Proiect de scurtă durată

Clasa: a VI– a Data: 29.10.2023 Tipul lectiei: de dobândire de noi cunoștințe

Tema lectiei: Ritmul și volumul vocii. Dicția.

Obiective:
O 1: Să cunoască ce este dicția;
O2: Să rostească correct cuvintele folosind tonul adecvat;
O 3: Să pronunțe repede încurcăturile de cuvinte;
O4: Să fie activi și să manifeste interes.

DEMERS DIDACTIC

Etapele Activitatea profesorului Timp Metode si Resurse

lectiei procedee

Evocare  Moment organizatoric. Tabla

Caietul
 Verificarea temei de acasă. 8
min
 Le propun elevilor un joc de rol. Joc de rol
Joc de rol. Imaginează-ți că ești, pe rând:
un copil peltic, un papagal vorbitor, o persoană
în vârstă, un robot, un șoricel, o vrăjitoare.
Citește enunțul de mai jos, cu o intonație
potrivită fiecărui rol.
Te-am avertizat să nu faci asta! Acum
trebuie să dispar...
(Elevii înțeleg importanța pronunțării corecte)
Se explică elevilor ce este ș ice importantă este DICȚIA. 10
Dicția reprezintă pronunțarea clară și corectă a cuvintelor. min
Realizarea În toate interacțiunile verbale, o bună articulare este Explicatia
sensului principala condiție ca un mesaj să fie înțeles. Aceasta
înseamnă ca emițătorul să nu vorbească prea repede, Fișa
înghițind silabele, nici pe un ton prea coborât, ci să
nr. 1
rostească deslușit cuvintele, reglându-și debitul verbal. Pe
de altă parte, vorbitorul nu trebuie să articuleze cuvintele
în mod exagerat, efectul fiind artificial și obositor pentru
ascultători.
Există numeroase exerciții care pot corecta o dicție
defectuoasă, printre ele fiind așa-numitele încurcături de
limbă.

 Pronunță repede și clar următoarele enunțuri, Min

cunoscute ca încurcături de limbă:
a Capra neagră-n piatră calcă, cum o calcă-n
patru crapă! Crapă capul caprii-n patru, cum a
crăpat piatra-n patru!
b E pestriță prepelița pestriță, dar mai pestriți
sunt puii prepeliței pestrițe. Explicația
c Oaia aia e a ei, eu i-o iau.
 d Pe cap un capac, pe capac un ac. Problematizare
e Știu că știi că știuca-i știucă și mai știu că a
știuca mușcă.

 Citiți, cu voce tare, următoarele enunțuri:

14
Un’ se duce băiatu’ ăla? Nu poa’ s-aștepte
min
până mă-ntorc, tre’ să plece-așa de
repede? Fincă nici n-am apucat să-i spun la
revedere!
Elevii răspund la următoarele întrebări:
În ce situație de comunicare poate fi întâlnită o
asemenea pronunțare?
Cum ar trebui rostite și scrise cuvintele colorate în
text?
Citește din nou, pronunțând de această dată toate
cuvintele corect, dar foarte încet. Întreabă-ți colegii
dacă te-au auzit și dacă au înțeles ce ai spus.

Reflectie  Pronunțați repede încurcăturile de limbă de mai 10min

jos.
o Gândindu-mă că te gândești că mă Jocul
gândesc la tine, gândește-te că mă gândesc
că te gândești la mine.

o Papucarul papucărește papucii

nepapucăriți ai papucăresei, dar
papucăreasa nu poate papucări papucii
nepapucăriți ai papucarului care
papucărește papuci nepapucăriți.

o Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.

Extindere  De creat o încurcătură de limbă. De exersat și de 3

pronunțat în fața clasei. Vor fi votate și notate cele
mai reușite trei încurcături de limbă născocite.
 Fișa nr. 1

Repere
Dicția reprezintă pronunțarea clară și corectă a cuvintelor. În toate interacțiunile verbale, o bună
articulare este principala condiție ca un mesaj să fie înțeles. Aceasta înseamnă ca emițătorul să nu
vorbească prea repede, înghițind silabele, nici pe un ton prea coborât, ci să rostească deslușit cuvintele,
reglându-și debitul verbal. Pe de altă parte, vorbitorul nu trebuie să articuleze cuvintele în mod exagerat,
efectul fiind artificial și obositor pentru ascultători.
Există numeroase exerciții care pot corecta o dicție defectuoasă, printre ele fiind așa-
numitele încurcături de limbă (engl. twisted tongue, fr. virelangue).
În scris, căderea accidentală a unor sunete sau silabe din rostirea neîngrijită, familiară sau populară a
unor personaje este redată prin apostrof, un semn ortografic în formă de virgulă, așezat în partea de sus a
cuvântului căruia i-au dispărut sunete (omu’ = omul, un’ = unde etc.).

 Pronunță repede și clar următoarele enunțuri, cunoscute ca încurcături de limbă:

a Capra neagră-n piatră calcă, cum o calcă-n patru crapă! Crapă capul caprii-n patru, cum a crăpat
piatra-n patru!
b E pestriță prepelița pestriță, dar mai pestriți sunt puii prepeliței pestrițe.
c Oaia aia e a ei, eu i-o iau.
d Pe cap un capac, pe capac un ac.
e Știu că știi că știuca-i știucă și mai știu că știuca mușcă.
Citiți, cu voce tare, următoarele enunțuri:
Un’ se duce băiatu’ ăla? Nu poa’ s-aștepte până mă-ntorc, tre’ să plece-așa de repede? Fincă nici n-am
apucat să-i spun la revedere!
Elevii răspund la următoarele întrebări
 Creează o încurcătură de limbă împreună cu un coleg/o colegă de clasă. Exersați-o, apoi
pronunțați-o în fața clasei. Votați cele mai reușite trei încurcături de limbă născocite.
 Pronunță repede încurcăturile de limbă de mai jos.
o Gândindu-mă că te gândești că mă gândesc la tine, gândește-te că mă gândesc că te
gândești la mine.
o Papucarul papucărește papucii nepapucăriți ai papucăresei, dar papucăreasa nu poate
papucări papucii nepapucăriți ai papucarului care papucărește papuci nepapucăriți.
o Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.