PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ:
Profesor:
Data:
Clasa: a IX-a C
Aria curriculară:Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Joc și joacă; Familia
Subiectul: Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială
Tipul lecţiei: Recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
Durata: 45 minute

Scopul lecţiei: Dezvoltarea capacităţii de receptare şi analiză complexă a textelor

epice și lirice. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în
producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare.

Competenţe generale:

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor

în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice:

1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte;

1.5 utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse
situaţii de comunicare;
2.3 compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare;
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textelor literare
studiate;
3.3 argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate.

Compeţente derivate:

La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:

C1 - să aplice conceptele operaționale ( temă, motiv literar) ȋn analizarea diverselor
texte;
C2 - să recunoască principalele componente de ordin structural și compozițional,
specifice textelor lirice/epice;
C3 - să utilizeze cunoștințele de limbă şi comunicare în studiul şi interpretarea
textelor lirice/epice;
C4- să identifice mijloacele interne de ȋmbogățire a vocabularului, sinonimele,
antonimele, construcţiile pleonastice;
C5 - şă-şi exprime propriile opinii interpretative pornind de la textele propuse;
C6- să fie dispuşi să integreze noile cunoştinţe în sistemul propriu de valori estetice;
C7- să-şi dezvolte gândirea creatoare şi gustul pentru literatură.

Strategia didactică:

Metode şi procedee: lectura expresivă, conversaţia euristică, cubul,

problematizarea, reacţia cititorului, exerciţiile de vocabular;

Forme de organizare a activităţii elevilor : activitate frontală, alternativ cu

activitatea independentă individuală sau activitate combinată;

Resurse: capacităţile receptive ale elevilor, fişe de lucru, bibliografia critică.

Mijloace de învăţământ: textul-suport, manualul, fişe de lucru.

Resurse materiale: material bibliografic, volume de poezie, fişe de lucru.

Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feedbackul,

autoevaluarea, nota.

Bibliografie:

1.Programe şcolare, ciclul inferior al liceului-Limba şi literatura română ,Clasa a

XII-a , Ministerul Educaţiei și Cercetarii,Ordinul Nr.5959/22.12.2006

2.Limba şi literatura română,manual pentru clasa a IX-a,Bucuresti,Editura Grup

Editorial Art, 2010.

3.Constantin, Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală.Ghid

teoretico-aplicativ, Iasi, Editura Polirom, 1999.

4.Nicolae, Manolescu, Arca lui Noe, Ed. 100+1, Gramar, București, 2000.

5.George, Călinescu, Istoria literaturii romane de la origini pȃnă ȋn prezent, Ed.

Minerva, București, 1982

6. *** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura

Academiei, 1998.
 Parcursul didactic

1.Moment organizatoric. Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie;

elevii pregătesc cele necesare pentru activitatea la oră. ( 1minut)

2.Captarea atenţiei. Citesc elevilor următoarele afirmații „Jocul este şi o pregătire

pentru viața de mai târziu, dar mai presus de toate, el este însăşi viața copilului’’
(Mc. Dougall)
„Copilul râde: înțelepciunea şi iubirea mea e jocul; tânărul cântă: jocul şi
înțelepciunea mea e iubirea; bătrânul râde: iubirea şi jocul meu e ȋnțelpciunea”.
(L. Blaga) (2minute)

3.Actualizarea informaţiilor ancoră. Prin întrebări frontale se actualizează

cunoştinţele acumulate în orele anterioare. Ȋncurajez elevii să răspundă întrebări,
lăsându-le timp de gândire pentru a-şi pregăti răspunsul.
Cum definiți termenii: joc, joacă? Utilizȃnd metoda R.A.I., copiii sunt antrenați la
discuții. (10 minute)

4. Enunţarea temei şi a competențelor. Anunţ subiectul lecţiei şi competențele

urmărite. Notez titlul lecţiei. (1 minut)

