Predicatul nominal

Verbul copulativ „a fi”

Verbul „a fi” poate avea valoare nepredicativă când se combină obligatoriu

cu un alt cuvânt, substantiv sau adjectiv, pentru ca enunțul să aibă înțeles. – Verb
copulativ

Predicatul nominal = verb copulativ + nume predicativ

Verbul copulativ :
► face legătura dintre subiect și numele predicativ
►nu are înțeles de sine stătător, fiind verb nepredicativ
►este la unul dintre modurile indicativ, imperativ, conjunctiv, condițional-optativ
atunci când alcătuiește un predicat nominal.
Dan este fotbalist.
Mihaela este profesoară.
Fata este cuminte.
Numele predicativ se poate exprima prin:
■ adjectiv : Mihai este isteț.
■ substantiv : Mihai este inginer.
Numele predicativ precizează caracteristica subiectului.

Simplu: când este exprimat printr-

un singur termen: Ana este amuzantă.
Numele predicativ Multiplu: când este exprimat prin
doi sau mai mulți termeni: Ana este
isteață și amuzantă
 Numele predicativ intră într-o relație ternară, fiind cerut ogligatoriu de
verbul copulativ, dar depinzând și de subiect.

Verbul „a fi”
copulativ predicativ auxiliar
Maria este înaltă Maria este acasă Ar fi ascultat-o pe Maria

Maria a fost câștigătoarea unui premiu important

a fost câștigătoarea= predicat nominal alcătuit din verb copulativ,

modul indicativ, timpul perfect compus, persoana a III-a,
numărul singular + nume predicativ, exprimat prin
substantiv comun, genul feminin, articulat cu articolul
hotărât „-a”
Verbe copulative
a fi a ieși a rămâne
a deveni a se face a părea
a ajunge a însemna