Sunteți pe pagina 1din 3

Testament

-comentariu-

Modernismul
este un curent literar manifestat cu predilectie in perioadainterbelica, ale
carui trasaturi sunt teorizate de Eugen Lovinescu prin
intermediulcenaclului si revistei Sburatorul. Trasaturile
modernismului sunt caracterizateprin negarea traditiei si impunerea unor
noi principii de creatie

Tudor Arghezi este considerat al doilea mare poet roman, dupa Mihai
Eminescu , creaza o opera originala, care a influental literatua vremii.
Testament de Tudor Arghezi face partr dinseria artelor poetice
moderne ale literaturii romane din perioada interbelica.
Poezia este asezata in fruntea primului volum ,Cuvinte potrivite
aparut in anul 1927.
Este o arta poetica, deoarece autorul isi exprima propriile convingeri
despre arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul petului in
societate.
Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mostenire
lasata unei noi generatii. creatie lasata ca mostenire unui FIu spiritual.

Textul poeziei este conceput ca un monolog adresat cititorului,


generatiei care vine.
Titlul poeziei are o dubla acceptie:una denotative si alta conotativa
Titlul poeziei in sensul sau propriu este un act juridic prin care se lasa
mostenire bunuiri materiale. In poezia lui Arghezi semnificatia cuvantului
este alta , aceasta sugerand bunuri spirituale, autorul privindu-si cartea ca
pe invatatura lasata mosenire urmasilor.
Lirismul este subiectiv, realizandu-se prin atitudinea poetica
transmisa in mod direct si prin marcile subiectivitatii: pronumele
personale, adjectivele posesive, verbele la persoana I si a II-a sigular,
topica afectiva.

Textul poetic este structurat in sase strofe cu numar inegal de


versuri, incalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a
modernismului. Discursul liric este organizat sub forma unui monolog
adresat/dialog imaginar intre tata si fiu, intre strabuni si urmasi, intre rob
si Domn, tot atatea ipostaze ale eului liric.
Metafora carte are un loc central in aceasta arta poetica, fiind un
element de recurenta. Termenul carte are rol in organizarea
materialului poetic. Cartea, creatia poetica si poetul se afla in stransa
legatura, verbele la persoana I singular avand drept rol definirea
metaforica a actului de creatie poetica, a rolului poetului.
Metafora carte are un loc central in aceasta poezie ea simbolizand
mostenirea pe care o lasa autorul cititorului. Autorul considera ca are o
datorie atat fata de inaintaci carora sa le faca suferinta cat si fata de
urmasi pe care ii originile ,radacinile.
Inceputul poeziei este o adresare directa a elui liric catre cititor,
explicandu-le cititorilor motivul pentru care scrie, felul in care strabunii au
luptat si au suferit, si cum cartea pentru cititor este o treapta in viata, spre
a-si cunoaste trecutul.
Cartea este vazuta ca una sfanta fiind asemanata cu o carte
bisericeasca fiind hrisovul vostru cel dintai , o marturie istorica al
robilor cu saricile ,pline/ De oseminte varaste-n minte.

Prima strofa, conceputa ca o adresare directa a eului liric catre


un fiu spiritual, contine ideea mostenirii spirituale un nume adunat pe-o
carte, care devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant. Poetul de
infatiseaza ca o veriga in lantul temporal al generatiilor, carora, incepand
cu fiul evocat in poem, le transmite mostenirea, opera literara.
In strofa a doua, cartea creatia elaborata cu truda de poet, este
numita cartea de capatai a urmasilor, asemeni Bibliei sau unei marturii
istorice, un document al existentei si al suferintei stramosilor.
Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea
poeziei intr-o lume obiectuala. Asupra cuvintelor, autorul aplica
aceeasi truda transformatoarea prin care plugarii supuneau pamantul. In
viziunea lui Arghezi, prin arta, cuvintele se metamorfozeaza, pastrandu-si
insa forta expresiva.
In strofa a patra poetul face ca versurile lui sa exprime imagini
sensibile, dar si sa stigmatizeze raul din jur, arta avand functie cathartica,
si in acelasi timp, moralizatoare. Prin intermediul poeziei, trecutul se

sacralizeaza, devine indreptar moral, iar opera literara capata valoare


justitiara.
In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in
estetic prin faptul ca durerea, revolta sociala sunt concentrate in poezie,
simbolizata prin vioara, instrument mult mai reprezentativ pentru
universul taranesc decat clasica lira. Arghezi introduce in literatura
romana estetica uratului, concept pe care il preia de la scriitorul francez
Charles Baudelaire. Arghezi considera ca orice aspect al realitatii,
indiferent ca este frumos sau urat, sublim sau grotesc, poate constitui
material poetic: Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si
preturi noi.
Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza, arta contemplativa
Domnita, pierde in favoarea mestesugului poetic.
Poezia este atat rezultatul inspiratiei, al harului divin, cat si
rezultatul mestesugului, al trudei poetice. Astfel, artistul este un rob
al condeiului si se afla in slujba cititorului, Domnul.
Poezia Testament, este un poem modernist prin folosirea
simbolurilor, ceea ce confera ambiguitate limbajului poetic.
In concluzie, opera literara Testament de Tudor Arghezi este o arta
poetica moderna pentru ca poetul devine, in conceptia lui Arghezi, un
nascocitor, iar poezia presupune mestesugul, truda creatorului. Poezia
este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice, cu
elemente traditionaliste si moderniste.