PROIECT DE LECŢIE

Profesor: Oprea Georgiana Otilia

Data: 21 mai 2021
Clasa: a VIII-a B
Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNÃ
Unitatea de învăţare: UNITATEA 5: „ÎNCOTRO SE ÎNDREAPTÃ LUMEA?”
Subiectul: CIRCUMSTANŢIALUL DE LOC
Tipul lecţiei: ACTUALIZARE ŞI CONSOLIDARE

DEMERSUL DIDACTIC

A )COMPETENŢE GENERALE:

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri ;

4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise;

B) COMPETENŢE SPECIFICE

4.1. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare
nuanţată a intenţiilor communicative;
4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin
raportare la limbile modern;
4.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare;
4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare), prin utilizarea deprinderilor de comunicare
corectă în limba română literară, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii.
 C) OBIECTIVE

a)COGNITIVE:

1. Să definească circumstanţialul de loc;

2. Să identifice circumstanţialul de loc;
3. Să precizeze părţile de vorbire prin care se exprimă;
4. Sã menţioneze termenii regenţi ai circumstanţialului de loc;
5. Să analizeze circumstanţialele de loc;
6. Să construiască propoziţii cu circumstanţiale de loc exprimate prin diferite pãrţi de vorbire.

b)AFECTIVE:

7. să participe cu interes la lecţie;

8. să manifeste grijă pentru felul în care îşi construiesc răspunsurile orale cât şi pentru felul în care scriu;

STRATEGII DIDACTICE:

a) Metode si procedee: conversatia, explicaţia, exerciţiul, învãţarea prin descoperire, ciorchinele;

b) Mijloace: tabla, manualul, fişe de lucru, videoproiector, calculator;
c) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;

FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe şi individual

FORME DE EVALUARE: evaluare orală, evaluare scrisã

BIBLIOGRAFIE:
- „Limba română” – manual pentru clasa a VIII-a, Ed. Art;
- Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999;
- Alina Pamfil, Limba şi literatura romană în gimnaziu.Structuri didactice deschise, ed. Paralela 45, Bucureşti,2003.
Nr.cr Etapele Ob./ Timp Activitatea Activitatea Strategia didactică Evaluare
t lecţiei Comp profesorului elevului
Metode şi Mijloace Forma de
.
procedee de organizare
specif
învăţământ
1. Moment 2’ Profesorul Elevii numesc conversaţia - activitate observare
organizatoric stabileşte ordinea absenţii. frontală
şi disciplina, apoi Elevii îşi
pregăteşte pregătesc
materialele cele necesare
necesare orei de orei de limba
limba română. Se română.
face prezenţa
elevilor.
2. Verificarea 5’ Verific tema atât Elevii prezintă conversaţia caietul de activitate observare
temei scrise cantitativ,cât şi caietele, citesc teme; frontală sistematică;
şi a calitativ. tema şi fac manualul aprecieri verbale
cunoştinţelor corecturile
anterioare. Verificarea necesare.
calitativă se face
selectiv; elevii vor
fi solicitaţi, prin
sondaj, să citească,
să motiveze,
antrenându-se, prin
întrebări, întreaga
clasă.

3. Captarea 5’ Notez pe tablã un Elevii rãspund la conversaţia fişă de activitate aprecieri verbale
atenţiei text ce conţine întrebãri şi lucru individuală
elevilor cuvinte subliniate. descoperă activitate
(Anexa 1) Adresez subiectul lecţiei frontală
întrebãri elevilor de azi
pentru a descoperi „Circumstanţialu
 titlul lecţiei de azi. l de loc”.
1. Ce exprimã
cuvintele
subliniate?
2. Care sunt
întrebãrile la care
rãspund cuvintele
subliniate?

4. Anunţarea 1’ Astăzi vom studia Elevii urmăresc conversaţia caietul activitate urmărirea
titlului Circumstanţialul cu atenţie tabla frontală comportamentului
lecţiei, a de loc. anunţarea elevilor
tipului ei şi a Scriu titlul pe obiectivelor şi
obiectivelor tablă. scriu titlul în
operaţionale Comunic caiete.
obiectivele
propuse.
5. Prezentarea 2’ Înmânez fişele Elevii ascultă şi conversaţia fişa de activitate observarea
sarcinilor de (anexa 2) după adresează lucru frontală
învăţare care se va conduce întrebări dacă au
procesul de neclarităţi.
actualizare şi de
însuşire a
cunoştinţelor.
6. Dirijarea 30’ Antrenez elevii în Elevii ascultă
Învăţării activitatea ce se indicaţiile şi
desfăşoară. participă activ
dând
răspunsurile
aşteptate de
profesor.

