Sunteți pe pagina 1din 4

PROIECT DIDACTIC

CLASA A VII-A
Tema: Imn lui Ştefan cel Mare de Vasile Alecsandri
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe
Obiective operaţionale:
a)cognitive: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :
 să citească şi să recite expresiv poezia;

 să sesizeze sensurile figurate ale unor cuvinte şi expresii;

 să desprindă atitudinea scriitorului faţă de personaj;

 să descopere principalele procedee artistice care dau expresivitate

poeziei;
 să înţeleagă global sensul poeziei; să facă observaţii asupra textului;

 să sesizeze sentimentul dominant care se desprinde din poezie

 să memoreze poezia.

b)afective:
 educarea sentimentului de admiraţie faţă de figurile marcante ale

poporului nostru;
 să manifeste dorinţa de a cunoaşte şi alte creaţii din opera lui Vasile

Alecsandri;
 să integreze noile cunoştinţe într-un sistem propriu de valori;

 dezvoltarea gustului pentru frumos, pentru literatură;

 stimularea spiritului creator.

Metode: lectura expresivă, conversaţia, lucrul cu fişa literară, observaţia,


dezbaterea, problematizarea

Mijloace de învăţământ:
 Manualul, volume din creaţia lui Vasile Alecsandri, volume

închinate domnitorului Ştefan cel Mare;


 Portretul domnitorului şi al poetului;
 Imagini cu valoare documentară;
 Planşe, scheme;
 Fişe de lucru ale elevilor.

Bibliografie:
1. Alecsandri, Vasile, Poezii, Bucureşti, E.S.P.L.A., 1958.

2. Caracostea, Dimitrie, Studii critice, Bucureşti, Editura Albatros,

1982.
3. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în

prezent, ed. a II-a, Editura Minerva, Bucureşti, 1982.


4. Călinescu, George, Vasile Alecsandri, Bucureşti, Editura Tineretului,

1965.
5. Maiorescu, Titu, Critice, (Vol. I, II), Bucureşti, Editura Minerva,

1967.

DEMERSUL DIDACTIC

1. Momentul organizatoric
2. Verificarea cunoştinţelor
3.Enunţarea temei şi a obiectivelor
4. Actualizarea celor învăţate anterior
Se expune tabloul lui domnitorului, şi portretul lui V. Alecsandri, se
prezintă imagini cu valoare documentară.
5. Dobândirea noilor cunoştinţe
Organizarea clasei pentru rezolvarea sarcinilor de lucru cu „ţintă” pe
obiective.
* Informaţii privind viaţa şi activitatea lui Vasile Alecsandri.
Climatul cultural în care va activa poetul („Dacia literară” şi paşoptismul).
Date biografice (participarea la evenimente culturale şi social politice). Genuri
şi specii literare abordate de poet.
* Lectura expresivă a poeziei din manual.
- explicarea cuvintelor necunoscute de elevi;
* Încadrarea poeziei în opera lui V. Alecsandri.
Poezia „Imn lui Ştefan cel Mare” a fost scrisă cu prilejul serbării care a
avut loc la 15/27 august 1871, la mănăstirea Putna (ctitorie a voievodului, unde
se află şi mormântul marelui domn).
* Analiza literară a poeziei.
Alcătuită din cinci strofe, a câte opt versuri, poezia exprimă veneraţia
românilor faţă de personalitatea gloriosului domn.
Poezia se deschide printr-o invocaţie retorică adresată acestui erou al
neamului :
„O! Ştefan, erou sfânt!”
Pe parcursul poeziei, mai există asemenea invocaţii: „O! soare-
nvingător”, „O! mare umbră-eroică”, „O! Ştefane”.
Epitetul „sfânt” (inclus în prima adresare) proiectează un nimb de
sacralitate asupra voievodului şi asupra vechiului său mormânt. Repetarea
cuvântului „erou” completează imaginea celui invocat dându-i dimensiunile
măreţiei. Nici măcar timpul (a se observa epitetul „vechiul mormânt”) n-a
trecut în uitare această măreţie : ea este perpetuată prin veacuri de falnicii
Carpaţi care străjuiesc mormântul (personificarea „Ca sentinele falnice /
Carpaţii te păzesc, / Şi de sublima-ţi glorie/ cu seculii şoptesc”).
În strofele a II-a – a V-a, imaginea lui Ştefan se conturează la nivelul a trei
timpuri: trecutul, prezentul şi viitorul.
Primul (versurile 1-16) este prezentat ca un timp al luptei, care-i conferă
voievodului dimensiunile unui uriaş mai puternic decât moartea:
„Cu drag privindu-ţi patria
Şi moartea cu dispreţ,
Măreţ în sânul luptelor,
Şi-n pace-ai fost măreţ”
Venerat pentru acest trecut al gloriei, Ştefan cel Mare este proiectat,
şi la nivelul prezentului, la dimensiuni hiperbolice, cosmice. În acest sens,
invocaţia : „O! soare-nvingător” face din marele voievod, Soarele Moldovei.
Cel care fusese călăuzit „de-un sacru dor” (unitatea tuturor românilor din
vechea Dacie), îşi poate privi acum visul împlinit:
„Priveşte visul tău:
Uniţi suntem în cugete,
Uniţi în Dumnezeu”.
Viitorul (versurile 33-40) este prevestit prin jurământul sacru pe care
contemporanii poetului îl rostesc la mormântul voievodului:
„Un gând s-avem în numele
Românului popor,
Aprinşi de-amorul gloriei
Şi-al patriei amor”.

6. Fixarea cunoştinţelor
Se reiau discuţiile, noţiunile predate fiind înţelese sub toate aspectele.
Se evidenţiază mijloacele de expresivitate artistică folosite de Vasile
Alecsandri.

7. Tema pentru acasă