Enigma Otiliei

George Calinescu
G.Calinescu face parte din seria personalitatilor enciclopedice ale culturii romane, inceputa cu
B.P.Hasdeu, continuata cu Mihai Eminescu, Nicolae Iorga si M.Eliade, oameni care si-au manifestat pe
multiple domenii disponibilitatile creatoare.De aici derviva complexitatea operei sale.
El debuteaza ca poet cu volumul Lauda lucrurilor, continua ca dramaturg cu mitul mongol (un),
scrie romane(Enigma Otiliei, Scrisul negru, Bietul Ioanide), eseistica(Cronicile optimistului) si mai ales
critica si istorie literara(Principii de estetica, Sensul clasicismului, Opera lui Mihai Eminescu).
Lucrarea sa monumental care este o adevarata galerie de portrete, apare in 1941, Istoria
literaturii romane de la origini pana in prezent .
Romanul Enigma Otiliei apare in 1938, fiind o demonstratie facuta lui Camil Petrescu ca: noi vom
putea fi tolstoieni sau balzacieni, adica scriitori preocupati de mersul lumii si de formarea exterioara a
lucrurilor.Tipul firesc de roman romanesc ramane deocamdata acela obiectiv..
Alegand ca model pe parintele care a scris Comedia umana, G.Calinescu scrie primul nostru
roman citadin, nu de tip analitic, ci clasic, balzacian(Ov.Crohmalniceanu).
Romanul este un conglomerate de elemente apartinand mai multor curente literare.
Elemente clasice:constructia riguroasa echilibrata, anumite tipologii(avarul: Mos Costache si
Aglae).
Elemente realiste:obiectivitatea, verosimilitatea/veridicitatea, personaje tipice in imprejurari tipici,
preocuparea pentru latura sociala(felia de viata), latura critica-moralizatoare, stil sobru si impersonal.
Elemente balzaciene: viata sociala este studiata in spiritul stiintelor naturale, cu intentia clasificarii
indivizilor pe specii/tipuri; lumea este guvernata de puterea economicului(Mos Goriot afirma L`argent
c`est la vie.; obsesia paternitatii de unde deriva si tema mostenirii-Camaraderia intre Felix si Otilia este la
inceput o relatie intre doi orfani, Costache si Aglae cu o fixatie bolnavicioasa fata de copiii, iar Pascalopol
afirma: n-am prea stat sa disting ceea ce e patern si ceea ce e viril in dragostea mea.; inceputul
romanului cu repere crono-spatiale exacte: Intr-o sear de la nceputul lui iulie 1909, cu puin nainte de
orele zece, un tnr de vreo optsprezece ani, mbrcat n uniform de licean, intra n strada Antim, ....Un
alt element balzacian este descrierea de la exterior la interior, tehnica prin care se explicavstrazi, case,
camera, vestimentatii, pentru a se ilustra trasaturile de character ale personajelor.
Elemente romantic: idea de enigma, pe care insusi G.Calinescu o afirma: Nu Otilia are o enigma,
ci Felix crede ca le are.Pentru orice tanar de 20 de ani, enigmatica va fi in veci fata care il va respinge,
dandu-I totusi dovezi de afectiune.; constructii de firi complicate antitetice, descrierea grandioasa a
Baraganului.
Elemente modern: mediul citadin, pluriperspectivismul, fenomene psihologice noi, finalul deschis
al romanului.
Romanul este specia majora a genului epic cu o actiune complexa, desfasurata pe mai multe
planuri, cu personaje numeroase si intriga complicata.Caracteristicile romanului sunt: are o structura
narativa complexa, actiunea se desfasoara pe planuri paralele si mai multe fire narative, prezinta destine
individuale sau colective ale unor personaje bine conturate, personajul ce apare ca individ are
proprietatea de a reflecta lumea in care traieste; adesea el este pornit intr-o cautare spirituala.
Tema este prezentarea societatii bucurestene de la inceputul secolului XX, prin tipurile sale
reprezentative.