Îndrum elevii în conversaţia activitate

O2 rezolvarea Elevii identifică exerciţiul fişă de individuală
exerciţiului 1 de pe circumstanţialele explicaţia lucru activitate observare
fişa de lucru prin de loc şi frontală încurajarea
 care se ating semnificaţia lor. elevilor prin
următoarele diferite
obiective: calificative.
identificarea
circumstanţialelor explicaţia
de loc şi a
semnificaţiei lor.
O1 Ajut elevii punând
întrebări care să Elevii ajung la
conducă la găsirea următoarea caiet
definiţiei. definiţie: tablă
„Circumstanţial exerciţiul
ul de loc este
partea
secundarã de
propoziţie care
indicã situarea
şi orientarea conversaţia
spaţialã (loc, problematizar
direcţie, limitã, e
punct de
plecare, spaţiu).
Răspunde la
întrebãrile:
unde?, de
O4 Exerciţiul 2 de pe unde?, pânã
fişa de lucru unde?, pe
vizează termenii unde?, activitate
regenţi ai încotro?, fişă de individuală
circumstanţialului dincotro? explicaţia lucru activitate
de loc. Elevii rezolvă exerciţiul caiet frontală
exerciţiul şi
identificã
termenii regenţi:
verbul la mod
Exerciţiul 3 personal/ activitate
O3 presupune nepersonal, individuală
precizarea părţilor locuţiune fişă de
de vorbire prin verbalã, lucru
care se exprimă interjecţie şi caiet
circumstanţialul de adjectiv.
loc.
Rezolvând
cerinţele, elevii
observă că exerciţiul
circumstanţialul
de loc se fişă de
exprimă prin: lucru
- adverb de loc; caiet
- locuţiune
adverbală;
Solicit elevilor să - substantiv în exerciţiul
rezolve exerciţiul 4 cazurile Ac, G
de pe fişa de lucru şi D;
O2, în urma căruia se - pronume în fişă de
O3, realizează cazurile Ac şi lucru
O4 consolidarea G; caiet
termenilor regenţi - numeral în
şi pãrţilor de cazurile Ac şi
vorbire prin care se G.
exprimã
circumstanţialul de Elevii rezolvã
loc. cerinţele

Rezolvând
exerciţiul 5 elevii
observã
modalitatea de
O5 analizã a
circumstanţialului
de loc.
 O6 Ca ultim exerciţiu Elevii analizeazã
elevii trebuie să circumstanţialele
stabileascã de loc.
valoarea de adevãr
a enunţurilor.

7 Asigurarea Se realizează pe tot Îşi notează aprecieri caiete activitate

feedbackului parcursul orei. aprecierile. frontală
8 Asigurarea 5’ Formulez Elevii ascultă, Conversaţia tablă activitate analiza lecţiei
retenţiei şi concluziile notează tema. caiet individuală
transferului referitoare la
desfăşurarea lecţiei
şi fac aprecieri
despre modul în
care elevii au
participat la lecţie.
Stabilesc tema:
exerciţiul de la
pagina 181.
Anexa 1

Ieri, în patiseria situată lângă Universitate a avut loc un hold-up. Un student , care aștepta
autobuzul în stradă a mărturisit că deodată a simțit cum este bruscat de un individ mascat care a intrat
în patiserie urlând: Mâinile sus! E un hold-up! Imediat a luat fursecurile , pateurile și prăjiturile care erau
așezate deasupra unei etajere . Cu aceeași rapiditate , le-a dat unui unui complice aflat în preajma lui și,
după ce au mers de-a lungul străzii o sută de metri, s-au despărțit luând-o la sănătoasa pe aleea din
dreapta.

1. Ce exprimã cuvintele subliniate?

2. Care sunt întrebãrile la care rãspund cuvintele subliniate?
Anexa 2

1. Subliniazã circumstaţialele de loc, unind apoi cu dreptunghiul în care se menţioneazã ce

exprimã:

a. Copila a intrat în curtea largã a casei. Deplasare

b. Fata s-a plimbat pânã la râul din spatele grãdinii.
c. Marina vine dinspre satul vecin. Direcţie
d. Nepoata aleargã bucuruoasã spre bunicã.
e. Rândunelele de la streaşin casei zboarã prin aer. Localizare
f. Merge în pãdure oentru a culege ghiocei.

2. Subliniazã circumstanţialele de loc din enunţurile de mai jos, încercuieşte elementele

regent ale acestora:
a. Ana ar pleca la bunici ca sã vadã acolo pomii înfloriţi.
b. Rãmânând în oraş, primavera i se pãrea mai fãrã forţã.
c. A trãi în zona urbanã înseamnã a te îndepãrta de naturã.
d. Ea se pregãteşte de plecat spre satul natal al pãrinţilor sãi.
e. Vrea sã tragã o raitã pe dealurile înverzite.
f. Ea va mângâia mieii albi în creştet.
g. Pierduţi în lunca râului, puii de raţã au fost gãsiţi abia noaptea.
h. Bunica huş! în coteţ cu ei.
i. Iatã-le alãturi mama.

