RELATIA DINTRE DOUA PERSONAJE – STEFAN GHEORGHIDIU SI

ELLA ‘’ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE

RAZBOI DE CAMIL PETRESCU

Romanul este o specie a genului epic, in proza, de intindere mare, cu o actiune

desfasurata pe mai multe planuri narative si un numar mare de personaje prezentate
in mediul lor de viata. Romanul ‘’Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de
razboi’’de Camil Petrescu este un roman modernist, psihologic, al experientei,
subiectiv, si a aparut in anul 1930.

Stefan Gheorghidiu, personajul narator, este un intelectual, personaj tipic lui

Camil Petrescu, student la Filozofie, care traieste intr-o lume a ideilor, a cartilor,
avand impresia ca s-a izolat de lumea concreta. Este lucid, un filosof fascinat de
absolut, de ideea unei iubiri ideale, find in acelasi timp, si un inadaptat social,
orgolios si hipersensibil. Orgoliul este trasatura fundamentala a acestuia, izvorat
din increderea in propria gandire si putere de a intelege lucrurile, dar care il
domina atat in relatiile de iubire, cat si in viata sociala. Iubirea pentru Ella
izvoraste, in primul rand, din orgoliu, deoarece era iubit de cea mai frumoasa fata
din Universitate, dar si din duiosenie fata de exuberanta si devotamentul Ellei.

Perspectiva subiectiva si fascinatia pentru absolut o prezinta pe Ella ca proiectia

femeii ideale create in mintea protagonistului. Ella este cel mai misterios personaj,
deoarece gandurile si sentimentele sale nu pot fi cunoscute de cititori, decat in
masura in care se reflecta in aceasta constiinta. Povestea de iubire dintre cei doi
este urmarita in toate etapele de constituire, de stabilizare, de criza matrimoniala si
de despartire.

Gheorghidiu, student la filosofie, se casatoreste din iubire cu Ella, studenta la

Litere. Cei doi soti traiesc modest, cu anumite limitari din punct de vedere
financiar, dar sunt fericiti, deoarece sunt inconjurati de prieteni si armonie.
Mostenirea primita de la unchiul Tache creeaza o criza de identitate psihologica si
morala prin raportarea la societate, noul statut social oferindu-le celor doi acces la
viata moderna, de care Ella devenise atrasa, fiind interesata de aspectul material,
lucru care il uimea pe Gheorghidiu.
 O prima secventa semnificativa pentru relatia dintre cei doi protagonisti o
reprezinta excursia la Odobesti, aceasta constituind un moment culminant. Stefan o
banuieste pe Ella de infidelitate cu un tanar avocat, domnul G. In timpul acesteia,
Ela ii acorda o atentie exagerata avocatului, care-i va deveni foarte apropiat mai
tarziu. Inca de la plecare, Ela a deranjat, de doua ori, pe toata lumea "ca sa
izbuteasca sa-l aiba in masina noastra pe G., dansatorul abia cunoscut cu doua
saptamani inainte". Mirat si apoi consternat de patrunderea acestui intrus in
intimitatea lor, Gheorghidiu sufera pentru fiecare gest al sotiei sale; faptul ca Ela
dispare impreuna cu G., atentia pe care femeia i-o acorda acestuia la masa,
preferinta comuna a celor doi pentru un anume vals, provoaca gelozia si tristetea
tanarului, accentuata de o luciditate taioasa. Intamplarea da nastere unei stari de
incordata suspiciune intre soti, consolidata prin episoadele de viata care i-au urmat:
atunci cand, intr-o noapte, Stefan Gheorghidiu aduce acasa o femeie "usoara", Ela
il paraseste.

A doua secventa semnificativa pentru relatia celor doi este permisia lui Stefan la
Campulung, intalnirea cu Ella afectand iremediabil povestea lor de dragoste. Ella
se muta la Campulung aparent pentru a fi mai aproape de Stefan, insa intentiile sale
adevarate sunt dezvaluite prin incercarea de a-l convinge sa treaca o parte din avere
pe numele sau, temandu-se de posibilitatea ca ar putea ramane o vaduva saraca.
Inca o data, cel care cautase iubirea absoluta are revelatia dureroasa a golului care
il inconjura. Pe urma, iesind in oras, Stefan Gheorghidiu il intalneste pe G., fapt
care-i acutizeaza framantarile. Hotarat sa-i pandeasca pe cei doi si sa-i ucida,
tanarul este salvat de un superior care-l duce la regiment, intrucat Romania intrase
in razboi.

Titlul romanului este o metafora a timpului psihologic, a modului in care

timpul obiectiv si evenimentele exterioare sunt resorbite in prezentul constiintei.
Substantivul comun ‘’noapte’’ este o metafora care inseamna trairea in constiinta si
abolirea principiului cronologic. Termenii ‘’ultima’’ si ‘’prima’’ sunt frontierele
temporale ale unor epoci diferite ca traire si viziune din viata personajului,
marcand momentele esentiale ale transformarii sale. Din barbatul orgolios si adept
al iubirii unice, Stefan Gheorghidiu devine un barbat rece, detasat si ironic spre
sfarsitul romanului.
 Romanul este structurat in doua parti si are 13 capitole cu titluri sugestive:
‘’Ultima noapte de dragoste’’ care exprima aspiratia catre sentimentul de iubire
absoluta, si “Intaia noapte de razboi’’ care ilustreaza imaginea razboiului tragic ca
iminenta a mortii. Daca prima parte este o fictiune deoarece prozatorul nu era
casatori si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului, partea a doua
este insa o experienta traita, scriitorul fiind ofiter al armatei romane, in timpul
Primului Razboi Mondial.

Incipitul romanului il prezinta pe Stefan Gheorghidiu ca proaspat sublocotenent

rezervist, in primavara anului 1916, contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe
Valea Prahovei si din apropierea Dambovicioarei.

Conflictul interior se produce in constiinta personajului narator care traieste

stari si sentimente contradictorii in ceea ce o priveste pe Ella. Stefan Gheorghidiu
traieste cu iluzia ca s-a izolat de realitatea inconjuratoare , insa tocmai aceasta
realitate produce destramarea cuplului. Gheorghidiu isi aminteste inceputul iubirii
sale cu Ella, sentiment ce parea absolut, deoarece eroul considera ca ‘’cei care se
iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt.’’ Implicarea Ellei in
lumea mondena pe care eroul o dispretuiestesi fata de care se detasase, reprezinta
principalul motiv al rupturii dintre cei doi.

Din punctul meu de vedere, in romanul realist, psihologic, al experientei,

subiectiv ‘’Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi’’ de Camil Petrescu,
relatia dintr Stefan Gheorghidiu si Ella este definita de incercarea acestuia de a o
modela pe Ella dupa tiparul sau ideal, ceea ce favorizeaza esecul casniciei lor.
Deoarece relatia dintre cei doi este prezentata dintr-o perspectiva subiectiva, cea a
barbatului, imaginea femeii devine defavorabila, accentuandu-se deziluzia
barbatului in iubire.

In concluzie, Camil Petrescu prezinta in acest roman o relatie in care barbatul se

afla, intotdeauna, in cautarea absolutului, iar femeia este o imagine a misterului,
este cea care creaza deziluzia, devenind un ideal feminin. Prin fluxul constiintei,
Gheorghidiu retraieste toate momentele importante ale iubirii cu Ella, descopera ca
el a iubit-o sincer si decide sa-i lase Ellei ‘’tot trecutul’’.