PROIECT DIDACTIC

Data: 1 aprilie 2021

Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic Danubius
Profesor: Oita Marlene Silvia
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Obiectul: Limba și literatura română
Clasa: a XI-a B
Subiectul lecţiei:“În vreme de război” de I.L.Caragiale – implicaţii psihologice în caracterizarea
personajului
Tipul lecţiei: fixare de cunostiinte
Durata: 40 de minute

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare.
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor.
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare.
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

VALORI ŞI ATITUDINI:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române;
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.

COMPETENŢE SPECIFICE :
1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise;
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate ;
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte
literare, nonliterare sau în alte arte;

1
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură;
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care
a apărut aceasta;
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la
începutul secolului al XX-lea;
3.3. Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală;
3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme;
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii.

COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârșitul orei elevii vor fi capabili :
Cognitive:

C1: să precizeze locul pe care-l ocupă personajul în text, caracterizându-l succint;

C2: să identifice modalităţile de caracterizare folosite de autor;
C3: să identifice modalităţile de realizare a analizei psihologice;
C4: să identifice modurile expunere din diferite fragmente;
C5: să realizeze portretul moral al personajului, ilustrând contradicţiile interioare ale acestuia;
C6: să identifice etapele evoluţiei personajului până la nebunie;
C7: să realizeze încadrarea personajului într-o tipologie, argumentând şi stabilind analogii cu alte
tipuri similare din literatura română sau universală;
C8: să evidenţieze contribuţia scriitorului la modernizarea artei portretului.

Afective:
– Să participe cu interes la actul comunicării;
– Să introducă noile cunoştinţe în propriul sistem de valori;
– Să dovedească receptivitate afectiv - intelectuală faţă de substanţa morală a nuvelei;
– Să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;
– Să manifeste spirit de competiţie.

2
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a)Metode şi procedee: conversația, explicaţia, exercițiul, ciorchinele, cubul, învățarea prin
descoperire, căsuța personajului;
b)Mijloace: tablă, manual, fişe de lucru, planșe, cretă colorată, lipici, videoproiector;
c) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;
d) Forme de organizare: activitate individuală, activitate frontală, activitate pe grupe;
e) Forme de evaluare: observarea sistematică a elevilor, evaluarea orală şi scrisă, aprecieri
verbale.

f ) Bibliografie:
1. Limba şi Literatura Română, manual clasa a XI-a, autori Adrian Costache, Florin Ioniţă,
M.N. Lascăr, Adrian Săvoiu, Grup Editorial ART, 2006
2. V. Rotaru, Teoria literaturii, ed. Aula Magna, 2004 ;
3. Cecilia Stoleru, Literatura română-comentarii literare, ed. Pestalozzi, Bucureşti, 2004 ;
4. N. Cozma, G. Scoruş, Literatura Română-repere critice fundamentale, ed. Aula Magna,
Braşov, 2003 ;
5. Gabriel Angelescu, Proza secolului XIX,ed. Aula Magna, Braşov, 2002 ;
6. Gabriela Duda, Analiza textului literar, Humanitas Educaţional, 2002
7. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom,
1999, Iaşi;

3
 SCENARIU DIDACTIC

Strategia didactică
Etapele lecţiei Comp. Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluare
Metode şi Mijloace de Forma de
procedee învăţământ organizare

Profesorul stabileşte Elevii numesc absenţii.

Moment ordinea şi disciplina, apoi Elevii îşi pregătesc
organizatoric 2’ pregăteşte materialele cele necesare orei de conversaţia - activitate observarea
necesare orei de limba limba română. frontală sistematică
română.
Se face prezenţa elevilor.

Profesorul verifică tema Elevii prezintă caietele,

atât cantitativ cât şi citesc tema şi fac
calitativ. corecturile necesare. caietul de observarea
Verificarea conversaţia teme; activitate sistematică;
temei şi a 7’ Verificarea calitativă se manualul frontală aprecieri
cunoştinţelor face selectiv; elevii vor fi verbale
anterioare solicitaţi, prin sondaj, să
citească, să motiveze,
antrenându-se, prin
întrebări, întreaga clasă.