Titlul fusese initial unul balzacian, Parintii Otiliei (idea balzaciana a paternitatii-aproape toate
personajele romanului joaca rolul de parinti ai Otiliei, in sensul ca ii influenteaza existenta), modificat insa
de editor pentru a sublinia latura romantica. Enigma Otiliei sugereaza faptul ca pentru Felix aflat la varsta
adolescentei, sufletul Otiliei este extreme de complex, de complicat, aproape indescifrabil.In ciuda titlului
observam ca Felix este personajul principal intrucat urmeaza un proces de maturizare in care Otilia joaca

un rol extrem de important.Faptul ca e va fi personaj eponym ne releva existent unor teme foarte
importante sis trans legate de realitatea operei.
Compozitia este clasica, linerara, cu incipit si final semnificative.
Romanul alcatuit din douazeci de capitole, este structurat in doua planuri narative principale:
istoria complicata a unei mosteniri si destinul tanarului Felix Sima, orfanul care observa minutios
degradarea umana cauzata de dorinta de acumulare materiala.Autorul acorda interes si planurilor
secundare , pentru sustinerea imaginii ample a societatii citadine.
Secventele narative sunt construite pe baza inlantuirii, naratorul respectand principiul cronologic
si prezentarii faptelor.Naratiunea si dialogul se imbina cu descrierea ampla a spatiilor, personajelor si
vestimentatiei.
Incipitul romanului realist fixeaz veridic cadrul temporal (ntr-o sear de la nceputul lui iulie
1909) i spaial (descrierea intr-o maniera balzaciana a strazii Antim, a arhitecturii casei lui mo
Costache, a interioarelor), prezint principalele personaje, sugereaz conflictul i traseaz principalele
planuri epice. [...] n aceast obscuritate, strada avea un aspect bizar. Nicio cas nu era prea nalt i
aproape niciuna nu avea cat superior. ns varietatea cea mai neprvzut a arhitecturii (opera ndeobta
a zidarilor italieni), mrimea neobinuit a ferestrelor, n raport cu forma scund a cldirilor, ciubucria,
ridicul prin grandoare, amestecul de frontoane greceti i chiar ogive, fcute ns din lemn vopsit,
umezeala, care deghioca varul, i uscciunea, care umfla lemnria, fceau din strada bucuretean o
caricatur n moloz a unei strzi italice. Caracteristicile arhitectonice ale strzii i ale casei lui mo
Costache sunt surprinse de ochiul unui estet, din perspectiva naratorului specializat, dei observaia i
este atribuit personajului intrus, care caut o anumit cas si reflect caracterul oamenilor care o
locuiesc.Termenul obscuritate prevede decaderea morala a clanului Tulea, iar bizar sugereaza
caracterul lui Felix care nu intelege obsesia banului. Pentru Balzac, o cas este un document sociologic
i moral. Strada i casa lui mo Costache sugereaz, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretenia de
confort i bun gust a unor locatari bogai i realitate: inculi (aspectul de kitsch, amestecul de stiluri
arhitectonice incompatibile), zgrcii (case mici, cu ornamente din materiale ieftine), delstori (exist
urme vizibile ale umezelii i uscciunii, impresia de paragin), snobi (imitarea arhitecturii clasice-facute
din var si lemn vopsit). Arhitectura sugereaz imaginea unei lumi n declin, care a avut cndva energia
necesar pentru a dobndi avere, dar nu i fondul cultural.Varietatea ei sugereaza tipurile umane
(avarul,nebunul, cocheta etc.), iar mrimea neobinuit a ferestrelor, n raport cu forma scund a
cldirilor evidentiaza contrastul dintre aparenta si esenta.Dispretul si ironia autorului pentru aceasta lume
sunt nelipsite, fiind sugerate de caricatur in moloz a unei strazi italic..
