PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială Măneşti

Profesor: Drăgăescu Simona Mariana
Obiectul: Limba şi literatura română
Clasa: a VI-a
Data: 1.11.2019
Unitatea de învăţare: Printre colegi şi prieteni
Subiectul: Textul narativ literar. Noi pagini-alte idei: text auxiliar - Micuţul Nicolas de Jean-
Jacques Sempé
Tipul lecţiei: predare – învăţare - evaluare
Timp alocat: 50'

Competenţe generale:
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative- Textul narativ literar în proză;
şi critice pe marginea unor texte diverse - Personajele;
- Semnificaţiile textului.
2.5. Identificarea strategiilor de lectură, a - Strategii de comprehensiune: reprezentăti
volumului şi a diversităţii materialelor citite mentale, integrarea informaţiilor în propriul
univers cognitiv şi afectiv;
- Strategii de interpretare: discuţii pe marginea
textelor citite;
- Interese şi atitudini faţă de lectură.

Competenţe derivate/obiective operaţionale:

C1: stabilirea indicilor spaţiali şi temporali, a complicaţiei şi a rezolvării de probleme din textul citit
(corelare cu c.s. 2.3.);
C2: stabilirea ideilor principale (corelare cu c.s. 2.3.);
C3: identificarea personajelor participante la acţiune (corelare cu c.s. 2.3.);
C4: exprimarea opiniei cu privire la atitudinea personajelor (corelare cu c.s. 2.5.);
C5: ordonarea şi ierarhizarea informaţiilor obţinute prin lectură (corelare cu c.s. 2.5.).

Activităţi de învăţare:
A1: exerciţii de stabilire a indicilor spaţiali şi temporali (corelare cu c.s. 2.3 şi C1);
A2: exerciţii de stabilire a etapelor acţiunii, a ideilor principale (corelare cu c.s. 2.3 şi C2);
A3: exerciţii de identificare a personajelor participante la acţiune (corelare cu c.s. 2.3 şi C3);
A4: exerciţii de exprimare a opiniei despre personaje (corelare cu c.s. 2.5 şi C4);
A5: organizarea unor discuţii privind ordonarea şi ierarhizarea informaţiilor obţinute prin lectură
(corelare cu c.s. 2.5 şi C5);.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, lectura cu predicţii, exerciţiul,
învăţarea prin descoperire, jurnalul cu dublă intrare, organizatorul grafic, diagrama Venn
Forme de organizare ale activităţii: activitate frontală alternată cu activitate individuală, lucrul în
perechi.
Metode şi tehnici de evaluare: conversaţia examinatoare, aprecierea verbală, autoevaluarea,
interevaluarea.
 Resurse:
a. umane: 24 de elevi ai clasei a VI-a, clasă eterogenă, cu ritmuri de învăţare diferite
b.materiale / mijloace de învăţământ: text-suport, manualul, fişe de lucru, tabla.
c. de timp: 50 de minute.
Locul desfăşurării activităţii: sala de clasă

BIBLIOGRAFIE
1. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, 2017, Programa şcolară pentru disciplina
Limba şi literatura română, clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti.
2. SÂMIHĂIAN, Florentina, DOBRA, Sofia, HALASZI, Monica, DAVIDOIU-ROMAN,
Anca, CORCHEŞ, Horia, 2018, Limba şi literarura română, clasa a VI-a, Bucureşti, Art
educaţional.
3. ILIE, Emanuela, 2008, Didactica literaturii române. Fundamente teoretico-aplicative, ediţia
a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Polirom.
4. PAMFIL , A., 2003, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Paralela 45
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Secvenţele Crearea situaţiilor de învăţare Strategii didactice Forme şi

instruirii instrumente de
didactice/durata evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode/ Mijloace de Forme de
procedee învăţământ organizare a
activităţii
1. Moment Salutul; Se pregătesc pentru Conversaţia
organizatoric Consemnarea prezenţei; începerea orei de limba şi
1’ Asigurarea unui climat adecvat literatura română
desfăşurării lecţiei.

2. Captarea Profesorul cere elevilor să-şi Sunt atenţi la sarcina

atenţiei şi amintească o întâmplare din anii de enunţată de către
asigurarea şcoală, petrecută cu ocazia venirii unui profesor Conversaţia Activitate Oral prin
climatului coleg nou sau dacă ei înşişi au avut Explicaţia frontală răspunsuri la
afectiv statutul de elev nou într-o clasă, prin întrebări
6’ mutare. Răspund la întrebările
Va purta o discuţie cu elevii care au adresate de către profesor
avut asemenea experienţe personale.

