Aci sosi pe vremuri

In plina dezvoltare a modernismului interbelic, poezia lui Ion Pillat este dominata de nostalgia vietii patriarhale. Volumul sau Pe Arges in sus ilustreaza cele mai multe trasaturi ale traditionalismului interbelic dominat de nostalgia trecutului, de dorinta de a trai in spatiul rustic, pastrator al unor valori eterne. Poezia lui Ion Pillat este in acelasi timp eleganta si rafinata cu multe elemente livresti ce apartin mai de graba modernismului . O creatie reprezentativa a acestui volum este Aci sosi pe vremuri. Titlul, prin arhaismele pe care le contine sugereaza deja starea de duiosie generata de rememorarea vremurilor trecute. Pe de alta parte, verbul, in dinamica sa exprima curgerea ireversibila a timpului. Poezia este structurata in distihuri cu rima imperecheata si versuri ample care tradeaza dorinta poetului de a pastra formele clasice ale prozodiei. La inceput, in doua strofe exista un pasaj descriptiv al casei amintirii topos fundamental in creatia lui Ion Pillat care numeste locul originilor, familiei, martor al succesiunii generatiilor. Detaliile arhitecturale sugereaza afectunea si nostalgia poetului fata de viata simpla, dar profunda din spatiul rustic. Poezia este constituita din doua secvente care se refera la doua momente importante. Povestea de dragoste a bunicilor si idila poetului insusi. Cu delicatete si rafinament Pillat creeaza atmosfera celor doua momente: pe vremea bunicilor se calatorea cu berlina, fata este imbracata cu crinolina, iar numele bunicii evoca epoca fanariota. Atmosfera romantica este creata nu doar prin elemente naturale: luna, campia ca un lac, cat mai ales prin poeziile romantice pe care tanarul i le recita iubitei sale: Le lac de Lamartine si Sburatorul de I.H.Radulescu. Intre cele doua momente apare o strofa refren reluata in final care ilustreaza tema centrala a poeziei: curgerea imbatabila a timpului, astfel si nunta si moartea sunt marcate de acelasi clopot din turnul vechi din sat, imagine auditiva memorabila a poeziei. Un scurt pasaj meditativ amplifica aceasta tema de mult e mort bunicul, bunica e batrana.... Exclamatia retorica ce straniu lucru: vremea! potenteaza nota meditativa a versurilor si reveleaza cu usurinta obiectul acestei meditatii. De altfel mesajul liric, simplu, accesibil, neincifrat este o alta caracteristica a poeziei traditionaliste. Cea de-a doua secventa ilustereaza reluarea povestii de dragoste. Iubita soseste acum in trasura, iar poetul ii recita in acelasi cadru romantic, rustic, poeme simboliste din Francis james si Horia Furtuna. Chiar daca versurile transmit mai ales nostalgia dupa vremurile trecute si sentimentul ca spatiul rustic nu este atins de curgerea ireversibila a timpului , totusi poezia transmite si o idee estetica. Succesiunea curentelor artistice nu atinge satul cu valorile lui eterne. Timpul curge, ata se schimba, doar satul si iubirea raman neschimbate. Mijloacele artistice prin care Pillat isi transmite sentimentele si starile sunt de o emotionanta simplitate: limbajul arhaic, i-ul narativ ce confera armonie si muzicalitate versurilor, paralelism sintactic si, mai ales, simbolul central al clopotului. Fara a fi expresia unei mari zbateri, asa cum sunt in poezia lui Blaga si Arghezi, creatia lui Ion Pillat este expresia unei sensibilitati lirce autentice si a unui traditionalism poetic profund si rafinat.