PROIECT DIDACTIC

Data: 4 decembrie 2012

Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic Victor Frunză
Profesor: Soare Narcisa-Nicoleta
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Obiectul: Limba și literatura română
Clasa: a X-a B
Subiectul lecţiei: Situația de comunicare
Tipul lecţiei: transmitere de noi cunoştinţe/de sistematizare şi fixare a cunoştinţelor
Durata: 50 de minute

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în
diferite situaţii de comunicare.
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor
texte literare și nonliterare;
3. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

VALORI ŞI ATITUDINI:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române;
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.

COMPETENŢE SPECIFICE :
1.2. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte
orale sau scrise;
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog;

1
1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație,
morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice, compatibile cu siuația de
comunicare;
3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii.

COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârșitul orei elevii vor fi capabili :
Cognitive:

O1: Să definească comunicarea;

O2 : Să recunoască elementele componente ale situației de comunicare;
O3: Să distingă între diverse tipuri de comunicare (verbală/nonverbală/paraverbală,);
O4: Să înţeleagă factorii care pot perturba actul comunicării.

Afective:
– Să participe cu interes la actul comunicării;
– Să introducă noile cunoştinţe în propriul sistem de valori;
– Să dovedească receptivitate afectiv - intelectuală faţă de substanţa morală a nuvelei;
– Să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;
– Să manifeste spirit de competiţie.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: conversația, explicaţia, exercițiul, rebusul;
b) Mijloace: tablă, manual, fişe de lucru, planșe, cretă colorată, lipici, videoproiector;
c) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;
d) Forme de organizare: activitate individuală, activitate frontală, activitate pe grupe;
e) Forme de evaluare: observarea sistematică a elevilor, evaluarea orală şi scrisă, aprecieri
verbale.
f ) Bibliografie:
1. Dobra, Sofia, Limba română. Exerciţii de comunicare, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008;
2. Grif, Anda, Olah,Diana, Enescu, Ioana, Şerban, gabriela Comunicare ficţională şi
nonficţională, Ed. Diversitas, Bucureşti, 2003;

2
3. Pamfil, Alina, Limba şi literatură română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Ed.Paralela 45, 2006
4. Popa Mariana– Cunoaştere şi comunicare în condiţii adverse, Ed. Universitãţii “Petru
Maior”, Târgu-Mureş, 2003.
5. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom,
1999, Iaşi;
6. Programa de limba şi literatura română pentru ciclul inferior, 2009;
7. Manualul de Limba și literatura română, Ed. Art (Școala de Arte și Meserii)

3
 SCENARIU DIDACTIC

Strategia didactică
Etapele lecţiei Comp. Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluare
Metode şi Mijloace de Forma de
procedee învăţământ organizare

Asigurarea condiţiilor Elevii numesc absenţii.

Moment necesare desfaşurării lecţiei: Elevii îşi pregătesc observarea
organizatoric 2’ cele necesare orei de conversaţia - activitate sistematică
- pregătirea materialului limba română. frontală
didactic necesar pentru
lecţie

– notarea absenţilor şi
stabilirea cauzei pentru care
lipsesc

Profesorul verifică tema Elevii prezintă caietele,

atât cantitativ cât şi citesc tema şi fac
calitativ. corecturile necesare.
Verificarea caietul de observarea
temei şi a 7’ Verificarea calitativă se conversaţia teme; activitate sistematică;
cunoştinţelor face selectiv; elevii vor fi manualul frontală aprecieri
anterioare solicitaţi, prin sondaj, să verbale
citească, să motiveze,
antrenându-se, prin

4
 întrebări, întreaga clasă.

Captarea Le propun elevilor să Elevii dezleagă rebusul,

atenţiei elevilor 3’ dezlegăm un rebus descoperind pe verticală conversaţia rebusul activitate
folosindu-ne de cuvântul frontală observarea
cunoștințele anterioare COMUNICARE. activitate sistematică
(basm și nuvelă).Pe individuală apreciere
diagonala AB vor verbală
descoperi titlul lecției de
astăzi. (Anexa 1)

Anunţarea Profesorul comunică titlul Elevii urmăresc cu

titlului lecţiei, 1’ lecției și obiectivele atenţie anunţarea caietul activitate observarea
şi a obiectivelor propuse. obiectivelor şi își notează conversaţia tabla frontală sistematică
Scrie data și titlul pe tablă. data și titlul în caiete.

