PROIECT DIDACTIC

Clasa: a IX-a

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba română

Subiectul lecţiei: Complementul indirect

Tipul lecţiei: Lecţie mixtă - Reactualizare, sistematizare a cunoştinţelor

dobândite anterior şi predare de noi cunoştinţe

Obiective cadru:

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale

în situaţii de comunicare monologată şi dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise,
în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
Obiective de referinţă:

2.3. utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;

2.5. participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă progresiei

comunicării;

3.4. sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate, într-un
text citit;

4.1. redactarea unor texte cu destinaţii diverse;

4.2. utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de
îmbogăţire a vocabularului pentru exprimarea nuanţată;

4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele
ortografice şi de punctuaţie

Obiective operaţionale:

    La sfârşitul orei elevii vor fi capabili

O1: să definească complementului indirect

O2:  să identifice complementul indirect în diferite enunţuri;

1
       O3:  să exemplifice părţile de vorbire care intră în clasa de substituţie a complementului
indirect;                                          

O4.   să formuleze enunţuri în care să existe complemente indirecte exprimate prin diferite părţi de
vorbire, respectând topica şi punctuaţia;

O5 : să diferenţieze complementul indirect de alte părţi de propozitie ;

O6: să ştie cazurile în care stau complementele învăţate.

Strategii didactice:

 Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, dialogul, învăţarea prin

descoperire, lucru pe echipe, diagrama Venn.
 Forme de organizare a activităţii: activitate frontală alternativ cu activitatea independentă a
elevilor; lucrul pe grupe.
 Resurse materiale: Limba română, Manual pentru clasa a V-a, Ed. Humanitas, fişe de lucru,
Schema – metoda ciorchinelui, culegere de exerciţii editura Paralela 45, cretă colorată.

Metode de evaluare:

 Evaluare frontală
 Evaluare formativă
 Autoevaluare

Bibliografie

➢ Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală – C. Parfene, Editura Polirom, Iaşi, 1999;

➢ Gramatica practică a limbii române – Ştefania Popescu, Editura Tedit F.Z.H., Bucureşti, 2009

➢ Gramatica limbii române, Bucureşti, Editura Academiei, 2008;

➢ Limba română, manual pentru clasa a V-a – Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sânmihăian,
Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 2013.

➢ Evaluarea şcolară la limba şi literatura română, clasa a V-a – Elena Rudică, Editura Polirom, Iaşi,
2002

Desfăşurarea activităţii

2
I. Moment organizatoric (3min.)
– prezenţa;

– stabilirea ordinii;

– verificarea materialului didactic;

– verificarea temelor.

II. Captarea atenţiei (5min.)

➢ Captarea atenţiei: se realizează o schemă recapitulativă a noţiunii de „gramatică”.

➢ Elevii vor completa cu ajutorul profesorului schema.

➢ Se va reactualiza definiţia complementului pe baza schemei de mai sus.

➢ Se va nota titlul lecţiei pe tablă: Complementul, iar elevii îl notează în caiete.

III. Anunţarea temei şi a obiectivelor lecţiei (2min.)

➢ Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

✔ să definească complementul indirect;

✔ să clasifice complementele în complemente circumstanţiale (de mod, de timp, de loc) şi

complemente necircumstanţiale (directe, indirecte);

✔ să recunoască diferite tipuri de complemente;

✔ să pună întrebările specifice fiecărui complement învăţat;

✔ să indice prin ce părţi de vorbire se exprimă complementele recapitulate;

✔ să ştie cazurile în care stau complementele învăţate.

➢ Formative

✔ să rezolve diverse tipuri de exerciţii, utilizând toate complementele recapitulate.

3
 IV. Dirijarea demersului didactic şi obţinerea performanţelor (30min.)
- Pentru reactualizarea cunoştinţelor legate de tipurile de complemente învăţate (de
mod, de timp, de loc) şi complemente necircumstanţiale (directe) se distribuie elevilor o fişă de lucru ce
cuprinde exerciţii de identificare a acestor tipuri de complemente, recapitulându-se totodată şi a părţilor
de vorbire prin care sunt exprimate. (Anexa 2)

- După efectuarea celor două exerciţii cuprinse în Anexa 2 se trece la predarea noilor
cunoştinţe legate de Complementul indirect (Ci).
- Se anunţă titlul noii lecţii – Complementul indirect şi elevii notează în caiete.
- Complementul indirect arată obiectul asupra căruia se exercită indirect acţiunea verbului
determinat.
- Complementul indirect poate fi exprimat prin:
 Substantiv în cazul dativ: Îi spun copilului o poveste.
în cazul acuzativ cu prepoziţie: Vorbim despre lecţie.
 Pronume în cazul dativ: Le-am dat lor carţile.
în cazul acuzativ cu prepoziţie: Se gândea la el.
 Numeral cu valoare substantivală: Mă gandeam la primul.

Se realizează pe tablă o schemă cu întrebările specifice complementului indirect după modelul:

V. Realizarea feedback-ului (3min.)

Utilizând metoda diagramei Venn li se solicită elevilor să completeze diagrama din Anexa3.

Aceştia vor trebui să sintetizeze informaţiile legate de complementul direct şi complementul indirect
şi să completeze diagrama cu trăsăturile comune celor două complemente (spre exemplu ambele
complemente determină verbe şi sunt exprimate prin aceleaşi părţi de vorbire - substantiv in Ac. şi D.,
pronume în Ac. şi D. şi numeral cu valoare substantivală), iar ca elemente pe care nu le au în comun,
elevii vor observa că întrebările la care răspund cele două tipuri de complemente sunt diferite.

