ESEU TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME IN POEZIA PLUMB DE G.

BACOVIA

George Bacovia, autorul poeziei ,,Plumb, face parte din epoca interbelica,iar curentul valoricat
de creatiile acestuia este simbolismul. ,,Plumbeste o arta poetica ce deschide volumul de debut
omonim. Printre creatiileacestuia se mai numara si ,,Scantei galbene, ,,Cu voi,
,,Staneburgheze, etc. spectul tematic central al poeziei este conditia omuluisuperior, iar
viziunea despre lume ce se desprinde din te!t este sumbra,apasatoare, inta percepand lumea
incon"uratoare ca pe o inchisoare. # prima trasatura care face posibila incadrarea poeziei in
simbolism esteprezenta simbolurilor. $nca din titlu putem observa prezenta simboluluicentral%
plumb, devenind element de recurenta prin reluarea in structuriprecum% ,,sicrie de plumb,
,,&ori de plumb, ,,amor de plumb, si asa maideparte. Plumbul sugereaza greutatea, apasarea
e!istentiala dar sisinguratatea, moartea, lipsa comunicarii, lipsa iubirii. lte simboluriprezente in
te!t sunt sicriele, cavoul, cimitirul, facand parte din sferasemantica a mortii si contribuind la
conturarea unei atmosfere sumbre. Cea de a doua trasatura este muzicalitatea versurilor,
specicasimbolismului. ceasta trasatura este evidentiata de elementele deversicatie% rima
imbratisata, ritmul iambic, masura de '( silabe dartotodata si de repetitia substantivului ,,plumb
ce devine laitmotivulpoeziei. )e asemenea, prezenta verbelor la imperfect ,,dormeam,,,stam,
,,scartaiau confera muzicalitate versurilor alaturi de imaginiauditive precum ,, scartaiau
coroanele de plumb. *ema si viziunea despre lume mai este conturata si de cele patruelemente
de structura si de compozitie% semnicatia titlului, motivepoetice, incipitul si nalul si relatiile de
opozitie si simetrie. *itlul te!tului este in direct relatie cu continutul acestuia,
anticipandaspectul tematic central, conditia omului de geniu care se simte captivintr+o lume
ostila, incapabila sa ii inteleaga aspiratiile. )in punct de vederemorfologic, este alcatuit dintr+un
substantiv comun nearticulat, care dinpunct de vedere denotativ face trimitere la metalul greu,
de culoare gricenusie, ai carui compusi chimici sunt de to!icitate mare. Conotativ,evidentiaza
starea de apasare, angoasa, solitudine, dar si nelinistea mortiisi a decaderii. ai mult decat atat, la
nivel fonetic, putem observaprezenta unei vocale ,,u, prinsa intre patru consoane grele, aspect
ceaccentueaza ideea de captivitate, de imposibilitatea evadarii.$n te!t apar numeroase motive
poetice precum% cavoul, sicriul,aripele care sugereaza pe de+o parte ideea mortii iar pe de o
alta parte

