ANEXA 1

Prin rezolvarea unui rebus, elevii vor descoperi numele unei noi părţi de vorbire. Ei
vor observa ce exprimă interjecţia.

1
2
3

5
6
7

9
10
11

1) Cuvînt care imită strigătul pisicii.

2) Spui în loc de “ţine”.
3) Cuvînt care imită sunetul ritmic al ceasului.
4) Aşa a urlat de durere lupul cînd a căzut în groapa cu jăratic.
5) Cuvînt care exprimă bucurie, entuziasm.
6) Cuvînt care imită zgomotul vîntului puternic.
7) Cuvînt care imită strigătul mielului.
8) Cuvînt care imită zgomotul produs de strănut.
9) Cuvînt care imită zgomotul unei sărituri.
10) Cuvînt care imită sunetul auzit la căderea unei picături de apă.
11) Cuvînt care imită lătratul cîinelui.
 ANEXA 3

INTERJECTIA
este partea de vorbire neflexibilă
care exprima stări sufletesti, îndemnuri
sau reproduce sunete si zgomote din natura (onomatopee).

Clasificarea interjecţiilor:

 După formă: simple: of!, vai!, hai!, buf!, zdroc!, piu-piu! etc.
compuse: hodoronc-tronc!, iacătă!, cip-cirip, trosc-pleosc! etc.

 După înţeles:
- care exprimă stări sufleteşti: of!, vai!, eh!, de!, ura! etc.
- care exprimă senzaţii: au!, brr!, hapciu! uf
- de adresare: măi!, bă!, băi!, mă! bre! etc.
- de atragere a atenţiei cuiva: uite!, iată!, iacătă!, ia uite! etc.
- reproduc sunete din natură: buf!, cioc-cioc!, miau!, zvîrr!, pic-pic!, behehe!

 Punctuatia:
- virgula: Măi, ti-ai pregătit temele de casă?
- semnul exclamării: Ei! Ati cumpărat dulciuri?

Anexa 6
 CONCURS!!!

1. Caută în careu (pe diagonală, orizontală sau verticală) 10 interjecţii.

Q M F Ş Â R A U I K
H M I G F E N C S Y
A U V A N T D P B Z
I F H Z U I J O D D
U Ă Â T R A N C G R
J U F B E R U J U A
B K Ţ I O R F M G N
V Ş H A M T I N V G
A W Z L A H A V D I
I V O C A C I O C R

ANEXA 2
 1. Asociaţi fiecărui desen cuvinte potrivite, grupându-le apoi în
funcţie de ce exprimă:

băi!, cucurigu!, of!, bzzz!, aoleu!, ham-ham!, brrr!, di !,

poc!, miau!, pac! ţrrr!, pic-pic!, hei! ura!,

- stări sufleteşti: - sunete scoase de animale:

- senzaţii: - zgomote:
 - adresare: - îndemnuri:

NEXA 4
Realizeazã corespondenţele între cele douã coloane:
A B
senzaţie a) Striga fericit: Ura! Ura!
stare sufleteascã b) Pupãza zbrrr, pe-o
gheanã!
act de voinţã c)Brrr! Ce frig este!
onomatopee d)Hai cu mine!

Subliniaţi interjecţiile din enunţurile următoare şi clasificaţi-le după sens şi

structură completând tabelul de mai jos:
ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!, marş!, miau!, ham-ham
!, vai!, hei-rup!, vâj!, bre!, lipa-lipa!, ura!, zdronca-tronca!, hop-ţop!, zvârr,
O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!”
A! zic eu, şi dumnealui?”
h, ce cald e !
u, mă doare!
Măi Ursane, acolo e de noi!”
a, ascultaţi,măi, zice Gerilă.”
Hi căluţii tatei, să ne întoarcem cât mai degrabă acasă.”
Hăis şi cea! Gem sub poveri/ Carele greoaie…”
…au auzit desluşit glasul mamei lor chemându-i din capul miriştii: Pitpalac! Pitpalac!”
Pupăza zbârr! pe-o dugheană.”
Atunci domnul Popescu trosc-pleosc! două palme peste faţă.”
entru Dumnezeu, de ce nu mi-ai spus?
Vai şi-amar de cel sărman, că nu e nimeni să-l creadă.”