Personajul martor, din perspectiva cruia este descris strada i casa lui Costache Girgiuveanu,
este Felix Sima.Acesta este fiul doctorului militar Iosif Sima de la Iai. Rmas orfan, este nevoit s se afle
sub tutela lui mo Costache, un fel de unchi prin alian si tutorele sau legal. Tnrul, proaspat absolvent
al Liceului Internat din Iasi, vine la Bucureti pentru a-i continua studiile(Facultatea de Medicina). Prima
ntlnire cu tutorele su este una care definete caracterul acestuia din urm: cnd ajunge n strada
Antim, btrnul avar l ntmpin cu urmtoarea afirmaie care l deruteaz pe Felix: - Nu-nu-nu tiu... nunu st nimeni aici, nu cunosc.
Intrat n locuin, Felix este condus, apoi, de Otilia intr-o odaie foarte inalta, incarcata de un fum
des si intepator de tutun, in care se aflau, la o masa rotunda, aproape toate personajele romanului
jucand table si carti:Costache Giurgiuveanu, Otilia Marculescu, Leonida Pascaolopol, Aglae, Aurica si
Simion Tulea. Naratorul i atribuie lui Felix observarea obiectiv a personajelor prezente. Sunt realizate
portretele fizice ale personajelor, cu detalii vestimentare i fiziologice care sugereaz n manier clasic,
trsturile de caracter i este prezentat n mod direct, starea civil, statutul n familie, elemente de
biografie. Toate aceste aspecte configureaz atmosfera neprimitoare, imaginea mediului n care ptrunde
tnrul i prefigureaz cele dou planuri narative i conflictul. Replicile Aglaei anticipeaz conflictul
succesoral, iar atitudinea protectoare a Otiliei motiveaz ataamentul lui Felix.

Felix este condus n camera lui, n acelai timp observnd ruina n care este lsat casa. n
schimb, camera Otiliei este modern i un pic dezordonat.
Mo Costache triete cu iluzia unei viei venice doar pentru a nu fi nevoit s realizeze un
testament care s asigure viitorul fiicei vitrege, Otilia Mrculescu. Dei i iubete fiica nu face niciun
demers pentru a o proteja, de dragul banilor, dar i din teama de sora lui, Aglae. Aceasta, mpreun cu
ntreaga familie Tulea, dorete obinerea averii totale a lui Costache, plan care poate fi periclitat de
nfierea Otiliei. Un alt personaj care dorete s pun mna pe averea btrnului este Stnic Raiu.
Reprezentativ pentru categoria parveniilor din literatura romn, acesta se cstorise cu Olimpia Tulea,
fiica cea mare a Aglaei, doar pentru averea ei, dar sfrete prin a pune mna pe averea lui Costache.
Casa Giurgiuveanu este spionat sistematic de Stnic.
Felix se simte tot mai atras de Otilia, pe care o admir i cu care petrece din ce n ce mai mult
timp. Pascalopol este o prezen plcut, ns Felix observ relaia dintre acesta i Otilia, i constat c
este gelos. De asemenea, Felix este intrigat i de faptul c mo Costache aprob prietenia dintre cei doi.
Aglae o privete pe Otilia ca pe o intrus, toata familia ei aspirnd la averea lui mo Costache. Stnic
Raiu, lupt pentru zestrea nevestei sale. Pentru a i se da zestrea Olimpiei, Stnic se folosete de
minciuni i scrisori adresate d-lui Pascalopol cum c se mpuc, reuind s strng bani pentru a-l
ndupleca pe Simion, socrul su, cu motivarea c mai are cteva luni de trit.
Otilia pleac pentru o vreme la Paris cu Pascalopol. Felix devine gelos dar, n aceast perioad o
cunoate pe curtezana Georgeta, cu care are prima lui experien erotic.
Dup ntoarcerea Otiliei, cei doi orfani petrec mult timp mpreun, iar mo Costache intenioneaz
s construiasc o cas pentru Otilia pentru a-i asigura un viitor sigur din punct de vedere financiar.
n cele din urm, mo Costache se mbolnvete, iar cei din clanul Tulea creznd c va muri, pun
stpnire pe cas. Cnd Costache are cel de-al doilea accident vascular, Stanica Ratiu profit de scurta
absen a Otiliei i a lui Felix i i fur banii de sub saltea. Din cauza durerii c a pierdut banii, btrnul
moare. Familia l ngroap cu oarecare fal spre a nu fi de rsul lumii. ntr-o situaie dilematic rmne
Otilia, pentru care Mo Costache nu apucase s depun la banc dect o sut de mii de lei.
