Sunteți pe pagina 1din 12

Proiect de lecţie

Instituția: Gimnaziul Alexeevca


Obiectul: limba și literatura română
Clasa: a VII-a
Tema: “Pașa Hassan“ de George Coșbuc. Momentele subiectului.
Tipul lecției: de însușire a noilor cunoștințe
Obiective operaționale:
O1- să cunoască date biografice despre autor;
O2- să descopere în poezie caracteristicile operei epice;
O3- să definească momentele subiectului operei literare;
O4- să prezinte conținutul baladei corespunzător fiecărui moment al subiectului.
Metode și procedee: conversația, explicația, descoperirea, metoda petalelor, mozaicul, ciorchinele, problematizarea, învățarea prin descoperire,
argumentarea
Materiale didactice: fișe de lucru, operele autorului, portretul scriitorului.
Resursele bibliografice: manualul de Limba și literatura română, cl a VII-a,

1
Demersul didactic
Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi Miloace de Forme de
lecţiei procedee învăţare organizare
Evocarea  Stabilesc ordinea şi disciplina. Pregătesc cele necesare
 Notez absența elevilor. Anunţă absența
 Verific tema pentru acasă Răspund tema de acasă Metoda Caietul Frontal
(Prin metoda Ceasului indic ora trei, iar la răspuns vine cel ceasului
cu nr. respectiv în catalog.)
 Prezint cîteva imagini și propun să alcătuiască timp Alcătuiesc textul Eseul de trei Imagini Individual
de trei minute un text folosind cuvintele ce minute Anexa 1
reprezintă imaginile (pădure, coif, secure, sabie).
(Anexa 1)
- Care este tema textului vostru? Îşi expun părerea Problematizar
- Daţi exemple de lupte, de război ce aţi învăţat la istorie. Numesc luptele, războiele ea
 Se comentează motto-ul scris lîngă portretul lui studiate
George Coşbuc. Comentează motto-ul Comentariul Portretul cu Frontal
“O luptă-i viața; deci te luptă motto
Cu dragoste de ea, cu dor.
Trăiesc acei ce vor să lupte;
Iar cei fricoși se plîng și mor.
De-i vezi murind, să-i lași să moară,
Căci moartea e menirea lor.”
(„Lupta vieții”, de G.Coșbuc)
 Anunţ tema nouă și obiectivele:

2
Astăzi vom studia un fragment în care se evocă un Scriu tema nouă în caiet
fragment din lupta de la Călugăreni din 1595 şi vom
identifica împreună momentele subiectului din poezia Explicaţia
„Paşa Hassan „ de G. Coşbuc.
 Propun să citească date biografice despre autor de
pe fișa primită pe bancă fiecăruia. (Anexa 2) Citesc date biografice Fișa Individual
 Vorbesc despre universul tematic întîlnit în poeziile bibliogarfică
lui citind exemple: (Anexa 3) Ascultă, notează universul Descoperirea Anexa 2
- natura, „Toamna” tematic. Copacul –
- evenimente din viaţa satului, „Nunta Zamfirei” Expoziţia Universul
- războiul, „Trei, Doamne, şi toţi trei.” Ciorchinele tematic
- revolta asupra nedreptăţii sociale, „Noi vrem Anexa 3
pămînt”
- iubirea, „La oglindă”
 Explic cuvintele necunoscute. Citesc explicaţiile cuvintelor din Explicaţia Manualul Frontal
Realizarea  Propun lectura poeziei. subsolul poeziei. Lectura în lanţ
sensului Citesc, urmăresc.
- Din ce gen face parte? Numiți trăsăturile genului Numesc genul Soarele
epic trăsăturilor Soarele
- Demonstraţi, prin exemple, apartenenţa la gen. Demonstrează prin exemple Demonstrarea anexat pe
apartenenţa poeziei la genul epic tablă
Lupta românilor pt. apărarea
- Numiţi tema poeziei pămîntului strămoşesc. Descoperirea