Prezentarea Înmânez elevilor fişele de Elevii ascultă şi

sarcinilor de 2’ lucru după care se va adresează întrebări dacă fişa de activitate observarea
învăţare conduce procesul de au neclarităţi. conversaţia lucru frontală sistematică
actualizare şi de însuşire a
cunoştinţelor.

Antrenez elevii în Elevii ascultă indicaţiile activitate

5
 activitatea ce se va şi participă activ dând conversaţia individuală observarea
Dirijarea 23’ desfăşura. răspunsurile aşteptate de activitate sistematică
învăţării profesor. frontală

După ce elevii au rezolvat Elevii răspund

rebusul le propun să solicitărilor profesorului brainstor-
exprime fiecare tot ceea ce și completează cu mingul fişa de activitate
le trece prin cap legat de informațiile știute. explicaţia lucru individuală
cuvântul descoperit. Se va scrie apoi pe tablă conversația planșa activitate
(Anexa 2) și în caiete definiția frontală

Profesorul îi ajută
punând întrebările care îi
va conduce la la cele mai
potrivite răspunsuri.
Comunicarea înseamnă conversația caietul
 Ce este comunicarea? transmiterea intenţionată
a datelor, a informaţiei. activitate observarea
individuală sistematică
În continuare le propun Elevii bifează căsuțele exercițiul fişa de activitate apreciere
O1 elevilor să rezolvăm primul care corespund realizării explicația lucru frontală verbală
exercițiu de pe fișa de unei situații de comuni-
lucru. Acesta le propune care.
elevilor să descopere si-
tuațiile în care se realizează
un act de comunicare.

 Care sunt elementele Elevii numesc factorii

componente ale situației de comunicării activitate
comunicare? Emiţător(transmite un explicaţia caietul individuală

6
 mesaj) conversația tabla activitate
Receptor(destinatarul frontală
mesajului)
Mesajul(ideile, senti-
mentele transmise)
Codul(codificarea mesa-
jului în semnale verbale
sau/şi nonverbale)
Canal (mediul în care se
realizează comunicarea)
Context (fizic, temporal,
social, psihologic,
cultural, etc.) activitate
conversația individuală
Al doilea exercițiu vizează Pe baza textelor date exercițiul fişa de activitate
O2 recunoașterea elementelor elevii numesc factorii explicația lucru frontală
constitutive ale comuni- comunicării.
cării din diferite texte. observarea
sistematică
 Câte tipuri de Elevii numesc tipurile de apreciere
comunicare cunoaşteţi? comunicare:verbală, verbală
non-verbală,
paraverbală.
 Cu ajutorul cui se
produce comunicarea Cu ajutorul cuvintelor. explicaţia caietul activitate
verbală? conversația tabla frontală

 Ce înţelegeţi prin
comunicare paraverbală? Voce, ritm, intensitatea
vocii.

7
  Ce ţine de comunicarea
nonverbală? Mimică, gesturi, postură.
conversația activitate
Pentru fixarea noţiunilor exercițiul fişa de individuală
propun elevilor să Pe baza textelor date explicația lucru activitate
recunoască celor 3 tipurile elevii răspund cerințelor frontală
O3 de comunicare: verbală, date.
non-verbală, paraverbală
din diferite texte.
activitate
 Care sunt factorii care explicaţia caietul individuală
pot perturba comunicarea? Barierele de limbaj, emo- conversația tabla activitate
ţiile, lipsa de cunoaştere, frontală
lipsa de interes, zgo-
motul, etc
Factorii perturbatorii ai co-
municării pot fi clasificaţi observarea
în două categorii: sistematică
 interni apreciere
 externi verbală
A. Factori interni
 Barierele de limbaj:
deficienţe verbale, Elevii își notează în caie-
auditive. te explicațiile profesoru- explicaţia caietul activitate
 Barierele semantice: lui și îi cer lămuriri acolo conversația tabla frontală
vocabular sărac, conotaţii unde au neclarități.
emoţionale ale unor
cuvinte;
 Emoţiile
 Timiditatea

