PROIECT DE LECȚIE

Profesor: Odovîncă Alină

Dată: 15.12.2017
Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic Nr. 1 Fundulea
Clasa: a XII-a A
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: PERIOADA INTERBELICĂ. POEZIA
Subiectul lecţiei: Poezia interbelică
Tipul lecţiei: de recapitulare şi sistematizare

Competenţe generale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente cultural/literare
4. Argumentarea orală sau în scris unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:
2.1 Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate în vederea înţelegerii şi interpretării personalizate;
2.2 Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în textele
studiate.
2.3 Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de critici şi istorici literari
4.2 Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăti proprii.

1
Valori şi atitudini:

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului
cultural
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili :

O1.să identifice trăsăturile poeziei moderniste
O2.să identifice autorii unor poezii interbelice
O3. să identifice temele şi motivele poeziilor interbelice.
O4.să identifice trăsăturile tradiţionalismului pe baza unui text poetic
O5.să argumenteze oral un punct de vedere al unei afirmaţii critice

Strategia didactică: mixtă

Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea, starburst, joc de creaţie
Mijloace de învăţământ: tablă, creta, caiete, manuale, fişe, tabele
Formă de organizare: frontală, activitate individuală; activitate pe grupe
Evaluare: observarea sistematică şi aprecieri verbale, pe tot parcursul lecţiei;
Resurse:
a) umane: elevii clasei a XII-a
b) temporale: 50’
c) bibliografice:
 ministeriale: Programa şcolară pentru limba şi literatura română pentru clasa a XII-a

2
 pedagogice: Ghe. Dumitriu şi C. Dumitriu, Psihopedagogie, EDP, Bucureşti, 2004;
 metodice:
 MEN-CNC, Ghid metodologic, Aria curriculară Limbă şi comunicare - liceu, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2002;
 Pamfil, Alina, Studii de didactica literaturii, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă,
 Sâmihăian, Florentina, Mariana Norel – Didactica limbii şi literaturii române, I (2005) şi II (2006), Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
Proiectul pentru Învăţământul Rural 200
 Sâmihăian, F. (2010). Noi abordări în didactica limbii şi literaturii materne, curs susţinut în cadrul Universităţii Bucureşti ,
Masterat, Didactici ale disciplinelor filologice, (2010).
 webografie: www.anpro.home.ro
www.didactic.ro

3
 SCENARIU DIDACTIC
Nr. ETAPELE TIMP ACTIVITĂŢI DE ACTIVITATEA METODE MIJLOACE FORME DE EVALUARE
Crt. LECŢIEI ŞI ÎNVĂŢARE ELEVULUI ORGANIZARE
OB.
1. Momentul 2’ Salutul. Conversaţia Àctivitate
organizatoric Se face prezenta elevilor. frontală

2. Verificarea 5’ Profesorul verifică tema atât Caietul de

temei şi a cantitativ, cât şi calitativ. teme
structurilor Verificarea calitativă se face
cognitive selectiv; elevii vor fi solicitaţi, Conversaţia Activitate Observarea
însuşite prin sondaj, să citească, să Manualul frontală sistematică
anterior motiveze, antrenându-se, prin
întrebări, întreaga clasă.

3. Captarea Profesorul pregăteşte De asemenea

atenţiei elevilor elevilor patru poezii evaluarea se
3’ Elevii vor ghici Conversaţia realizează pe
reprezentative perioadei
autorul poeziilor, percursul
interbelice. Anexa1 Activitate
prin tematica pe întregii lecţii
individuală prin aprecieri
1.1 Captarea atenţiei constă în care o abordează.
le verbale ale
recunoaşterea autorilor poeziilor
profesorului.
de către elevi.

4. Anunţarea 2’ Profesorul anunţă titlul lecţiei şi Elevii îşi notează Caietele Activitate Observarea
titlului lecţiei şi obiectivele pe care doreşte să le titlul lecţiei în elevilor frontală sistematică
a obiectivelor atingă pe parcursul acesteia. caiete şi sunt
urmărite atenţi la profesor. Expunerea

4
5. Dirijarea 30’ Utilizând metoda STARBURST Elevii îşi vor Conversaţia Caietele Activitate
învăţării (EXPLOZIA STELARĂ), desena schema în euristică elevilor frontală
elevii, structuraţi în două grupe, caiet şi vor
1.1 vor răspunde unor întrebări răspunde
caracteristice acestei tehnici de întrebărilor.
lucru:
Activitate pe
Aprecieri
grupe
verbale
2.1 Cine...?
Starburst Anexa 2

De ce ...? Ce...?
Tabla
2.4

Unde…? Când...?
Explicaţia

Anexa 3
Profesorul oferă elevilor fişe de
Aceştia rezolvă Anexa 4 Obserevare
lucru.
itemii din fişele sistematică
Profesorul oferă elevilor biletele de lucru.
cu aprecieri critice, solicitându-
Conversaţia
le argumentarea unui punct de
vedere
Aprecieri
Profesorul prezintă o poezie
verbale
tradiţionalistă, elevii identificând
curentul literar. Anexa 5

5
 Profesorul propune elevilor să
creeze un final alternativ baladei
Elevii vor
„Riga Crypto şi lapona Enigel”
răspunde la
de Ion Barbu. Joc de
solicitarea
creaţie
profesorului.

