Sunteți pe pagina 1din 4

ŞCOALA GENERALĂ DOROBANŢ

COM. ARONEANU, JUD. IAŞI

PROIECT DIDACTIC
PROF. ANA HARAGA

DATA: 29 aprilie 2009


CLASA: a VII-a
OBIECT: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: Abordarea textului epic
TIPUL LECŢIEI: Lecţie de consolidare a informaţiei
SCOPUL LECŢIEI: Valorificarea informaţiilor de limbă română şi de teorie
literară în abordarea textului epic;

MOTIVAŢIA:
Lecţia este importantă deoarece contribuie la dezvoltarea unor priceperi şi
deprinderi de lucru necesare perceperii corecte a unui text literar.
Elevii au posibilitatea să-şi valorifice cunoştinţele de teorie literară în
abordarea unui fragment epic, asigurând un caracter practic, funcţional
conceptelor studiate, să-şi dezvolte capacităţile de analiza şi sinteză, abilităţile de
comunicare şi argumentare.
Sarcinile elevilor vizează informaţiile privind: temele literare,
caracteristicile epicului, tipul naraţiunii, mijloacele artistice, personajul literar,
mesajul operei literare, universul artistic, procedee literare, nivelurile textului.
Lecţia contribuie la dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi de analiză a
textului, la cultivarea interesului pentru lectură şi a gustului estetic.
Elevii sunt solicitaţi să lucreze atât individual, cât şi în grup, înlesnind
colaborarea, schimbul de informaţii, expunerea, argumentarea şi susţinerea
justificată a opiniei personale privind un anumit nivel al textului.

CONDIŢII PREALABILE:
Elevii trebuie să aibă:
 Informaţii exacte de teorie literară, conform programei şcolare;
 Deprinderi de a lucra în grupuri şi de a folosi fişele de lucru
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Elevii trebuie:
A. COGNITIVE:

a.1. - să coreleze în abordarea textului epic noţiunile de teorie literară


studiate (temele literare, caracteristicile epicului, tipul naraţiunii,
mijloacele artistice, personajul literar, mesajul operei literare, universul
artistic, procedee literare, nivelurile textului etc.);
1
a.3. – să demonstreze, prin rezolvarea unor sarcini de analiză şi
interpretare, perceperea şi înţelegerea textului epic;

B. DE COMUNICARE:

b.1. – să argumenteze într-un limbaj adecvat, logic şi coerent opinia


personală privind apartenenţa textului dat la genul literar corespunzător,
mesajul şi semnificaţiile textului;
b.2. – să valorifice în actul comunicării termenii de specialitate asimilaţi;

C. CAPACITĂŢI ŞI DEPRINDERI INTELECTUALE:

c.1. - dezvoltarea capacităţilor de a structura şi expune corect idei care să


reprezinte opinii personale privind o temă dată;
c.2. – dezvoltarea mobilităţii gândirii, a capacităţii de analiză şi de
sinteză a informaţiei;

METODE ŞI PROCEDEEE:
brainstorming, ciorchinele, problematizarea, exerciţiul, conversaţia;

MATERIALE ŞI MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMĂNT: texte suport, fişe


de lucru, portofolii ale elevilor, cretă, tabla;

BIBLIOGRAFIE :

 L. Blaga – Hronicul şi cântecul vârstelor – Buc., 1980


 Mihaela Secrieru – Didactica limbii române – Iaşi, 2004
 Constantin Parfene – Metodica studierii limbii şi literaturii române în
şcoală, Polirom, 1999

TIMP TOTAL DE LUCRU : 50 minute;

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

I. Moment organizatoric: (2 minute) – Se verifică prezenţa elevilor la lecţie,


se
distribuie fişele de lucru şi se pregăteşte atmosfera favorabilă desfăşurării activităţii.
II. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale (1 minut):
Elevii sunt anunţaţi că subiectul lecţiei este Abordarea textului epic, iar scopul
activităţii este valorificarea informaţiilor de limbă română şi de teorie literară. Se
enumără obiectivele operaţionale.
III. Evocarea (5 min.)
A. Se verifică frontal modul de efectuare a temei.
B. Se actualizează informaţiile despre nivelurile textului.
Citeşte textul:

