Sunteți pe pagina 1din 16

PROIECT DIDACTIC

Data: 5 martie 2013


Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic Victor Frunză
Profesor: Soare Narcisa-Nicoleta
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Obiectul: Limba și literatura română
Clasa: a X-a B
Subiectul lecţiei: Stilurile funcționale ale limbii
Tipul lecţiei: de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor
Durata: 50 de minute

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în
diferite situaţii de comunicare.
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor
texte literare și nonliterare;
3. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

VALORI ŞI ATITUDINI:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române;
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.

COMPETENŢE SPECIFICE :
1.2. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte
orale sau scrise;
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog;

1
1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație,
morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice, compatibile cu siuația de
comunicare;
3.1. Identificarea structurilor argumentative în vederea sesizării logicii şi a coerenţei mesajului;
3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii.

COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârșitul orei elevii vor fi capabili :
Cognitive:

C1: să încadreze un text stilului funcţional căruia îi aparţine;


C2: să argumenteze încadrarea textului în stilul funcţional respectiv;
C3: să stabilească trăsăturile tuturor stilurilor funcţionale;
C4: să redacteze texte aparţinând stilurilor funcţionale;
C5: să compare trăsăturile stilurilor funcţionale;

Afective:
– Să participe cu interes la actul comunicării;
– Să introducă noile cunoştinţe în propriul sistem de valori;
– Să dovedească receptivitate afectiv - intelectuală faţă de substanţa morală a nuvelei;
– Să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;
– Să manifeste spirit de competiţie.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: conversația, explicaţia, exercițiul, învățarea prin descoperire, analiza de
text;
b) Mijloace: tablă, manual, fişe de lucru, planșe, cretă colorată, lipici, videoproiector;
c) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;
d) Forme de organizare: activitate individuală, activitate frontală, activitate pe grupe;
e) Forme de evaluare: observarea sistematică a elevilor, evaluarea orală şi scrisă, aprecieri
verbale.

2
f ) Bibliografie:
1. Dobra, Sofia, Limba română. Exerciţii de comunicare, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008;
2. Grif, Anda, Olah,Diana, Enescu, Ioana, Şerban, gabriela Comunicare ficţională şi
nonficţională, Ed. Diversitas, Bucureşti, 2003;
3. Pamfil, Alina, Limba şi literatură română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Ed.Paralela 45, 2006
4. Coteanu, Ion, Stilistica funcţională a limbii române, Bucureşti, 1985;
5. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom,
1999, Iaşi;
6. Programa de limba şi literatura română pentru ciclul inferior, 2009;
7. Manualul de Limba și literatura română, Ed. Art (Școala de Arte și Meserii)

3
SCENARIU DIDACTIC

Strategia didactică
Etapele lecţiei Comp. Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluare
Metode şi Mijloace de Forma de
procedee învăţământ organizare

Profesorul stabileşte Elevii numesc absenţii.


Moment ordinea şi disciplina, apoi Elevii îşi pregătesc observarea
organizatoric 2’ pregăteşte materialele cele necesare orei de conversaţia - activitate sistematică
necesare orei de limba limba română. frontală
română.
Se face prezenţa elevilor.

Profesorul verifică tema Elevii prezintă caietele,


atât cantitativ cât şi citesc tema şi fac
calitativ. corecturile necesare.
Verificarea caietul de observarea
temei şi a 7’ Verificarea calitativă se conversaţia teme; activitate sistematică;
cunoştinţelor face selectiv; elevii vor fi manualul frontală aprecieri
anterioare solicitaţi, prin sondaj, să verbale
citească, să motiveze,
antrenându-se, prin
întrebări, întreaga clasă.

4
Fiecare elev va primi câte Elevii vor trece pe rând
3’ un post-it pe care să noteze în faţa clasei pentru a-și conversaţia post-itul activitate
trăsături morale ale proprii- lipi post-itul în copacul frontală
lor personalităţi care să în- stilurilor. activitate
ceapă cu iniţiala prenume- individuală
lui.