Dup nmormntare, Otilia petrece o noapte n camera lui Felix, iar dimineaa prsete casa
fr tirea acestuia, considerand ca reprezinta o piedica in calea realizarii lui profesionale.Ea se
casatoreste cu Pascalopol, barbat matur, care ii poate oferi intelegere si protectie.
Dup mai muli ani, Felix se rentlnete intamplator cu Pascalopol in trenul spre Constanta, care
i spune c Otilia este n Spania, cstorit cu un conte. Felix ajunge, aa cum visase, un doctor de
renume, profesor universitar i realizeaz i el o cstorie fericit. Revznd-o ntr-o fotografie oferit de
Pascalopol, lui Felix i este cu neputin s o recunoasc n femeia aceea cu trsturi fine pe Otilia cea
plin de ciudenii i copilroas din anii tinereii. Otilia ramane pentru Felix o imagine a eternului
feminine, iar pentru Pascalopol o enigma(A fost o fata delicioasa, dar ciudata.Pentru mine o enigma..
O ascensiune spectaculoas are Stnic Raiu care, devenit bogat, graie banilor furai de la Mo
Costache, o prsete pe Olimpia, se cstorete cu Georgeta i ajunge om politic.
Aspectele sociale descrise n roman sunt completate de aspectele familiale: relaiile dintre prini
i copii, relaiile dintre soi, situaia orfanilor. Cstoria este i ea analizat dintr-o perspectiv critic:
Aurica, fata btrn, are obsesia cstoriei, Titi triete o scurt experien matrimonial, Stnic Raiu
se nsoar cu Olimpia doar pentru zestrea ei, Pascalopol se cstorete cu Otilia pentru c i dorete o
familie chiar dac tie c aceasta nu i mprtete sentimentele, iar n final Felix, ratnd prima iubire, se
va cstori dup ce i va face o carier. n general, motivul pentru care relaiile dintre soi se stric este
obsesia pentru bani. Cazul cel mai relevant este parvenitul Stnic Raiu care, cstorindu-se doar din
consideraii materiale, nu i ndeplinete datoria de so i de tat. n momentul n care, prin nsuirea
banilor lui Costache, nu va mai depinde financiar de clanul Tulea, i va prsi soia i familia.
Romanul are o construcie simetric deoarece, n final, Felix se ntoarce pe strada Antim i
revede casa lui Mo Costache, lsat n paragin, amintindu-i de replica btrnului, acum adevrat:
Aici nu st nimeni.

Pentru portretizarea personajelor, autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si

fizionomiei pentru deducerea de caracter.Portretul balzacian porneste de la caracterele clasice(avarul,
ipohondru, gelosul), carorea realismul le confera dimensiunea sociala si psihologica, adaugand un alt tip
uman, arivistul.Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana, plasand in context social
personaje tipicice.Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii.
Costache Giurgiuveanu(Mos Costache) este personajul central al romanului si intruchipeaza
tipul avarului. Direct sau indirect, el hotaraste destinele celorlalte personaje care roiesc in jurul averii sale,
in goana dupa mostenire.Personajul este insa umanizat de sentimentele profunde pentru fe-fetita lui,
Otilia, fiica sotiei sale care murise.Fata il considera un om bun, dar nu putea intelege ciudatenia
comportamentului sau cand vine vorba de bani.
Portretul fizic, realizat prin ochii lui Felix, ca personaj-martor, reliefeaza, prin caracterizare directa,
un personaj ce se apropie de grotesc, un un omulet subtire si putin incovoiat, cu o chelie de portelan, cu
fata spana, buzele ii erau intoarse in afara si galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinti
vizibili, cu ochii clipind rar si moale,varsta desigur inaintata ramanea totusi incerta".
