Sunteți pe pagina 1din 6

Simbolismul

= curent literar aparut in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea ca reactie impotriva romantismului si a parnasianismului. Este primul curent literar romanesc nascut intr-un moment aproape sincronic celui european. Primele semne ale acestei noi modalitati estetice apar in Franta prin Jean Moreas, care in 1 ! semnea"a cel dintai manifest al noii miscari #$e s%mbolisme&. Prima denumire a simbolistilor a fost cea de decadenti, caci tot in 1 ! aparea o alta revista care ii 'rupa in (urul ei pe discipolii lui Paul )erlaine intitulata #$e *ecadent&. Poetul france Mallarme a definit rostul si rolul poe"iei simboliste+ #a numi un obiect inseamna a suprima , din bucuria poemului care e facuta sa '-iceasca putin cate putin, a su'era este visul&. Simbolismul romanesc este teoreti"at de .l. Macedons/i prin articolele pro'ram din revista $iteratorul, *espre lo'ica poe"iei, Poe"ia viitorului. *ucand pana in 1011 o e2istenta aproape subterana, fa"a de ma2ima stralucire a curentului se va consuma in primul deceniu si (umatatea secolului XX, cand se vor consacra+ - .l. Macedons/i - Flori sacre - Stefan Petrica - Fecioare in alb - *imitrie .n'-el - In 'radina - Ion Minulescu - 3omante pentru mai tar"iu - *e vorba cu mine insumi - 4u sunt ce par a fi Simbolismul cunoaste insa o inflorire remarcabila prin poetul 5. 6acovia 7 Plumb, 101!8. 9rasaturile simbolismului+ 1. raportul dintre simbol si eul liric nu este e2primat direct, ci su'erat, su'estia fiind o modalitate specifica simbolismului. :. predominanta unor atitudini poetice, stari sufletesti specifice+ depresia, de"olarea, an'oasa7frica8, oboseala psi-ica, disperarea, apasarea sufleteasca, nevro"a, #spleen-ul7=plictisul8&. ;. corespondenta dintre elementele din natura si o stare de spirit. <. sineste"ia = imbinarea de sen"atii diferite 7vi"uale, acustice, olfactive, tactile8 6audelaire+ #Parfum, culoare, sunet se-n'ana si-si raspund&. >. mu"icalitatea versurilor - sa fie e2plicita7prin pre"enta instrumentelor mu"icale8, fie implicita 7asonante, aliteratii, vers refren8. !. versul liber apare ca noutate pro"odica.

?. cromatica vie, fiind e2primata fie direct7culori8, fie indirect7cu a(utorul corespondentelor8. . olfactivul + su'erea"a stari ale eului poetic, fiind su'erate de obicei mirosurile puternice7e2+ crini8 prin simboluri su'estive. 0. tendinte simboliste auto-tone sunt duale+ pe de-o parte se prefera mentinerea in realitatea cotidiana "u'ravindu-se uratul citadin, pe de alta parte se prefera si evadarea in tinuturile e2otice. 3epre"entanti+ Franta = S. Mallarme, .. 3imbaud, P. )erlaine, @-.6audelaire 5ermania = 3.M. 3il/e7masc.8 .n'lia = Jeabs, 9.S. Eliot E"ra Pound7masc.8 3usia = Esenin, 6oris Pasterna/ Italia = An'aretti, Montale An'aria = .d% Endre

5eor'e 6acovia
9imbru liric inedit 'enerali"ea"a o atmosfera poetica distincta numita unanim de critica romaneasca bacovianism. )ersurile sale incluse in volumele7Plumb, 101!8+ Scantei 'albene710:!8 6ucati de noapte710:!8 @u voi710;18 @omedii in fond710;!8 Stante bur'-e"e710<!8 Stante tar"ii71?0:8 se afla sub inraurirea7influenta8 lui Ed'ar .llan Poe, $afor'ue, )erlaine dintre poeti si 3enoir si *e'as dintre pictori. Poe"ia bacoviana marc-ea"a devenirea simbolismului romanesc in evolutia sa spre formule impresioniste si e2presionoste. Influentele de natura simbolista se concreti"ea"a la 6acovia prin atmosfera de nevro"a, cromatica vie, ideea mortii, predilectia pt mu"ica, atitudinea ne'atoare. Aniversul liric bacovian este stapanit de tristete, i"vorata dintr-o iremediabila sin'uratate, e2presie a infran'erii spituale si a bla"arii + #Sin'ur, sin'ur, sin'urB )reme de betieB I-au"i cum mai plouaB @e melancolieC8B Sin'ur, sin'ur, sin'ur&73ar8. #.ici sunt euB An solitarB @e-o ras amarB Si-a plans mereu.7Epitaf8. Salasul unei asemenea de"olante sin'uratati este rand pe rand+ a8 orasul morbid, fenomenali"and raul societatii moderne, spatiu 'i'ant al depersonali"arii ce distru'e, irationali"ea"a, fiind populat de oameni aproape pietrificati+