Profesorul realizează o Elevii ascultă cu atenție explicaţia power


scurtă discuţie introductivă explicațiile profesoruluişi conversația point
privitoare la dinamica adresează întrebări dacă observarea
vocabularului sub influenţa au neclarităţi. sistematică
vorbitorilor care trebuie să- apreciere
Captarea şi adapteze lexicul în func- activitate verbală
atenţiei elevilor ţie de situaţia de comunica- frontală
re. Astfel, în timp ce scopul activitate
operei literare trebuie să fie individuală
acela de a impresiona, de a
genera emoţii profunde şi
sentimente, textul ştiinţific
transmite informaţii într-o
manieră directă, fără
implicarea afectivă a
cititorului. Informațiile
profesorului vor fi comple-
tate de o prezentare power-
point.

5
Anunţarea Profesorul comunică titlul Elevii urmăresc cu
titlului lecţiei, 1’ lecției și obiectivele atenţie anunţarea caietul activitate observarea
şi a obiectivelor propuse. obiectivelor şi își notează conversaţia tabla frontală sistematică
Scrie titlul pe tablă. titlul în caiete.

Prezentarea Înmânez elevilor fişele de Elevii ascultă şi


sarcinilor de 2’ lucru după care se va adresează întrebări dacă fişa de activitate observarea
învăţare conduce procesul de au neclarităţi. conversaţia lucru frontală sistematică
actualizare şi de însuşire a
cunoştinţelor.

Antrenez elevii în activita- Elevii ascultă indicaţiile activitate


tea ce se va desfăşura. şi participă activ dând conversaţia individuală
30’ răspunsurile aşteptate de activitate
profesor. frontală

În continuare le propun Elevii răspund explicaţia observarea


Dirijarea C1 elevilor să rezolvăm primul solicitărilor profesorului conversația fişa de sistematică
învăţării exercițiul de pe fișa de și completează cu analiza de lucru activitate
C2 lucru. Acesta le cere informațiile știute. texte individuală
elevilor să descopere activitate
C3 stilurile funcționale pe baza frontală
unor texte date și
C5 răspunzând la câteva
întrebări ajutătoare. (anexa
1)

6
Următorul exercițiu le pro- Elevii citesc cu atenție conversația
pune elevilor să găsească textele și își dau cu exercițiul
greșelile frecvente făcute în părerea în ceea ce privesc învățarea activitate
C4 realizarea unei cereri și a greșelile făcute de cele prin fişa de individuală observarea
unei scrisori. (anexa 2) două persoane. descoperire lucru activitate sistematică
frontală apreciere
verbală
Prin următorul exerciţiu Elevii își notează în caie- explicaţia
elevilor li se va propune ca te cele două cuvinte și conversația activitate pe
pornind de la cuvântul împreună cu colegul de exercițiul caietul grupe
C4 ,,floare” sau ,,inimă’’, să bancă alcătuiesc cele 2
realizeze două texte a câte texte.
5 rânduri fiecare, texte
aparţinând stilului ştiinţific
şi stilului beletristic. (anexa
2)
Dirijarea 30’
învăţării În final elevii vor avea de Elevii vor realiza texte activitate
realizat un text publicistic: publicistice, pe care apoi explicația caietul individuală observarea
C4 reportaj, interviu, anunţ, le vor expune în fața conversația fişa de activitate sistematică
slogan, ştire, având ca temă colegilor. exercițiul lucru frontală apreciere
sărbătorirea zilei de 8 verbală
Martie de către elevii
liceului.

