doua sa domnie, intre anii '()*!'()+. ,ursele de inspiratie sunt &etopisetul Tarii -oldevei de .rigore /reche si letopisetul lui -iron Costin, de unde autorul preia scene de razvratire ale maselor populare in vremea lui Alexandru 0lias!voda. ,e poate vor"i de o contaminare a resurselor, de amplificari si selectii, de introducerea unor personaje imaginare, fara exactitate istorica, dar cu intentia de a crea o imagine plauzi"ila si semnificativa a evului mediu romanesc. 3. Compo itia nu!elei Compozitia nuvelei este riguroasa si coerenta, episoadele se grupeaza in patru capitole, ce au concentrarea acelor unei piese de teatru si un motto semnificativ 1aca voi nu ma vreti eu va vreu, reprezentand cuvintele domnitorului, hotarat sa recapete tronul -oldovei, un raspuns sugestiv la sfatul "oierilor de a renunta la intentia sa2 Ai sa dai sama, doamna este replica vaduvei unui "oier ucis de &apusneanu, amenintare directa pentru doamna 3uxanda, sotia domnitorului2 Capul lui -otoc vrem devine raspunsul multimii asuprite, apasate de saracie si "iruri, venita la curte pentru a cere dreptate si intelegere2 1e ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu sunt cuvintele de amenintare ale lui &apusneanu, afat pe patul de suferinta, dupa o criza mistica, in care ceruse sa fie calugarit. 4xpunerea este so"ra, prezentarea prin dialog are un ton dramatic, iar personajele sunt stilizate expresiv. 4. "omentele su#iectului -omentele su"iectului se organizeaza classic, intr!un crescendo dramatic, urmarind regulile echili"rului si ale simetriei compozitionale. 4xpozitiunea il prezinta pe Alexandru &apusneanu revenit in -oldova pentru a!si relua tronul, dup ace l!a invins pe ,tefan Tomsa. 0nlaturat de la domnie prin tradarile "oierilor,

domnitorul este intampinat de acestia la granita, pentru a!l convinge sa renunte. Personajele secundare sunt vornicul -otoc, postelnicul 5everita, ,pancioc si ,troici, cei care ii spun Norodul nu te vrea, nici nu te iu"este. 0ntriga este determinate de hotararea lui &apusneanu de a reveni la tron, de raspunsul lui ferm 1aca voi nu ma vreti, eu va vreu #6$ si daca voi nu ma iu"iti, eu va iu"esc pre voi #6$ ,a ma intorc7 -ai degra"a isi intoarce 1unarea cursul indarapt. ,e contureaza deja liniile conflictului, sustinut prin confruntarea domnului feudal cu "oierii ce i se opun. 1aca -otoc este lingusitor, dispus la compromis cu puterea, tinerii "oieri ,pancioc si ,troici sunt consecventi in hotararea lor de a!l infrunta pe &apusneanu. 1esfasurarea actiunii acumuleaza gradat aspecte epice, fapte semnificative. 1omitorul incepe sirul raz"unarilor, pedepseste, ucide "oierii, trezind ura si dorinta de raz"unare. Capitolul al doilea, creat de Negruzzi, aduce unele note romantice prin interventia domnitei 3uxanda pentru a!l indupleca pe &apusneanu. Aceasta primeste promisiunea unui leac de frica. Al treilea capitol constituie punctual culminant al operei. 4ste organizal pe trei momente dramatice discursul rostit de domnitor la sluj"a de la -itropolie, prin care invita "oierii la ospatul de la curte, scena fictiva, inventata de autor. 0m"racat cu toata pompa domneasca, &apusneanu asculta cu smerenie slij"a, se inchina la icoane, isi cere iertare pentru sangele varsat, moment al disimularii supreme. -asacrul de la palat, in timpul ospatului, aduce moartea celor *8 de "oieri. Cruzimea si sarcasmul prezentarii piramidei asezate dupa ranguri si demnitati pastreaza din grandoarea picturilor romantice. Notatii succinte prezinta reactiile individuale, iar folosirea imperfectului cu sens durative amplifica impresia de macel. 4pilogul capitolului reprezinta punctul culminant. Taranii si targovetii se aduna la palat, nemultumiti. 1ialogul domnitorului cu -otoc accentueaza dramatismul scenei, desavarsind trasaturile de character ale lui &apusneanu % luciditatea, cruzimea, satanismul %, in opozitie cu umilinta si lasitatea "oierului. Prin formula ramasa cele"ra prosti dar multi eroul puncteaza rolul multimii in istorie, dreptul si posi"ilitatea acesteia de a actiona. -otoc este predate multimii, ca pedeapsa pentru tradare, fara ca sa"ia domnitorului sa se fi manjit de sange, dupa cum acesta ii promisese. 1eznodamantul prezinta moartea lui &apusneanu, otravit de ,pancioc si ,troici, cu complicitatea doamnei 3uxanda si a -itropolitului Teofan. Cadrul sinistru al cetatii 9otinului, "oala domnitorului, redata pe un ton so"ru, stilul evocator creeaza atmosfera unui final de tragedie. 