Mihail Sadoveanu, Ștefan Cel Mare al literaturii române(G.

Calinescu), are o opera

monumentală a cărei măreție constă în densitatea epică și grandoarea compozițională.
Romanul Baltagul a fost publicat în anul 1930, aparține celei de-a etape din creația lui
Sadoveanu si este un adevărat poem al naturii și al sufletului omului simplu (G.Călinescu)
Romanul este specia genului epic, in proza, de mare întindere, cu o acțiune complexa
care se desfășoară pe mai multe planuri narative, cu personaje numeroase, complex
caracterizate și individualizate, privite în evoluție.

 Roman realist și anthropologic, deoarece reconstituie monografic viața muntenească,

respectând tiparele tradiției din Moldova la începutul sec. al XX-lea.
 Este un roman complex, dinamizat de un conflict exterior, de natura economica
 Roman cu caracteric mitic (punctul de plecare fiind balada Miorita) si simbolic, un
roman al transhumantei(urcarea oilor la munte primavara si coborarea acestora pe
timp de toamnă)
 Roman de observatie sociala si morală
 De dragoste, pentru că este evidențiat devotamentul soției, pentru și credința in
iubire
 Roman inițiatic, intrucat urmăreste evolutia lui Gheorghiță inspre statutul de cap al
familiei. Acesta pleaca de acasa, tanar fiind neinitiat, necunoscator al vietii, ajungand
in final sa se maturizeze, datorita greutatilor prin care trece si a momentului tragic in
care isi gaseste tatăl mort, în finalul romanului, Gheorghiță preluând locul tatălui sau.
 Polițist, ucigasii fiind descoperiți si pedepsiti
Titlul pune intregul univers al cărții sub semnul dualității, baltagul fiind un topor cu 2
tăișuri. Totodată, el reprezintă și o armă, unealtă în sens denotativ. Sensul conotativ:
dubla simbolistică => arma crimei si a justitiei
* fiindu-i oferit de catre mama sa, este un simbol al trecerii lui gheorghita spre
maturitate

 Baltagul sugerează labirintul prin care vor trebui să-și găsească o cale Vitoria și
fiul său, Gheorghiță, pt care are rol de mentor, dovedind tact pedagogic
înnăscut.
 Romanul valorifică și mitul egiptean despre Isis și Osiris
În plan simbolic, semnifică viața și moartea.

 Versul motto 'Stapane, stapane/Mai chiama si-un cane' argumenteaza viziunea

mioritica asupra mortii, careia Sadoveanu ii da o noua interpretare, aceea a
existentei duale ciclice (succesiunea existentiala de la viata la moarte fiind in ambele
sensuri)
Teme literare
  Tema vieții si a mortii, precum si cea a căutarii adevarului se întemeiază pe motivul
ordonator al călătoriei explorative și inițiatice => SCOP: cunoasterea, initierea si
restabilirea echilibruluui cosmic(prin inmormantare) si al justitiei
 Tema dominantă este cea socială: prezentarea monografică a satului de munte
moldovenesc ca o societate de tip arhaic
 Tema căutarii adevărului și a dreptății
 Familia, iubirea

STRUCTURĂ

Cele 16 capitole ale romanului evidențiază trei idei esențiale:

Partea 1
Capitolele 1-6: cuprind așteptarea femeii dominate de neliniște si speranță, de semne rău
prevestitoare, hotărarea de a porni pe urmele lui Nechifor Lipan, pregătirile atât dpdv al
gospodăriei, cat si spiritual-purificatoare, necesare in marea călătorie
Partea2
Cap 7-13 în care are loc călătoria și reface invers traseul transhumanței, deoarece Nechifor
parcurge traseul TOAMNA, iar Vitoria – primăvara.
Partea3
Cap 14-16 (gasirea ramasitelor pamantesti ale lui Nechifor) => se înfăptuiește actul justițiar,
după ce mortul e privilegiat în râpă, i se face apoi inmormantarea, pomana sau praznicul,
apoi dovedirea vinovăției lui Calistrat Bogza și Ilie Cuțui, urmată de pedepsirea lor => se
restabileste ordinea cosmica si se incheie cu proiectia in viitor

ACTIUNEA romanului e liniară, fiind relatată prin tehnica înlănțuirii si urmărește

reconstituirea faptelor ce au adus la moartea lui Nechifor Lipan. Vitoria Lipan, protagonista
operei, este cea care reface riguros drumul și descoperă punctul în care acesta a fost
întrerupt. Ea e cea care descoperă adevărul, sancționează vinovații si reface ordinea sacra a
lucrurilor, fiind un personaj exponential pt satul de munte și bine individualizat prin
trăsăturile psiho-morale ce îi confer unicitate:

-o mama iubitoare, fire introvertită, reticentă, o munteanca autentica.

- dă dovadă de tenacitate, dârzenie și voință, întrucât merge până în pânzele albe pentru a-și
găsi soțul (N-am sa am liniste cum n-are pârâul Tarcăului până ce l-oi găsi pe Nechifor
Lipan),
- interpretează corect indiciile (toate pe lumea asta arată ceva) => spiritul justitiar invinge;
-are capacitatea de a-si disimula identitatea, in scopul aflarii adevarului
-felul in care reconstituie traseul denota firea intuitivă și inteligența
-Vitoria il aduce la disperare pe Calistrat Bogza prin calmul si rasul ei batjocoritor

 PORTRET FIZIC: nu mai era tânără, dar avea o frumusețe neobișnuită în

privire. Ochii îi luceau ca într-o ușoară ceață în dosul genelor lungi și răsfrânte
în cârlige.

Întâmplările sunt relatate în ordine cronologică având câteva momente retrospective(Vitoria

își aminteste episode din viata ei cu Nechifor)
Între incipit și final – o relativă simetrie: incipitul = amintirile Vitoriei Lipan despre
legenda pe care obisnuia s-o povesteasca Nechifor, iar finalul = planurile de viitor ale Vitoriei
Coordonate spatio-temporale:
 Zona de munte, se desfasoara in mai multe localitati, actiunea urmarind o
calatorie: Magura Tarcăului – satul Vitoriei
 Toponime si hidronime: Dorna, Piatra Neamț, Bistrița, Jija
 Timpul: acț se desf la începutul sec al XX-lea, pe câteva luni, până în primăvara
anului viitor
 Data plecării Vitoriei la drum: 10 martie
În concluzie, ținând cont de trăsăturile menționate anterior, pot afirma că opera
Baltagul de Mihail Sadoveanu este un roman mitic, traditionalist, intrucat sunt puse in
evidenta ritualurile legate de momentele existentiale botezul, nunta și înmormântarea și
muntenii respect datinile și obiceiurile străvechi, aparținând curentului literar realism.