PLUMB – TEMA SI VIZIUNEA

Poezia simbolistă „Plumb” de George bacovia deschide volumul cu acelaşi

nume, apărut în 1916.
Tema poeziei o constituie condiţia poetului într-o societate lipsită de aspiraţii
şi artificială, condiţie care se leagă de două coordonate
esenţiale, iubirea şi moartea.
 Titlul poeziei este simbolul plumb, care sugerează apăsarea, greutatea
sufocantă, închiderea definitivă a spaţiului existenţial, fără soluţii de ieşire.
 Poezia este structurată în două catrene construite în jurul cuvântului-
simbol plumb care este reluat în şase din cele opt versuri ale poeziei. Cele două
strofe corespund celor două planuri ale realităţii: realitatea exterioară, obiectivă,
simbolizată de cimitir şi de cavou şi realitatea interioară, subiectivă, simbolizată
de sentimentul iubirii („amorul meu de plumb”). .
 Strofa I descrie un cadru spaţial închis, apăsător, în care eul liric se simte
claustrat: „Stam singur în cavou...”. Acest cadru este descris cu ajutorul epitetelor
metaforice: „sicriele de plumb”, „funerar vestmânt” (şi inversiune), „flori de
plumb”, „coroanele de plumb”.
Moartea este sugerată încă de la început, deoarece poezia începe cu
verbul „dormeau”, asociat cu adverbul „adânc”, somnul fiind considerat o stare
incertă între existenţă şi moarte. Vântul este singurul element care sugerează
mişcarea, dar şi acesta produce efecte reci, ale morţii: „şi era vânt... / Şi scârţiau
coroanele de plumb.”  

Strofa a II-a mută accentul pe o interioritate aflată sub semnul tragicului.

Iubirea este surprinsa în momentul dispariţiei: „Dormea întors amorul meu de
plumb.”. Încercarea de salvare este iluzorie, strigătul eului liric fiind unul
zadarnic: „şi-am început să-l strig”. Apropierea morţii este anticipată de sentimentul
de singurătate: „Stam singur lângă mort...”.
La Bacovia iubirea şi moartea (Eros şi Thanatos)
sunt strâns legate şi nu se anulează una pe cealaltă. De asemenea, cuvintele din
întreaga poezie fac parte din câmpul semantic al
morţii: „sicriu, cavou,  funerar, coroană,  mort”, punând şi mai bine în evidenţă ideea
centrală. .
In concluzie, poezia “Plumb” de George Bacovia este o arta poetica
simbolista, ce conţine următoarele elemente specifice liricii simboliste: folosirea
simbolurilor (plumbul), tehnica repetiţiilor (se repetă de 6 ori cuvântul plumb),
cromatica, stările eului liric şi sugestia. .