Confruntarea cu clanul Tulea confera o turnura dramatica destinului sau.Aflat la o varsta
inaintata, constientizeaza ca, intr-o zi, va fi pradat de aceasta si de aceea se apara cu mijloacele proprii
de rautatea lor.Simularea uitarii si balbaiala sunt niste arme nave de aparare, reiesind din caracterizarea
indirecta, care insa se constituie ca modalitati de amanare pentru a castiga timp in fata adversarilor(toti
avarii din literatura universal recurg la defecte-balbaiala, pentru a putea amana lucrurile).Din avaritie
extrema, amana insa datoria morala fata de raposata sotie, de a renunta la o parte din bani pentru a
asigura viitorul Otiliei prin trecerea pe numele ei a unei sume considerabile de zestre.
Tinuta vestimentara ridicola - poarta ciorapi de lana de o grosime "fabuloasa", "plini de gauri" - si
aspectul neingrijit -unghiile netaiate, ghetele de gumilastic, nadragii largi de stamba colorata prinsi cu
sfoara - il plaseaza la granita dintre tragic si comic, dar accentueaza, indirect, evidenta avaritie si privare
de un minim necesar pentru un-trai decent.
Portretul moral este cel al unui personaj zgarcit, avar, lacom, precaut, rau(desi umanizat de
Otilia).
In spirit balzacian, relatiile lui Costache cu familia sunt degradate: de Aglae ii este frica, pe Aurica
o uraste, Stanica este un permanent pericol, iar pe ceilalti ii ignora. Teama provocate de avaritie il face sa
nu vrea niciun doctor care sa-l consulte, banuind in orice situatie un complot de a i se smulge banii.
In concluzie, umanizarea avarului Costache Giurgiuveanu se motiveaza prin respectul pe care
personajul il are pentru Pascalopol, prin increderea fata de Felix si dragostea pentru Otilia, desi nimic din
intentiile sale nu se materializeaza, totul ramanand la stadiul declarativ.
Aglae Tulea este "baba absoluta, fara cusur in rau", asa cum o caracterizeaza direct
Weissmann(prieten al lui Felix), este sora lui Costache Giurgiuveanu, mama a trei copii, Olimpia, Aurica,
Titi si sotia lui Simion Tuiea.
Portretul fizic este detaliat si are semnificatii indirecte pentru portretul moral, fiind conturat in mod
direct, tot prin ochii lui Felix, in ipostaza de personaj-martor: "cu parul negru pieptanat bine intr-o coafura
japoneza", cu fata "galbicioasa", cu "buzele subtiri", cu nasul incovoiat, obrajii brazdati de cute adanci
sugereaza, indirect, ura si venin, invidie si artag. Ochii bulbucati ca ai lui mos Costache, ilustreaza faptul
ca George Calinescu utilizeaza ca procedeu artistic de caracterizare si elemental genetic.
Gesturile, mimica, limbajul si intreg comportamentul, evidentiaza, indirect, o femeie, acra si
vulgara, limitata in gandire si, ca toti membrii familiei Tulea, lipsita total de fantezie si de capacitate
creativa. Lacoma si obsedata de averea lui Costache, are un singur scop, pe care nu si-l implineste:
realizarea copiilor ei. Marginita, odioasa, meschina, inveninata impotriva Otiliei, Aglae se opune cu tarie
incercarii fratelui ei de a infia fata.Prezenta Otiliei in casa fratelui sai ii macina existenta si nu ezita sa o
denigreze de fiecare data numind-o, dezmatata si stricata.Aparitia lui Felix adauga, astfel, noi nelinisti
pentru constiinta Aglaei. Fratele ei, Costache Giurgiuveanu, inseamna pentru Aglae numai averea pe care

spera s-o mosteneasca, fara s-o intereseze deloc persoana lui. Atunci cand face atacul cerebral, Aglae se
opune sa cheme un medic, deoarece tot moare, ce sa mai cheltuiasca bani.