3. Anunţarea Anunţă titlul lecţiei şi precizează Ascultă cu atenţie. Conversaţia Tabla Activitate
temei şi a competenţele derivate. Notează în caiete. frontală
competenţelor În discuţie frontală cu clasa, se
derivate descrie problema ce urmează a fi
1’ studiată, precum şi utilitatea ei.

4. Verificarea Verifică tema, atât cantitativ, cât şi Sunt atenţi la întrebările Conversaţia Activitate
temei, calitativ. adresate de către cadrul frontală
reactualizarea, Solicită elevilor citirea temei: didactic şi răspund
sistematizarea şi - Scrieți un text de 10-12 rânduri în acestora. Oral prin
esenţializarea care să vă exprimaţi opinia despre ce Citesc tema, se fac răspunsuri la
cunoştinţelor înseamnă să fii un coleg bun. observaţii, aprecieri, întrebări
5’ corectări.

5. Dirijarea Profesorul îi va invita pe elevi să Activitate

procesului de formuleze predicţii despre textul pe Fac predicţii despre Conversaţia frontală
 consolidare a care îl vor citi, pornind de la imaginea textul care urmează a fi
cunoştinţelor/ de care îl însoţeşte. Lectura textului este citit. Lectura cu
dezvoltare a realizată cu voce tare, de către profesor. predicţii Manualul
competenţelor Lectura se întrerupe pentru a se face
20’ predicţii.
După lectura textului, elevii Elevii completează
completează jurnalul cu dublă intrare, jurnalul dublu şi îşi Explicaţia Orală prin
precizând ce le place/ce nu le place, ce împărtăşesc impresiile de aprecierea
îi impresionează, ce îi surprinde, ce îi lectură. Caietele elevilor Activitate răspunsurilor
intrigă sau dacă le aminteşte de o frontală
experienţă personală şi să motiveze.

A1: exerciţii de stabilire a indicilor

spaţiali şi temporali, a complicaţiei şi a Sunt atenţi la întrebările
rezolvării de probleme din textul citit adresate de către profesor Organizatorul
Elevii sunt grupaţi în perechi şi şi răspund acestora. grafic Manualul Activitate în
completează organizatorul grafic din Fişă de lucru perechi
manual (ex.2, pagina 53), prin Rezolvă cerinţele
formularea unor întrebări cuprinse în fişa de lucru.
corespunzătoare fiecărei secvenţe:
Cine...?, Ce...?, Când...?, Cum...?
(Anexa 1)

A2: exerciţii de stabilire a etapelor

acţiunii, a ideilor principale Elevii rezolvă cerinţa din Învăţarea
Elevii completează individual o fişă fişa de lucru şi prin Fişă de lucru Activitate
de lucru având ca sarcină să ordoneze prezintă cronologic ideile descoperire Tabla individuală
logic ideile principale şi să asocieze principale. Caietele elevilor Aprecierea
pentru fiecare idee cuvântul cheie. verbală
(Anexa 2 )
Profesorul notează pe tablă ideile
principale.

A3: exerciţii de identificare a

personajelor participante la acţiune;
A4: exerciţii de exprimare a opiniei
despre personaje;
Prin activitate frontală, sunt Sunt atenţi la întrebările Conversaţia
 identificate personajele participante la adresate de către profesor Ciorchinele
acţiune. Răspunsurile elevilor vor fi şi răspund acestora. Activitate
sintetizate la tablă, într-un ciorchine, Răspunsurile sunt notate Tabla frontală
oferindu-se astfel o imagine unitară la tablă.
asupra celor discutate. Sunt
caracterizaţi printr-un cuvânt elevii
Nicolas, Aristide, Achim şi George.
Elevii sunt solicitaţi să îşi exprime Elevii îşi exprimă opinia
opinia privind cel mai simpatic şi cel despre personaje. Conversaţia
mai antipatic personaj, motivându-şi Explicaţia
opţiunile. Profesorul le reaminteşte care Conversaţia
sunt formulele pentru exprimarea examinatoare
opiniei (după părerea mea, în opinia
mea etc.) şi pentru motivarea acesteia
(deoarece, pentru că etc.).
Profesorul va conduce discuţia spre
observarea unor comportamente
deviante, condamnabile ca cel al lui
Achim (trântitul pe jos, impresionarea
prin plâns, obiceiul de a pârî).