Captarea Le propun elevilor să Elevii dezleagă rebusul,

atenţiei elevilor 3’ dezlegăm un rebus descoperind pe verticală conversaţia videopro- activitate observarea
folosindu-ne de cuvântul PSIHOLOGIC. iector frontală sistematică
cunoștințele anterioare.
 Pe diagonala AB vor
descoperi titlul lecției de
astăzi. (Anexa 1)

Anunţarea Profesorul comunică titlul Elevii urmăresc cu

titlului lecţiei, 1’ lecției și obiectivele atenţie anunţarea caietul activitate observarea
şi a obiectivelor propuse. obiectivelor şi își notează conversaţia tabla frontală sistematică
Scrie titlul pe tablă. titlul în caiete.

Prezentarea Înmânez elevilor fişele de Elevii ascultă şi

sarcinilor de 2’ lucru după care se va adresează întrebări dacă fişa de activitate observarea
învăţare conduce procesul de au neclarităţi. conversaţia lucru frontală sistematică
actualizare şi de însuşire a
cunoştinţelor.

Antrenez elevii în activita- Elevii ascultă indicaţiile

tea ce se va desfăşura. şi participă activ dând conversaţia activitate
Dirijarea răspunsurile aşteptate de individuală
învăţării După ce elevii au rezolvat profesor. activitate
30’ rebusul profesorul îi frontală
întreabă ce înțeleg ei prin observarea
termenul ,, psihologic”. sistematică

Profesorul le oferă și el Elevii ascultă indicaţiile

câteva explicații. profesorului și își notează
informațiile în caiete. conversaţia caietul activitate
Nuvela este una psihologi- individuală
că prin temă, prin plasarea
situaţiei conflictuale în
conştiinţa personajului,
prin prezentarea
 tensiunilor sufleteşti, prin
evoluţia raporturilor dintre Elevii ascultă indicaţiile explicaţia caietul activitate
personaje, prin mijloacele profesorului și își notează conversația individuală
de investigaţie informațiile în caiete. activitate
psihologică; este o nuvelă frontală
naturalistă pentru că se
concentrează cu
predilecţie asupra
aspectelor dure, brutale
ale realităţii, a unui caz
patologic, reducând fiinţa
umană la datele sale strict
biologice.

Folosind metoda observarea

ciorchinelui elevii vor Elevi completează conversația fișa de activitate sistematică
C1 încerca să identifice locul ciorchinele folosindu-se explicaţia lucru individuală apreciere
30’ pe care-l deține personajul de întrebările ajutătoare. exercițiul planșa activitate verbală
principal în text și câteva ciorchinele frontală
dintre caracteristicile
acestuia la o primă vedere.
(anexa 1)

În continuare profesorul
C2 își îndrumă elevii în activitate
rezolvarea primului Analizează fişele cu conversația fişa de individuală
exercițiu de pe fişa de lucru fragmente şi îşi notează explicaţia lucru activitate
prin care aceștia vor putea ideile importante. exercițiul tablă frontală
contura caracterul lui caiet
C8 Stavrache și implicațiile pe
care le are asupra acestuia
diferitele întâmplări.
(anexa 2)
 Elevii citesc cu atenție
C3 Profesorul adresează textele și răspund la
întrebări elevilor pentru a-i întrebări. fişa de activitate
conduce la descoperirea conversația lucru individuală
trăsăturilor de caracter explicaţia tablă activitate observarea
semnificative. exercițiul caiet frontală sistematică
Elevii identifică apreciere
C4 30’ Atenţionează elevii cu elementele caracteristice verbală
privire la cunoaşterea sen- ale personajului.
sului cuvintelor din text.