Rautatea acesteia, este evidenta si in cadrul propriei sale familii.Desi se considera o mama
devotata, isi trateaza copii in mod diferentiat, preferandu-l pe Titi, nedreptatindu-le pe Olimpia si
Aurica.Aglae este liderul clanului, iar autoritatea sa stirbeste profund personalitatea copiilor , conducanduI pe toti trei catre neimpliniri majore.Dispretuieste orice preocupare intelectuala, considerand ca prea
multa carte strica mintile oamenilor, de aceea il intelege pe Titi curgandu-I sange din nas de prea multa
invatatura.Aglae greseste profund in metodele de educatie, pe Titi il trimite sa se legene ca sa se
linisteasca(amplificandu-I boala psihica; pe Aurica o indeamna sa-si caute un barbat sis a se marite,
iubirea neintrand in calculele sale.Acest personaj este total lipsit de sentimente umane deoarece pe sotul
ei bolnav il desconsidera, il ignore, iar in cele din urma il abandoneaza intr-un ospiciu.
Aglae Tulea este un personaj grotesc, prin faptul ca nu are nicio trasatura pozitiva, chiar
calitatea de mama iubitoare este daunatoare si distructiva pentru copii.Este considerata ca adevaratul
avar al cartii.
Stanica Ratiu personaj secundar si realist, este tipul parvenitului, al arivistului si demagogului.
El este ginerele Aglaei Tulea, fiind casatorit cu fiica cea mare a acesteia, Olimpia, cu care, insa, traise in
concubinaj pana cand aceasta primise drept zestre casa promisa de tatal ei, Simion Tulea. Portetul sau
fizic releva trasaturi morale definitorii: Era rosu la fata, fara sa fie propriu-zis gras, de o sanatate
agresiva, constrastand cu parul mare si negru, foarte cret si cu mustata in chip de musca. Dorinta sa de
parvenire este sustinuta de o exprimare demagogica:, Stanica vorbea sonor, rotund, cu gest artistic si
declamator.Portretul moral este conturat ca fiind intrigant, colportor, tese intrigi, este cinic si ipocrit.Are
proprietatea ubiscuitatii(proprietate de a se afla in mai multe locuri in acelasi timp.Este abil si se foloseste
de slabiciunile celorlalti pentru a-si atinge scopurile.Personajul se autocaracterizeaza: Stanica e destept.
Stanica Ratiu, avocat de meserie, dar fara succes in profesie, este tipic pentru categoria
parvenitilor si demagogilor care doresc o ascensiune usoara, bazata pe inselaciune, care peroreaza
principii in care nu cred si pe care nici nu le aplica.Conduce tot felul de afaceri dubioase avand drept tel
supreme al existentei sale meschine urcarea rapida in ierarhia sociala, ceea ce poate devein o realitate
doar cu ajutorul banilor si al relatiilor cu oamenii sus-pusi.Cu Olimpia traieste in concubinaj si se
incapataneaza sa nu o ia de sotie pentru ca tatal ei,care, din cauza bolii, nu o mai recunoaste, nu
doreste sa-I dea zestrea proisa.Nasterea copilului lor este doar un pretext de a ase allege cu averea
sotiei, dar neglijenta lor duce la moartea grabnica a acestuia.Dupa ce joaca rolul unui tata
indurerat.Stanica se hotaraste sa o paraseasca pe Olimpia, dar nu inainte de a se asigura ca banii lui
Costache ii apartin.
Otilia Marculescu este personajul principal al textului cu care de altfel, scriitorul se identifica,
parafrazandu-l pe G.Flaubert cu afirmatia: Otilia c`est moi.
Otilia este fiica adoptiva a lui mos Costache, dar are un statut incert din cauza avaritiei acestuia si
a respingerii de catre clanul Tulea, pentru care este o rivala in mostenire.Personalitate in formare, copil si
femeie, cu un comportament derutant, Otilia intruchipeaza un ideal de feminitate atat pentru tanarul Felix,
care vieaza sa o ia de sotie, sau pentru maturul Pascalopol, cat si pentru autor insusi, dupa cum acesta
marturiseste.
ntiul portret fizic al Otiliei este realizat din perspectiva lui Felix. Verioara Otilia, pe care o tia
doar din scrisori, l surprinde n mod plcut, mai ales c portretul ei apare conturat n opoziie cu acela al
fetei btrne Aurica: Fata prea s aib optsprezece-nousprezece ani. Faa mslinie, cu nasul mic i
ochii foarte albatri, arta foarte copilroas ntre multele bucle i gulerul de dantel. ns n trupul
subiratic, cu oase delicate ca de ogar, de un stil perfect, fr acea slbiciune supt i ptat a Aureliei,
era o mare libertate de micri, o stpnire desvrit de femeie.