Asigurarea Se realizează pe tot Îşi ascultă aprecierile. aprecieri activitate


feedbackului parcursul orei. verbale și frontală
notarea activitate
elevilor individuală

7
Formulez concluziile
Asigurarea 5’ referitoare la desfăşurarea Elevii ascultă explica- tablă activitate analiza
retenţiei şi lecţiei şi fac aprecieri țiile profesorului. conversaţia caiet individuală lecţiei
transferului despre modul în care elevii Elevii își notează tema.
au participat la lecţie.
Stabilesc tema.

8
ANEXA 1:
9
FIȘĂ DE LUCRU

A) ,, Art. 25. (1): Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie.
Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu
poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante”.
(Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor)

1. Precizaţi scopul comunicării.


2. Cui s-ar putea adresa textul?
3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional.

B) “Şi, legănat, cu desagi cu tot, ca o limbă de ceasornic, de eterna gebea a Pisicuţei,


scurtam încet şi fără ţintă drumul către necunoscut... Iar de prin îndoiturile posomorâte şi
adânci ale imensului amfiteatru albăstriu al munţilor din dreapta, negurile albe se
ridicaseră şi se mistuiseră în văzduh şi, în locul lor, o nesfârşită şi subţire reţea viorie de
aburi auriţi se aşternuse peste marea frământată, parcă de valuri, a brădetului negru-
verde, ce umplea cercul vederii, de jos de la pământ până la hotarele senine din înaltul
cerului... Din vale şi de pe stânga se furişau până la mine sclipirile scurte şi fugătoare ale
Bistriţei, ce luneca grăbită, când răsfăţându-şi goliciunea sub razele, acum iuţi, ale
soarelui, când aruncându-şi peste umeri haina ţesută din umbra tainică a luncilor tinere de
sălcii şi de arini.
Mersesem trei ceasuri fără oprire şi atât eu cât şi Pisicuţa simţeam nevoie de
odihnă.” (Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte)

1. Precizaţi scopul comunicării.


2. Cui s-ar putea adresa textul?
3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional.

C) “Atunci când instalaţi Word pentru Windows, el creează câteva directoare ce conţin
exemple de documente. Pentru a nu crea directoare duplicat, aruncaţi o privire asupra
acestora în caseta de Dialog Open. De exemplu, există deja un director denumirea
LETTER sau altul denumit TEMPLATES.”
(Utilizare Word 6 pentru Windows, Secretele gestionării cu succes a fişierelor)

1. Precizaţi scopul comunicării.


2. Cui s-ar putea adresa textul?
3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional.

D) Domnule Director,

10
Subsemnatul, Ionescu Tudor, elev al Colegiului Tehnic Ion Creangă Tg. Neamţ,
solicit aprobarea frecventării cursurilor de calculatoate desfășurate în acest an în incinta
şcolii nostre.
Solicit aceasta deoarece doresc să mă perfecţinez în domeniu.

25 noiembrie 2012 Tudor Ionescu

Domnului Director al Colegiului Tehnic Ion Creangă Tg. Neamţ

1. Precizaţi scopul comunicării.


2. Cui s-ar putea adresa textul?
3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional.

E) ,,Sara pe deal buciumul sună cu jale,


Turmele-l urc,stele le scapără-n cale,
Apele plâng clar izvorând din fântâne,
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.’’ „Sara pe deal„ M. Eminescu)

1. Precizaţi scopul comunicării.


2. Cui s-ar putea adresa textul?
3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional.

F) ,,Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, răspândite pretutindeni în


natură: în sol, în apă, în aer, în corpul plantelor, animalelor și al omului.
O celulă bacteriană este formată din: perete celular, membrană, citoplasmă şi
substanţă nucleară difuză, numită nucleoid. La exteriorul peretelui celular, unele bacterii
pot fi înconjurate de o capsulă gelatinoasă.’’ (,, Regnul Monera’’)

1. Precizaţi scopul comunicării.


2. Cui s-ar putea adresa textul?
3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional.

G) ,,Noul Perlan Bonux – alegerea cumpărătorului isteţ.”

,,Noul Prigat , savoarea fructelor– înfructă-te!”