5.Dirijarea recapitulării. Pornind de la planul de recapitulare discutat ȋn ora

anterioară adresez copiilor ȋntrebări de genul: Unde am ȋntȃnit tema joc și joacă? Ce
știți despre Tudor Arghezi ? Prin ce se remarcă acest scriitor? Care sunt temele și
motivele ȋntȃlnite ȋn opera poetului? Cȃnd a apărut Ciclul Tablouri biblice (Versuri
de Abecedar)?Unde am mai ȋntȃlnit tema jocului?
Ce ȋnseamnă termenul familie? Unde am ȋntȃlnit această temă?Ce fel de roman este
acesta?Cȃnd a apărut?Facem pe tablă explozia stelară pentru romanul Mara de
Ioan Slavici. Cum a fost receptat critic romanul?
Repartizez fişele de lucru elevilor împărţiţi pe grupe. (25 de minute)
6.Asigurarea feedbackului:. Argumentează, ȋn 8-10 rȃnduri, dacă personajul
Persida este un personaj demn de urmat ȋn viață, valorificȃnd informațiile din roman.
(5 minute)

7.Asigurarea retenţiei şi a transferului. Dau tema pentru acasă: de rezolvat fișele/

argumentarea. (1minut)
 Plan de recapitulare
1)Tema: joc și joacă
2)Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi: Adam și Eva, Porunca,
Pedeapsa
3)Mijlocele interne de ȋmbogățire a vocabularului
4)Relațiile semantice:-sinonimia
-antonimia
-omonimia
-polisemia
5)Textul argumentativ
6)Harry Potter și Piatra Filozofală de J.K.Rowling
7)Paronimele
8)Pleonasmul
9)Tautologia
10)Literatura și cinematografia
11)Tema: familia
12)Romanul:Mara de Ioan Slavici
13)Sensul cuvintelor ȋn context
14)Schița:Tren de plăcere de I.L.Caragiale
15)Textul nonficțional memorialistic: Hronicul și cȃntecul vȃrstelor de Lucian Blaga
 FIŞÃ DE LUCRU
Grupa nr.1

1. Formaţi verbe cu ajutorul prefixului în- (îm-) şi al sufixelor -a, -i de la

cuvintele următoare:
boboc-
floare-
noapte-
parte-
roşu-
zăpadă-

3.Identificaţi procedeul (derivare, compunere, conversiune) prin care au fost

create cuvintele următoare:
-prun
-binevoi
- cal-de-mare
-Delta Dunării
-U.E.
- băieţel

4. Precizaţi ce semnifică următoarele cuvinte compuse prin abreviere:

C.F.R.
O.Z.N.
U.E.
N.B.
Răspunsuri așteptate/posibile:
1. a îmboboci
a înflori
a înnopta
a împărţi
a înroşi
a înzăpezi

2. derivare
compunere prin contopire
compunere prin alăturare cu cratimă
 compunere prin alăturare fară cratimă
compunere prin abreviere
derivare

3. căile ferate române

obiecte zburătoare neindentificate
Uniunea Europeană
nota bene

FIŞÃ DE LUCRU

Grupa nr.2

Găsiţi şi clasificaţi sinonimele în funcţie de numărul de sensuri şi în funcţie de gradul

de echivalenţă semantică, pentru următoarele cuvinte:
a) cuvânt = ………; ……..; ………;
(sinonime …………….)
b) timp = …………;
(sinonime ……………..)
c) cupru = ……….;
(sinonime ……………..)
d) cuibar rotind de ape = ………; ……..;
(sinonime ……………..)
Răspunsuri așteptate/ posibile:
a) vorbă, cuvântare, discurs (parţiale)
b) vreme (totale)

c) aramă (perfecte)

d) copcă, vârtej (aproximative)

FIŞÃ DE LUCRU

Grupa nr.3

 Descoperiţi categoria semantică, explicaţi sensul şi relaţiile semantice ale

acestor cuvinte, în enunţurile următoare:
a) Cărţile sunt pe masă. …………………
b) Masa este servită. ……………………
c) A fost acolo masă mare. ………………
d) Acum este ora mesei. …………………
Răspunsuri așteptate/ posibile:
Cuvintele polisemantice= cuvintele sunt mai mult sau mai puţin apropiate
a) … obiect de mobilă
b) …mâncare
c) …ospăţ, petrecere
d)…ora la care se serveşte masa

FIŞÃ DE LUCRU

Grupa nr.4

Asociaţi cuvintele din cele două coloane, identificaţi categoria semantică a acestor
cuvinte:
sus incoruptibil (………….)
a opri fată (…………)
coruptibil a da drumul (…………)
ceva jos (…………)
băiat dedesubtul (…………)
deasupra nimic (…………)

După rezolvarea sarcinilor, fiecare grupă va afişa în clasă lucrarea pentru a fi

corectată şi studiată şi de celelalte grupe.