Student la Conservator, nzestrat cu un temperament de artist, Otilia i va purta de grij lui
Felix, nc din seara sosirii tnrului n casa lui mo Costache. Neavnd o camer pregtit, Otilia i va
oferi cu generozitate camera ei, prilej pentru Felix de a descoperi n amestecul de dantele, partituri,

romane franuzeti, cutii de pudr i parfumuri, o parte din personalitatea exuberant a Otiliei(moment
balzacian-exterior-interior).Partial, Otilia se afla in tipologia cochetei.
ntre cei doi se nate nc de la nceput o afeciune delicat, determinat i de condiia lor de
orfani. Impulsiv i nc imatur, Felix percepe dragostea la modul romantic, transformnd-o pe Otilia ntr-un
ideal feminin.El are nevoie de certitudini, iar comportamentul derutant al fetei l descumpnete, pentru c
nu-i poate explica schimbrile de atitudine, trecerea ei brusc de la o stare la alta.
Otilia nsi recunoate cu sinceritate fa de Felix c este o fiin dificil i se autocaracterizeaz
astfel: Ce tnr de vrsta mea i nchipui c m-ar iubi pe mine aa cum sunt? Sunt foarte capricioas,
vreau s fiu liber! [] Eu am un temperament nefericit: m plictisesc repede, sufr cnd sunt
contrariat..
In conturarea personajului, Calinescu utilizeaza tehnica moderna a reflectarii poliedrice, imaginea
ei compunandu-se din impresii diferite, uneori contradictorii ale celor din jur.O mare parte din roman,
aceasta este prezentata din perspective exclusive comportamentista, naratorul expunand doar faptele,
vorbele, atitudinilie sale, caracterizand-o in mod indirect, omitand reliefarea gandurilor sale.Aceasta
perspective este completata de multiplele conturari ale personalitatii ei, asa cum se reflecta in constiinta
celorlalte personaje. Imaginea Otiliei este relativizata prin pluriperspectivism: fe- fetia cuminte i
iubitoare pentru mo Costache, fata exuberant, admirabil, superioar dar si tovarasa, prietena si
ulterior iubita pentru Felix, copil si femeia capricioas cu un temperament de artist pentru Pascalopol, o
dezmat, o stricat pentru Aglae, o fat desteapt, cu spirit practic pentru Stnic, o rival n cstorie
pentru Aurica, cea mai elegant conservatorist i mai mndr pentru colegii lui Felix, care invidiaz
familiaritatea tnrului cu Otilia. ns cel care intuiete adevrata dimensiune a personalitii Otiliei este
Weissmann, prietenul lui Felix, care i spune acestuia, la un moment dat:Orice femeie care iubete un
brbat fuge de el, ca s rmn n amintirea lui ca o apariie luminoas. Domnioara Otilia trebuie s fie o
fat inteligent. Dup cte mi-ai spus, neleg c te iubete..
Ultima ntlnire dintre Felix i Otilia, naintea plecrii ei din ar mpreun cu Pascalopol, este
esenial pentru nelegerea personalitii tinerei i atitudinii ei fa de iubire. Otilia concepe iubirea n felul
aventuros al artistului, druire i libertate absolut; ea crede c rostul femeii:este s plac, n afar de
asta neputnd exista fericire.. Tocmai de aceea tnra l prsete pe Felix (considernd c ar putea
reprezenta o piedic n calea realizrii lui profesionale) i alege sigurana cstoriei cu Pascalopol, dand
dovada de maturitate in gandire.