ideea unei lumi articiale, care nu intelege aspiratiile omului superior,tinandu+l captiv intr+un
univers al racelii. $ncipitul te!tului sta sub semnul mortii pe de+o parte prin prezentatermenilor
din campul semnatic al mortii% sicrie, &ori de plumb, funerarvesm-nt, insa, pe de alta parte prin
verbele la imperfect% ,,dormeauinsotit de epitetul ,, adanc, care accentueaza ideea somnului
etern almortii. inalul poeziei este conturat de ideea zborului frant deoarece,,aripele, care in
mod consacrat sugereaza inaltarea evidentiaza in acestconte!t caderea, prabusirea in gol% ,,Si+i
atarnau aripile de plumb. *ema si viziunea despre lume este conturata si cu a"utorul
relatiilorde opozitie si simetrie. Poezia este structurata pe doua planuri ceevideniaz/ opozitia
dintre cadrul e!terior si cel interior, insa in realitatecele doua planuri se a&a intr+o relatie de
simetrie datorita starii de moartepe tot parcursul poeziei, dar si a paralelismului sintactic. )e
asemenea,intre cele doua planuri putem evidentia prezenta corespondentelor 0 atatlumea
e!terioara, cat si cea interioara sta sub semnul mortii.# prima idee poetica ce se desprinde inca
din incipitul te!tului esteaceea ca lumea e!terioara ia infatisarea unui spatiu al captivitatii, in
caretotul pare a cuprins de un somn al mortii. ai mult decat atat, esteaccentuata singuratatea
intei care se simte parasita intr+o lume grea,rece, idee accentuata de repetarea substantivului ,,
Plumb. 1u in ultimulrand, se accentueaza ideea de claustrare, de captivitate. Pana si &orile
+simbol al frumusetii, devin un simbol al mortii, al articialului. Stilistic,aceasta idee este
evidentiata si prin o!imoronul ,,&ori de plumb, ceaccentueaza raceala si moartea. $deea
obsedanta a mortii este accentuataprin imaginile vizuale 2cavou, sicrie3, auditive 2scartaiau,
strig3, tactile2,,era frig3, sugerand si imposibilitatea comunicarii autentice in ,,lumeavie,
singurele manifestari cu care are tangenta inta ind lumea dedincolo. Cea de a doua idee poetica
ce reiese din a doua strofa a poezieieste accentuarea starii de disperare, de neputinta a intei
care se simteparasita si incapabila de a comunica. etafora ,,amorul meu intorssugereaza
moartea iubitei, dar si moartea iubirii, iar epitetul ,,intorstrimite inca o data cu gandul la
moarte 0 luand in considerare vorbele lui4ucian Blaga ,,$ntors cu fata la apus, egal mort.
$nterpretand sensul dindictionar, ,,intors reprezinta o moarte violenta, dar si refuzul
comunicarii.Starea de solitudine este accentuata prin intermediul unei imaginiauditive% ,,S+am
inceput sa+l strig, ce sugereaza un tipat de disperare,singura reactie umana in acel cadru al
mortii.

$n opinia mea, tema poeziei, conditia omului superior care se simtecaptiv intr+o lume ostila,
re&ecta viziunea specica asupra realitatiisumbre si apasatoare, inta percepand lumea
incon"uratoare ca pe oinchisoare. $n primul rand, analizand prima strofa putem observa ca
secontureaza imaginea unei lumi lipsite de viata in care pluteste obsesiamortii% iinta se simte
captiva intr+o lume asociata cavoului, incapabil de acomunica autentic. Spre e!emplu, ,,)ormeau
adanc sicriele de plumb5,,stam singur in cavou si era vant.$n al doilea rand, nu doar lumea
e!terioara este claustranta, cat sistarea intei este sumbra, apasatoare, singura reactie umana
indstrigatul de disperare. 6n e!emplu in acest sens sunt versurile din a douastrofa% ,,pe &ori de
plumb, si+am inceput sa+l strig7 si+i atarnau aripile deplumb, realizand ca nici moartea nu mai
e o evadare. $n concluzie, avand in vedere lumea lipsita de viata, cuprinsa de unsomn al mortii,
si disperarea intei superioare, pot spune ca tema esteconditia omului superior, iar viziunea este
una sumbra si apasatoare. Prin atmosfera, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului si
acorespondentelor, prin prezentarea starilor su&etesti de angoasa, desinguratate, de vid
su&etesc, poezia ,,Plumb se incadreaza in esteticasimbolista. $n acelasi timp, poezia bacoviana
depaseste cadrulsimbolismului si realizeaza trecerea la modernitate, dupa cum arma si8odica
9au% ,,Bacovia apartine unei faze mai tarzii a simbolismului, incare :;< se presimte un
modernism mai acut, scindat.