Enigma Otiliei

de George Calinesc

Opera literara Enigma Otiliei este un romana, dearece are o actiune

ampla desfasurata pe mai multe planuri, un comflic complex la care participa
numeroase personaje.

Teoreticianul romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv si

metoda balzaciana, dar depaseste acest program esthetic, apeland la elemente de
modernitate. Este un roman modernism de tip balzacian prin: observatia
pshiologiilor incerte si enigmatic a unor personaje, tehnicile moderne de
caracterizare comportamentism, reflectarea poliedrica si originala simbioza a
formulelor estetice.

Prin tema, romanul este balzacian si citadin. Caracterul citadin tine de

modernismul lovinescian. Fresca a burgheziei bucurestiene de la inceputul
secolului al XX-lea, prezentata sub aspect social si economic,imaginea societatii
constitue fundalul pe care se proiecteaza formarea unui tanar, care, inainte sa-si
faca o cariera traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.

O secventa semnificativa pentru tema romanului este aceea a sosorii

tanarului Felix in cara unchiului sau, Costache Giurgiuveanu. Patruns in locuita,
baiatul asita la o scena de familie: jocul de carti. Observatia Aglaiei Tulea, sora lui
mos Costache, potrivind caruia batranul face azil de orfani ii vizeaza in mod
direct pe Felix si pe Otilia ca pe niste rivali la averea fratelui sau.
Un alt episod prin care este ilustrata tema balzaciana a mostenirii
este acela in care mos Costache face un atac de apoplexie si intreaga familie Tulea,
in frunte cu Aglaie, ii ocupa militareste casa, temundu-se ca Felix sau Otilia si-ar
putea insusii bani pe care batranul refuza sa-i depuna la banca.

Initial titlul romanului trebuia sa se numeasca Parintii Otiliei, acesta fiind

schimba in Enigma Otiliei din ratiuni editoriale.
Titlul Parintii Otiliei valorifica o tema clasica de factura balzaciana.
Criticul litera Ovid Crohmariceanu sustine ca personajele literare diferite din
roman, mos Costache, Stanica Ratiu, Pascalopol, influenteaza destinul Otiliei si a
lui Felix, motiv pentru care romanul s-ar fi putut numi Parintii Otiliei.

Relatarea se realizeaza la persoana a-IIIa de catrea un narrator obiectiv,

omniscient si omnipresent. Naratorul omniscient ofera cititorului toate detaliile de
care are nevoie, prin tehnica detaliului, tehnica preluata de la Balzac. La George
Calinescu se observa prezenta unui comentariu savan si expert. Spre deosebire de
Balzac care foloseste tema detaliului inregistrand amanunte comene pe care
oricine ar fi putu sa le observe, la Calinescu, naratorul omnistient este un
specialist care se pricepe sa comenteze diferite domenii.

Incipitul si finalul se afla in simetrie compozitionala, prin descrierea

minutioasa a strazii si a casei mos Costate prin ochii lui Felix.
Incipitl prezinta precizarea timpului si spatilui foarte exact si
prezentarea foarte exacta a tanarului Felix Sima, fiul lui Iosif Sima de Iasi:Intr-o
seara de la inceputul lui iulie 1909, cu putin inate de ora zece, un tanar de vreo
optsprezece, imbracat in uniforma de licean, intra pe strada Antim, venind dinsrpe
strada Sfitii Apostoli cu un soi de valiza in mana. Contine de asemenea descrierea
minutioasa a strazii Antim si a case lui mos Costache prin ochii lui Felix
Sima:Strada era pustie si intunecata. Arhitectura caselor avea un aspect bizar,
prin amestecul de stiluri, exteriorul casei lui Costache este prezentat cu detalii ce
sugereaza lipsa de bun gust a propietarului :imitatiile de proasta calitate.
Simetria finalului cu incipitul se realizeaza prin
descrierea casei si a strazii lui mos Costache de acelasi personaj, Felix Sima, si prin
tehnica detaliului, in moment diferite ale existetei sale, adolescenta si maturitate,
adica 10 ani mai tarziu dupa razboi.

Expozitiunea este intalnica in capitolul I in scena jocului de carti, un prilej

pentru autor de a strange toate personajele romanului si de a contura viitoarele
conflicte. Firul ctiunii incepe dupa precizarea timpuiu in iulie 1909 si are ca
spatiu de desfasurare casa lui mos Costache. Personjul principial este Felix Sima,
care ajungand orfan, merge la Bucuresti sa locuiasca impreuna cu unchiul sau
format prin aliante Costache Giurgiuveanu. Prima intrevedere dintre el si unchiul
sau este hilara, batranul intampinandu l cu afirmatia :Nu! Nu stia nimeni aici! Nu
cunosc!. Interventia Otilei il salveaza pe tanar. Intrand in casa, Felix asista la cea
mai spectaculoasa scena, jocul de carti, un pretext pentru narrator de a strange
toate personajele principale ale cartii: mos Costache, Aglae , Pascalopol, Tulea,
spectatorii jocului de carti fiind Felix si Otilia, care era mereu prin preajma lui
Pascalopol, Simion Tulea. De asemenea, atitudinea protectoare a Otiliei
incurajeaza atasamentul tanarului Felix.