Elevii își vor nota

Toate trăsăturile de trăsăturile personajului și conversația activitate
C5 caracter descoperite de vor ieși la tablă pentru a explicaţia fişa de frontală
elevi vor fi trecute în le nota și pe planșa de exercițiul lucru activitate
planșa expusă în fața clasei caracterizare. individuală
și în același tip pe fișele de
C6 lucru ale elevilor. observarea
Elevii ascultă explicațiile conversația sistematică
Pentru fixarea noţiunilor profesorului și apoi explicaţia fişa de activitate apreciere
propun elevilor un nou rezolvă cerințele de pe exercițiul lucru frontală verbală
C7 exercițiu. Folosindu-ne de fiecare fațetă a cubului. cubul activitate
metoda cubului vom găsi și individuală
alte caracteristici ale
personajului principal.
Elevii ascultă explicațiile conversația
Ca ultim exercițiu propun profesorului și se alătură explicaţia fişa de
C1 să se completeze "căsuţa jocului propus de căsuţa lucru
personajului" Stavrache. profesor. personajului planșa
Se desenează o căsuţă şi se
numerotează liniile după
cum urmează: baza casei si
 a acoperişului se notează
cu 1 şi 2 si vor reprezenta
trăsăturile de bază ale
personajului, pereţii casei
cu 3 şi 4 şi reprezintă
C2 trăsături secundare ale
personajului, laturile Completând liniile căsu- conversația activitate observarea
acoperişului cu 5 si 6 şi vor ței elevii vor putea să explicaţia fişa de frontală sistematică
face referire la trăsături ce propună diverse trăsături căsuţa lucru activitate apreciere
ajută personajul în relaţiile pe care le-au descoperit personajului planșa individuală verbală
cu ceilalţi, ferestrele cu 7 şi la hangiul Stavrache .
8 însemnând trăsături
ascunse ale personajului,
uşa cu 9 şi reprezintă o
trăsătură intimă a
personajului, iar hornul cu
10, adică o trăsătură de
care ar trebui să scape
personajul.

Asigurarea Se realizează pe tot Îşi ascultă aprecierile. aprecieri activitate

feedbackului parcursul orei. verbale și frontală
notarea activitate
elevilor individuală

Asigurarea Formulez concluziile Elevii ascultă explica-

retenţiei şi referitoare la desfăşurarea țiile profesorului. observarea
transferului lecţiei şi fac aprecieri Elevii își notează tema. conversaţia tablă activitate sistematică
5’ despre modul în care elevii explicația caiet individuală apreciere
au participat la lecţie. verbală
Stabilesc tema:. Realizați
un eseu în care să-l
caracterizați pe Stavrache.
 STAVRACHE
CINE ESTE? CE FACE?

CUM ESTE?
Anexa 2:
Rezolvând corect careul de mai jos, veți afla pe coloana AB cuvântul cheie al lecției:

A
1

7
8

10

B
1. Căpetenia hoților era de fapt un……..
2. Personajul principal al nuvelei este ………
3. Numele preotului prădat de hoți este……..
4. Fratele preotului este........
5. Pentru a scăpa de închisoare căpetenia hoților pleacă la ……
6. Ca specie literară În vreme de război este o ………
7. Fetița venită după gaz vrea să fure un ……..
8. Neica Stavrache devine……
9. Întâmplările se petrec în satul.......
10. În visul fratelui apare îmbrăcat în haine de.......
Anexa 2:
Rezolvând corect careul de mai jos, veți afla pe coloana AB cuvântul cheie al lecției:

A
1
 P R E O T
2 S T A V R A C H E
I A N C U
H A N G I U
R Ă Z B O I 5

N U V E L Ă
C O V R I G 7
8 Z G Â R C I T
P O D E N I 9

O C N A Ș 10
B
1. Căpetenia hoților era de fapt un……..
2. Personajul principal al nuvelei este ………
3. Numele preotului prădat de hoți este……..
4. Fratele preotului este........
5. Pentru a scăpa de închisoare căpetenia hoților pleacă la ……
6. Ca specie literară În vreme de război este o ………
7. Fetița venită după gaz vrea să fure un ……..
8. Neica Stavrache devine……
9. Întâmplările se petrec în satul.......
10. În visul fratelui apare îmbrăcat în haine de.......
Anexa 3:
FIȘĂ DE LUCRU