,,Eşti în Pagini Aurii, deci exişti!” (reclame)

1. Precizaţi scopul comunicării.


2. Cui s-ar putea adresa textul?
3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textele într-un stil funcţional.

H) - Hei, Maria, ce mai faci?


- Sunt ok, cam stresată că se apropie examenul. Simt c-o iau razna.
- Ei, las’ ca te descurci tu, eşti fată deşteaptă.
11
- Da, sper,că altfel mă omoară părinții. Hai, te las ca întârzii la şcoală. Mai vorbim
pe mess.
-Bine, fato. Hai, pa!
-Pa!

1. Precizaţi scopul comunicării.


2. Cui s-ar putea adresa textul?
3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional .

I) CATASTROFĂ FEROVIARĂ
,,Aproximativ 180 de persoane au fost rănite după ce un tren de călători a deraiat în
noaptea de luni spre marţi, în estul Australiei. Garnitura feroviară asigura legătura pe ruta
Brisbane-Cairns şi avea la bord 157 de pasageri şi un echipaj format din 7 persoane. Şapte
dintre cele nouă vagoane ale garniturii au deraiat într-o zonă în care viteza trenului a fost
estimată la 151 de km la oră. O anchetă a fost declanşată pentru a se determina cauzele
accidentului.” (Ziarul,, Libertatea’’)

1. Precizaţi scopul comunicării.


2. Cui s-ar putea adresa textul?
3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional
dintre cele învăţate.

J) “Dulcea mea amică,

Cum am ajuns în Bucureşti, cea dintâi grijă a fost să-ntreb pe Conta dac-a vorbit cu
Chiţu în privirea suplicei tale. Suplica ta e deja în comisia de petiţiuni.
Asemenea Ganea (sic) l-a întrebat chiar azi pe Chiţu dacă va susţine suplica ta. El a
promis-o cu sfinţenie.
Pân-acum nu ştiu ce şhţotel să-ţi sfătuesc. Dar când vei veni te voi primi eu la gară
şi-ţi voi spune.
Al tău pentru totdeauna,
Eminescu ”
1. Precizaţi scopul comunicării.
2. Cui s-ar putea adresa textul?
3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional
dintre cele învăţate.

ANEXA 2:
I. Corectați greșelile din textele următoare:
A) Cerere
12
Subsemnatul Popa Andrei elev in clasa a 8-a E la Școala Generală Nr. 8 Rm. Sărat,
vă cer să-mi eliberați o adeverință din care sa rezulte că sunt elev al acestei școli.
Menționez că adeverința îi este necesară tatălui meu la serviciu.

Pentru directorul Școlii Generale Nr. 8 Rm. Sărat

B) Pentru părinții mei,

Astăzi, în a treia zi de tabără, m-am hotărât să vă scriu pentru a vă risipi grijile pe


care vi le faceți pentru mine.
Călătoria cu trenul a fost lungă, dar destul de plăcută. În gară ne-au așteptat autocarele
care ne-au dus până în tabără Năvodari. După ce ne-am instalat în camere, nerăbdători,
am plecat pe plajă împreună cu doamnă profesoară. Aici am găsit totul așa cum mi-am
imaginat: nisipul fîn și auriu, iar marea ne-a întâmpinat cu valuri domoale, curate și foarte
calde.
Altfel spus, mă simț foarte bine și totul este minunat. Vă mulțumesc încă o dată
stimabili părinți pentru efortul pe care l-ați făcut și pentru încrederea acordată.

Cu respect,
Corina Popa

II. Pornind de la cuvântul ,,floare” sau ,,inimă’’, realizați două texte a câte 5 rânduri
fiecare, texte aparţinând stilului ştiinţific şi stilului beletristic.

III. Realizați un text publicistic: reportaj, interviu, anunţ, slogan, ştire, având ca temă
sărbătorirea zilei de 8 Martie de către elevii liceului.