8
  Lipsa de cunoaştere
 Lipsa de interes

B. Factori externi
 Canalele de comu-
nicare
 Climatul de comuni- activitate
care-atmosfera, condiţiile conversația caietul frontală
în care se realizeazã pro- Elevii își notează în caie- explicația tabla
cesul comunicãrii. te explicațiile profesoru-
 Perturbaţiile fizice- lui și îi cer lămuriri acolo observarea
30’  Interferenţele- unde au neclarități sistematică
zgomote apreciere
 Locul şi momentul verbală
 Zvonul
conversația activitate
În final, ca ultim exerciţiu exercițiul fişa de individuală
O4 elevilor li se va propune să Elevii citesc cu atenție explicația lucru activitate
numească factorii care sunt enunțurile care descriu frontală
perturbați în anumite anumite situații de comu-
situații date. nicare și numesc factorii
perburbatori.

7 observarea
Asigurarea min Profesorul solicită elevilor Elevii numesc cele 6 Conversația activitate sistematică
feedbackului să numească funcțiile funcții ale actului de Turul frontală apreciere
actului de comunicare comunicare: galeriei activitate verbală
-funcția referențială pe grupe
-funcția emotivă
-funcția conativă

9
 -funcția fatică
-funcția metalingvistică
-funcția poetică
Profesorul împarte elevii în Elevii rezolvă sarcina
6 grup , le dă elevilor câte data și raspund
o foaie flipchart și un
marker, fiecare grupă
avand ca sarcină
prezentarea unei funcții
Formulez concluziile
Asigurarea 5’ referitoare la desfăşurarea Elevii ascultă explica- tablă activitate analiza
retenţiei şi lecţiei şi fac aprecieri țiile profesorului. conversaţia caiet individuală lecţiei
transferului despre modul în care elevii Elevii își notează tema.
au participat la lecţie.
Stabilesc tema.

10
Anexa1: Rezolvând corect careul de mai jos, veți afla pe coloana AB cuvântul cheie al lecției:
A
1

10

11

B
1. Conul Fănică era un ……………..

2. Hanul a fost purificat datorită ………………

3. Numele hangiței cu ochi strașnici este ………………..

4. Ca specie literară La hanul lui Mânjoală este o …………………..

5. Scopul drumului conului Fănică era………………. cu fiica pocovnicului Iordache.

6. Cotoiul și iedul întruchipează ……………………

7. Povestea lui Harap Alb este scrisă de Ion …………………..

8. Povestea lui Harap Alb este un …………………

9. Pentru a depăși probele la care este supus Harap Alb este ajutat de ……….……….

10.Întotdeauna în basme iese învingător ………………….

11.Este demascat de către fiica împăratului Roș.

11
Anexa1: Rezolvând corect careul de mai jos, veți afla pe coloana AB cuvântul cheie al lecției :
A
1 C A L A T O R
F O C U L U I 2

3 M A R G H I O A L A

N U V E L A
4
L O G O D N A
5

6
D I A V O L U L

C R E A N G A 7

8 B A S M

P R I E T E N I 9

B I N E L E 10

11 S P A N U L

B
1. Conul Fănică era un ……………..

2. Hanul a fost purificat datorită ………………

3. Numele hangiței cu ochi strașnici este ………………..

4. Ca specie literară La hanul lui Mânjoală este o …………………..

5. Scopul drumului conului Fănică era………………. cu fiica pocovnicului Iordache.

6. Cotoiul și iedul întruchipează ……………………

7. Povestea lui Harap Alb este scrisă de…………………..

8. Povestea lui Harap Alb este un …………………

9. Pentru a depăși probele la care este supus Harap Alb este ajutat de ……….……….

10.Întotdeauna în basme iese învingător ………………….

11.Este demascat de către fiica împăratului Roș.