Citește cu atenție următoarele texte și răspunde la întrebări:

I. “Hangiul deschise gura mare să spună ceva, dar gura fără să mai scoată un sunet nu
se mai putu închide; ochii clipiră de câteva ori foarte iute şi apoi rămaseră mari, privind
ţintă, peste înfăţişarea aceea, în depărtări neînchipuite; mâinile voiră să se ridice, dar
căzură ţepene de-a lungul trupului, care se-ntinse-n sus, nălţându-şi gâtul afară din umeri,
ca şi cum o putere nevăzută l-ar fi tras de păr vrând să-l desprindă de la pământ, unde parcă
era înşurupat... Dar după acest moment dintâi, trupul se înfundă repede mai jos chiar decât
fusese, apăsându-şi gâtul în umeri, ca şi cum puterea nevăzută îl scăpase de păr, mâinile se
ridicară şi-ncepură să frământe sec din degete ; ochii-şi întoarseră privirile din adânci
depărtări de-afară afundându-le treptat înăuntrul bolţii capului, în alte depărtări mai adânci
poate ; gura se-nchise şi fălcile se-ncleştară.”

1. Ce stare de suflet trădează senzaţiile fiziologice?

2. Ce semnificaţie au aceste notaţii, care este rolul lor?
3. Numiţi modalităţile de expunere din text.

II. „Primarul mai ştia, tot din izvor oficial, că voluntarii au să fie liberaţi zilele acestea
spre a se-ntoarce pe la căminuri, fiindcă războiul s-a sfârşit.
- Dar... întrebă distrat d-l Stavrache, ce s-o mai fi făcut cu tâlharii prinşi astă-primăvară?
Tâlharii fuseseră osândiţi la diferite pedepse şi desigur erau şi aşezaţi la locurile de muncă.
"Care va să zică, clipi gândul hangiului, nici vorbă n-a fost la judecată despre popa, despre
capul şi gazda tâlharilor. Aoleu! Ce mai judecători!
...Dar o să-ndrăznească să se mai întoarcă?
...Dar dacă îndrăzneşte şi se-ntoarce?... Atunci, ce-i de făcut?
...Da! dar sergentul se poate întoarce; popa, ba!
...Dar dacă-i vine aşa o nebuneală sergentului să spuie că el e stăpânul averii, întâmplându-
se orice s-o întâmpla! că odată a purtat barbă şi plete.
...Da, dar atunci procurorul îl rade şi-l tunde de-a binele.
...O veni?... n-o veni?..."
Pe când d-l Stavrache îşi ridică aşa de sus interesanta-i clădire de ipoteze, iacătă altă
scrisoare: e tot de la Turnu-Măgurele - de astă dată însă e slovă străină... Slovă străină!...
Ei! lucru dracului!...”
1. Comentează starea de spirit care se poate deduce din acest monolog interior.
2. Ce dezvăluie notarea gândurilor hangiului?
3. Numiţi modalităţile de expunere din text.
III. “A stat mult d-l Stavrache supus sub călcâiul ocnaşului; mult a suferit în ochi
rânjeala acelei fiare. Dar când nebunul a voit să-l sugrume, atunci hangiul, smintit şi el de
frica morţii, a făcut o săritură deznădăjduită... Ocnaşul a sărit cât colo ca un mototol, a
bufnit în uşă, uşa s-a deschis de perete, şi mototolul a pierit în întunericul nopţii.
D-l Stavrache era-n picioare, în mijlocul odăii, tremurând din toate încheieturile şi făcându-
şi cruci peste cruci... Dor de frate - bine; dar urâtă vizită.
Până la ziuă, d-l Stavrache s-a plimbat prin odaie de colo până colo; s-a-nchinat într-
una rugându-se fierbinte pentru odihna sufletului răposaţilor, şi a băut mereu rachiu bun, ca
să-şi îndepărteze gândurile rele.
A doua zi s-a dus la biserică şi a aprins lumânări pentru sufletele morţilor. Apoi, deşi
zdruncinat, şi-a văzut omul de daraveri, mai pe ici, mai pe colea... mai cu seamă şi-a
petrecut vremea cu nişte vin care pornise să se turbure şi să se oţeţească... acu era limpede
ca untdelemnul franţuzesc şi dulce ca mustul năsprit. Toată ziua nu i-a cerut inima nimica; a
băut doar două-trei năstrape de zeamă de varză; tocmai înspre seară de tot a gustat niţel
peşte sărat cu usturoi şi a băut câteva pahare de vin nou. Pe urmă s-a-nchinat frumos şi s-a
culcat cu gândul la cine ştie ce.
Şi când d-l Stavrache îşi descleştează degetele amorţite şi cade pe o laviţă, căpitanul îl
întreabă:
- Gândeai c-am murit, neică?
Şi rămase multă vreme în picioare, cu mâinile încrucişate şi cu privirea ţintă asupra lui
Stavrache. Apoi făcu un semn poruncitor la care hangiul se supuse. Ieşiră amândoi pe prispa
din drum. Căpitanul dete comanda plecării, trâmbiţele sunară, soldaţii îşi ridicară armele şi
urmată de obştea satului compania plecă, în frunte cu căpitanul al cărui râs acoperea
cântecul trîmbiţelor şi zgomotul mulţimii...................................................................................
Dis-de-dimineaţă, d-l Stavrache, tremurând de friguri, era la popa satului rugându-l să vie
negreşit până seara să-i facă sfeştanie acasă.”
1. Identificaţi comportamentul personajului şi explicaţi-l prin stările de spirit.
2. Ce gânduri credeţi că determină comportamentul personajului?
3. Numiţi modalităţile de expunere din text.