2
„Cam din acelaşi timp mă urmăreşte şi amintirea unei zile când am pus la încercare cerul. Umblând odată pe
uliţă cu ochii în sus, am băgat de seamă că cerul venea tot cu mine. Zenitul se mişca din loc – ţinându-se neîntrerupt
deasupra mea! Era o descoperire cu totul nouă, pe care mă simţeam obligat să o păstrez ca un mare secret în cel mai
ascuns ungher al inimii. Începeam să-mi tălmăcesc viitorul, pe linia de vis a acestei descoperiri, încât pentru nimic în
lume nu m-aş fi încumetat s-o împărtăşesc şi altora. În fiecare zi puneam zenitul la încercare, dacă se mai ţine pe
urmele mele sau nu. Aş fi fost fără îndoială dezamăgit de moarte să fi aflat într-o zi că zenitul mă trădează. Şi
continuam să ţin taina sub trei lacăte şi şapte peceţi. Totuşi, odată , în răgazul dintre două jocuri, îi spun lui Adam al
Vicii cât de ales este creştetul meu, sub tăria cerului. Numaidecât Adam îşi ridică şi el ochii – şi o ia razna. Pe urmă se
întoarce şi-mi zice: «Şi cu mine vine cerul!». L-am privit cu un zâmbet de milă, cu îndoială apoi, şi pe urmă cu
nedumerire. Adam îşi întărea cele spuse cu un «zău curat», formula curentă a jurămintelor din sat. «Zău curat – nu mă
minţi?» îl mai întreb eu o dată, cu toate că ştiam că orice asemenea întrebare era de prisos. «Zău curat – că nu mint»,
făcu încă o dată Adam, c-o hotărâre ce mă ruşina. Formula era pentru noi prea sacră decât să mai fi putut sta la îndoială.
Eram dezolat că nu mă dovedeam a fi singurul ales, dar în aceeaşi clipă un alt gând mă îndruma către o nouă încercare.
«Ascultă, Adam, îi zic, tu s-o iei pe uliţă în sus, eu o iau pe uliţă în jos. Dacă cerul se ţine, cum zici, şi vine şi cu mine,
cum zic, atunci crapă şi zărim ce-i acolo înăuntru. Poate că o să vedem chiar îngerii...» Şi Adam, înduplecat şi el de
logica mea, ce părea închegată şi fără greş, o luă pe uliţă în sus, iar eu pe uliţă în jos. După ce mântuirăm sute de
paşi, fără a auzi niciun pocnet de grinzi cereşti în înalt, ne oprirăm. Tăria albastră nu s-a despicat. Ne-am apropiat
iarăşi unul de celălalt. «Mergea cerul cu tine?» îl întreb. «Mergea», zice Adam. «Şi cu mine mergea, răspund eu, dar
atunci de ce nu crapă în două?»”
(L. Blaga – Hronicul şi cântecul vârstelor)

IV. Conducerea procesului de recapitulare şi sistematizare (25 min.)


Se lucrează pe grupe.
A. Fiecare grupă are sarcini care vizează un anume nivel al textului.
Grupa 1: Precizează valorile morfologice ale cuvintelor/ structurilor subliniate: mă, şi,
am pus la încercare, pe care, altora, nu. fără îndoială, pe urmă.
Grupa 2: Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor/ structurilor scrise îngroşat: unei
zile, meu, o ia razna, cerul, formula, ce, de grinzi.
Grupa 3: Explică rolul semnelor de punctuaţie încadrate în chenar.
Grupa 4: Explică rolul cratimei din structurile: să-mi, m-aş, c-o, ne-am.
Grupa 5: Extrage din text: un adjectiv pronominal, o locuţiune verbală, o locuţiune
adverbială, verb copulativ.
B. Sarcini comune pentru toate grupele.
1. Extrage din fragmentul scris cursiv o structură incidentă şi explică
punctuaţia
acesteia.
2. Extrage din fragmentul scris cursiv, o conjuncţie subordonatoare, un pronume
reflexiv, un verb copulativ, un verb la viitor popular.
3. Explică semnificaţia în context a structurii „cât de ales este creştetul meu,
sub
tăria cerului”.
4. Transcrie din textul dat un scurt fragment în care apare un element din
portretul personajului narator.
C. Prin metoda ciorchinelui, elevii organizaţi în grupe de câte 4 vor formula
structura eseului de interpretare a textului. Se lucrează pe baza fragmentului din opera
lui L. Blaga, „Hronicul şi cântecul vârstelor”.
Sarcini de lucru:
 Scrie pe marginea chenarului
toate conceptele asociate acestui
text.
Elevii colaborează şi fiecare grupă propune o listă a conceptelor pe care le
asociază
3
cu fragmentul dat (gen literar, epic, naraţiune, narator, moduri de expunere, mijloace
artistice, personaje, portrete, operă, fragment, autor, viziune artistică, procedee artistice,
idei, mesaj etc.). Vor fi notate pe tablă.
 Din lista conceptelor date,
păstrează ceea ce este relevant
pentru text.
Fiecare grupă propune seria conceptelor definitorii.
 Pentru o posibilă abordare a
textului, aranjează într-o ordine
logică aceste
concepte.

IV. Asigurarea feedback-ului, a retenţiei şi a transferului (10 minute)


Concurs între grupe:
Redactează un eseu de 20 -25 de rânduri în care să prezinţi semnificaţiile şi
mesajul textului dat.
Fiecare grupă va redacta un singur eseu realizat prin colaborarea elevilor, care
va fi citit pentru a fi evaluat de ceilalţi.
VI. Reflecţia
Elevii vor fi capabili:
 să sintetizeze trăsăturile fragmentului epic;
 să emită judecăţi de valoare despre opera literară;
V. Evaluare ( 3 minute)
Sunt notaţi elevii cu cea mai activă participare la lecţie. Se fac aprecieri
generale privind comportamentul întregului colectiv.
VI. Extensia: Analizează punctuaţia textului.

S-ar putea să vă placă și