PROIECT DIDACTIC

Aria curriculară : Limbă și comunicare

Data : 13.10.2014
Școala Gimnazială Drăgotești
Clasa a VIII-a
Profesor: Constantin Constantina
Disciplina : Limba și literatura română
Subiectul lecției: Genul liric. Opera lirică
Tipul lecției: sistematizarea și consolidarea cunoștințelor
Scopul: Cultivarea receptivitatii literar-artistice a elevilor, cu referire specială asupra universului liric.
Competenţe generale:
1. Receptarea mesajului oral in diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje orale in situaţii de comunicare monologatä si
dialogatä
3. Receptarea mesajului scris,din texte literare si nonliterare,in scopuri nediverse
4. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise ,in diferite contexte de realizare,cu scopuri
diverse

Competenţe specifice:
1.1 Înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral,sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate;
1.5 Aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament adecvat;
3.1 Dovedirea înţelegerii unui text literar pornind de la cerinţe date;
3.2 Sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice
studiate;
3.3 Identificarea valorilor etice si culturale într-un text,exprimandu-şi impresiile şi preferinţele ;
4.3 Redactarea unui text argumentativ;
Competenţe derivate:
C1: Citirea corectă, fluentă, expresivă şi conştientă a poeziei „Toamna” de Tudor Arghezi, respectând punctuaţia şi ortografia cerute
de text;
C2: Identificarea eului liric a mărcilor lexico-gramaticale şi a sentimentelor transmise
C3: Explicarea expresivităţii unor procedee artistice utilizate în opera literară
C4: Identificarea elementelor de versificaţie
C5: Explicarea punctuaţiei expresive
C6: Argumentarea apartenenţei la genul liric
C7: Exprimarea clară, concisă, corectă

STRATEGII DIDACTICE:
a.Metode şi procedee: conversaţia de reactualizare şi sistematizare a cunoştinţelor, explicaţia,lectura expresivă, exerciţiul oral şi scris,
ciorchinele, cvintetul;
b.Mijloace didactice: fişe de lucru ,videoproiector;
c.Forme de organizare: activitate frontală, individuală şi pe grupe;
d. Resurse: capacităţi normale de învăţare a elevilor;
 cunoştinţele lor anterioare;
timpul de învăţare : 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
- Limba română- Manual pentru clasa a VIII- a, Editura Humanitas,Alexandru Crişan,Sofia Dobra, Florentina Sămihăian;
-Pamfil, Alina- Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45, 2003;
-Topan Claudia(coord.teste)- Ghidul complet pentru Evaluarea Naţională 2015, Editura Delfin, 2014
-Parfene Constantin,Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,Editura Polirom, Iaşi,1999 ;
-Ilie, Emanuela- Didactica limbii şi literaturii române,Editura Polirom 2014;
-Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa şcolară pentru limba şi literatura română. Clasa a VIII-a, Bucureşti, 2009;

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Nr Secvenţele Conţinutul informaţional şi demersul didactic Elemente de strategie didactică Evalua

.cr instruirii Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Resurse Forme de re
t. procedur materia organizar
ale le e
1. Moment Profesorul asigură Se pregătesc pentru Conversaţ Frontal
organizator ordinea şi pregăteşte ora de limba şi ia
ic materialele necesare literatura română.
2 min. pentru lecţie. Notează Elevul de serviciu
absenţele. numeşte absenţii.
2. Verificarea Elevii au avut ca temă Elevii citesc Conversaţ Caietele Frontal Aprecie
 temei realizarea unei compunerile, fac ia de temă individual ri
7 min. compuneri descriptive a observaţii, aprecieri, verbale
unui peisaj de toamna la corectări.
alegere având cerinţe
asemănătoare celor din
modelul de evaluare
naţională, subiectul al II-
lea. Profesorul verifică
tema cantitativ şi
calitativ, solicitând
elevilor, prin sondaj, să
citească compunerile, să
facă observaţii şi
corectările ce se impun.
Profesorul face aprecieri
asupra modului de
realizare a temei.
3. Anuntarea Anunta tema si Notează titlul lecţiei. Conversaţ
subiectului obiectivele pentru lectia ia
lectiei si a de zi.
obiectivelor Noteaza pe tabla titlul . Ascultă obiectivele

propuse Profesorul comunică propuse.

 1 min. elevilor că in cadrul
acestei ore vor realiza o
lecţie de sistematizare şi
aprofundare a genului
liric.