3. Asociazã enunţurile din stânga, care conţin circumstanţiale de loc, cu pãrţile de vorbire
prin care sunt exprimate acestea, trecute în coloana din dreapta:

1. S-a întors târziu de la arat. a. Adverb de loc

2. Ne plimbãm de-a lungul aleilor cu b. Pronume relative în cazul acuzativ
trandafiri. c. Pronume personal în cazul genitive
3. Înainte-i se întinde o câmpie galbenã. d. Adjectiv pronominal posesiv în cazul
4. Te aştept lângã fântâna artezianã din centru. acuzativ
5. Comoara este ascunsã aici. e. Verb la supin
6. Deasupra celor doi se legãnau ramurile f. Substantiv în cazul dativ
salciei. g. Substantiv în cazul acuzativ
7. În preajma sa erau numai stânci golaşe. h. Adverb interogativ
8. Ici şi colo se vedea câte o tufã de ambrozie. i. Substantiv în cazul genitiv
9. Unde ai fost alaltãieri? j. Pronume personal în cazul dativ
10. Se aşterne drumului. k. Numeral cardinal cu valoare pronominalã
11. Stãtea în dreptul ei, tãcând. în cazul genitiv
12. Magazinul lângã care am oprit era închis. l. Locuţiune adverbialã de loc
4. Completeazã tabelul de mai jos cu circumstanţialele de loc din enunţurile date:
 Adrian şi-a luat tãlpãşiţa de acolo.
 A cãlãtori la Paris este un prilej de a exersa franceza.
 Copilul era ud la picioare.
 Friptura crudã la mijloc nu este bunã.
 Marş de aici, ţi-am spus!
 Mergând aproape, n-a luat umbrela.
 Nicolae se pregãteşte de asamblat pe masã un planor.
 Pe Andrei îl doare în gât.

Circumstanţial de loc Parte de vorbire prin Element regent Ce parte de vorbire

care se exprimã este elementul regent

5. Analizeazã circumstanţialele de loc din textul de mai jos:

Pentru a cãlãtori cu roverul pânã la craterul Schiaparelli, Mark a studiat harta lui Marte, vãzut din
satelit. Pânã acolo sunt 3200 de kilometric. Acidalia Planitia, locul în care se aflã habitatul sãu, este un
teren plat. De-a lungul acestei câmpii, roverul poate parcurge drumul cu uşurinţã. Mai încolo, începe
Arabia Terra, unde terenul este presãrat cu cratere. Mark a ales ca traseul lui sã treacã printr-o vale. Se
pare cã pe aici, acum milioane de ani, curgea un râu. La capãtul vãii se aflã craterul lângã care trebuie sã
ajungã Mark pentru a fi salvat de echipajul sãu, întors din drumul spre Pãmânt.

6. Stabileşţe valoarea de adevãr a urmãtoarelor afirmaţii:

 Existã un circumstanţial de loc în enunţul Visãm la o plimbare prin univers.
 În enunţul Pânã acasã, mai am de mers., circumstanţialul de loc este exprimat printr-un susbtantiv
în cazul acuzativ.
 În enunţul A cãutat informaţii despre cometa aceea peste tot, dar nu le-a gãsit nicãieri., existã
douã circumstanţiale de loc.
 În enunţul Nu mai vãzusem golful deasupra cãruia zburam., circumstanţialul de loc este exprimat
printr-un pronume relativ în cazul dativ.
 În enunţul Cãţelul stãtea mereu în preajma lui., circumstanţialul de loc se exprimã prin pronume
personal în cazul genitiv.
 SCHEMA TABLEI

Definiţie

Circumstanţialul de loc este partea secundarã de propoziţie care indicã situarea şi orientarea spaţialã (loc, direcţie, limitã, punct de
plecare, spaţiu).

Întrebãri: unde?, de unde?, pânã unde?, pe unde?, încotro?, dincotro?

Pãrţile de vorbire prin care se exprimã circumstanţialul de loc Elementele regent ale circumstanţialului de loc

Locuţiune Adverb
Verb la mod Locuţiun
adverbial de loc
personal/ e verbalã
ã
nepersonal

Substantiv
în cazurile Circumsta Circumstanţialul
Ac/ G/ D nţialul de de loc
loc

Pronume Numeral în
în Interjecţi
cazurile Ac/ Adjectiv
cazurile e
G