Proiect didactic

Literatura română

Balada populară ”Meșterul Manole”

Tema. Motive. Structura baladei.

Prof. Brovciuk Olha

Școala: Gimnaziul №6 numele lui Alecsandru cel Bun

1
 Profesorul: Brovciuk Olha
Clasa: a 5-a
Disciplina: Literatura română
Tipul lecției: Lecție mixtă
Titlul lecției: Balada populară ”Meșterul Manole”. Teme. Motive. Structura baladei.
Competențe specifice:
- Folosirea unor forme de exprimare orală în doferite contexte de comunicare;
- Recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural;
- Aplicarea diferitor tehnici specifice în analiza și descutarea unui text;
- Sușținerea argumentată.

Competențe generale :
  

Lectia va permite :

-         recept area textului literar din perspectiva inteligentelor multiple;

-         interpretarea textului literar;

-         producerea de mesaje specifice (text, imagine, ritm muzical, kinestezie);

-         elevul devine subiect al propriei formari si participa activ la actul didactic.

Obiective operaționale:
Elevii vor fi capabili:
 să citească şi să recite expresiv balada;
 să urmărească desfăşurarea subiectului;
 să determine tema, ideea, motivele;
 să evidenţieze rolul baladei în descrierea specificului naţional al poporului român
în comparaţie cu celelalte popoare ale lumii;
 să sesizeze atmosfera operei epice prin indici de timp şi spaţiu;
 să descopere elemente lirice , epice, dramatice;
 să evidenţieze rolul detaliilor în caracterizarea personajelor;
 să surprindă particularităţile limbajului poetic;
 să numească aspectele ce confirmă încadrarea baladei în rândul capodoperelor
literare;
 să înţeleagă care sunt caracteristicile genului epic şi să deosebească tipurile de
balade.
2
Strategia didactică:
1. Metode şi procedee de lucru: explicaţia, lectura, conversaţia, povestirea,
exerciţiul, expunerea, observarea dirijată, descoperirea din imagini, conversația euristica,
brainstorming, observația.
2. Mijloace: tabla, manualul, fişă de lucru;
3. Forme de organizare : activitate frontală, activitate individual,activitatea în echipe.

3
 Scenariu didactic
1. Momentul organizatoric.
2. Captarea atenției.
”Filvord”(Rebus)
3. Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor operaționale.
Dicționar:
 Tovarăși—persoană considerată în raport cu alta, de care este legată prin viața sau
prin activitatea dusă în comun sau prin lupta pentru aceeași cauză.
 Calfă—lucrător calificat după o perioadă de ucenicie.
 Doinaș—cântăreț de doine; doinar.
 Grindiș—totalitatea grinzilor de lemn ale unui acoperiș, ale unui tavan etc.
 Neisprăvit—care este lăsat neterminat, care nu are capăt sau sfârșit.
--persoană care nu are nicio situație, niciun rost, care fără căpătâi, de
nimic; om incapabil.
 Se surpa—a se prăbuși rupîndu-se, măcinîndu-se, mîncîndu-se.
 Mustra—cu privire la persoane ,a dojeni, a certa pe cineva; a reproșa cuiva.
 Se ncrunta—a face o cută pe frunte, între sprîncece(în semn de nemulțumire sau
de mînie), a privi aspru.