#@etate, a"ilul fti"ieiB4ameti de la pol te cuprindB@etate a"i moare poetulBIn bratele tale tusind7.iurea8. b8 parcul devitali"ant, patat de # rosu carne vie&+ .cum sta parcul devastat fatalB Mancat de cancer si fti"ieB Patat de rosu-carne vieB .cum se-nsira scene de spital& 7In parc8. c8 odaie sumbra #cu braie ne're "u'ravita&+ #Ddaia mea ma inspaimantaB @u braie ne're "u'ravitaB Prin noapte toamna depletitaB In mii de fluiere canta&7Sin'ur8. d8 propriul trup sc-in'iut de durerile sufletului. $aitmotivele uratului citadin sunt + anotimpurile = toamne reci, ploioase+ $acustra ierni apocaliptice+ .mur' de iarna veri toride care descompun + @uptor primaveri iritante, nevrotice+ 4ervi de primavara $acustra+ #*e atatea nopti aud plouandB .ud materia plan'andB Sunt sin'ur si ma duce-un 'andB Spre locintele lacustre.& 9ablou de iarna + #4in'e 'ro"av pe camp la abatorB Si san'e cald se scur'e pe canalB Plina-i "apada de san'e animalB Si nin'e mereu pe-un trist patinor.& @uptor+ #Sunt cativa morti in oras, iubitoB @-iar pt asta am venit sa-ti spunB Pe catafalc de calduraB Incet cadavrele se descompun.& 4ervi de primavara+ #4imicnicia m-a prins pe stradaB .m adormitB D primavara iar a venitB Pal si uitatB )als funebru departatB Melancolia ma tine in strada& @easurile tar"ii ale "ilei + Seara, .mur' violet, 4octurna. $a nivel cromatic, universul bacovian e sustinut de su'estii vi"uale, starnind+ plumburiul 7Plumb8 albul 7 9ablou de iarna8 'albenul 7Scantei 'albene8 violetul 7.mur' violet8 ne'rul 74e'ru8 'riul 75ri8 imbinate cu cele acustice+ de la plansul ploii 7$acustra8 la croncanitul corbilor 7.mur'8 de la freamatul copacilor 79oamna8 la sonoritatile viorilor sau ale clavirelor dintr-un mars funebru 7Mars funebru8 Poe"ia simbolista = poe"ie moderna In cautarea esentei poe"iei, modernii @-. 6audelaire, Ed'ar .llan Poe, Mallarme vor percepe te2tul poetic ca avand la ba"a o noua conceptie asupra simbolului. Pentru teoriticienii poe"iei moderne 7Bmallarme, Paul )aler%8 poe"ia in intre'ime este un simbol.

.tat simbolismul cat si poe"ia secolului XX se ba"ea"a pe aceasta noua conceptie. Simbolul nu mai este perceput doar ca o simpla fi'ura de stil ci ca principiu poetic 'eneral , care 'uvernea"a discursul poe"iei . @eea ce va conta de acum inainte va fi poemul in intre'ime, sensul acestuia este produs de propria lui structura, nu dat de o realitate e2terioara anume. #Sensului ii ia locul semnificatia& spune 3iffaterre 7Semiotica poe"iei8. Semnificatia te2tului poetic modern poate fi redusa la + a8 o anumita armonie sonora 7mu"icalitatea8+ Macedons/i, 6acovia. b8 un nou sens dat de o insirare de cuvinte aparent fara le'atura intre ele7Ion 6arbu, 4ic-ita Stanescu8. .sadar, te2tul modern este un te2t desc-is, supus multiplelor interpretari+ #Anul dintre elementele particulare ale discursului poetic modern , este dat de faptul ca este rupta ordinea probabilistica a limba(ului apt sa ve-icule"e semnificatii normale tocmai pt a mari nr de semnificatii posibile&7Amberto Eco, Dpera desc-isa8. @romatica bacoviana @romatica are profunde sensuri in definirea starilor sufletesti ale eului liric bacovian. E2+ albul = vidul e2istentei, 'olul sufletesc, monotonia, ine2istenta. ne'rul si rosul = moarte 'alben = boala violet = -alucinatia, nevro"a, oboseala psi-ica verdele, ro"ul, albastrul = nevro"a. .stfel, la 5. 6acovia sesi"am o intrebuintare diferita a culorii fata de romantici sau preromantici. 3omanticii preluasera principiul -oratian #At pictura poesis& 7=poe"ia este o pictura vorbitoare&8E te-nica abordata era asadar cea a mimesis-ului aristotelic. Poe"ia moderna insa preia te-nica sen"atiei cromatice intr-o maniera distantata de formele mimetice. @uloarea devine acum sursa unui limba( subiectiv, pur literar, impus diverselor realitati de spiritul inventiv al poetuluiE se crea"a astfel o irealitate cromatica. 4u se mai imita obiectiv culorile. @u cat ele sunt mai inadecvate obiectivelor, cu atat ele comunica o mai intensa instrainare, dar si vaste posibilitati de interpretare. @u aceasta noua te-nica, 6acovia infu"ea"a propriile sale emotii cromatice lumii din (urul sau, contaminandu-o. 9e-nica bacoviaba inscrie astfel noi te-nici de reali"are a poe"iei moderne care are la ba"a o noua conceptie asupra simbolului. Plumb Manifest al simbolismului romanesc, poe"ia Plumb isi imprumuta titlul volumului