12
Anexa 2: Notați tot ce vă trece prin cap pornind de la cuvântul COMUNICARE:

COMUNICAREA

13
Anexa 3: SCHEMA COMUNICĂRII VERBALE – Roman Jakobson

CONTEXT

Funcţia referenţială,
denotativă

EMIŢĂTOR MESAJ RECEPTOR

Funcţia emotivă sau Funcţia poetică Funcţia conativă

expresivă

CANAL

Funcţia fatică

COD

Funcţia metalingvistică

14
Anexa 4: Tipuri de comunicare – metoda ciorchinelui

COMUNICAREA

VERBALĂ NONVERBALĂ
PARAVERBAL
Ă

CUVINT
E
INTENSITATE

PRONUNŢIA
A VORBIRII

ÎNFĂŢIŞAR

POSTURĂ

MIŞCARE
GESTURI
CARACTERSTICIL

MIMICĂ
E
ORALĂ VOCII
E
SCRISĂ

15
Anexa 5: CONCLUZII

Specialiştii au concluzionat că ponderea celor trei moduri de transmitere a mesajelor este următoarea:

Limbajul trupului

- nonverbal-

Tonul

- paraverbal -

Ce arăţi

55% Cum spui

38%
Cuvintele

- verbal -

Ce spui

7%
Ceea ce spunem este mult mai puţin important decât felul cum spunem, pentru că oamenii tind să creadă mai degrabă mesajele nonverbale decât
pe cele verbale.
16
REȚINEȚI !..
Nu vei avea niciodată o a doua şansă ca să produci prima impresie.
Primele 90 de secunde ale unei întâlniri reprezintă 90% din impresia pe care o produceţi asupra celorlalţi.
 FIŞĂ DE LUCRU :

I. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare:

a)  doi elevi discută în pauză;
b)  un aparat de radio transmite într-o încăpere goală;
c)  mama citeşte scrisoarea de la fiul ei;
d)  în parc are loc un spectacol la care participă mulţi tineri;
e)  un japonez ţine un discurs în limba sa în faţa voastră;
f)  un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde nu-l aude;
g)  un tânăr se destinde navigând pe internet;
h)  doi muncitori discută, în timp ce, lângă ei, se sparge asfaltul cu picamerul;
i)  cloșca, găsind o râmă, își cheamă puii;
j)  tatăl își ceartă copilul pentru greșeala transmisă;
k)  la o galerie de artă un vizitator privește tablourile expuse;
l)  un copil citește romanul său preferat.

II. Identifică elementele situaţiei de comunicare în textele următoare:

a) „În decursul acestei săptămâni, jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast câmp
anticiclonic, pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară. Intensificările de vânt
se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul săptămânii, corelate cu ninsoare.
În Moldova, Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol, în timp ce în restul ţării valorile termice vor fi
deosebit de coborâte, caracterizând o vreme geroasă “. ( prognoza meteo într-un ziar)

b) Românul e născut poet !

„ Înzestrat de natură cu o închipuire strălucită, şi cu o inimă simţitoare, el îşi revarsă tainele
sufletului în melodii armonioase şi în poezii improvizate. De-l munceşte dorul, de-l cuprinde
veselia, de-l minunează vreo faptă măreaţă, el îşi cântă durerile şi mulţumirile, îşi cântă eroii,
îşi cântă istoria, şi astfel sufletul său e un nesfârşit de frumoasă poezie .„
( V. Alecsandri, Poezia populară, 1852 )

c) Sună la numărul afişat pe ecran, numărul la care oricine poate câştiga o casă! Numărul care
îţi aduce casa ta! (reclamă TV)

d) ...Aceasta este casa ta!... Mica ta mare casă!... Oricine poate câştiga o casă... Sună acum!
(reclamă de pe un pliant publicitar)

e) Art. 23 (1): Copilul are dreptul la liberă exprimare. 

Art. 25 (1): Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie.
Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi
supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante. 
(Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului)

17
f) “—Nu e grabă, spuse bătrâna. Avem timp. Nu e nici trei...
— Vă cer iertare dacă vă contrazic, o întrerupse Gavrilescu, dar cred că vă înșelați. Trebuie să
fie aproape patru. La trei am terminat eu lecțiile cu Otilia.
— Atunci să știi că iar a stat ceasul, șopti bătrâna căzând din nou pe gânduri.„
(Mircea Eliade, La țigănci)

“7 noiembrie 1879
Eminul meu iubit
g) Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp, un dor purtat cu
atâta amar și suferință; nu știu dacă pentru tine nu a dispărut tot farmecul închipuit de bogata ta
fantazie, după ce realitatea lucrurilor a înlocuit zborul imaginațiunei; cât pentru mine, tu ești și
vei fi pururea iubitul meu ideal, visat și dorit într-un chip vag, nehotarât chiar din copilăria
mea.
Veronica„
(Mihai Eminescu – Veronica Micle, Corespondență)

h) “- Au venit turcii în sat, bunicule!....Mama ne-a luat de mână și ne-a târât până sus în
poieniță…..Acolo a ascuns pe Păunaș în fân și s-a mâniat pe noi!...Nu vrea să ne vadă, nu vrea
să ne audă! „ (Gala Galaction, La
Vulturi!)