IV. „Hangiul se-ndârjeşte şi-l strânge de gât, îl strânge din ce în ce mai tare: simte cum
degetele-i pătrund în muşchii grumazului strivindu-i, afundând beregata, sfărâmând
încheietura cerbicii....Căpitanul dete comanda plecării, trâmbiţele sunară, soldaţii îşi
ridicară armele şi urmată de obştea satului compania plecă, în frunte cu căpitanul, al cărui
râs acoperea cântecul trâmbiţelor şi zgomotul mulţimii.”

1. Descrie reacţia organică de a ucide aşa cum reiese ea din text.

2. Precizează de ce se folosește gradarea acțiunilor personajului.
3. Numiţi modalitatea de expunere din textul dat.

V. a) „ - Ce e, mă? - Cine? întreabă d-l Stavrache.

- Am venit la d-ta ca la un duhovnic...N-aude nimeni? - Popa.
- Aş! Cine s-auză?” - Aş, nu mai poate călca, săracul.”
b) „- Numai unul singur pe lume te-ar putea călca...

c) „Ce vrei?
 - M-a trimes maica, să-i dai de un ban gaz, şi taica, de doi bani ţuică.
Şi fata scoate de sub mintean cu băgare de seamă două clondire.
- Da...zice, să nu mai pui gaz în a de ţuică şi ţuică-n a de gaz, ca alaltăieri, că iar mă
bate...şi...să măsori bine...”
d) „...Dar o să îndrăznească să se mai întoarcă?.......Dar dacă îndrăzneşte şi se întoarce?
...O veni?...n-o veni?...”
1. Descoperiţi contextul din care au fost extrase fragmentele de mai sus.
2. Numiţi trăsătura de caracter a lui Stavrache aşa cum reiese din textul de la c.
3. Numiţi modalităţile de expunere din fiecare text dat.