de debut din 101!, starnindu-i mentorului revista #$iteratorul&7.l. Macedons/i8 o entu"iasta apreciere+ #Poete acum pe frunteB Porti mandre foi de laurB @aci sin'ur pana asta"iB *in plumb facut-ai aur&. )ersurile au fost 'enerate de impresia puternica pe care i-au lasat-o lui 6acovia ornamentele masive de pe sicriele cimitirului din 6acau, vi"itat in 1011. 9itlul este dat de simbolul plumb, metal 'reu c-emat sa su'ere"e apasarea sufleteasca, an'oasa unire e2istenta monotona #Metal 'reu si sumbru plumbul a fost asociat materiei prime de la care porneste procesul separatiei, al individuali"arii, al epurarii. Este metalul patronat de catre Saturn, simbol nocturn ce patronea"a moartea& 7*ictionar de simboluri8 9ematic, poe"ia este o marturisire a unei deprimante solitudini, ilustrandu-se in acelasi timp si conditia poetului intr-o societate opaca la valorile artei. In acelasi timp poate fi si un cantec al dra'ostei pierdute. Structura te2tului poetic+ te2tul este structurat in : catrene conducand leit-motivul plumb cuvantul reluat de ! ori in cele versuri ale poe"iei. Intalnim : semnificatii poetice, redate de cele : strofeE ele corespund celor : planuri ale realitatii+ cea e2terioara, obiectiva redata de #sicrie&, #flori&, #cavou&, #coroane de plumb& si cea interioara, subiectiva, simboli"ata de sentimentul iubirii va"ut su'estiv cu aripi atarnande, spulberandu-se si ultimul licar de speranta. 9ipul de lirism+ $irismul subiectiv este redat cu a(utorul marcilor subiectivitatii+ persoana I a verbului #stam&, #am inceput&, persoana I a ad(ectivului posesiv #amorul meu&. Prima strofa, e2presie a universului e2terior simboli"at de cavou, cuprinde su'estii privind cadrul spatial inc-is, sufocant, in care eul liric se simte claustat. 9opos destinat mortii , cavoul este simbolul care su'erea"a analo'ia dintre spatiul de afara si cel dinauntru. .tat interiorul cat si e2teriorul devin spatii cavou peste care se abat acelasi vant, acelasi fri', aceeasi miscare ireversibila a timpului. Elementele decorului funerar sunt+ #sicriele de plumb&, #vesmantul funerar&, #florile de plumb&, #coroanele de plumb&. Strofa a II-a, debutand cu versul+ #*ormea intors amorul meu de plumb& spulbera orice urma de speranta, de afectivitate. #.morul intors& ar putea semnifica fie brusca prabusire inainte de parcur'erea necesara a tainelor vietii, fie dimpotriva , posibila ironie fata de o lume condamnata pe care eul liric o paraseste prin moarte. Incercarea de salvare a eului liric este "adarnica+ #Si-am inceput sa-l stri', caci #aripile de plumb&, atarnand, su'erea"a de-acum un "bor in (os, in moarte. Starea de solitudine a poetului e su'erata de repetarea sinta'mei #stam sin'ur&, accentuand alaturi de celelalte simboluri ideea de pustietate sufleteasca. 4ivelurile te2tului poetic+ $a nivel fonetic , vocalele #o&, #u&, #i& su'erea"a o inc-idere a spatiului oferind sonoritati ale 'olului e2istent. .'lomerarea de cosoane dure7#b&, #p&, #m&, #s&, #t&, #F&8

accentuea"a atmosfera de sumbru. 3ima este imbratisata, masura de 11 silabe, iar iambul alternea"a cu amfibra-ul. $a nivel morfolo'ic, frecventa verbului la imperfect, desemnand un trecut nedeterminat, permanenti"ea"a starea de an'oasa7#dormea&, #stam&, #era&, #scartaiau&, #atarnau&8. $a nivel le2ical se remarca pre"enta cuvantului din campul semantic al mortii7#sicriu&, #cavou& , #coroane& , #funerar&, #mort&8. $a nivel stilistic, se remarca pre"enta simbolului central #plumb& potentat de metafore7#flori de plumb&, #coroane de plumb&, #amorul de plumb&, #aripi de plumb&8 dar si de epitetul in inversiune #funerar vestmant& sau de personificarea #dormea intors amorul&. .sadar, prin atmosfera de mu"icalitate , folosirea su'estiei, a corespondentelor, "u'ravirea starilor de an'oasa, tristete, poe"ia Plumb se incadrea"a in estetica simbolista. Plumb *ormeau adanc sicriele de plumb, Si flori de plumb si funerar vesmant Stam sin'ur in cavou ... si era vant ... Si scartaiau coroanele de plumb. *ormea intors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, si-am inceput sa-l stri' Stam sin'ur lan'a mort ... si era fri' ... Si-i atarnau aripile de plumb. 5eor'e 6acovia