4. Dirijarea Actualizarea Elevii prezintă Conversaţ Tabla, Individual Aprecie

învăţării cunoştinţelor despre soluţiile găsite,aduc ia, creta ă ri
15 min. genul liric se va realiza explicaţiile explicaţia colorată verbale
prin metoda necesare,iar colegii lor , Observa
Ciorchinelui . Elevii vor vin cu completări şi fişele de rea
scrie tot ce le trece prin observaţii dacă este lucru sistemat
minte legat de nucleul cazul. ică
ciorchinelui: gen liric. Colegii fac aprecieri
Li se împart elevilor fişe critice,urmărind
de lucru.(Anexa 1 ) corectitudinea
conţinutului .
5. Asigurarea Profesorul cere elevilor o Citesc în gând textul Fişele Pe grupe
feedbackul lectură în gând a poeziei liric , apoi cu voce Lectura de lucru
ui « Toamna » de Tudor tare, printr-o lectura expresivă Aprecie

20 min. Arghezi, apoi o lectură expresivă. ri

 expresivă cu voce tare. verbale
( Anexa 2)
Întreabă elevii dacă le
place poezia aleasă şi le Explicaţia
Elevii rezolvă cerinţele
cere să argumenteze
din fişele de lucru Conversaţ Frontal
răspunsul.
Elevii răspund oral ia
Profesorul împarte
după rezolvarea
elevilor fişe de lucru, şi
itemilor din fişele de
explică cerinţele.
lucru.
(Anexa 3)

6. Asigurarea Comunică elevilor tema Elevii notează tema. Explicaţia Fişa de Se

retenţiei şi pentru acasă: (Anexa 4) lucru notează
a Face aprecieri generale în
transferulu şi individuale asupra catalog
i modului în care s-a elevii
5 min. desfăşurat lecţia.Sunt care au
notaţi elevii care s-au răspuns.
evidenţiat prin cele mai
originale şi corecte
răspunsuri.
ANEXA 1
 descrierea
monologul liric
verbe pers I,II
Pronume şi adj. Pron. ,
pers.I,II
moduri de expunere comparaţie
epitet
Subst. in cazul V eul liric repetiţie

Gânduri, sentimente, trăiri transmise direct

figuri de stil personificare

Interj., prop. exclam. si interog.

GENUL LIRIC

enumeraţieee

vizuale
elemente de versificaţie
imagini artistice măsură

auditive rimă
motorii

vers ritm
olfactive strofă

ANEXA 2
Toamna Străbatem iarăş parcul, la pas, ca mai-nainte. 
Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte. 
de Tudor Arghezi Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni. 
Străbatem iarăş parcul, la pas, ca mai-nainte.  Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini. 
Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte. 
Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni.  Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins. 
Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini.  Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins. 
Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut
Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins.  Ca orbul, ca să cânte, spărturile pe flaut. 
Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins. 
Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii... 
Ca orbul, ca să cânte, spărturile pe flaut.  Privirea întârzie pe panglicile rochii. 
Vreau degetu-i uşure şi-l iau să i-l dezmierd... 
Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii...  Orice vroiesc rămâne îndeplinit pe sfert. 
Privirea întârzie pe panglicile rochii. 
Vreau degetu-i uşure şi-l iau să i-l dezmierd...  Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? 
Orice vroiesc rămâne îndeplinit pe sfert.  Apusul îşi întoarce cirezile prin sânge. 
O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut -
Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge?  Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut. 
Apusul îşi întoarce cirezile prin sânge. 
O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut -
Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut. 

Toamna

de Tudor Arghezi
ANEXA 3 FIŞE DE LUCRU

DE LA A LA Z
PENTRU TEXTUL LIRIC

FIŞĂ DE LUCRU 1 CE VIZEAZĂ ÎNŢELEGEREA TEXTULUI

Subliniază varianta sau variantele corecte:

a) Opera literară „Toamna” de Tudor Arghezi, este o operă:

- epică
- lirică
-ambele
b) Eul liric este:
-poetul
-autorul
-o voce din text
c) Eul liric transmite gânduri, idei, sentimente în mod:
-direct
-indirect
-ambele
d) Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt:
- verbele la persoana I „vreau”, să mângâi”, forme pronominale „mă”, „mi”, „mine”, punctuaţia
expresivă;
- verbele şi formele pronominale la persoana I „vreau”, „mă ridic”, interjecţia „O!”, şi
substantivul „ca orbul”;
- verbe şi pronume la persoana I „ străbatem”, „ne-am aşezat”, „mă-ndrept”, propoziţia
interogativă « Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? », interjecţia  „O !”.
e) Sentimentele transmise sunt :
- de tristeţe şi regret faţă de o iubire pe cale să se stingă;
- de bucurie la revederea fiinţei iubite;
-de admiraţie faţă de anotimpul descris.
f) În poezie este vorba despre:
- o iubire împlinită;
- o iubire trecută;
- o iubire tulburată de trecerea timpului.
g) Toamna este folosită în poezie cu sensul de:
- anotimp;
- metaforă a unei stări sufleteşti;
- ambele variante sunt posibile.
h) Elementele care compun decorul natural din prima strofă sunt:
- parcul, cărările, banca,frunzele, fântânile, doi îngeri;
-parcul, copacii, banca, lacul, fântânile, doi îngeri;
- parcul, crengile, copacii, lacul, fântânile, doi îngeri.

FIŞĂ DE LUCRU NR.2 CE VIZEAZĂ SEMNIFICAŢIA VERSURILOR

i) Versul : Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins. semnifică: 

- lăsarea serii;
- în mod metaforic stingerea sentimentului de iubire;
- existenţa unui luminiş în preajma îndrăgostiţilor.
î) Versurile: Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut/Ca orbul, ca să cânte, spărturile
pe flaut. semnifică:
-interiorizarea eului liric şi încercarea disperată de a regăsi şi a reînvia sentimentele ce îi uneau
pe cei doi îndrăgostiţi;
- interiorizarea eului liric şi încercarea de a-şi regăsi sufletul;
-dorinţa eului liric de a cânta la flaut.
j) Repetiţia verbului „vreau” la indicativ prezent din strofa a treia şi verbele la conjunctiv
„să ridic privirea”, „ să mângâi ochii”, „să dezmierd” semnifică:
- dorinţa eului liric de a mângâia cu gesturi tandre fiinţa iubită;
- dorinţa eului liric de a mângâia cu privirea fiinţa iubită;
- dorinţa eului liric de a se apropia de fiinţa iubită.
k) Versurile Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? /Apusul îşi întoarce cirezile prin
sânge. semnifică :
- accentuarea durerii provocată de plânsul iubitei ;
- prin interogaţia retorică mirarea cu care eul liric priveşte fiinţa iubită, fără să-i înţeleagă
plânsul ;
- nedumerirea eului liric prin interogaţia retorică, tristeţea şi frământările sufleteşti prin limbajul
metaforic plin de expresivitate ;
l) Versurile O! mă ridic, pe suflet s-o strâng si s-o sărut - /Dar bratele, din umeri, le simt că
mi-au căzut. semnifică :
- imposibilitatea finalizării gesturilor ;
- inutilitatea îndeplinirii dorinţelor eului liric ;
-povara tristeţii şi neputinţei de care eul liric se simte copleşit.

FIŞĂ DE LUCRU NR. 3 CE VIZEAZĂ FIGURILE DE STIL ŞI IMAGINILE ARTISTICE

m) Versul Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni. reprezintă :

-o imagine vizuală ;
-o imagine dinamică :
-o imagine auditivă.
n)Versul Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini. 
-o imagine dinamică ;
-o imagine vizuală ;
-o imagine auditivă
o) Structura « palide-oseminte » este :
-epitet ;
-asonanţă ;
-metaforă.
p) Structura,,sufletul mi-l caut / Ca orbul” este:
-epitet;
- personificare;
- comparaţie.
r) Structura „să-mi ridic.. /să-i mângâi ochii.../ să i-l dezmierd...” este :
- repetiţie;
- personificare;
- enumeraţie.
s) Versul Apusul îşi întoarce cirezile prin sânge. reprezintă :
- o metaforă ce ceează o imagine vizuală şi pune în evidenţă frământările, zbuciumul sufletesc,
durerea şi suferinţa eului liric ;
- o personificare ce creează o imagine dinamică şi pune în evidenţă frământările, zbuciumul
sufletesc, durerea şi suferinţa eului liric.;
- o metaforă personificatoare ce creează o imagine dinamică şi pune în evidenţă frământările,
zbuciumul sufletesc, durerea şi suferinţa eului liric.
ş) Versul Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut.conţine :
- o enumeraţie ;
- o comparaţie ;
- o hiperbolă.