4
 VI. Evaluare (5min.)
Li se solicită elevilor să completeze Anexa 4.

După rezolvarea exerciţiilor cuprinse în anexă acestea sunt corectate frontal, fiind solicitaţi să
răspundă câte un elev pentru fiecare exerciţiu, ceilalţi îşi corectează eventualele greşeli şi se
autoevaluează în funcţie de câte răspunsuri corecte au dat.

Elevilor nominalizaţi pentru a răspunde la cerinţe li se trece nota în catalog.

Pe tot parcursul lecţiei se fac aprecieri pozitive legate de modul în care răspund elevii (ex. Bine,
Foarte bine, Da, aşa este, etc. )

VII. Asigurarea retenţiei şi a transferului. (2min.)

Profesorul notează pe tablă tema pentru acasă:

1. Realizează o compunere despre o vizită la un muzeu care te-a impresionat. Foloseşte

complemente diferite.
2. Manual Humanitas, p.307 ex.1, 2, 5.
3. Culegere Paralela 45 (tbd)

Anexa 1

5
 Anexa 2 - Fişă de lucru

1. Identificaţi complementele circumstanţiale din următoarele enunţuri, menţionaţi felul lor, partea
de vorbire prin care sunt exprimate şi ce cuvânt determină.
a) Tu pleci acasă.
b) Merge pe trotuar.
c) Voi ajunge repede la el.
d) Ei vor pleca mâine în Franţa.
e) În seara aceasta a plouat.
f) Voi pleca săptămâna viitoare.
g) Să cumpănim bine cuvintele.
h) El privi cu tristeţe apusul soarelui.

Complementul identificat Tipul Partea de vorbire prin care Cuvânt determinat

este exprimat

2. În coloana din stânga sunt scrise texte în care apar substantive cu funcţia se S sau de CD, care
răspund la aceeaşi întrebare (ce?). Înscrie pe linia punctată din dreptul numărului de ordine al fiecărui
exemplu litera corespunzătoare funcţiei sintactice a substantivului subliniat.
...... 1. „Să cumpănim bine cuvintele când scriem”. A – Subiect B – Cd
...... 2. „ – Dacă n-am tablă şi plumb!”.
...... 3. „Treceau clipe mari zdrenţuite pe cer...”
...... 4. „Deschise ochişorii mai mult, mai tare, mai mari...”.
...... 5. „Mi-am pus şoşonii şi paltonul şi am plecat”.
...... 6. „Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsa”.
.......7. “Din tavan(...) atârnau nenumărate candele de argint.”
Anexa 3 - Fişă de lucru

1. Identificaţi complementele indirecte din enunţurile următoare şi precizaţi prin ce părţi de vorbire
sunt exprimate:
a) I-am dus verişorului meu o minge.
b) Ieri am vorbit despre excursie.
c) Mama a pregătit un tort pentru mine.
d) Le-am spus părinţilor despre problemele mele.
e) Tot timpul te gândeşti la ea.

6
f) I-am spus celui de-al doilea să mă aştepte.

2. Notează pe spaţiile punctate felul fiecărui complement şi partea de vorbire prin care se exprimă.
a) Târziu îmi amintesc de el şi-l caut pe fratele
său. .............................................................................................................................
...........................
b) „Atunci mezinul se vâră iute în horn şi […] tace ca peştele”............................................
c) „Văd fluturi albaştri, uşori”...............................................................................................
d) „...de pe piscuri, vedeam cerul înalt...” ..........................................................................
e) „Salcâmii plini de floare / Se uită lung spre sat” .......................................................
f) „Şi-ndată aud şi pe cel de-al doilea” ..............................................................................
h) I-am dat colegei cartea mea. ......................................................................................
i) „După adormirea copilului […], patul aluneca lin în văzduh” .........................................
j) Am vorbit cu ei mai devreme.........................................................................................

Anexa 4.

1. Citeşte enunţurile de mai jos. Dacă afirmaţia este adevărată, încercuieşte cuvântul DA, iar dacă
o consideri neadevărată, încercuieşte cuvântul NU şi scrie între paranteze răspunsul corect.

a) Toate complementele se construiesc cu prepoziţie.• DA• NU (.........)

b) Substantivul subliniat în propoziţia:

7
Abia se vedea cărarea. are funcţia sintactică de CD. • DA• NU (.........)

c) Substantivul subliniat în propoziţia: Răspunsul corect l-a dat colega mea. are funcţia sintactică de
CD.• DA • NU (.........)

d) Enunţul: Am aşteptat pe Vlad. este corect din punctul de vedere al folosirii complementului direct.• DA
• NU (.........)

e) Schema propoziţiei: „De după perdeaua de catifea vişinie se ivise Fram”. este: CL+A s. prep. + A adj.
+ Pv + S. • DA • NU (.........)

2. Faceţi corespondenţa între enunţurile din stânga şi funcţiile sintactice din coloana din dreapta.

1. „Toţi ciulinii de pe vale A – As prep. (Ac)

Se pitesc prin văgăuni”. B – Cm (Ac)

2. „Copiii se luară după domnul lor” C – Ci (Ac)

3. „... nu-ţi vorbesc de gramatică şi de aritmetică”

4. Mergea cu Andreea la cumpărături.

5. „a intrat în viaţă cu îndrăzneală”