III. Citiți cu atenție textele următoare și răspundeți la întrebări:

a) “Farfuridi:(emoționat și asudând)Atunci, iată ce zic eu, și împreună cu mine (începe să se
înece) trebuie să zică asemenea toți aceia care nu vor s cază la extremitate (se îneacă mereu),
adică vreau să zic, da, ca să fie moderați, adică nu exagerațiuni!...Într-o chestiune politică...și
care, de la care atârnă viitorul, prezentul și trecutul țării..să fie ori prea-prea, ori foarte,
foarte...(se încurcă, asudă și înghite) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?....da..pentru
ce?....Dacă Europa...să fie cu ochii ațintiți asupra noastră dacaă mă pot pronunța asfel, care
lovesc soțietatea, adică fiindca din cauza zguduirilor...și idei subversive...(asudă și se rătăcește
din ce în ce) și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probre de
tact..vreau să zic într-o privință, poporul, națiunea, România...(cu tărie) țara în sfârșit....cu bun-
simț, pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie și să recunoască, de la care putem zice
depandă...(se încurcă și asudă mai tare) precum, -da-ți-mi voie- (se șterge) la 48, la 34, la 54, la
64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește...pentru ca să dăm exemplu clar
surorilor noastre de gintă latine însă! (foarte asudat, se șterge, bea, iar se șterge și suflă foarte
greu).” (I.L.Caragiale – O scrisoare pierdută)

1. Identifică factorii comunicării.

2. Subliniază secvențele în care apar elementele nonverbale ale discursului lui Farfuridi.
3. Identifică elementele paraverbale ale discursului lui Farfuridi.

18
b) “A! Irezistibilă graţie, cum ştii de frumos să porunceşti! Şi ce bine s-a nimerit! Ionescu
are şi el o slăbiciune, şi el e om! Ţine la mine şi nu e în stare să mă refuze.
Repede mă arunc într-o birjă şi alerg la Ionescu, profesorul de latineşte.
- Dragă Costică, vin la tine sigur că n-ai să mă refuzi; ştiu că pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi
permit a mă îndoi un moment, că în cazul de faţă, fiind vorba, mă-nţelegi, de o chestiune care
mă interesează în aşa grad, încât dacă n-aş fi pe deplin convins că tu, care mi-ai dovedit
întotdeauna, fără să dezminţi niciodată o afecţiune, ce pot zice că la rândul meu... în fine...
- În fine – zice Ionescu – am înţeles... Nu trebuie să mă iei aşa pe departe. Vii să mă rogi pentru
vreo loază de elevi de ai mei!
- Nu e loază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă.
- Cine ştie ce leneş, ce dobitoc!
- Nu-i adevărat, dragă Costică: este un băiat prea cumsecade... Să nu mă laşi!... Vin la tine
sigur că n-ai să mă refuzi; ştiu cât pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit să mă îndoiesc un
moment, că în cazul de faţă, fiind vorba, mă-nţelegi, de o chestiune...”
(I.L.Caragiale - Lanţul slăbiciunilor)

1. Stabiliţi factorii implicaţi în situaţia de comunicare.

2. Identificaţi elemente paraverbale ale comunicării.

c) Caţavencu:  Domnilor!… Onorabili concetăţeni!… Fraţilor!… (plânsul îl îneacă.) Iertaţi-mă,

fraţilor, dacă sunt mişcat, dacă emoţiunea mă apucă aşa de tare… suindu-mă la această
tribună… pentru a vă spune şi eu… (plânsul îl îneacă mai tare.)… Ca orice român, ca orice fiu
al ţării sale… în aceste momente solemne… (de abia se mai stăpâneşte) mă gândesc… la
ţărişoara mea… (plânsul l-a biruit de tot) la România… (plânge. Aplauze în grup)… la fericirea
ei!… (acelaşi joc de amândouă părţile)… la progresul ei! (asemenea crescendo)… la viitorul ei!
(plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare.) (I.L.Caragiale – O scrisoare pierdută)

1. Identifică factorii comunicării.

2. Subliniază secvențele în care apar elementele nonverbale ale discursului lui Cațavencu.
3. Identifică elementele paraverbale ale discursului lui Cațavencu.

