1Transcrieti pe caiete si invatati poezia lui Bacovia ,, Plumb’’și acest

eseu, pe care vi l-am realizat conform cerintelor pentru bacalaureat,

până marti, 18 ianuarie, 2022 !
2.Realizati un eseu care sa contina cel putin 400 de cuvinte, in care sa
surprindeti viziunea despre lume si viata reflectata la Bacovia, intr-un
text studiat.(Eseul vi l-am facut eu !

Dormeau adânc sicriele de plumb,

Si flori de plumb si funerar vestmint --
Stam singur în cavou... si era vint...
Si scirtiiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb

Pe flori de plumb, si-am inceput să-l strig --
Stam singur lângă mort... si era frig...
Si-i atirnau aripile de plumb.
 Plumb, de G. Bacovia

George Bacovia, autorul poeziei ,,Plumb’’, face parte din epoca

interbelica, iar curentul valorificat de creatiile acestuia este
simbolismul. ,,Plumb’’ este o arta poetica ce deschide volumul de
debut omonim. Printre creatiile lui Bacovia se mai numara si ,,Scantei
galbene’’, ,,Cu voi’’, ,,Stanțe burgheze’’, etc. Aspectul tematic central
al poeziei este conditia omului superior, iar viziunea despre lume ce
se desprinde din text este sumbra, apasatoare, fiinta percepand lumea
inconjuratoare ca pe o inchisoare.
O prima trasatura care face posibila incadrarea poeziei in simbolism
este prezenta simbolurilor. Inca din titlu putem observa prezenta
simbolului central: plumb, devenind element de recurenta prin
reluarea in structuri precum: ,,sicrie de plumb’’, ,,flori de plumb’’,
,,amor de plumb’’, si asa mai departe. Plumbul sugereaza greutatea,
apasarea existentiala dar si singuratatea, moartea, lipsa comunicarii,
lipsa iubirii. Alte simboluri prezente in text sunt sicriele, cavoul,
cimitirul, facand parte din sfera semantica a mortii si contribuind la
conturarea unei atmosfere sumbre.
Cea de a doua trasatura este muzicalitatea versurilor, specifica
simbolismului. Aceasta trasatura este evidentiata de elementele de
versificatie: rima imbratisata, ritmul iambic, masura de 10 silabe dar
totodata si de repetitia substantivului ,,plumb’’ ce devine laitmotivul
poeziei. De asemenea, prezenta verbelor la imperfect ,,dormeam’’,
,,stam’’, ,,scartaiau’’confera muzicalitate versurilor alaturi de imagini
auditive precum ,, scartaiau coroanele de plumb’’.
 Tema si viziunea despre lume mai este conturata si de cele patru
elemente de structura si de compozitie: semnificatia titlului, motive
poetice, incipitul si finalul si relatiile de opozitie si simetrie.
Titlul textului este in direct relatie cu continutul acestuia,
anticipand aspectul tematic central, conditia omului de geniu care se
simte captiv intr-o lume ostila, incapabila sa ii inteleagaaspiratiile.
Din punct de vedere morfologic, este alcatuit dintr-un substantiv
comun nearticulat, care din punct de vedere denotativ face trimitere la
metalul greu, de culoare gri cenusie, ai caruicompusi chimici sunt de
toxicitate mare. Conotativ, evidentiaza starea de apasare, angoasa,
solitudine, dar si nelinisteamortii si a decaderii. Mai mult decatatat, la
nivel fonetic, putem observa prezenta unei vocale ,,u’’, prinsa intre
patru consoane grele, aspect ce accentueaza ideea de captivitate, de
imposibilitatea evadarii.
In text apar numeroase motive poetice precum: cavoul, sicriul,
aripele care sugereaza pe de-o parte ideea mortii iar pe de o alta parte
ideea unei lumi artificiale, care nu intelege aspiratiile omului superior,
tinandu-l captiv intr-un univers al racelii.
Incipitul textului sta sub semnul mortii pe de-o parte prin
prezenta termenilor din campul semnatic al mortii: sicrie, flori de
plumb, funerar vesmânt, insa, pe de alta parte prin verbele la
imperfect: ,,dormeau’’ insotit de epitetul ,, adanc’’, care accentueaza
ideea somnului etern al mortii. Finalul poeziei este conturat de ideea
zborului frant deoarece ,,aripele’’, care in mod consacrat sugereaza