13
Particularităţile Particularităţile stilului Particularităţile Particularităţile stilului Particularităţile stilului
stilului beletristic: ştiinţific: stilului juridic: publicistic: colocvial:

 limbajul conotativ  obiectivitatea , claritatea,  absenţa oricărei  destinat unui public eterogen  folosit în relaţiile
 vocabularul bogat precizia nuanţe afective (variat), cu o pregătire particulare, în viaţa
(conţine arhaisme,  impersonalitatea,  caracter obiectiv, profesională diferită sau cu cotidiană
neologisme, expresivitate zero impersonal, lipsit diferite niveluri de cultură  încărcătură afectivă
elemente de argou  specializarea lexicală: de afectivitate  are scopul de a informa  foloseşte formule de
şi jargon) termeni din tehnică şi  vocabular sărac publicul, de a comenta fapte adresare
 ambiguitate şi ştiinţă  limbaj denotativ de viaţă socială, de interes  asociere cu mijloace
echivoc  limbajul denotativ,  accesibilitate, economic, politic pe înţelesul nonverbale, paraverbale
 structură neologic (datorită înnoirii precizie, claritate tuturor  nu respecta întotdeauna
gramaticală tehnicii şi a ştiinţei)  formule stereotipe  vocabularul divers acumulând normele limbii literare
variată  limbaj de specialitate  exprimare neutră, inovaţii şi clişee (elipsa)
 se adresează greu de înţeles de către rigidă, obiectivă,  varietatea şi bogăţia  foloseste expresii, termeni
sensibilităţii, nespecialişti impersonală vocabularului determinate de argotici
intelectului şi  sintaxă simplă  absenţa termenilor diversitatea tematicii abordate  foloseste diminutive,
generează emoţii  scop informativ familiari, a  limbaj accesibil publicului augmentative,cuvinte in
estetice  absenţa ambiguităţii, cuvintelor variat vocativ , vorbirea la
 expresivitate echivocului şi a figurilor populare, a  folosirea citatului şi a imperativ, interjecţii
foarte mare de stil argoului mijloacelor extralingvistice  caracter oral, expresiv
 caracter subiectiv  funcţia exclusiv  coordonarea este (fotografii, filme)  se caracterizează prin
 uneori apar abateri referenţială (cognitivă), preferată  structură gramaticală simplă degajare, simplitate.
de la normele transmiţând informaţii, subordonării  utilizarea limbii literare
limbii literare raţionamente, idei  respectă normele alături de formulări specifice
 funcţia poetică şi limbii literare limbajului cotidian
expresivă  funcţia  amestecul de elemente ce
(emotivă). referenţială, provin din celelalte stiluri
conativă funcţionale
 pentru a capta atenţia
cititorilor apelează la titluri şi
subtitluri incitante, imagini,
ilustraţii grafice, culoare
 funcţia referenţială, conativă,
expresivă

14
TEMĂ
I. Se dă textul:

15
„– Hai în codrul cu verdeaţă, Şi mi-i spune-atunci poveşti
Und-izvoare plâng în vale Şi minciuni cu-a ta guriţă,
Stânca stă să se prăvale Eu pe-un fir de romaniţă
În prăpastia măreaţă. Voi cerca de mă iubeşti.

Acolo-n ochi de pădure, Şi de-a soarelui căldură


Lângă trestia cea lină Voi fi roşie ca mărul,
Şi sub bolta cea senină Mi-oi desface de-aur părul
Vom şedea în foi de mure. Să-ţi astup cu dânsul gura.”

(M. Eminescu, Floare albastră)


Cerinţe:

1. Numește 3 elemente specifice ale cadrului romantic eminescian.


2 Transcrie și numește 3 figuri de stil diferite din textul dat.
3. Precizează ritmul, rima, măsura şi tipul strofei.
4. Numește modul de expunere din textul dat.
5. Demonstrează că versurile date aparțin genului liric.

16