IV. Precizează ce factor al comunicării este perturbat ?

a) Te afli într-o maşină, eşti prins în trafic; îl vezi pe trotuar pe prietenul tău, căruia ai vrea să-i
comunici un mesaj urgent. Îl strigi, el te aude, dar distanţa dintre voi e mare, e gălăgie pe stradă
şi nu vă puteţi înţelege .
b) Doi oameni de afaceri, vorbitori de română, respectiv engleză, trebuie să stabilească termenii
unui proiect. Folosesc limba franceză, dar nici unul nu o cunoaşte foarte bine.
c) Profesorul explică lecţia, în timp ce un telefon sună insistent.
d) Vorbeşti la telefon cu părinţii, dar te afli într-un loc în care semnalul este foarte slab.
e) Ionel și George discută despre rezultatul meciului, în timpul orei de geografie.
f) Andrei este ascultat de profesor și în timp ce spune lecția își freacă mâinile încontinuu.
g) Mama îl roagă pe Andrei să scrie temele, dar acesta ascultă muzică având căștile în urechi.
19
 SCHIȚA LECȚIEI

a) Comunicarea este procesul de transmitere al unui mesaj (informații, idei, opinii, păreri, sentimente) de la
emițător (individ sau grup), cu ajutorul unui cod (limbaj verbal sau nonverbal) și utilizând un canal (comunicare
orală sau scrisă).
b) Rolul Comunicării
– transmite informaţii;
– este un mijloc de a stabili şi a menţine diverse tipuri de relaţii sociale.
-persuadarea/ convingerea interlocutorului; schimbarea atitudinilor, convingeilor, credințelor celuilalt;
c) Elemente componente ale situației de comunicare:E transmite un mesaj într-un anume cod (limbaj) către
receptor, care va iniția o acțiune de decodare a mesajului care i-a fost transmis. Acest mesaj este constituit într-un
anume cod care trebuie să fie comun celor doi parteneri aflați în contact. Între E și R are loc un transfer de

informație.
Emițătorul este cel care transmite un mesaj .Receptorul este destinatarul unui mesaj. Mesajul reprezintă o unitate
între conținut și formă de expresie. El constă în gânduri, sentimente, idei desprinse din realitate sau din imaginația
emițatorului.Contextul este dat de situația de comunicare (spațiul, timpul, interacțiunea dintre participanți, rolul și
statutul lor social etc.).
d) Tipuri de comunicare:
Comunicarea verbală se realizeză prin intermediul unei limbi cunoscute de toţi participanţii la actul de
comunicare.
Comunicarea nonverbală se realizează prin: gesturi, mimică, poziţia corpului. Un exemplu de comunicare
nonverbală este pantomima, care a ajuns astăzi o formă de artă dramatică.
Comunicarea paraverbală se realizează prin intermediul aspectelor legate de: voce (accentul, intonaţia), pauzele
intenţionate, tusea semnificativă.
Alte elemente componente ale situației de comunicare: feed-back-ul, canalele de comunicare și barierele
comunicării.
Feed-back-ul este un mesaj specific prin care emitentul primește de la destinatar un anume răspuns cu privire la
mesajul comunicat.
Canalele de comunicare reprezintă drumurile urmate de mesaj
 Comunicare directă: cuvânt, gest mimică
 Comunicare indirectă – imprimată (presă, revistă, carte, afiș)
-înregistrată (film, disc, bandă magnetică)
-prin fir (telefon, telegraf, prin cablu)
-radiofonică (radio, TV)
Filtrele, barierele reprezintă perturbațiile ce pot interveni în procesul de comunicare.
1) Barierele de limbaj- aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane;
- starea emoțională a receptorului poate deforma ceea ce aude;
- dificultăți de exprimare;
- utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze.
2) Barierele de mediu – poluarea fonică puternică, acustica unei săli, telefoanele mobile, întreruperile succesive ale
actului comunicării
3) Bariere de concepție –prejudecățile, experiență, vârstă, lipsa de interes.
20