DUPĂ STRUCTURĂ DUPĂ SENS

simple compuse stări manifestări zgomote din
sufleteşti, ale natură,
senzaţii voinţei, sunete
adresare ale necuv.

Completează cele 7 chenare corespunzătoare zilelor săptămînii cu cîte un cuvînt care să

descrie cel mai bine felul cum te simți în acea zi. Asociază fiecărei zile cîte o interjecție.
 Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sîmbătă Duminică
Cuvînt

Interjecție

NEXA 1
e dă textul:

— Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?

U! hu!... este badea Muşat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman şi alţii.
Ho! mă, destul! Dar cine este mai mare decît toţi la voi în sat?
Cine-i mai mare? Badea Chiţu; el este mai nalt decît toţi; e atît de lung, încît mai n-ajungi cu mîna la
mărul său.
Bre!... proastă lighioaie mai eşti! Nu te-ntreb aşa.

Dar cum? zise Păcală.

Eu îţi zic: pe cine ascultaţi voi aici în sat?
I! ha! auzi vorbă! Ascultăm pe lăutarul moş Bran; cînd începe să cînte, tot satul stă cu ochii şi urechile
tă la el.
Nu zic aşa, măi nătărăule! Răspunde-mi odată cum te-ntreb.
Ei, cum?
Eu te-ntreb de cine aveţi frică aici în sat mai mult.
Văleu, maică! Ia, de buhaiul lui moş popa, mare frică mai avem, mămulică. Cînd vine sara de la păscut,
gim de el care încotro apucăm; că atît e de înfricoşat, de gîndeşti că e turbat; cînd începe să mugească,
arie chiar şi copiii din sat.
Mă!... da'! ce namilă de om eşti tu? Nu cumva eşti vrun duh rău, frate cu Mează-noapte sau cu Spaima-
durei?
Ei, Doamne! De ce mă-ntrebi, cînd mă priveşti? Ce? Nu mă vezi că-s om ca şi dumneata: cu cap, cu
hi, gură, nas, mîni şi cu picioare, mă mişc şi mă uit ca toţi.
Aşa te văd şi eu, dar ai minte şi simţire abia ca un dobitoc. Ia spune-mi, zău: aveţi butnari sau dogari în
t la voi?
Avem.
Na cinci bani, şi du-te să-ţi puie doagele ce-ţi lipsesc.

ostia din născare, leac în lume nu mai are; ea este o urîcioasă boală, ce nu se vindecă în şcoale, ba nici
spitale

(Ion Creangă-Păcală)

Subliniaţi interjecţiile din textul de mai sus.

Transcrieţi primele trei propoziţii din text fără interjecţii. Ce observaţi?
NEXA 2

Identificaţi interjecţiile din textele de mai jos şi precizaţi semnele de punctuaţie care se
losesc dupã ele:
Ha, ha, ha, dacã-o sã-şi spargã mãcar un cap, tot e ceva.” (M. Sorescu, Într-o poveste)

Cri, cri, cri,

oamnã gri,
u credeam c-o sã mai vii.” (G. Topîrceanu, Balada unui greier mic)

i bunica spunea, spunea înainte, şi fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar (...)”

. Şt. Delavrancea, Bunica)

Mãi! anapoda lucru ş-aista, zic eu înciudat.”(I. Creangã, Amintiri din copilãrie

Puneti semnele de punctuatie, acolo unde este necesar, in urmatoarele enunturi:

Hai călutul meu ”
a să-mi facă Nica Oslobanu încredintarea, zise părintele Duhu.”
Aoleu”
Hai cu mine”
-atunci, tusti lînga piciorul lui.
Hai măi frate/ hai măi frate/ Zorile s-aprind”
Un cătel sfrigit asupra lor s-a repezit tah tah tah”
asii lui se depărtau fîs fîs fîs”
Mătusa Frăsîna îsi purta degetele printre pui si se străduia să le spună ceva în limba lor păsărească
ti ti”
Ninsoarea mai încetase, si după si după multă trudă, am găsit drumul; si hai hai hai către seară am
uns la bunicul David din Pipirig”