SIMBOLISM Plumb (George Bacovia) George Bacovia a fost primul poet modern, reprezentant al simbolismului fapt evidentiat prin

atitudinea diferita a eului liric si prin originalitatea sa. Primul volum de versuri intitulat ,,Plumb apare in anul 1916 dar nu se bucura de succesul pe care il merita datorita contextului istoric. Totusi, Macedonski spune despre opera lui Bacovia ca este mult mai avansata decat cea a lui Verlaine si Mallarme. Poezia ,,Plumb este arta poetica a volumului de debut al lui George Bacovia si, in acelasi timp aceasta defineste conceptul de bacovianism. Imboldul autorului de a scrie aceasta poezie a aparut odata cu vizita la cavoul Sturzestilor din Cimitirul Central Bacau. Expresivitatea tine in principal de modul specific al fiecarui poet de a folosi materialul lexical al limbii. Bacovia se foloseste de figuri de stil si imagini artistice pentru a ne introduce in acea stare de spleen pe care simbolismul o considera o cheie a originalitatii. Gratie functiei expresive, viata spirituala a omului este in stransa legatura cu modul de exprimare si de vorbire iar in cazul de fata, Bacovia isi exprima atitudinea fata de realitate. Dupa cum spune Roman Jakobson, expresivitatea este ,,o violenta organizata asupra limbajului comun. Poezia ,,Plumb prezinta o perspective de viata a autorului, o lume inchisa, dominate de culoarea plumbului si in care dorinta de comunicare este suprimata de sentimental singuratatii si al mortii. In cazul reflexivitatii, dupa cum spune si Tudor Vianu, aceasta se bazeaza pe un ,,inteles emotiv si muzical al lucrurilor, precipitat de intimitatea subiectiva a poetului. Tendinta de a filozofa pe marginea unei stari existential este conturata de prezenta cuvantului ,,plumb in structura diferitelor epitete precum: ,,sicrii de plumb, ,,flori de plumb, ,,coroanele de plumb, ,,amor de plumb, sau ,,aripi de plumb. Deschiderea limbajului poetic este vazuta ca ambiguitate iar in cazul lui Bacovia se manifesta asupra intregului poem deci, este ambiguitate globala. Fiind o trasatura de baza a liricii modern, aceasta necesita un efort sporit de a dezlega intelesul cuvintelor. Mallarme afirma ca ,,a numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem, placer care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul. In cazul sugestiei, lucrurile nu sunt puse intr-o lumina diferita ci, ca principal caracteristica a limbajului poetic symbolist, se manifesta prin prezenta simbolurilor si figurilor de stil ce consolideaza mesajul. Titlul ,,Plumb ca element de prelectura a textului, este o ,,cheie interpretativa (Umberto Eco), conturand la nivelul cititorului un prim orizont de cunoastere. La nivel lingvistic titlul este constituit dintr-un substantiv, corp fonetic dominat de consoane. La nivel retoric titlul ia valoarea de simbol, devenind matrice stilistica a creatiei. La nivel poetic titlul sugereaza apasarea sufleteasca, monotonia, confuzia, astfel lexemul devine o ,,metafora vie (Ricoeur). Incipitul ,,Dormeau adanc sicriele de plumb determina simetria realitatii exterioare cu cea interioara prin tehnica sinesteziilor. Verbul la imperfect ,,dormeau avertizeaza cititorul asupra trecerii de la viata la moarte. Polisindetonul ,,si flori de plumb si funerar vestment introduce termenii unei enumeratii ce genereaza un dcor al mortii: ,,Incipitul este un prag textual (G. Genette). Discursul liric este alcatuit din doua secvente poetice, prima apartinand lumii exterioare iar cea de a doua facand referire la lumea interioara a poetului. In simbolistica, strofa I prezinta spatial inchis si sufocant in care se afla poetul, lumea exterioara. Intentia mortii este sugerata de cuvintele ce apartin campului semantic al elementelor funerare ,,sicriele, ,,funerar vestment, ,,cavou, ,,coroane. Repetarea simetrica a cuvantului ,,plumb sugereaza incapacitatea eului de a iesi din tipare, de a schimba ceva. Strofa a II-a este dedicata lumii interioare a eului impartasindu-ne sentimentele sale despre iubire. Amorul dormea intors sugerand disperarea poetului si prezenta mortii. Ruptura de utopia romantic este evident in versul ,,stam singur langa mort dragostea fiind rece si neinaltatoare. Versul ,,si-i atarnau aripile de plumb reliefeaza sentimentul de neimplinire si lipsa unei sanse.

SIMBOLISM Elementul recurent este si laitmotivul peziei. Cuvantul ,,plumb reprezinta pe fondul unei crize de identitate idea de maxima apasare sufleteasca. Lexemul devine epitet la limita concretului materializand abstractiuni stranii si ambigue. Sentimentele de tristete, melancolie si apasare sufleteasca culmineaza cu cel al mortii, aspect care sunt orchestrate si evidentiate pe nivelurile limbajului poetic. La nivel lexical se poate remarca un numar redus de cuvinte datorita repetarilor. Termenul plumb se regaseste de sapte ori. La nivel morphologic se identifica un numar mare de substantive ce sustin planul descriptive. La nivel syntactic relatia dintre coordonare predomina frazele. Singura exceptie este versul ,,si-am inceput sa strig, propozitie subordonata menita sa evidentieze incapacitatea eului de a comunica cu iubirea. La nivel stylistic domina epitetul metaforic ,,de plumb care, invadand toate registrele lexical accentueaza ipostaza eului insingurat. La nivel fonetic, identificam recurenta consoanelor m si n care evidentiaza stari sufletesti negative. Fricativele f,v si s sugereaza discomfortul iar dominarea vocalei u accentueaza ideea claustrarii. La nivel prozodic poezia este alcatuita din doua catrene cu versuri cu masura de 10 silabe, iar ritmul iambic impune prezenta tonului elegiac. Tema poeziei o constituie conditia de damnat a poetului intr-o societate meschina, care nu-l intelege, o societate superficial, neputincioasa sa aprecieze valoarea adevaratei arte. Ideea exprima starea de melancolie, tristete, solitudine a poetului care se simte incatusat, sufocat spiritual in aceasta lume care-l apasa, in care se simte inchis definitive, fara a avea vreo solutie de evadare. Lirismul bacovian este evidentiat prin procesul de teatralizare marcat de prezeta eului liric. Lirismul subiectiv este dublat de cel al mastilor ,,stam singur in cavou, ,,stam singur langa mort. Nicolae Manolescu sustine ca prin opera lui Bacovia nu citim spovedania unui disperat si asistam la o punere in scena. Textul poate fi interpretat nu numai din perspectiva esteticii simboliste deoarece, datorita originalitatii, autenticitatea discursului este evidentiata prin directii estetice diferite. Poezia lui Bacovia este neindoielnic inscrisa in simbolismul European prin atmosfera, procedee, cromatica, muzicalitate, definindu-l pe poet ca fiind ,,pictor in cuvinte si compositor in vorbe (M. Petroveanu).