6. Asigurarea 6’ Caietele Activitate Observarea

feedback-ului elevilor frontală sistematică
Recapitulez noţiunile prezentate Elevii vor Conversaţia
în această lecţie. sintetiza
trăsăturile poeziei
interbelice

7. Asigurarea 2’ Tema pentru acasă constă în Conversaţia Manualul Observarea

retenţiei şi a efectuarea următoarelor exerciţii sistematică
trasnferului (din manual): 1, 2, 3 de la pagina
72.
Aprecieri
Caietele
verbale
elevilor
explicaţia

6
ANEXA 1
Lucian Blaga
Eu
nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată
visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău îl vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei
ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de
căinţă:
"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu
noroi în fund cresc nuferi?"
(Vei plânge mult ori vei
zâmbi?)
George Bacovia
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele -
Pedanţi profesori
Şi examene grele...
Şi azi mă-nfiori
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele!
Liceu, - cimitir
Cu lungi coridoare -
Azi nu mai sunt eu
Şi mintea mă doare...
Nimic nu mai vreu -
Liceu, - cimitir
Cu lungi coridoare...
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele -
În lume m-ai dat
În vâltorile grele,
Atât de blazat...
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele (Liceu)
7
MODERNISMUL
Ion Barbu
Răsărit al crestelor de păsări,
Steme nicăiri în fâlfâit,
Bântuie, când soarelui voit
Arcuite pajurile catâri.
Seceri dintre secete-au sclipit!
Chemi zidul ars, cu ierburile
cimbruri,
Anulare unor albe timpuri,
Sub arginţii muntelui orbit.
(Secol)
Tudor Arghezi
În beciul cu morţii, Ion e frumos.
Întins gol pe piatră, c-un fraged
surâs.
Trei nopţi şobolanii l-au ros
Şi gura-i băloasa ca de sacis.
Când cioclu-l ridică-n spinare
Ion par-ar fi de pământ.
De-l pui poate stă în picioare
Dar braţul e moale şi frânt.
În ochii-i deschişi, o lumină,
A satului unde-i născut,
A câmpului unde iezii-a păscut,
A încremenit acolo străină.
Departe de vatră şi prins de boieri,
Departe de jalea mămuchii,
Pe trupu-i cu pete şi peri
În cârduri sunt morţi şi păduchii.
(Ion Ion)
ANEXA 2

CINE sunt precursorii modernismului european?

DE CE se numeşte astfel curentul? CE este modernismul?

MODERNISMUL

UNDE a apărut modernismul? CÂND a apărut modernismul?

8
ANEXA 3

FIŞĂ DE LUCRU
GRUPA I GRUPA II

1. Explică titlul poeziei Plumb de George Bacovia. 1.Explică titlul poeziei Flori de mucigai de Tudor Arghezi.
2. Care este tema poeziei? 2. Precizaţi tema poeziei.
3. Precizaţi două trăsături simboliste identificate în poezie. 3.Identificaţi elementele esteticii uratului în text.
4. Care sunt cele două sisteme filosofice care stau la baza creaţiei 4. Care este semnificaţia corolei de minuni a lumii.Care este figura de
blagiene? stil care stă la baza titlului poeziei Eu nu strivesc corola de minuni a
5. De ce este denumită opera Riga Crypto şi lapona Enigel lumii de Lucian Blaga.
„Luceafăr întors”?Care sunt elementele 5. Care sunt diferenţele între balada Riga Crypto şi lapona Enigel şi
comune celor două opere? poemul Luceafărul?

9
ANEXA 4
Aprecieri critice:

 "S-a spus că Tudor Arghezi aduce o limbă nouă; în realitate, limba lui este limba obişnuită, devenită însă o nouă limbă poetică prin
putinţa scriitorului de a da o funcţie poetică unor cuvinte considerate pâna la dânsul ca nepoetice. Meritul nu e de a o fi îndraznit, ci de a o
fi realizat, prin prezenta unei temperaturi suficiente pentru o conversiune de valori." (Eugen Lovinescu, Istoria literaturii romane
contemporane)

 „Ceea ce se observă numaidecât la Bacovia este spiritul «decadent» al unei sensibilităţi, în linii esenţiale, eminesciene.[...] ...Dacă natura
lui Eminescu e «naturală», a lui Bacovia e artificială, ca a simboliştilor.Eminescu cânta codrul uriaş, teiul, bradul, miresmele îmbătătoare.
La Bacovia dăm de verlainienele parcuri şi havuzuri, florile lui sânt uscate, părând de hârtie, sau au parfumuri otrăvitoare. Locul
melancoliei lui Eminescu e în pădure, lângă izvor pe lacul «încărcat cu flori de nufăr». La Bacovia nevrozele se produc în «cârciumi
umede, murdare» sau în odaia obscură, înecată în fum de ţigară şi în aburii cafelei. În locul paradisului eminescian care e insula lui
Euthanasius vom găsi la Bacovia baudelairienele «paradisuri artificiale». (Nicolae Manolescu, Prefaţă la volumul George Bacovia,
Plumb, Bucureşti, 1963 )

Anexa 5

Cobor pe câmp o dată cu-nnoptarea,

Sunt pretutindeni şi nu-s nicăieri,
Mă prinde pitulată nemişcarea;
Dar pier, cu glasul tare de mă ceri.

Mă sfâşie cocoşii, câinii mă latră,

La iaz mă joc cu luna plină-n stuf,
În jurul lămpii aţipesc pe vatră,
Şi satul doarme-n mine ca-ntr-un puf.
(Tăcerea, Ion Pillat)

10
11