6. Obţinerea A5: organizarea unor discuţii privind

performanţei ordonarea şi ierarhizarea informaţiilor
8’ obţinute prin lectură. Aprecierea
Se cere elevilor să compare textul Răspund cerinţei şi Diagrama Fişa de lucru Activitate în verbală
citit cu povestirea Oracolul de Mircea rezolvă sarcina. Venn perechi
Cărtărescu şi să completeze diagrama
Venn cu asemănări şi deosebiri, Explicaţia
pornind de la sugestiile oferite de
exerciţiul 6, pagina 53. (Anexa 3)

7. Integrarea Distribuie elevilor câte o fişă care Rezolvă sarcinile după Activitate
evaluării de tip conţine un test formativ. (Anexa 4) indicaţiile profesorului. Exerciţiul Fişe de evaluare individuală
formativ Prezintă soluţiile sarcinilor de lucru şi Autoevaluare
6’ punctajul oferit pentru fiecare răspuns. Interevaluarea
Solicită elevilor să schimbe lucrarea Se autoevaluează şi se
cu colegul de bancă pentru interevaluează pe baza
interevaluare. răspunsurilor şi Activitate
 Verifică punctajele obţinute de elevi. baremului prezentate de frontală
profesor.

8. Intensificarea Comunică tema pentru acasă: Ascultă explicaţiile. Explicaţia Caietele elevilor Activitate
procesului de frontală
retenţie şi *Redactează un text de 10-15 rânduri
transfer în care să-ţi prezinţi impresia despre
2’ acest text.

9. Evaluarea Solicită elevilor să completeze fişele Completează fişele de Conversaţia Fişe de Activitate Aprecierea
activităţii de autoevaluare (Anexa 5), pe marginea autoevaluare autoevaluare frontală verbală, prin
didactice cărora se va discuta. calificative
1’ Apreciază global şi individual aportul
elevilor la lecţie.
Notează elevii cu participare Apreciere cu
reprezentativă la activitate. note

 Metoda ciorchinelui este o tehnică eficientă de predare-învățare care încurajează elevii să gândească liber și deschis.

 Ciorchinele este un tip de ,,brainstorming” prin care se stimulează evidențierea legă turilor dintre idei; reprezintă o modalitate de a construi sau realiza asociații noi de
idei sau de a revela noi sensuri ale ideilor.

 Ciorchinele este o ,,strategie de gă sire a că ii de acces la propriile cunoștințe, înțelegeri sau convingeri legate de o anumită temă ” (Steele, Meredith, Temple).

Etape:
1. Prezentarea cuvântului-cheie sau a propoziției-nucleu – cadrul didactic scrie un cuvânt sau o propoziție-nucleu în mijlocul tablei.

2. Explicarea regulilor pe care le presupune tehnica – cadrul didactic le oferă elevilor explicațiile necesare; îi încurajează pe elevi să scrie cuvinte sau sintagme în
legă tură cu tema pusă în discuție.

3. Realizarea propriu-zisă a ciorchinelui – cadrul didactic le cere elevilor să lege cuvintele sau ideile produse de cuvântul sau propoziția-nucleu prin linii care
evidențiază conexiunile între acestea, realizând astfel o structură în formă de ciorchine.

4. Reflecția asupra ideilor emise și conexiunilor realizate.

Reguli:
– notarea tuturor ideilor legate de tema respectivă ;

– lipsa judecă ții ideilor expuse;

– dintr-o idée dată pot apă rea alte idei, astfel se pot construi ,,sateliți” ai ideii respective;

– apariția legă turilor numeroase și variate între idei.

Avantaje:
– fixarea ideilor și structurarea informațiilor;

– înțelegerea ideilor;

– poate fi aplicată atât individual (chiar și la evaluare), cât și la nivelul întregii clase, pentru sistematizarea și consolidarea cunoștințelor;

– în etapa de reflecție, elevii pot fi ghidați, prin intermediul unor întrebă ri, în ceea ce privește gruparea informațiilor în funcție de anumite criterii.

Limite:
– enunțarea unor idei și urmarea unor piste nerelevante pentru tema propusă ;

– timpul îndelungat necesar pentru aplicare;

– posibila implicare inegală a elevilor în activitate.

Autoevaluarea reprezintă o metodă de evaluare cu un grad formativ ridicat, prin implicarea elevilor în aprecierea propriilor rezultate, pe baza unor criterii de evaluare
stabilite şi comunicate anterior de către profesor în colaborare cu ei sau nu. Pentru unii autori, 11 autoevaluarea poate însemna chiar „motorul învăţării”, atâta timp cât
elevii cunosc şi conştientizează aceste criterii. Se impune ca elevii să fie încurajaţi să se autoevalueze, întrucât astfel pot urmări mai atent obiectivele pe care le au de
îndeplinit, sarcinile de lucru pe care le au de rezolvat şi nivelul de performanţă la care trebuie să acceadă. Se pot utiliza grile de autoevaluare, prin care elevul îşi poate
determina individual eficienţa activităţii. Prezentăm în continuare câteva modalităţi prin care se poate ajunge la autoevaluare: 1. Autocorectarea sau corectarea reciprocă
permite depistarea propriilor greşeli sau pe ale colegilor, reprezentând un prim pas în conştientizarea obiectivelor de atins. 2. Autonotarea controlată îndeamnă elevul de
a-şi acorda o notă şi a o confrunta cu cea dată de profesor, evidenţiind corectitudinea sau incorectitudinea aprecierilor practicate. 3. Notarea reciprocă presupune ca elevii
să-şi noteze colegii prin reciprocitate, iar nota acordată nu este pusă obligatoriu în registru. 4. Metoda de apreciere obiectivă a lui Zapan se concretizează în antrenarea
întregului colectiv al clasei în acordarea unei note pentru fiecare elev în parte sau pentru întregul grup. Avantaje şi dezavantaje ale autoevaluării AVANTAJE DEZAVANTAJE -
elevul este participant activ la propria formare; - motivează elevii în atingerea scopurilor sarcinii de lucru; - dezvoltă atitudinea pozitivă faţă de învăţătură; - conştientizează
elevul de propriul progres realizat; - contribuie la depistarea lacunelor şi ameliorarea lor imediată; - promovează comunicarea elev-profesor, elev-elev. - necunoaşterea
criteriilor de evaluare; - subiectivitate în acordarea notei; - dacă nu se foloseşte în continuu şi nu se concre
 Anexa 1