0n delirul frigurilor, eroul se simte vinovat de cruzimile savarsite si ii cere mitropolitului s ail calugareasca. Cand isi revine, ii ameninta pe toti. 0ngrozita, doamna 3uxanda accepta sfatul lui ,pancioc si ii pune otrava in "autura. .rotescul situatiei domnului calugarit arunca o lumina de farsa tragica asupra acestui final in care, in cele din urma, un "iet trup omenesc se lupta cu moartea. Personajul se confrunta in final cu dusmanii sau. Negruzzi a modificat detaliile din cronica si a pastrat in viata pe ,pancioc si ,troici. 1eznodamantul rezolva conflictul si creeaza o simetrie sugestiva cu primul capitol. .radatia dramatica, maxima concentrare, simetria episoadelor evocate din istoria -oldovei reprezinta trasaturile esentiale ale acestei constructii epice. $. Constructia persona%elor Alexandru &apusneanu se afla in centrul nuvelei, erou romantic, personaj exceptional in situatii exceptionale, construit prin antiteza cu alte personaje. Complexitatea si individualizarea acestuia se sustin printr!o serie de trasaturi pregnante. 4l este domnitorul

autoritar, ferm in decizii, cu o vointa puternica si am"itie pe masura. /nica ratiune a renevirii la domnie este raz"unarea tradarii suferite, de aici cruzimea actelor sale si modul tiranic de a conduce tara. Cunoscand natura umana, &apusneanu il foloseste pe -otoc sis tie sa influenteze multime pentru a scapa de un dusman important. 0pocrizia, arta disimularii sunt vizi"ile in discursul din "iserica, prin care promite impacarea cu "oierii, desi pregateste in taina masacrul. Personajul disociaza perfect gandurile de vor"e si, prin inteligenta si perfidie, isi ascunde planurile de raz"unare. Ca un adevarat actor, &apusneanu regizeaza scena, urmareste efectele, miscarile, rostind cuvantarea desantata #epitet care anticipeaza finalul si marcheaza su"iectivitatea naratorului$ intr!o maniera miraculoasa. ,tapan pe sine si pe discurs, eroul dovedeste inteligenta, tact si un echili"ru interior desavarsit. ,cena uciderii "oierilor completeaza portretul cu tonul sarcastic, sangele rece, cinismul, dispretul fata de -otoc, dezvaluind o structura dia"olica. -odalitatile de caracterizare sunt indirecte #fapte, vor"e, atitudini$ si directe. 1ialogul este viu, d:namic, schim"uri taioase de replica se deruleaza pe parcursul nuvelei. Negruzzi se detanseaza de cronica, asociind naratiunea cu dialogul, ce clarifica evolutia psihologica a personajului. Actele domnitorului, campania de ucidere a "oierilor tradatori, iertarea pe care o cere cu prefacuta pocainta, leacul promis sotiei, aruncarea lui -otoc in mijlocul multimii dezlantuite contureaza indirect imaginea unui tiran al epocii medievale. 0n mod direct, autorul realizeaza secvente de portret fizic si moral, prin redarea gesturilor si a mimicii personajului. ;"servatii fine trimit la esenta morala si psohologica a personajului. Tot aici se incadreaza si prezentarea facuta de alte personaje. Autorul creeaza un erou romantic, contradictoriu si complex. Pentru prima data, Negruzzi aduce in scena personajul colectiv si surprinde psihologia multimii. Adunata la poarta palatului, multimea se agita fara un scop apparent, in dezordine si confuzie. 0ntre"ati ce vor, oamenii raman descumpaniti. .lasurile se unesc pentru a striga Capul lui -otoc vrem<. -ultimea se repede asupra victimei, apoi, cu o magistrala surprindere psihologica, naratorul noteaza satisfactia inconstienta a acesteia. &. Arta narati!a si stil Naratiunea curge direct, cronologic, intr!o succesiune clasica a secventelor, cu un echili"ru dat de viziune si alternanta registrului dialogat cu cel narativ. ,tilul este o"iectiv, so"ru, cu putine interventii ale naratorului. 3econstituirea istorica, personajul de exceptie, frecventa antitezei ca procedeu de compozitie si constructie caracterologica, cadrul natural argumenteaza romantismul nuvelei. ,e adauga insa cateva trasaturi clasice, determinate de so"rietatea stilului, concizia, simetria textului si o"iectivitatea relatarii. ,tilul lui Costache Negruzzi ofera imaginea exemplara a scriitorului pasoptist, la care mijloacele de expresie urmeaza linia rafinata a gandirii, osciland intre notatia realist! o"iectiva si interventia su"iectiva, plina de verva. 5iziunea realista asupra trecutului istoric, relieful caracterelor, constructia epico! dramatica, toate acestea fac din Alexandru &apusneanu o nuvela memora"ila a literaturii romane, care ar fi devenit o scriere cele"ra ca si 9amlet daca literature romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei lim"i universale. Nu se poate inchipui o mai perfecta sinteza de gesture patetice, adanci, cuvinte memora"ile, de o"servatia psihologica acuta, de atitudini romantice si intuitie realista #.eorge Calinescu$.

