ROMAN PSIHOLOGIC, MODERN, SUBIECTIV

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de

razboi.
de Camil Petrescu

(Eseu: Relația dintre cele doua personaje)

Camil Petrescu, autorul romanului modern subiectiv ,,Ultima noapte

de dragoste, intaia noapte de război’’, face parte din perioada
interbelica, respectând principiile lui Lovinescu prin intermediul
personajelor specifice intelectuale si a tematicii de factura citadina.
Curentul valorificat de acesta este realismul, iar printre creațiile sale
se mai număra si ,,Patul lui Procust’’; ,,Un om intre oameni’’; ,,Suflete
tari’’, si asa mai departe. Relația dintre personajele Stefan Gheorghidiu
si Ela este de cuplu incompatibil, Stefan reprezentând însa tipul însetat
intelectualului de absolut.

Relația dintre cele doua personaje este conturata prin intermediul

elementelor de structura si de compoziție precum: titlul, incipitul si
finalul, relațiile temporale si spațiale, si perspectiva narativa.

Titlul textului se afla in directa relație cu conținutul, reflectând

structura textului si anticipând cele doua aspecte tematice centrale:
dragostea si războiul. Morfologic, este alcătuit din doua substantive
comune; ,,noapte’’ (care se repeta, accentuand confuzia personajului)
si ,,război’’, precedate de prepozitia ,,de’’ si insotite de
adjectivele ,,ultima’’ si ,,intaia’’, care sugerează sfârșitul unei etape
si începutul alteia.

Incipitul textului surpinde descrierea frontului cu scena de la

popota unde Stefan auzind o conversatie a unor camarazi despre un barbat
care si-a omorat nevasta infidela si a fost achitat, se infurie si isi
declanseaza memoria afectiva. Astfel, isi aminteste de relatia sa cu Ela
pe vremea cand aveau o stare materiala mai modesta. Aceasta scena se
bazeaza pe un artificiu compozitional, aflandu-se sub semnul
retrospectivei. Finalul il constituie dialogul dintre Stefan si Ela, el
realizand ca nu ii mai pasa daca a fost inselat sau nu. Acesta decide sa
isi lase trecutul in urma, drama colectiva de pe front avand un rol
terapeutic. Astfel, finalul este ambiguu, deschis, nestiind cu exactitate
daca Ela a fost infidela sau nu.

Din punct de vedere temporal, actiunea se desfasoara inaintea

primului razboi mondial, in anul 1914, fiind de asemenea precizat un reper
de patru ani. Spatial, actiunea se desfasoara in prima parte a romanului
la Bucuresti, iar in cea de-a doua parte pe front. Printre celelalte
repere semnificative care merita a fi mentionate se mai numera Campulung,
Valea Prahovei si Odobesti.

Romanul ,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de război’’ este

scris sub forma unei confesiuni a personajului principal, Stefan
Gheorghidiu care traieste doua experiente fundamentale: iubirea si
razboiul. Asadar, perspectiva narativa consta in prezenta unui narator-
personaj subiectiv, care relatează la persoana I cu focalizare interna.

Mai mult decat atat, relația dintre cele doua personaje este evidențiata
si cu ajutorul statutului social, moral si psihologic ale acestora.

Din punct de vedere social, Stefan este la inceput student la

filozofie cu o situație materiala modesta. Acesta se casatoreste cu Ela,
considerata cea mai frumoasa si cea mai populara fata de la Universitate.
După un timp primește moștenire de la unchiul sau bogat, ajungand in acest
fel sa isi schimbe poziția sociala. In vremea primului război mondial,
Stefan se înrolează in armata, devine intre timp subofițer si in cele din
urma divorțează de Ela. Moral, este un individ cu principii bine
conturate, crede in valori si refuza orice forma de compromis, punând
accentul pe certitudine. Pe de o alta parte, este extrem de gelos si
suspicios in relația sa cu Ela si nu in ultimul rând, orgolios.
Psihologic, Stefan este o fire analitica si este tipul inadaptatului
superior, având o hipersensibilitate in relația sa de cuplu.

Social, Ela este studenta la litere, orfana, modesta, locuind

înainte de casatoria sa cu Stefan impreuna cu matusa care o crescuse. După
primirea averii, aceasta intra in lumea mondena, schimbându-si astfel
statutul social, iar in cele din urma, divorțează de Stefan. In ceea ce
privește statutul moral, daca la inceput este blânda si inocenta, după
primirea averii, devine superficiala, egoista, adulterina si ipocrita,
toate aceste însușiri fiind atribuite prin ochii lui Stefan. Psihologic,
este o fire extrovertita cu o personalitate puternica si adaptabila.