Pe noul elev îl prezintă

învăţătoarea.

Cine îl prezintă Ce....?

pe noul elev?

Cum...? Când...?

Pe noul elev îl prezintă

învăţătoarea.

Cine îl prezintă Ce....?

pe noul elev?

Cum...? Când...?
Anexa 2

Ordonează ideile principale ale textului, ţinând cont de cronologia evenimentelor şi asociază
cuvintele-cheie cu fiecare idee:

În recreaţie, Achim se oferă să traducă ce spune George.

Noul elev nu înţelege limba franceză.

Eusebiu îl întreabă pe George ce sport se practică în ţara lui.

Elevilor le vine un coleg nou.

Învăţătoarea se întreabă ce vor crede părinţii lui George despre cuvintele pe care le-a învăţat.

Achim îi pârăşte pe elevi învăţătoarei.

Limba Colegul
Recreaţ
ia francez
ă

Pâra
Cuvinte
Sportul le
Anexa 3

Deosebiri Asemănări Deosebiri

Anexa 4 Numele şi prenumele:…………………………………..

TEST FORMATIV
Alege varianta corectă de răspuns:
1.Textul este narativ:
a) literar;
b) nonliterar.
2.Naratorul povesteşte:
a) la persoana a III-a;
b) la persoana I.
3. Naratorul:
a ) este personaj;
b) nu este personaj.
4. Colegii lui Nicolas reprezintă:
a) un personaj individual;
b) un personaj colectiv.
5. Acţiunea se petrece:
a) la şcoală;
b) la poarta şcolii.
6. Replica Norocosul, cu dinţii ăia ai li, cred că poate să muşte ditamai bucăţile! îi aparţine lui:
a) Achim;
b) Aristide.
7. Colegii îi spun lui George:
a) Dgeorge;
b) Djodjo.
8. Cel care a strigat Pârâcios nesuferit! este:
a) Nicolas;
b) Achim.
9. Textul:
a) nu ilustrează bullying;
b) ilustrează bullying. 9x1p=10p
Oficiu-1p

Numele şi prenumele:…………………………………..
TEST FORMATIV
Alege varianta corectă de răspuns:
1.Textul este narativ:
c) literar;
d) nonliterar.
2.Naratorul povesteşte:
c) la persoana a III-a;
d) la persoana I.
3. Naratorul:
a ) este personaj;
b) nu este personaj.
4. Colegii lui Nicolas reprezintă:
a) un personaj individual;
b) un personaj colectiv.
5. Acţiunea se petrece:
a) la şcoală;
b) la poarta şcolii.
6. Replica Norocosul, cu dinţii ăia ai li, cred că poate să muşte ditamai bucăţile! îi aparţine lui:
a) Achim;
b) Aristide.
7. Colegii îi spun lui George:
a) Dgeorge;
b) Djodjo.
8. Cel care a strigat Pârâcios nesuferit! este:
a) Nicolas;
b) Achim.
9. Textul:
a) nu ilustrează bullying;
b) ilustrează bullying. 9x1p=10p
 Oficiu-1p
Anexa 5

Fişă de autoevaluare

AUTOEVALUARE

Mi-a plăcut cel mai mult:

Nu mi-a plăcut:

Pot rǎspunde la o întrebare despre:

Am o întrebare despre :

Eu îmi dau nota………………………...... şi sunt:

vesel trist furios

Fişă de autoevaluare

AUTOEVALUARE

Mi-a plăcut cel mai mult:

Nu mi-a plăcut:

Pot rǎspunde la o întrebare despre:

Am o întrebare despre :

Eu îmi dau nota………………………...... şi sunt:

vesel trist furios