Antonime

- adjective
- substantive
- verbe
- adverbe
- prepoziţii
- pronume
FIŞÃ DE LUCRU

Grupa nr.5

Argumentaţi de ce sunt pleonastice următoarele îmbinări lexicale:

a) rodnic şi fructuos;
--------------------------------------
b) mijloace mass-media;
--------------------------------------
c) un triunghi cu trei unghiuri;
-------------------------------------
e) aniversarea a zece ani;
--------------------------------------
Răspunsuri așteptate/ posibile:

a) asocierea a două sinonime

b) alăturarea o două cuvinte înrudite
c) repetarea sensului unui prefix din structura unui cuvânt, prin determinantul care
urmează
d) alăturarea a două cuvinte înrudite
 FIŞÃ DE LUCRU

CUBUL
Persida Bȃrzovanu- o Mară juvenilă, pe cale a lua cu vȃrsta, obiceiurile și
ȋnfățișarea mamei sale.

Grupa nr.1

Descrie cum arată!

Ȋnaltă, lată-n umeri, plină, rotundă și cu

toate astea s-o frȃngi din mijloc; iar fața
ei ca luna plină, curată ca floarea de
cireș și albă de o albeață prin care numai
din cȃnd ȋn cȃnd străbate abia văzut un
fel de rumeneală.
Ochii căprui ai Persidei erau plini de
văpaie.

Compară cu cine se aseamănă și de cine se deosebește!

Era lucru hotărȃt ȋncă de la Viena că

socotelile Persida are să le poarte. Le
purta, ȋntocmai ca mama ei, și dac-ar fi
stat pȃnă ȋn zori de zi, ea tot nu era ȋn
stare să se culce mai ȋnainte de a-și fi
făcut socoteala zilei.
Creștea inima Marei cȃnd afla că
Persida e harnică, strȃngătoare și
totdeauna la locul ei.
 FIŞÃ DE LUCRU

CUBUL

Grupa nr.2
Asociază la ce se gȃndește ȋn momentele cheie ale destinului său!

-Avea ȋn sufletul ei ceva ce nu putea să

spună nimănui, iar aceasta nu pentru că
s-ar fi sfiit, ci pentru că nu știa nci dȃnsa
ce are. Se temea ea ȋnsăși de sine.
-Doamne, zise ȋn gȃndul ei, de ce vȃntul
a trebuit să izbească atunci fereastra!?
Toți se uită cu ochii bine deschiși la
dȃnsa, că toți o judecă și inima i se
ȋncleșta, ca și cȃnd tot ȋn fața măcelăriei
lui Hubăr s-ar afla.

Analizează ce trăsătură de caracter are!

Orice s-ar ȋntȃmpla, tu ești soțul meu și

dac-ai fugi de mine, eu aș alerga - ți-o
spun din nou - cu toată inima după tine,
dacă te-ai ascunde, te-aș căuta, dacă m-
ai blestema, eu mi-aș da silința și aș ruga
pe Dumnezeu să mă ajute să te potolesc
să-ți vii ȋn fire.
-Cum să te părăsesc? Grăi dȃnsa .Mai
pot eu să te părăsesc?Nu sunt eu oare
legată prin cel mai sfȃnt jurămȃnt?
 FIŞÃ DE LUCRU

CUBUL

Grupa nr.3

Aplică ce anume din caracterul personajului v-ar ajuta ȋn viață!

Iară Persida nu știa să spună decȃt

adevărul .
Era hotărȃtă să-i spună fără de
ȋncungiur cum s-au petrecut lucrurile…
așa trebuia să facă, și ea nu putea să
facă decȃt cum trebuie.
Persida purta socotelile și rȃnduiala
casei.

Argumentează dacă Persida este un personaj puternic!

Chiar Persida s-a desprins ȋncetul cu

ȋncetul cu viața ei fără rost, și n-ar fi
dorit nici ea decȃt s-o lase lumea ȋn
pace.