Otilia ramane o enigma atat pentru Felix, cat si pentru Pascalopol.Niciunul dintre ei nu o cunoaste
indeajuns , fiind permanent surprinsi de comportamentul ei.Joul atractiei si al respingerii initiat de fata, le
confera sentimental nesigurantei, nestiind daca ea ii iubeste cu adevarat sau ii amageste.
Felix Sima este unul dintre personajele principale ale romanului, el reprezentand un alter-ego al
scriitorului.El reprezinta tipul intelectualului lucid, in formare, prin intermediul caruia personajele se
familiarizeaza cu celelalte personaje.
Inca de la inceput , naratorul, prin intermediul caracterizarii directe ii alcatuieste un portret fizic
sugestiv, care denota perseverenta caracterului, delicatetea si superioritate sprituala: el are un aer
barbatesc si elegant,fataii era juvenila si prelunga, aproape feminine din princina suvitelor mari de
par.
Comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele, contureaza, indirect, o fire rationala, lucida, o fire
analitica si un spirit de observatie foarte dezvoltat.Felix este intelectual, ambitios, corect, vrea sa invinga
in viata prin forte proprii.
Otilia Marculescu exercita asupra tanarului o atractie irezistibila inca de la prima
intalnire.Senzatia spontana de simpatie reciproca evolueaza in timp, transformandu-se intr-un sentiment
profund de iubire.
Desi Felix este un adolescent lucid si hotarat, un fin observator al psihologiei umane, nu poate
descifra taina personalitatii celei pe care o iubeste, caci aceasta alterneaza starile de profunda afectiune
fata de el cu cele de indiferenta.

In relatiile cu celelalte personaje, Felix apare ca un intelectual superior, situandu-se deasupra

superficialitatii si meschinariei lumii burgheze, conducandu-se dupa un cod superior de norme etice:Voi fi
ambitios, nu orgolios.Ambitios, asadar, invata si face eforturi deosebite de a se remarca pe plan
profesional.Ferm si tenace, munceste cu seriozitate pentru a devein un nume cunoscut in
medicina.Devine professor universitar si o autoritate medicala, casatorindu-se, potrivit ambitiei sale, cu
fata unei personalitati politice a vremii, care-I asigura si un status social superior.
Felix Sima evolueaza de la adolescent la maturitate, traind experienta iubirii entuziaste si ambitia
realizarii in plan profesional.Din acest punct de vedere, opera Enigma Otiliei poate fi considerata un
bildungsroman.
Pascalopol supranumit de criticul literar Pompiliu Constantinescu un personaj nou, aduce in
roman calitati umane general-valabile, anume modestia, bunatatea, rafinamentul.El intruchipeaza tipul
mosierului de vita nobila, aristrocratul, rafinatul, generosul si vine in casa prietenului sau pentru a uita de
singuratate.
Comportamentul, gesturile si atitudinilie lui Pascalopol contureaza indirect, un om generos,
rafinat, cu gusturi desavarsite, elegant.El este mereu dornoc de a-i ajuta pe cei din jur,iar Costache si
Otilia si ulterior Felix reprezinta pentru el singura familie.Ramasa vaduv de tanar, traieste intens
sentimentul ratarii si o iubeste pe Otilia, careia ii doreste un destin implinit.Iubirea paterna se impleteste
cu atractia irezistibila si prietenia, sentimentele profunde care il fac dependent de atentia fetei.
In opinia celorlalte personaje, Pascalopol este un dom de o noblete desavarsita, echilibrat si
rabdator,plin de tact fata de toti desi observa rautatea Aglaei, avaritia lui Costache sau ipocrizia lui
Stanica.Fata il admira, considerandu-l un mare caracter, un barbat sic, dar il compatimeste pentru
singuratatea care il face sa sufere.O fascineaza de asemena, diplomatia acestuia, atunci cand se lasa
pacalit la jocurile de carti sau de table sau cand suporta rautatea Aglaei si avansurile Auricai.
Enigma Otiliei este romanul care prezinta o formula balzaciana.N.Manolescu afirma ca Dintre
scriitorii romani, G.Calinescu este printre putinii care au avut curajul sa armonizeze o formula clasica cu
artificii moderne..