3
Numesc momentele subiectului.
Pe baza metodei petalelor se numesc momentele Citesc atent conţinutul şi Metoda
subiectului identifică momentul subiectului petalelor
 Cer elevilor să formeze trei grupe. Împart corespunzător. Mozaic În grup
conţinutul fiecărui moment al subiectului, prezent Descoperirea
în balada „Pașa Hassan”şi le propun de a le aranja
corespunzător. (Anexa 4)
1. (Situaţia iniţială): Prezintă încleştarea dintre cele două Anexa 4
armate. Mihai conduce atacul oştirii române punînd pe
fugă turcii. Turcimea, împinsă de iureşul românilor, cade
în mocirlă, în frunte cu temutul Sinan. Hassan conduce
lupta de la depărtare, dar fără succes.
2. (Cauza acţiunii): Mihai îl zăreşte pe paşă, îşi alege
cîţiva oşteni şi, spulberînd tot ce întîlneşte în cale, se
îndreaptă spre paşă şi îl provoacă la luptă pe viaţă şi pe
moarte.
3. (Desfăşurarea acţiunii): Mihai se apropie năvalnic,
repetă provocarea, însă paşa fuge ca un laş. În ochii
îngroziţi ai paşei, voievodul muntean capătă proporţii
colosale. Înspăimîntat de moarte, turcul aleargă mîncînd
pămîntul.
4.( Situaţia dificilă): Înfricoşat de perspectiva unei morţi
cumplite, paşa îşi lasă turbanul căzut, îşi smulge
veşmîntul, are chipul răvăşit şi aleargă într-o goană

4
nebună.
5.( Situaţia finală): Paşa Hassan ajunge în tabăra
turcească şi se salvează cu ajutorul lui Alah. Comentariul
ironic al poetului subliniază starea umilitoare, în care se
află Hassan, privit cu înţelegere de ai săi pentru fuga Identifică momentele respective
ruşinoasă din faţa adversarului. în poezie
 Solicit să identifice aceste momente în poezie. Studiul de caz Textul literar Individual
Reflecţia  Împart clasa în 5 grupe (corespunzătoare
momentelor subiectului) pentru a rezolva
însărcinările de pe fişa primită. (Anexa 5)
Situaţia iniţială
1. Identificaţi cuvintele expresiile ce fac referire la locul şi 1. Mal, mocirlă,baltă, poala Ciorchine Anexa 5
timpul desfăşurării acţiunii. pădurii, departe de luncă,
cîmpuri, tabere. 1595 În grup
2. Precizaţi care sînt personajele prezente în text. 2. Mihai, Paşa Hassan
Cauza acţiunii
1. Cum acţionează personajele? 1. Mihai îi sperie pe turci. Paşa Argumentarea
nu ştie dacă ceea ce vede e vis
sau real
2. Identificaţi trăsăturile de caracter ale personajelor. 2. Mihai – curajos, viteaz, Ciorchinele
domină cîmpul de luptă. Învăţarea prin
Paşa – cuprins de teamă, descoperire
Desfăşurarea acţiunii îngrozitor şi neliniştit.
1. Cum acţionează Voievodul român?

5
1. Îl provoacă pe Hassan la Argumentarea
2. Care este reacţia Paşei? confruntări directe.
2. Cuprins de disperare şi laşitate,
Situaţia dificilă fuge îngrozit bătîndu-şi calul.
1. Cum acţionează Paşa?
1. Are impresia că din cauza
hainelor largi nu poate înainta; Argumentarea
2. Precizaţi două trăsături de caracter ale Paşei aşa cum este desfigurat de groază.
rezultă din comportamentul său. 2. Disperat, cu gesturi de om
Situaţia finală nebun Învăţarea prin
1.Ce trăsături ale Paşei sînt subliniate în această strofă? 1. Laşitatea şi faptul că este descoperire
ridicol prin comportamentul său.
2. De ispreţ faţă de laşitatea Paşei Învăţarea prin
2. Ce sentimente trezeşte în sufletul vostru lectura acestei şi a oştirii otomane. descoperire
creaţii? De admiraţie faţă de curajul şi
vitejia Voievodului român. Argumentarea
Extindere - Explicaţi în enunţuri semnificaţia cuvintelor “turban“, Alcătuiesc enunţuri. Explicaţia Caietul Frontal
“roib“.
- Ce aţi învăţat de la lecţia de astăzi? Îşi expun părerea. Sinteza
- În ce tabără, băieţii, ar dori să lupte? De ce?
Tema de acasă
a) De alcătuit rezumatul operei în baza momentelor Notează tema de acasă. Caietul
subiectului.
b) De vizionat filmul „Troia”
Anexa 1
6
Anexa 2
7
Motto: O luptă-i viaţa; deci te luptă
Cu dragoste de ea, cu dor
Trăiesc acei ce vreau să lupte;
Iar cei fricoşi se plâng şi mor.
De-i vezi murind, să-i laşi să moară,
Căci moartea e menirea lor.
(Lupta vieţii de George Coşbuc)
Anexa 3