VI. „ Afară plouă mărunţel, ploaie rece de toamnă, şi boabele de apă prelingându-se de
pe streşini şi picând în clipe ritmate pe fundul unui butoi dogit, lăsat gol într-adins la
umezeală, faceau un fel de cântare cu nenumărate şi ciudate înţelesuri.
Legănate de mişcarea sunetelor, gândurile omului începură să sfârâie iute în cercuri
strâmte, apoi încet-încet se rotiră din ce în ce mai domol, în cercuri din ce în ce mai largi, şi
tot mai domol, şi tot mai larg. Când cercul unui gând ajunse-n fine aşa de larg încât
conştiinţei îi era peste putinţă din centru să-l mai urmărească din ce se tot depărta - omului i
se pare c-aude afară un cântec de trâmbiţe...Militari, desigur.”

1. Care este rolul naturii în episodul dinaintea halucinaţiei hangiului?

2. Descoperiţi elementele auditive din text.
3. Numiţi modalitatea de expunere din textul dat.

VII. „În sfârşit, ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de
zile, vreo câţiva voinici, spoiţi cu cărbune pe ochi, foarte îndrăzneţi şi foarte cruzi, băgaseră
spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoţiile de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe
urmă omoruri. Între altele, făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui popa Iancu din
Podeni.”
1. Comentaţi, pe scurt, incipitul nuvelei.
2. Identificaţi timpurile verbale din fragmentul dat.
3. Numiţi modalitatea de expunere prezentă în text.

ANEXA 4:

3. ANALIZEAZĂ

6.
A
 5. S
C O
GrupaO1: DESCRIE: Portretul fizic al personajului, trăsăturile morale evidente.
C
M2: PROBEAZĂ: Apartenenţa personajului la tipologia avarului. I
Grupa
2. PROBEAZĂ
GrupaP3: ANALIZEAZĂ: Evoluţia personajului spre nebunie. A
A Z
Grupa 4: ARGUMENTEAZĂ: Este un personaj al unei nuvele psihologice.
R Ă
GrupaĂ5: COMPARĂ: Cu alte personaje ce ilustrează avariţia, dezumanizarea datorată
patimii pentru avere.

Grupa 6: ASOCIAZĂ: La1.ceDESCRIE sau la cine te îndeamnă să te gândeşti povestea

personajului și trăsăturile sale.
 "Căsuţa personajului" Stavrachen
Se numerotează liniile după cum urmează: baza casei si a acoperişului se notează cu 1 şi 2 si
vor reprezenta trăsăturile de bază ale personajului, pereţii casei cu 3 şi 4 şi reprezintă trăsături
secundare ale personajului, laturile acoperişului cu 5 si 6 şi vor face referire la trăsături ce ajută
personajul în relaţiile cu ceilalţi, ferestrele cu 7 şi 8 însemnând trăsături ascunse ale personajului, uşa
cu 9 şi reprezintă o trăsătură intimă a personajului, iar hornul cu 10, adică o trăsătură de care ar
trebui să scape personajul.
 Tema de verificat

Prezentați subiectul nuvelei ,,În vreme de război’’, ținând cont de momentele

subiectului.
Expoziţiunea:

 ceată de hoţi este prinsă, iar căpetenia lor, popa Iancu din Podeni scapă şi se teme să nu fie
demascat;
 se destăinuie fratelui, care îl rade şi-l trimite pe frontul Războiului de Independenţă
împreuna cu câţiva voluntari;
 primeşte o scrisoare în care fratele îi descria faptele sale de vitejie în luptele dinaintea
Plevnei;
 a doua scrisoareeste semnată de doi camarazi de-ai soldatului şi i se anunţă moartea eroică
a fratelui său
 hangiul consultă un avocat pentru a afla cum poate intra în poesesia averii fratelui mort;

Intriga:

 Stavrache află de la avocat că are drept de folosinţă asupra averii fratelui plecat;

Desfăşurarea acţiunii:

 visele chinuitoare ale lui Stavrache devin obsesii, care apoi se transformă în coşmaruri;
 prima dată fratele îi apare în haină de ocnaş, pentru că el şi l-ar fi dorit închis pe viaţă;
 a doua oară în calitate de căpitan al unei companii, aşa cum îl sfătuise el să facă sperând că
putea fi ucis cu uşurinţă, Iancu neavând experienţă militară;
 dialogul cu fetiţa care vine să cumpere gaz şi rachiu;

Punctul culminant:

 întâlnirea reală a celor doi fraţi şi încleştarea celor doi;

Deznodământul:

 înnebunirea lui Stavrache care cântă popeşte- finalul este deschis.