FIŞĂ DE LUCRU 4 CE VIZEAZĂ ELEMENTE DE VERSIFICAŢIE ŞI PUNCTUAŢIA

t) Muzicalitatea versurilor este oferită de:
rima: şi ritmul :
- împerechetă - trohaic
- încrucişată - iambic
- îmbrăţişată
ţ) Măsura versurilor este de :
- 13-15 silabe;
-13-14 silabe:
- 14 silabe.
u) Punctele de suspensie din versurile
Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii... / Vreau degetu-i uşure şi-l iau să i-l
dezmierd... marchează:
- o pauză prin întreruperea şirului gândurilor;
- prezenţa eului liric;
- accentuează o stare, o emoţie.
v) Linia de pauză de la sfârşitul versului O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut –
marchează :
- o pauză mai mare ;
- accentuează o stare, o emoţie;
- leagă două versuri.
x) Semnul exclamării din versul O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut – este folosit
după :
- o interjecţie ce arată durerea, tristeţea;
- o interjecţie ce arată mirarea;
- o interjecţie ce arată admiraţia;
y) Semnul întrebării din versul Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? – marchează :
- o interogaţie retorică ;
- un sentiment de nedumerire, incertitudine ;
- intonaţia propoziţiei.
z) Modul de expunere predominant este :
-descierea ;
-monologul liric ;
- dialogul.

FIŞĂ DE LUCRU NR.5 CE VIZEAZĂ INTERPRETAREA TEXTULUI

1. Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre mesajul
transmis sau despre semnificaţiile textului citat.

În compunerea ta, trebuie:

-să formulezi o opinie despre mesajul fragmentului dat;
-să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
-să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.

2. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre

semnificaţiile titlului poeziei prin raportare la conţinutul acesteia.

În compunerea ta, trebuie:

- să formulezi o opinie despre semnificaţia titlului;
-să-ţi susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.
3. Redactează o compunere de 150-250 în care să argumentezi că textul dat aparţine genului
liric.
În compunerea ta, trebuie;
- să prezinţi două trăsături ale genului liric, prezente în textul dat;
- să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate din text;
-să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
- să resprecţi limitele de spaţiu indicate.

ANEXA 4
TEMA PENTRU ACASĂ
Se dă textul:

Din nou revăd pădurea în care împreună

Cu tine rătăcit-am în nopţile cu lună
Şi banca solitară pierdută-n flori albastre
Pe care adesea statu-am strângându-ne de mână
Uimiţi de sfânta vrajă a fericirii noastre.

Azi dragostea ni-i moartă şi banca-i părăsită,

De vântu’ rece-al toamnei pădurea-i desfrunzită
Copacii-şi clatin vârful şi crengile îşi frâng
Şi eu şi ea-mbrăca-vom de-acum haina cernită
Pădurea-şi plânge frunza şi eu dragostea mi-o plâng.
(Ion Minulescu, Plâns)
Cerinţe:
1. Redactează o compunere de 150-250 în care să argumentezi că textul dat aparţine genului liric.
În compunerea ta, trebuie;
- să prezinţi două trăsături ale genului liric, prezente în textul dat;
- să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate din text;
-să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
- să resprecţi limitele de spaţiu indicate.

TEMA PENTRU ACASĂ

Se dă textul:

Din nou revăd pădurea în care împreună

Cu tine rătăcit-am în nopţile cu lună
Şi banca solitară pierdută-n flori albastre
Pe care adesea statu-am strângându-ne de mână
Uimiţi de sfânta vrajă a fericirii noastre.

Azi dragostea ni-i moartă şi banca-i părăsită,

De vântu’ rece-al toamnei pădurea-i desfrunzită
Copacii-şi clatin vârful şi crengile îşi frâng
Şi eu şi ea-mbrăca-vom de-acum haina cernită
Pădurea-şi plânge frunza şi eu dragostea mi-o plâng.
 (Ion Minulescu, Plâns)
Cerinţe:
1. Redactează o compunere de 150-250 în care să argumentezi că textul dat aparţine genului liric.
În compunerea ta, trebuie;
- să prezinţi două trăsături ale genului liric, prezente în textul dat;
- să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate din text;
-să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
- să resprecţi limitele de spaţiu indicate.