Enigma Otiliei

George Calinescu

George Calinecu este caracterizat de Geo Bogza ca o "psalmuire de geniu a

cestor pamanturi si a acestui popor, una dintre cele mai fertile si inspirate minti de
carturar de la Dimitrie Cantemir pana in zilele noastre".
Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu actiune
complexa desfasurata pe mai multe planuri narative, la care participa numeroase
personaje angrenate in conflicte puternice.
"Enigma Otiliei", publicat in anul 1938, prezinta intr-o maniera realista viata
burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX. Se remarca, insa, si alte teme
precum: paternitatea, problematica mostenirii si iubirea.
Grija pentru amanunte, tehnica detaliului, precum si tipologia personajelor
sunt specifice balzacianismului. Elemnete romanice sunt reprezentate in roman de
motivul orfanului, descrierea si antiteza. Clasicismul este evintentiat prin simetria
romanului care incepe si se incheie cu aceeasi imagine dezolanta a casei lui Costac
he Giurgiuveanu.Romancierul isi tradeaza vocatia de critic literar deoarece
comentariul vietii infatisate trece inaintea vietii create.
Tilul romanului a fost, initial, "Parintii Otiliei" ilustrand tema paterniatatii de
natura balzaciana. El a fost ulterior schimbat in "Enigma Otiliei", ce reda o trasatura
importanta de caracter a eroinei. Otilia este "enigmatica", iar tainele sufletului sau
sunt interpretate in mod diferit de fiecare personaj in parte., ceea ce ofera o nota de
moderniatate romanului.
Perspectiva narativa este obiectiva, caracterizandu-se prin naratiune la
persoana a IIIa, cu narator omniscient si omniprezent, focalizare 0 si viziune
"dindarat".
Timpul in care se petrece actiunea este fixat cu precizie: anul 1909, precum si
spatiul : Bucuresti, Baraganul, starda Antim, in casa lui Costache Giurgiuveanu.
Creatia epica este ampla, romanul fiind alcatuit din douazeci de capitole ce
pot fi strucurate pe mai multe planuri narative. Principalele doua planuri vizeaza, pe
de o parte, istoria tumultoasa a mostenirii unei averi considerabile apartinandu-i lui
Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta parte, planul formarii tanarului Felix Sima,
orfanul care observa minutios degardarea umana sub influenta banului.
Expozitiunea prezinta venirea tanarului Felix Sima, orfan absolvent al Liceului
Internat din Iasi, in casa unchiului si tutorelui sau legal, Costache Giurgiuveanu.
"Intr-o seara din iulie 1909, cu putin inainte de ora 10, un tarar cu o valiza in mana
intra pe strada Antim. Este un bun prilej pentru scriitor de a critica amestecul de
stiluri arhitectonice, precum si aspectul dezolant al caselor si strazilor, "o adevarata
caricatura in moloz a unei strazi italice". Patruns in locuinta, Felix il recunoaste pe
unchiul sau si pe verisoara sa, Otilia. Replicile aglaei anticipeaza conflictul
succesoral, iar atitudinea protectoare a Otiliei motiveaza atasamentul lui Felix.
Intriga se desfasoara pe doua planuri ce se intrepatrund: pe de o parte,
planul ce vizeaza competitia pentru mostenirea averii lui mos Costache, iar pe de
alta parte, planul destinului taraului Felix Sima. Este un bun prilej pentru a observa
efectele, in plan moral, ale obsesiei banului. Mos costache, batran avar, proprietar
de imobile, actiuni si restaurante, nutreste iluzia longevitatii si nu pne in practica
niciun proiect pentru viitorul Otiliei. Desi are o afectiune sicera pentru fata, acesta

amana infierea ei, din frica de Aglae si di grija pentru bani. Clanul Tulea urmareste
succesiunea totala a averii lui. Planul formarii tanarului Felix Sima urmareste
experientele pe care acesta le-a trait in casa unchiului sau, in special iubirea pentru
Otilia. Acesta il iubeste, insa odata cu moartea lui mos Costache, decide sa-i redea
libertatea si sa se casatoreasca cu Pascalopol.
Desfasurarea actiunii este transpusa prin cele doua mari conflicte dintre
familiile lui Costache Giurgiuveanu si a familei sale, Aglae. Primul conflict se
datoreaza averii batranului, iar cel de-al doilea duce la dezbinarea clanului Tulea. In
mare parte a actiunii se surprinde dorinta eterna de casatorie din partea mai multor
personaje: Otilia se casatoeste cu Pascalopol pentru a avea siguranta si afectiune,
ceea ce nu putea fi posibil alaturi de Felix, orfanul care si-a trait dragostea vietii lui
alaturi de Otilia. Pentru el Otilia reprezinta idealul feminin, ia pentru Pascalopol
aceasta ramane un mister, o "enigma". De asemenea, Aurica si Titi simt nevoia de a
cunoate experienta casatoriei, Olimpia se casatoreste cu Stanica, iar in cele din
urma si Felix reuseste sa-si intemeieze o familie.
Punctul culminant aduce cu sine teama accentuata de moarte a lui mos
Costache. Dupa ce a suferit un infarct, acesta consulta diferiti doctori, urmeaza
chiar un tratament, cheltuie bani pe medicamente si invita preoti sa-i sfinteasca
casa. Ii ofera lui Pascalopol 100 de mii de lei pentru Otilia, iar Stanica afla locul unde
sunt ascunsi banii si il jefuieste. Mos costache este surprins, iar in urma efortului ,
moare.
In deznodamant, Olimpia se desparte de Stanica, Aurica nu-si poate face o
situatie, iar Felix, cu ocazia razboiului devine doctor, iar apoi profesor universitar. Se
intalneste intamplator cu Pascalopol in tren si afla acesta s-a despartit de Otilia,
care este acum casatorita cu un barbat bogat din Buenos Aires.