G.

Bacovia
Plumb
Simbolismul este un curent literar aparut in Franta, unde a fost teoretizat in 1886 de Jean Moreas,
in articolulmanifest !"e s#mbolisme$. %urentul literar a fost promovat la noi de &le'andru Macedons(i
prin articole pro)ramatice, reviste si cenaclul simbolist. Publicate in perioada interbelica, volumele lui
bacovia apartin ! unei faze mai tarzii a simbolismului$ cu desc*ideri spre modernism.
Poezia simbolista +Plumb$ de G bacovia desc*ide volumul cu acelasi titlu, aparut in 1,16,
definindul in totalitate. &sezarea sa in fruntea primului volum publicat de Bacovia ii confera calitatea de
te't pro)ramatic, -niversul poetic bacovian are la baza cateva motive specifice simboliste. motivul
sin)uratatii apasatoare, sentimentul inadaptarii producand izolarea, instrainare si dorinta de evadare.
/e'tul poetic se inscrie in estetica simbolista prin tema si motive, prin cultivarea simbolului, a
su)estiei, prin corespondente, decor, cromatica, te*nica repetitiilor ce confera poeziei muzicalitate
interioara si dramatismul trairii eului liric. 0ramatismul este su)erat prin corespondenta ce se stabileste
intre materie si spirit. /e'tul nu cuprinde nici un termen e'plicit al an)oasei 1 sentiment de instrainare 2,
starea poetica simbolista fiind transmisa pe calea su)estiei, prin decor si simboluri. %onform lui 3.
Manolescu poezia este o ele)ie, deoarece e'prima sentimentul de tristete si spaima de moarte, sub forma
monolo)ului liric al unui eu !fantomatic$.
/ema poeziei o constituie conditia poetului izolat intro societate lipsita de aspiratii si artificiala ,
conditie marcata de sin)uratate, imposibilitatea comunicarii si a evadarii, moartea iubirii. Motivele lirice cu
valoare de simbol apartin campului semantic al mortii, plumbul, cimitirul, sicriele, cavoul, somnul, vantul,
fri)ul, si confi)ureaza decorul funerar. 4le se asociaza cu stari sufletesti sau e'istentiale nelamurite,
confuze, care constituie obiectul poeziei simboliste. sin)uratatea, izolarea, spaima de moarte, an)oasa,
spleenul, tra)icul e'istential, disperarea, inadaptarea, privirea in sine ca intrun strain. "aitmotivul !stam
sin)ur$ subliniaza senzatia de pustiire sufleteasca.
5iziunea despre lume este sumbra, nemetafizica 1 fara speranta de salvare 2 si de un tra)ism
asumat cu luciditate. Poezia bacoviana este a unui solitar si a unui prizonier, a uni constiinte inspaimantate
de sine, de neant si de lumea in care traieste. 6ma)inarul poetic din !Plumb$ infatiseaza lumea ca pe un
imens cimitir, tto ce e viu 1!flori$ , ! amor$ 2 fiind imprietrit7mineralizat sub efectul metalului to'ic. 4ul
fantomatic rataceste fara sens printro lume inc*isoare aflata in disolutie.
"irismul subiectiv este redat prin marcile eului liric. persoana 6 sin)ular a verbelor 8 !stam$, !am
inceput$ , !sa stri)$, persoana 6 sin)ular dedusa din ad9ectivul posesiv !1amorul2 meu$. 5erbul la imperfect
insotit de epitet !stam sin)ur$ e'prima ideea de continuitate a starii de sin)uratate in timp ce verbul la
perfect compus !am inceput$ urmat de con9unctivul !sa stri)$ e'prima incapacitatea de a comunica sensibil
cu iubirea, de unde spaima de neant.
6n prima strofa, eul apare in ipostaza insin)uratului, intro lume pustie si moarta. !Stam sin)ur in
cavou : si era vant$. %onditia poetului damnat din cauza imposibilitatii comunicarii cu lumea e'terioara
se amplifica in strofa a doua, devenind incomunicare in plan interior, sufletesc
6n strofa a doua moarta iubirii7iubitei acutizeaza an)oasa si sentimentul de sin)uratate. 0aca la
romantici iubirea poate fi o cale de implinire, la Bacovia moartea amorului su)ereaza pierderea ultimei
sperante de salvare, acesta fiind si motivul pentru care e'teriorizarea spaimei de neant se face prin stri)at.
!siam inceput sal stri)$
4lemente de compozitie si de limba9 ale te'tului poetic studiat semnificative pentru tema si
viziunea despre lume 1 ima)inar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, motiv, laitmotiv,
fi)uri semantice7tropi, elemente de prozodie, etc 2
Focalizarea simbolului !plumb$ din titlu su)ereaza apasarea, an)oasa, )reutatea sufocanta,
cenusiul vietii, universul monoton, inc*iderea definitiva a spatiului e'istential, fara solutii de iesire. Prin
repetare, cuvantul titlu devine motiv central in te't, din cauza su)estiei mortii. lumea e'terioara si lumea
sufleteasca sunt supuse mineralizarii sub efectul metalului to'ic.
Semnificatiile cuvantului !plumb$ se construiesc pe baza corespondentelor dintre planul
subiectiv7uman si planul obiectiv7cosmic. Simbolul se asociaza cu diferite senzatii tactile 1 raceala,
)reutate, duritate2, cromatice 1 )ri sau , potrivit marturisirii autorului, )alben !Plumbul ars este )alben.
Sufletul ars este )alben. Galbenul este culoarea sufletului meu$2 si auditive 1 alcatuirea cuvantului din
patru consoane !)rele$ si o vocala inc*isa su)ereaza caderea )rea, fara ecou 2.