 Schița tablei

Nuvela este una psihologică prin temă, prin plasarea situaţiei conflictuale în conştiinţa
personajului, prin prezentarea tensiunilor sufleteşti, prin evoluţia raporturilor dintre
personaje, prin mijloacele de investigaţie psihologică; este o nuvelă naturalistă pentru că se
concentrează cu predilecţie asupra aspectelor dure, brutale ale realităţii, a unui caz patologic,
reducând fiinţa umană la datele sale strict biologice.
Semnificaţia titlului (sensul denotativ şi conotativ al acestuia): sugerează cadrul
propice exacerbării instinctelor din cele mai întunecate zone ale fiinţei umane, este cadrul
exterior care motivează degradarea, avariţia, dar putem vorbi şi de un război interior, un
război cu el însuşi, cu instinctele atavice şi cu setea de înavuţire. Războiul se dă în sinea sa,
constând în înfruntarea tenebrelor cu lumina din el însuşi. Trebuie amintit însă şi războiul
dintre cei doi fraţi.
Tema nuvelei: setea de înavuţire, care dezumanizează şi mutilează sufletul omenesc,
accentul căzând pe răsfrângerile acestei treptate dezumanizări în psihicul viciat de lăcomie al
eroului.
Structura şi compoziţia: este structurată în trei capitole.
Perspectiva temporală- cronologică, bazată pe relatarea evenimentelor în ordinea derulării lor
Perspectiva spaţială- reflectă atât un spaţiu real, al hanului, dar şi unul imaginar, al obsesiei
eroului.
Scriitorul îşi proiectează acţiunea şi personajele în momentul istoric al Războiului de
Independenţă de la 1877; mediul şi momentul motivează, însă nu justifică starea nevrotică a
personajului, războiul fiind...sufletesc. Datele interioare ale personajului, avariţia, lăcomia,
setea de îmbogăţire vor determina dezumanizarea personajului, şi nu mediul sau contextul îl
constrâng să devieze, ca în cazul cârciumarului Ghiţă din nuvela lui Slavici. Prin urmare, nu
se realizează descrierea mediului ca motivare comportamentală.
Caragiale creează şi personaje în registru tragic, nu doar comic, la fel de viabile,
urmărind transformările psihice ale personajelor. Scriitorul redimensionează caracterul
personajelor sale pe coordonate originale și realizează portretul lui Stavrache prin:

 caracterizarea directă (de către autor, de către alte personaje, autocaracterizare).

 caracterizarea indirectă  prin acţiuni, fapte, gânduri, opinii
 notarea senzaţiilor fiziologice, a stărilor organice şi legătura lor cu starea psihică.
 descrierea naturii , corelată cu starea interioară a personajului (ca oglindă a stărilor
sufleteşti)
 comportamentismul – surprinderea aspectelor obiective ale comportamentului, fără a
cunoaşte gândurile personajului, cu excepţia celor mărturisite de acesta
 introspecţia-monologul interior obsesional cu rol de fir epic
 AUTOCARACTERIZARE

DE CĂTRE ALTE PERSONAJE

DE CĂTRE AUTOR
DIRECTĂ

CARACTERIZARE

FAPTE,ACȚIUNI, GÂNDURI
CONFLICTE

INDIRECTĂ
MEDIU, VESTIMENTAȚIE
INTERIOR EXTERIOR

RELAȚIILE CU PERSONAJE
EXPRIMARE, GESTURI, MIMICĂ, ATITUDINE
NUMELE