M.

Eminescu
Luceafrul
Teme si motive romantice din opera eminesciana : Geniul, singurtatea,
visul si reverie, meditaia nocturna, somnul, extazul, melancolia, natura si
iubirea, trecutul , viata ca vis, poezia si condiia poetului, timpul, revolta
mpotriva condiiei umane, miraculosul, interesul pentru mituri si basme.
Mihai Eminescu (mascot Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Boto ani - d. 15
iunie 1889, Bucure ti ) a fost unpoet, prozator i jurnalist romn, socotit de cititorii romni i de
critical literara postum drept cea mai important oce poetic din literatura romn. !ea mai
importanta opera a sa se numeste "Luceafarul# si este o poezie romantica ce contine $% de catrene urmand
povestea de iubire dintre Luceafar si !atalina.
&oemul Luceafrul scris de ctre Mi'ai Eminescu a aprut in (%%), in "*lmana'ul +ocietatii
*cademice +ocial,Literare -omania .una# din /iena fiind apoi reprodus in revista !onvorbiri literare.
0pera este inspirata din basmul romanesc "1ata in gradina de aur# cules de austriacul -ic'ard
2unisc'. 3asmul cuprindea povestea unei frumoase fete de imparat izolata de tatal ei intr,un castel, de care
se indragosteste un zmeu. 1ata insa se sperie de nemurirea zmeului si,l respinge. 4meul merge la demiurg,
doreste sa fie dezlegat de nemurire dar este refuzat. 5ntors pe pamant zmeul o vede pe fata care intre timp se
indragostise de un pamantean, un fecior de imparat, cu care fugise in lume. 1urios, zmeul se razbuna pe ei
si ii desparte prin viclesug. &este fata el pravaleste o stanca iar pe feciorul de imparat il lasa sa moara in
/alea *mintirii.
Eminescu valorifica initial acest basm in perioada studiilor berlineze, intr,un poem intitulat tot
61ata in gradina de aur, dar modifica finalul, razbunarea nu i se pare potrivita pentru fiinta superioara asa
ca zmeul din poemul lui rosteste cu amaraciune 6 1iti fericiti 7 cu glasu,i stins a spus 7 8 *tat de fericiti ,
cat viata toata8 9n c'in s,aveti 7 de,a nu muri deodata: 6
*laturi de basmele prelucrate : 1ata in gradina de aur, Miron si frumoasa fara corp si mitul
zburatorului el mai valorifica si antonimiile dintre geniu si omul comun ale lui *. +c'open'auer , pe care,
de fapt se bazeaza intreaga opera, povestea de iubire fiind o ampla alegorie.
&oemul Luceafarul este o alegorie pe tema romantica a locului geniului in lume, ceea ce inseamna
ca opera este o meditatie asupra destinului geniului in lume, dar si o meditatie asupra conditiei umane duale
; omul supus unui destin pe care tinde sa il depaseasca < . !ea mai vec'e interpretare a textului este data
c'iar de autor el notand pe marginea unui manuscris 6 *ceasta este povestea. 5ar intelesul alegoric ce i,am
dat este ca daca geniul nu cunoste nici moarte si numele lui scapa de noapte uitarii, pe de alta parte aici pe
pamant nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n,are moarte, dar n,are nici noroc.#
&oemul romantic se realizeaza prin amestecul genurilor ; epic, liric si dramatic< si al speciilor
astfel lirismul sustinut de meditatia filozofica si expresivitatea limba=ului este turnat in sc'ema epica a
basmului si are elemente dramatice: secventele realizate prin dialog si dramatismul sentimentelor .
Elementele fantastice se intalnesc in prima si a treia parte ; metamorfozele si calatoria lui >?perion < ,
partea a doua combina specii lirice aparent incompatibile ; idila si elegia < , iar pe partea a patra a poemului
contine elemente de meditatie, idila si pastel. Elementele clasice sunt ec'ilibrul compozitional, simetria,
armonia, si caracterul gnomic ; adevar etern valabil <.
Tema poemului este de natura romantica, problematica geniului in raport cu lumea, iubirea si
cunoasterea sustinuta de o compozitie de asemenea romantica ce se realizeaza prin opozitia planurilor
cosmic si terestru si a doua ipostaze ale cunoasterii : geniul si omul comun. !ele doua planuri interfereaza
in prima si ultima parte , pe cand partea a doua reprezinta planul terestru ; iubira dintre !atalin si
!atalina <, iar partea a treia este consacrata planului cosmic ;calatoria lui >?perion la @emiurg, ruga si
raspunsul <
5ncipitul poeziei se afla sub semnul basmului, timpul este mitic 6 * fost odata ca in povesti8 * fost
ca niciodata 6 . !adrul este umanizat, portretul fetei de imparat fiind realizat prin superlativul absolut
6 0 prea frumoasa fata 6 iar comparatiile 6 !um e 1ecioara intre sfinti 8 +i luna intre stele 6 7 propun o
posibila dualitate: puritate si predispozitie spre inaltimi astrale.