6n compozitia poeziei esential este principiul simetriei. /e'tul este structurat in doua catrene intre
care cuvantul !plumb$ asi)ura le)atura de substanta, fiind repetat de sase ori si plasat in pozitii simetrice, la
rima e'terioara si interioara. &lte surse ale simetriei sunt paralelismul sintactic 1 procedeu prin care strofele
succesive pastreaza acelasi tipar sintactic 2 si te*nica simbolista a repetitiilor 1 verbul ! dormeau$7$dormea$
si laitmotivul !stam sin)ur$2.
5ersulincipit !0ormeau adanc sicriele de plumb$, care infatiseaza lumea ca pe un imens cimitir,
cuprinde doua simboluri obsedante bacoviene, sicriele si plumbul. Personificarea !dormeau .. sicriele$ si
epitetul verbului !dormeau adanc$ e'prima imposibilitatea comunicarii si lipsa de sensibilitate a
contemporanilor poetului. Motivul somnului, redat de verbul la imperfect !dormeau$ cu sens durativ, prin
repetare si reluare e'prima impietrirea, moartea sufleteasca. &seazarea simbolului !plumb$ la final de vers
e'prima inc*iderea in orizontul pecetluit de plumb si imposibilitatea evadarii.
6n strofa 6 este descrisa lumea e'terioara prin termenii !sicrie$ , !cavou$, !funerar$ , !flori$,
!coroane$, din campul le'icosemantic al mortii. %adrul spatial apasator, sufocant este infatisat printro
enumeratie de elemente ale decorului funerar ! sicrie de plumb$1metafora2, !flori de plumb$1 o'imoron 2,
inversiunea !funerar vestmant$ .
Strofa a 66a debuteaza sub semnul tra)icului e'istential, )enerat de moartea iubirii .$0ormea
intors amorul meu de plumb$ . 6n epitelul !dormea intors$ consta misterul poeziei. 4ste vorba, probabil,
cum va spune ".Bla)a de intoarcerea mortului cu fata spre apus. Metafora !amorul meu de plumb$
su)ereaza ideea ca mineralizarea produsa de efectul to'ic al plumbului, a cuprins si lumea interioara. 4ul
liric isi priveste sentimentul ca un spectator . ! Stam sin)ur lan)a mort$, ima)ine tra)ica si absurda a
instrainarii de sine. 6ncercarea de salvare este iluzorie. !Siam inceput sal stri)$. Metafora !aripile de
plumb$ presupune zborul in 9os, caderea surda si )rea, imposibilitatea evadarii, moartea afectivitatii.
%orespondentele sunt le)aturi subtile intre planul e'terior si cel interior iar lumea este o reflectare
a unei stari de spirit. &stfel, raceala, impietrirea afectiva a lumii, e'primata de simbolul !vant$, cu su)estii
auditive si tactile corespunde senzatiei de )ol sufletesc, e'primata direct de laitmotiv. !Stam sin)ur in
cavou.. si era vant ! . 5antul produce stridente acustice si senzatia de rece, specifica mortii, in ima)inea
auditiva din versul ! Si scartaiau coroanele de plumb$.
&mbi)uitatea este o caracteristica a limba9ului poetic modern, este produse de multiplele
semnificatii pe care le pot primi sinta)me precum epitetul !1dormea2 intors$ sau metafora !aripile de
plumb$ . 5ersul !Stam sin)ur lan)a mort$ poate conota instrainarea de sine, alienarea, ca reactie la
absurdul e'istentei.
6n ceea ce priveste prozodia, !Plumb$ are o constructie sobra, ri)uroasa, care su)ereaza an)oasa si
imposibilitatea salvarii. 4lementele prozodiei clasice produc muzicalitatea e'terioara, prin rima imbratisata,
masura fi'a de 1; silabe, alternarea iambului cu amfibra*ul. Muzicalitatea interioara , specific simbolista se
realizeaza prin sonoritatea data de consoanele !)rele$ ale simbolului !plumb$, repetat obsesiv in rime, dar
si in rima interioara, de te*nica repetitiilor 1 verbul initial !dormeau7dormea$ si laitmotivul !stam sin)ur$2
de asonante si aliteratii, care transforma poezia intrun vaier monoton.
Sustinerea unei opinii despre modul in care tema si viziunea despre lume se reflecta in te'tul
poetic studiat
6n opinia mea, poezia bacoviana se situeaza intre simbolism si modernism. Poetul apeleaza la
te*nicile simboliste pentru a e'prima tema solitudinii si o viziune tra)ica despre lume, viziunea
descompunerii universale. Pentru a prezenta conditia omului modern ca fiinta insin)urata intro lume
artificiala , aflata in disolutie in volumul de debut poetul reia obsesiv limba9ul, motivele si ima)inarul
simbolist, monotonia fiind un efect cautat, voit. 0e asemenea foloseste resursele de !polisemie,
ambi)uitate sau su)estie ale limba9ului poetic ! modern 1 Matei %alinescu 2
%oncluzie
Prin atmosfera, muzicalitate, folosirea su)estiei, a simbolului si a corespondentelor, prin
prezentarea starilor sufletesti de an)oasa, de sin)uratate , de vid sufletesc, poezia !Plumb$ se incadreaza in
estetica simbolista. 6n acelasi timp poezia bacoviaa despaseste cadrul simbolismului si realizeaza trecerea
spre modernitate dupa cum afirma si <odica =afiu ! Bacovia apartine unei faze mai tarzii a simbolismului,
in care : se presimte un modernism mai acut, scindat !