'!olutia relatiilor dintre doua persona%e care alcatuiesc un cuplu intr(o nu!ela istorica Ca personaj eponim, &apusneanu se situeaza in prim planul tuturor evenimentelor derulate pe parcursul celor * ani din a doua domnie, interval din care scriitorul selecteaza doar acele episoade care servesc la conturarea unui personaj romantic, a carui nora definitorie este excesul. &apusneanu intruchipeaza domnitorul tiran, care nu reprezinta neaaparat o exceptie in raport cu mentalitatea epocii medievale, dar care impresioneaza cititorul modern, neo"isnuit cu metodele de guvernare a"solutista, intr!un stat dominat de anarhie feudala. ,e poate spune ca personajul evolueaza spre atipic prin apartenenta sa la categoria damnatului romantic. =iografia doamnei 3uxanda se construieste in capitolul al doilea al nuvelei, al carui motto este Ai sa dai saa, doamna<, aducand personajul feminin in atentia cititorului. >iica a lui Petru 3ares, deci descendenta a marelui ,tefan, 3uxanda ramane orfana la o varsta frageda si creste su" protectia fratilor ei, 0lias si ,tefan. Primul ajunge la domnie pentru o scurta perioada, dupa care pleaca la Constantinopol si se converteste la mahomedanism. Al doilea frate, ,tefan, conduce tara mai rau decat 0lias, motiv pentru care atrage mania "oierilor, care il vor ucide. 3amasa unica descendenta a lui Petru 3ares, 3uxanda devine un instrument in jocurile politice si, astfel, ajunge sa se casatoreasca cu Alexandru &apusneanu. =iografia doamnei 3uxanda insista asupra acelor aspecte care contureaza un personaj tipic romantic descendenta ilustra, um"rita de un destin nefericit, orfana, lipsita de sansa de a!si determina soarta si, mai presus de orice, frustrate de iu"ire. >eminitatea fragile, sensi"ilitatea, caracterul sla", lipsa de participare la viata cetatii, sunt in mare parte clisee ale prozei romantice, dar si trasaturi care evidentiaza statutul femeii in evul mediu. Autorul ii rezerva, totusi, un rol spectaculos, desi neverosimil, transformand!o in mana criminala din finalul nuvelei. 0ntrarea domnitei pe scena evenimentelor se produce intr!o circumstanta care reuneste tripla ei ipostaza de doamna a tarii, de sotie si de mama. 4a nu actioneaza din proprie initiative, ci impresionata de amenintarea rostita de vaduva unui "oier ucis de &apusneanu, care o considera vinovara de sangele varsat in tara. 0ntrarea doamnei in sala tronului ii da autorului prilejul descrierii vestimentatiei impresionante. 1esi 3uxanda se adreseaza sotului cu formule elogioase, acesta isi schim"a atitudinea fata de ea, uimit de indrazneala acesteia de a se amesteca in tre"urile domniei. 3egistrul lingvistic se schim"a de la frumoasa mea doamna la muiere nesocotita, &apusneanu reprimandu!si cu greu impulsul de a!i pedepsi cutezanta. -arturisirea sla"iciunii femeii il indupleca pe domnitor, care ii promite ca de poimaine nu va mai vedea capete taiate si ca maine ii va oferi un leac de frica. >inalul nuvelei aduce din nou impreuna cele doua personaje, la * ani dupa evenimentele precedente. Calugarit in stare de inconstienta, &apusneanu isi revine si se considera victima unui complot al doamnei 3uxanda si al mitropolitului Teofan. 5azand amenintata viata fiului ei, 3uxanda cedeaza presiunilor lui ,pancioc si ,troici si aluziilor mitropolitului si ii da paharul cu otrava. Cuplul Alexandru &apusneanu!doamna 3uxanda este construit pe antiteza romantica demonic!angelic. Nici unul dintre personaje nu este privit in evolutie si nu are adancime psihologica, iar relatiile din cuplu nu intereseaza autorul decat in masura in care lumineaza din alt unghi caracterul demonic, tiranic si disimulant al domnitorului in fata unei fiinte no"ile, fragile si lipsite de aparare cum este doamna 3uxanda.