inaltarea evidentiaza in acest context caderea, prabusirea in gol: ,,Si-i
atarnau aripile de plumb’’.
Tema si viziunea despre lume este conturata si cu ajutorul
relatiilor de opozitie si simetrie. Poezia este structurata pe doua
planuri ce evidențiază opozitia dintre cadrul exterior si cel interior,
insa in realitate cele doua planuri se afla intr-o relatie de simetrie
datorita starii de moarte pe tot parcursul poeziei, dar si a
paralelismului sintactic. De asemenea, intre cele doua planuri putem
evidentia prezenta corespondentelor – atat lumea exterioara, cat si cea
interioara sta sub semnul mortii.
O prima idee poetica ce se desprinde inca din incipitul textului
este aceea ca lumea exterioara ia infatisarea unui spatiu al captivitatii,
in care totul pare a fi cuprins de un somn al mortii. Mai mult decat
atat, este accentuata singuratatea fiintei care se simte parasita intr-o
lume grea, rece, idee accentuata de repetarea substantivului ,,
Plumb’’. Nu in ultimul rand, se accentueaza ideea de claustrare, de
captivitate. Pana si florile - simbol al frumusetii, devin un simbol al
mortii, al artificialului. Stilistic, aceasta idee este evidentiata si prin
oximoronul ,,flori de plumb’’, ce accentueaza raceala si moartea.
Ideea obsedanta a mortii este accentuata prin imaginile vizuale
(cavou, sicrie), auditive (scartaiau, strig), tactile (,,era frig’’),
sugerand si imposibilitatea comunicarii autentice in ,,lumea vie’’,
singurele manifestari cu care are tangenta fiinta fiind lumea de
dincolo.
Cea de a doua idee poetica ce reiese din a doua strofa a poeziei
este accentuarea starii de disperare, de neputinta a fiintei care se simte
parasita si incapabila de a comunica. Metafora ,,amorul meu intors’’
sugereaza moartea iubitei, dar si moartea iubirii, iar epitetul ,,intors’’
trimite inca o data cu gandul la moarte – luand in considerare vorbele
lui Lucian Blaga ,,Intors cu fata la apus, egal mort’’. Interpretand
sensul din dictionar, ,,intors’’ reprezinta o moarte violenta, dar si
refuzul comunicarii. Starea de solitudine este accentuata prin
intermediul unei imagini auditive: ,,S-am inceput sa-l strig’’, ce
sugereaza un tipat de disperare, singura reactie umana in acel cadru al
mortii.
In opinia mea, tema poeziei, conditia omului superior care se
simte captiv intr-o lume ostila, reflecta viziunea specifica asupra
realitatii sumbre si apasatoare, fiintapercepand lumea inconjuratoare
ca pe o inchisoare.
In primul rand, analizand prima strofa putem observa ca se
contureaza imaginea unei lumi lipsite de viata in care pluteste obsesia
mortii: Fiinta se simte captiva intr-o lume asociata cavoului, incapabil
de a comunica autentic. Spre exemplu, ,,Dormeau adanc sicriele de
plumb’’; ,,stam singur in cavou si era vant’’.
In al doilea rand, nu doar lumea exterioara este claustranta, cat
si starea fiintei este sumbra, apasatoare, singura reactie umana fiind
strigatul de disperare. Un exemplu in acest sens sunt versurile din a
doua strofa: ,,pe flori de plumb, si-am inceput sa-l strig/ si-i atarnau
aripile de plumb’’, realizand ca nici moartea nu mai e o evadare.
In concluzie, avand in vedere lumea lipsita de viata, cuprinsa de
un somn al mortii, si disperarea fiintei superioare, pot spune ca tema
este conditia omului superior, iar viziunea este una sumbra si
apasatoare.
Prin atmosfera, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului si
a corespondentelor, prin prezentarea starilorsufletesti de angoasa, de
singuratate, de vid sufletesc, poezia ,,Plumb’’ se incadreaza in estetica
simbolista. In acelasi timp, poezia bacoviana depaseste cadrul
simbolismului si realizeaza trecerea la modernitate, dupa cum afirma
si Rodica Zafiu: ,,Bacovia apartine unei faze mai tarzii a
simbolismului, in care […] se presimte un modernism mai acut,
scindat’’.