&rimele sapte strofe constau intr,o splendida poveste de iubire. *tmosfera este in concordanta cu
mitologia romana, iar imaginarul poetic e de factura romantica. 5ubirea se naste lent din starea de
contemplatie si visare in cadrul nocturn realizat cu a=utorul motivelor romantice : luceafarul, marea,
castelul, fereastra, oglinda. 5ubirea dintre cei doi este realizata in antiteza, fata tradandu,si tendinta spre
absolut 6 il vede azi il vede maine8 si astfel dorinta,5 gata 6 in antiteza cu Luceafarul care are nevoie de un
lung proces de 6 cristalizare 6 ; dupa cum spune +tend'al < .
!ele trei c'emari au menirea de a scoate in evidenta dorul si puterea iubirii dintre cei doi. &rima
intrupare a Luceafarului este ca un tanar voievod construit dupa canoanele romantice 6 par de aur moale
6 umbra fetei stravezii 6 @ar !atalina interpreteaza stralucirea oc'ilor lui drept un semn al mortii 6 Lucesti
fara de viata 8 si oc'iul tau m,ing'eata 6.. !ea de,a doua intrupare este una demonica, din soare si noapte .
0 esti frumos cum numa,n vis8 un demon se arata 6 . &entru a doua oara paloarea fetei si lucirea oc'ilor
semne ale dorintei de absolut sunt intelese ca atribute ale mortii 6 privirea ta ma arde 6 fata refuza sa il
urmeze 6 @ara pe calea ce,ai desc'is 8 A,oi merge niciodata 6. @in iubirea pentru !atalina, >?perion este
capabil la sacrificiul suprem, renuntarea la nemurire 6 @e ma voi naste din pacat 8 &rimind o alta lege 8 !u
vecinicia sunt legat 8 !i voi sa ma dezlege.
&artea a doua cuprinde idila dintre !atalin si !atalina ce sugereaza repeziciunea cu care se
formeaza o poveste de iubire dintre exponentii aceleasi lumi. !atalina recunoaste dincolo de statutul social
6 inca de mic 8 te cunoasteam pe tine8 si guraliv si de nimic 8 te,ai potrivi cu mine . *semanarea numelui
este un semn de apartenenta la aceeasi categorie, omul comun . !atalin este departe de intruc'iparea mitica
a Luceafarului 6 baiat din flori si de pripas 8 dar indraznet cu oc'ii 6 cu obra=ei ca doi bu=ori 6.. @esi fata de
imparat cu !atalin formeaza un cuplu fericit ea mai tan=este dupa iubirea Luceafarului 6 5n veci il voi iubi
si,n veci 8 /a ramanea departeB 6
&artea a treia contine zborul cosmic , rugaciunea, convorbirea cu demiurgul si eliberarea. 4borul
cosmic potenteaza intensitatea sentimentelor, lirismul, setea de iubire, ca act al cunoasterii absolute. 6 +i
din a c'aosului vai8 .ur impre=ur de sine 8 /edea ca,n ziua cea de,ntai 8 cum izvorau lumine#. @ialogul cu
demiurgul cuprinde ruga de a deveni muritor care este repsinsa categoric de catre @emiurg, care precieaza
ca prin moartea lui s,ar deregla ec'ilibrul cosmic, ii ofera in sc'imb, cunoastere absoluta, geniul militar sau
cezarul ,, sau poetul iar ca si argument final pastreaza infidelitatea fetei.
&artea a patra este construita simetric fata de prima parte si contine interferenta celor doua planuri,
cosmic si oniric. 5dila dintre reprezentantii categoriei omului comun se petrece in cadru clasic eminescian,
departe de lume, sub flori inflorite de tei, dCcor romantic. 5mbatata de amor !atalina traieste pentru ultima
oara nostalgia iubirii luceafarului caruia ii adreseaza o a treia si ultima c'emare. Luceafarul exprima
dramtismul propriei conditii , care se naste din constatarea ca realatia geniu, om comun este incompatibila.
0mul comun este incapabil sa isi depaseasca limitele. 6 ce,ti pasa tie c'ip de lut8dac,oi fi eu sau altul 6 +i
constata cu durere ca viata umana sta sub semnul intamplarii iar el va fi incapabil de a cunoaste fericirea
6 traind in cercul vostru stramt, norocul va petrece 8iar eu in lumea mea ma simt8 nemuritor si rece 6.
&entru ilustrarea conditiei geniului, poemul Luceafarul este o sinteza a operei eminesciene 7
armonizeaza teme si motive romantice, atitudini romantice, elemente de imaginar poetic si procedee
artistice cultivate de scriitor , simboluri ale eternitatii8mortii si ale temporalitatii8vietii. T./ianu sustine ca
daca toate operele lui Eminescu s,ar pierde ar fi de a=uns aceasta poezie pentru ca generatiile viitoare sa
prinda imaginea esentiala a poetului.