Nu in ultimul rand, relatia dintre Stefan Gheorghidiu si Ela este

scoasa in evidenta si prin intermediul secventelor semnificative.

O prima secvența semnificativa este cea in care se deschide

testamentul lăsat de unchiul lui Stefan, Tache. La acest eveniment
participa toți membrii familiei, nerăbdători sa isi primească averea. Spre
surprinderea tuturor, Stefan primește o mare parte din bani, dar el ramane
neentuziasmat si total dezinteresat. Pe cealaltă parte, Ela este foarte
incantata si îl indeamna sa ,,nu le cedeze nimic’’. Din aceasta secvența,
o putem caracteriza indirect prin comportament pe Ela ca nefiind ceea ce
isi imagina Stefan, ci chiar opusul viziunii sale, o persoana lacoma si
materialista.
 Cea de a doua secvența demna de mentionat este cea cu excursia la
Odobești. Aici apare in scena Domnul G., pe care cei doi îl cunosc pentru
prima data. Domnul G. ii face curte Elei, iar aceasta pare, din punctul de
vedere al lui Stefan, destul de interesata de el. Mici incidente, gesturi
fara importanta, privirile pe care Ela le schimba cu domnul G. se
amplifica in constiinta protagonistului. Ela apare ca o femeie infidela,
dar tradarea ei nu este evidenta. Aceasta considera ca ea nu a infaptuit
nimic reprosabil si ca nu s-a comportat altfel decat celelalte femei -
,,toate femeile fac la fel’’, ii raspunde ea sotului cand acesta o acuza
ca i-a acordat prea mult atentie unui strain. Din aceasta secvența reiese
faptul ca intre cei doi exista o lipsa de comunicare, Stefan fiind
caracterizat indirect ca fiind un om gelos si hipersensibil, lucru care
amplifica neintelegerile dintre ei.

In opinia mea, tema textului, dragostea si războiul se reflecta in

relația de cuplu a lui Stefan si Ela.

In primul rând, la început, relația celor doi este una pura si

sincera, bazata pe sentimente. Ambii sunt studenți, având o stare
materiala modesta, iubirea fiind singurul lucru care ii leagă. Totuși, in
interiorul lui Stefan se declanșează un război atunci când primește
moștenirea, iar Ela se transforma, nemaicoresponzand proiectiei lui.

In al doilea rând, după schimbarea Elei, Stefan decide sa plece in

război, considerând ca principiile sale au fost incalcate. Atât dragostea,
cat si războiul sunt dezamăgitoare pentru el, neridicandu-se la
așteptările sale. Drama colectiva a războiului are intr-un final rol
terapeutic, acesta luând decizia de a divorța de Ela.

In concluzie, datorita transformărilor la care au fost supuși cei

doi, pot afirma cu certitudine ca dragostea nu invinge intotdeauna, iar
razboiul poate lasa in urma traume ireparabile.

In primul roman modern-subiectiv din literatura romana prin

personajul Stefan Gheorghidiu, personajul-narator, scriitorul impune in
literatura romana o noua tipologie: intelectualul inadaptat, aspirand spre
absolut in iubire si cunoastere, caruia i se opune Ela, o femeie frumoasa,
dar cu aspiratii comune, care nu-l poate intelege.
 1.Conflict:

Spre deosebire de romanele traditionale, in care conflictul se

produce la nivel exterior, in romanul lui Camil Petrescu, conflictul este
interior si se produce in constiinta personajului-narator. Asadar, Stefan
Gheorghidiu traieste stari si sentimente contradictorii fata de sotia sa,
Ela. Principalul motiv al rupturii dintre Stefan si sotia sa este
implicarea acesteia in lumea mondena pe care eroul o dispretuieste si de
care tine sa se detaseze. Pe de alta parte, inclusiv experientele traite
in razboi il determina pe Gheorghidiu sa accepte despartirea de Ela,
reconsiderandu-si adevaratele valori ale vietii.

2.Relatii temporale si spatiale:

Temporal, actiunea are loc cu putin inaintea primului razboi mondial, un

alt reper fiind cei doi ani de casnicie ai celor doi. Actiunea nu este
cronologica, bazandu-se pe flash-back-uri, implicand memoria involuntara,
timpul fiind subiectiv. Spatial, acesta respecta principiile lovinesciene
fiind prezentat un cadru citadin, cateva repere fiind Bucuresti,
Campulung, Valea Prahovei, etc.