4. Conducerea procesului de învățământ:

Se fac precizări cu caracter general referitor la operă:
Geneza baladei Meşterul Manole
Această baladă a fost culeasă de G. Dem. Teodorescu de la Petrea Creţul Şolcanul,
lăutar din Brăila, în anul 1883. Monastirea Argeşului, titlul mai cunoscut, este doar o
variantă mai scurtă a acestei balade, publicată de Vasile Alecsandri. Vechimea baladei este
de câteva secole, referindu-se la întemeietorul legendar al Ţării Româneşti care, potrivit
tradiţiei, descălecase în acest teritoriu venind din Ţara Făgăraşului, la mijlocul secolului al
XIV-lea.
Tema
Balada are ca temă jertfa pentru creaţie a unui om care renunţă la viaţa sa personală
pentru a-şi realiza idealul artistic.
Compoziţia: există opt motive incluse în această baladă.
Analiza textului
1. Motivul zidului părăsit
Vodă şi cei zece meşteri caută „un zid învechit / Un zid părăsit / Rămas de demult”.
Căutarea poate simboliza tenacitatea cu care omul se dedică ideii constructive într-o
succesiune nesfârşită de generaţii. Sub raport compoziţional, motivul zidului părăsit
4
funcţionează ca o expoziţiune. Căutătorii întâlnesc un „noiaş purcăraş” care le arată locul
unde vor găsi zidul.
2. Motivul surpării zidurilor
Reprezintă intriga conflictului baladei. Din motive neidentificate, biserica se surpă în
timpul nopţii. Variantele româneşti ale temei insistă în direcţia conflictului psihologic:
accentul cade mai puţin asupra faptelor cât mai ales asupra suferinţelor interioare ale lui
Manole.
3. Motivul visului
În planul evoluţiei conflictului, acest motiv aduce remediul eşecului. Pentru a termina
biserica, Manole este nevoit să o zidească pe prima făptură feminină care va veni la locul
construcţiei. El încheie o înţelegere cu ceilalţi meşteri prin care se obligă să păstreze
secretul.
4. Motivul femeii destinate zidirii
Este motivul cu cele mai profunde implicaţii estetice. Prin ele sunt puse faţă în faţă două
personaje a căror evoluţie în baladă dinamizează întreaga baladă. Versurile se opresc
îndelung asupra vieţii interioare a meşterului. Rezistenţa lui interioară este pusă la grea
încercare. Manole o vede pe Caplea, soţia lui, venind la locul construcţiei şi este nevoit să-şi
respecte promisiunea şi să o zidească.
5. Motivul zidirii treptate
Dezvăluie întregul zbucium al lui Manole şi suferinţele Caplei. În timpul zidirii
profilurile morale ale celor doi sunt puse în evidenţă: delicateţea şi naivitatea Caplei; tăria
de caracter şi stăpânirea de sine a lui Manole. Zidirea treptată urcă gradat suferinţa pe
culmile tragismului, atingându-se punctul culminant al tensiunii.
6. Motivul conflictului feudal subliniază opoziţia dintre idealul artistului de vocaţie şi
egoismul domnitorului Negru Vodă.
7. Motivul lui Icar
8. Motivul fântânii

5
 Definiţie
Folclorul reprezintă totalitatea faptelor de cultură populară transmise prin cuvânt sau
practici. Domeniile folclorului includ: literatura, muzica, artele plastice, coregrafia.
Folclorul literar reprezintă acele manifestări ale culturii populare care sunt organizate
în texte spuse sau cântate.
Trăsături specifice ale folclorului
 Caracterul anonim
 Caracterul colectiv
 Caracterul oral
 Caracterul tradiţional
 Caracterul sincretic: contribuţia mai multor arte la realizarea operei
folclorice
Definiţie
Balada reprezintă o poezie cu caracter legendar şi narativ. Unele balade dobândesc un
caracter liric (Mioriţa, Meşterul Manole) prin faptul că elementele epice reprezintă doar
pretexte pentru sublinierea unor idei poetice profunde, cu ajutorul figurilor de stil.
5. Actualizarea cunoștințelor(conversația)
-Ce se numește baladă?
-Cine a descoperit această baladă?
-Ce structură de motive sunt prezente?
-Câte variante ale baladei sunt?

Caracteristica personajelor:

Manole este personajul principal creator de arta si de frumos, orgolios (pentru ca refuza sa

construiasca un zid care se surpa noaptea),are un moment de slabiciune (atunci cand o
zideste pe Ana), da dovada de tarie de caracter (atunci cand ies supinele Anei din zid)

 Negru Voda este personajul secundar si el sete un iubitor de arta si de frumos dar este egoist
deoarece totul vrea sa i se cuvina lui .

 Ana este personajul episodic  impresioneaza prin frumusetea ei fizica dar si prin

devotamentul fata de sotul ei ,se supune lui(cand o zideste in zid)

Personajele deoarece sunt prezentate in antiteza au caractere opuse

Ele trezesc sentimente puternice :Manole si Ana de dragoste de admiratie ,de compatimire
iar Negru Voda de ura si dispret.

6
7