Intriga se desfaroasa pe cele doua planuri care se intrepatrund, conflictul

pentru mostenire si destinul tanarului felix.

Desfasurarea actiunii se dasfasoara pe doua plane. Primul plan prezinta

lupta pentru mostenirea averii lui mos Costache . Toate persoanjele curioase daca
batranul a facut un testament Otiliei, dar curiozitatea personajelor se diminueaza
in momentul in care acesta incepe sa stranga materiale de constructii pentru ai
construii o casa Otiliei. Construirea pare sa-I fie nefasta, acesta in timp ce inspecta
materialele, sufera un prim accident vascular. Familia, interesata sa nu iasa un
ac din casa, pune stapanire pe casa si asteapta ca batranul sa moara. Mos
Costache isi revine, acesta incepand sa se intereseze din ce in ce mai mult de
sanatatea sa si de suflet. Acesta incearca sa-si aduca in casa o fata, pe Paulina, dar
aceasta ii sugereaza sa o mentioneze in testamentul sau. Batranul refuza, iar fata
pleaca. Casa sa este spionata systematic de catre Stanica Ratiu, acesta punand
ochii pe verea familiei Tulea, dar smulgand baii lui mos Costache. Stanica fiind
foarte bine informat de tot ceea ce se petrece in jurul sau, fiind pretutindeni
present, amestecandu-se oriunde considera ca poate sa scoata un ban sau sad ea
lovitura, personajul lui Stanica Ratiu sustine in fond intriga romanului.
La polul opus al vietii meschine a clanului Tulea, se afla idila dintre Felix si
Otilia. Planul narativ al formarii tanarului Felix urmareste experientele acestuia in
casa lui mos Costache, in special iubirea dintre Felix si Otilia. Acesta este gelos pe
Pascalopol, dar nu ia nicioada decizia ferma deoarece ia in considerare si formarea
unei cariere de success. Plecarea neanuntata a Otiliei insotita de Pascalopol
pentru cateva lui la Paris, este chinuitoare pentru Felix si un lung moment de
framantare pe care incearca sa-l depaseasca cu ajutorul prezentei Georgetei.
Intoarcerea Otiliei se face in mod firesc, totul intrand in normalitate, iar
declaratiile de iubire dintre cei doi fiind mai pronuntate, cu acelasi grad de
puritate si sinceritate ca inainte.

Punctul culminant aparare in momentul in care Giurgiuveanu are o a doua

criza, Stanica profita de absenta lui Felix si al Otiliei si ii fura lui mos Costache
averea de sub saltea, fapt ce-l duce pe batran la moarte, iar familia in ingroapa cu
o oarecare fala de a nu fi de rasul lumii. Otilia este pusa intr-o situatie dilemattica,
mos Costache nu apucase sa puna la banca decat 100.000 lei. Desi il iubeste pe
Felix, aceasta ii lasa libertatea de a-si implini visul pe plan professional. Se
casatoreste cu Pascalopol, om matur de la care poate sa-I ofere protective si
intelegere.

Deznodamantul apare la intalnirea lui Felix si a lui Pascalopo, dupa multi

ani. Acesta ii spune domnului Sima ca Otilia s-a casatorit in Spania cu un conte
exotic. Felix ajunge asa cum isi dories, un doctor de renume si un professor
universitar, cu un mariag fericit.
Revazand-o pe Otilia intr-o fotografie oferita de Pascalopol, lui Felix ii era
aproape imposibil sa o mai recunoasca. Stanica Ratiu are o ascensiune
spectaculoasa cu banii furati de la mos Costache si cu relatiile Georgetei ajunge
om politc.

Finalul este cert, inchis, cu rezo,varea tuturor conflictelor, soecific prozei

realiste.

Insusi Geoarge Calineascu definea romanu ca fiind o scriire de dimeansiuni

mari. Bizuita pe faote ca elemnte de documentare a constiintei umane si
considera ca numai orientarea spre o psihologie caracterologica si spre o
umanitate canonica duce la adevarata creatie in roman.
Dupa parerea mea, autorul foloseste datele realitatii pentru a infatisa
imaginea societatii romanesti bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea. Se
stie ca accentual pus asupra socialului si problematica imbocatirii sunt aspecte
caracteristice realismului balzacian, la fel ca si problema paternitatii, redata de
primul nume al romanului Parintii Otiliei. Eu cred ca viziunea despre liea
scriitorului realist este redata in romanul Enigma Otiliei prin tema, structura
simetrica, circular, specificul secventelor descriptive si prin realizarea personajelor.
 Enigma Otiliei este un roman realist prin: prezentarea critica a unor aspect
ale societatii bucurestiene de la inceputul secolului al XX-lea, motivul paternitatii si
al mostenirii, structura, specificul secventei descriptive, realizarea unor tipologii,
veridicitatea si prin utilizarea naratiunii la persoana a III-a.