8
Evenimente din viaţa satului:
„... Iar cînd a fost de s-a-mplinit
Ajunul zilei de nuntit,
Din munţi şi văi, de peste mări,
Din larg cuprins de multe zări,
Nuntaşi din nouăzeci de ţări
S-au răscolit.”
„Nunta Zamfirei”
Războiul:
„ Blestem pe tine, braţ duşman!
- „Dar George-al nostru cum o duce?”
- „Sub glie, taică, şi sub cruce,
Lovit în piept de-un iatagan!”
- Dar bietul Mircea?” – „Mort şi Mircea
Prin văi pe la Smîrdan.”
„Trei, Doamne, şi toţi trei”

Revolta asupra nedreptăţii sociale:


„...Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grîu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pămîntul nostru-i scump şi sfînt,
Că el ni-e leagăn şi mormînt;

9
Cu sînge cald l-am apărat,
Şi cîte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat –
Noi vrem pămînt!”
„Noi vrem pămînt”
Iubirea:
„...” -Ieri mi te-am făcut scăpată;
Azi nu-mi scapi nesărutată!”
- „Cum nu scapi din mînă fumul-
Nu-mi eşti drag, de ce-mi ţii drumul?”
Ea nu-şi crede-a ei cuvinte;
De le-ar crede Vladu însă,
Rada şi-ar ieşi din minte.”
„Rada”
Natura:
„...Şi codrul se-ndoaie;
Şi-l biruie vîntul,
Rîzînd îl sugrumă
Şi-i rupe vestmîntul.
„Toamna”

Anexa 4

10
SITUAŢIA INIŢIALĂ

CAUZA ACŢIUNII

DESFĂŞURAREA ACŢIUNII

SITUAŢIA DIFICILĂ

SITUAŢIA FINALĂ
Prezintă încleştarea dintre cele două armate. Mihai conduce atacul oştirii române punînd pe fugă turcii. Turcimea, împinsă de iureşul românilor, cade
în mocirlă, în frunte cu temutul Sinan. Hassan conduce lupta de la depărtare, dar fără succes.

Mihai îl zăreşte pe paşă, îşi alege cîţiva oşteni şi, spulberînd tot ce întîlneşte în cale, se îndreaptă spre paşă şi îl provoacă la luptă pe viaţă şi pe
moarte.

Mihai se apropie năvalnic, repetă provocarea, însă paşa fuge ca un laş. În ochii îngroziţi ai paşei, voievodul muntean capătă proporţii colosale.
Înspăimîntat de moarte, turcul aleargă mîncînd pămîntul.

Înfricoşat de perspectiva unei morţi cumplite, paşa îşi lasă turbanul căzut, îşi smulge veşmîntul, are chipul răvăşit şi aleargă într-o goană nebună..

Paş Hassan ajunge în tabăra turcească şi se salvează cu ajutorul lui Alah. Comentariul ironic al poetului subliniază starea umilitoare, în care se află
Hassan, privit cu înţelegere de ai săi pentru fuga ruşinoasă din faţa adversarului.

Anexa 5

11
Situaţia iniţială
1. Identificaţi cuvintele ce fac referire la locul şi timpul desfăşurării acţiunii.
2. Precizaţi care sînt personajele prezente în text., menţionînd cîte o trăsătură de caracter.

Cauza acţiunii
1. Cum acţionează personajele:
2. Identificaţi trăsăturile prsonajelor:

Desfăşurarea acţiunii
1. Cum acţionează voievodul român?
2. Care este reacţia paşei?

Situaţia dificilă
1. Cum acţionează paşa?
2. Precizaţi două trăsături ale paşei aşa cum rezultă din comportamentul său:

Situaţia finală
1. Ce trăsături ale paşei sînt subliniate în această strofă?
2. Ce sentimente trezeşte în sufletul vostru lectura acestei poezii?

12