cii (stilistiee, este fi-

Straturile stilistice ale limbajului artistic inglobeaza ~i reg is t reI est i listic e, prin care se transpun diversele variante ale limbii in stilul beletristic ~i se codifica repere spalio-temporale ale universului fiqional (registrul arhaic sau cel regional, registrul popular sau cult), componente psihosociale ~i tip are comportamentale ale personajelor (registrul cult ori popular, registrul argotic sau cu elemente de jargon, registrul colocvial, retoric sau emfatic etc.), strategii discursive ale eului rostitor (registrul oral, registrUl scris). ~
-,

Reg i s t res

t i lis tic e utilizate in crealii literare:

--------~-------'---_._--_._-------_._._-_.--.
.> --.--'----'-~--.--.---

: Registrul

..-

--------T~-------------~.... -~-----,-I

I
I

I ;

Caracteristici/miirci textuale I, Exemple Utilizat ca vari~;;-lii-~tilisticain opera Tri inele jos-pica-, I literara (folclorica sau culta), registrul I Tri ingeri Ie ridica; l popular presupune situarea naratoru-I Tri ingeri cu tri biciuri, lui, a ?ersonajelor/a eu~ui liric in.sfer~ I La tri ~cornuri ?e pamant, I cultum populare, ?nntr-~n. l~n:ba~; T~t ~r~snesc ~l.~otple~nesc, marcat de spontaneltate ~l mdlcl al i Sa ndlce munlu crunp.' implicarii afective; (Colinde din Ardeal, I - La nivel fonetic: marci ale oralita- . Ce sara-i?) lii, accente afective, variante fonetice familiare, ignorand normele ortoepice; rime ~i ritmuri simple, aliteralii; I Caci era boboc de trandafir " - La nivel lexical: selectarea unor I din luna lui maiu [...J. Sau cuvin~e ~i exp.resii ~dio~atic~ speci.fi- c~u~ s-ar mai zice la n?i in ce umversulUl rustIc (mcluslv reglO- Ilarane~te, era frumoasa de nalisme), frecvenla mare a i mama focului: la soare te diminutivelor, abateri de tipul pleo- puteai uita, iar la dansa ba. Si nasmului, al tautologiei; 1 de aceea Harap-Alb 0 prapa-I - La nivel morfosintactic: prezenla dea din ochi de drag a ce-i I unoI' forme neliterare (forme flexioera. I nare neliterare, acuzativul cu prepozi(I. Creanga, Povestea lie in locul dativului, forme lui Harap-Alb) pronominale colocviale, dezacordul etc.), viitorul' popular, prezumtivul, I superlativul popular, frecvenla mare , 1 a interjecliei; modele sintactice bazate pe repetilii sau pe recurenla lui ,,~i" ! narativ, anacolutul etc.; -

I-

-----1

I I

I
I

I
'1

I I

I_~.~_~~t;~~r.i~~~~;!}~ar~~~er

~_~~~~-I

~-----8egjstru

stilistic care define~te, In Un tana;~et~l tr~~~p~~ent general, creatiile literare culte; impli- subtire ca lama taioasa I ca situarea instantelor comunicarii! taia orizonturi curbate ~i lent artistice In orizontul culturii, prin despartea privirea de ochi ! aplicarea normelor limbii literare, cuvantul, de idee, ! , prin informatia culturala bogata; raza, de stea I Nivelul fonetic e definit prin eufonie; I pe cand plutea 0 floare de tei Iin poezie, ritmuri ~irime complexe; In launtrul unei gandiri abI j Nivel lexical caracterizat prin di- stracte. versitate ~i bogatie sinonimica, prin i (N, Stanescu, Semn 1) . 1 gradul ridicat de conceptualizare a I termenilor, prin valorificarea poten-II 'I tialit,atil,or mult~ple de semnificare; amblgUlzare dehberata; , Nivel sin tactic: fraza complexa, I I I elaborata; 1 La nivel stilistic: predilectia pentru tropi ~i figuri de gandire; variatie , I stilistica, originalitate. , I Oralltat;a vizeaza doua straturi Hei, hei! calatorule. Daca stilistice: un strat primar, intrinsec I ti-i yorba de-a~a, ai sa-ti rupi . literaturii populare ~i tuturor creatii- ciochinele umbland ~i tot n-ai 'I lor teatrale ~i un strat derivat, speci- 'I sa gase~ti sluga cum cauti d. fic structurilor dialogale (din proza ta, ca pe-aici sunt numai oa-I I sau din poezie) ~i stilului marilor, meni spani. $-apoi, cand este I I povestitori, a caror scriitur,a simulea-jla adicalea, te-a~ Intreba: ca' II I za circumstantele comunicarii orale; ce fel de zaticneala ai putea ParticularWiti: comunicare direc- I sa Intampini din pricina asta? ! ta, preponderent colocviala, afectiva (1. Creanga, Povestea I ~i spontana, Cll relative libertati fata lul Harap-Alb) I. de nonneJe limbii standard, dar cu I grad ridicat de conventionalitate ~i stereotipie In producerea "faptelor de - Ei! Sa lasam frazele, nene I stil"; relevanta elementelor paraver- Catavencule! Astea sunt bune i bale ~i nonverbale In constituirea pentru gura-casca... Eu sunt I sensurilor, zone de incidenta cu regis- omu! pe care sa-l Imbeti cu ! tiul stilistic popular; diferentieri In apa rece?,.. Spune, unde sa . funqie de tipul de cultura: varianta fie? oralitiitii rustice/varianta citadina; (LL. Caragiale, I Miirci distinctive: formule ale 0 scrisoare pierduta) adresarii directe, enunturi exclamative ~i interogative, elidari fonetice, I

I
'I

-1

I
I'

I I

I
I

I I
II

I I I
i

I
II

! !
I

I
I

_______

1.

_~~~~_:~~~:~~~~~~~;!.~;~;~_~ J
.._ ..__ "_.

---~----._-_._--~_._--_._-----_._--_._---------------'------_."'""~------'

---rtivelo~'-in v-;~ativ, a verbelor la im~ 1 perativ, a interjeqiilor; abateri de la 1 nonna precum dezacordul, anacolu! tul etc... ! -----r-------. ----------...-----;-:--.--.--.--------. ! Registru stilistic scris presupune A mmpetind A totul, aceasta iubire I comunicare artistica mediata, prin I inflorea tara seaman, cum producerea unei scriituri al carui cri- I infloresc salbatic, in luna I teriu valoric este originalitatea, intr- mai, nimfele lujerilor de crin. un limbaj autoreflexiv, con~tient de I Cu ochii mari, alba~tri, vii ca foqa sa de a intemeia universuri au- j ni~te intrebari de cle~tar, cu tonome, dar ~i de limitele acestor neastamparul trupului tanar, i , lumi semantice; i cu gura necontenit umeda ~i Nivelul fonetic, nu mai putin im-I frageda, cu 0 inteligenta care portant decat in registrul or~l (armo- irumpea, izvorata tot atat de II nii imitative, ritmuri in eufonie sau I mult din inima dit de sub, rupturi de ritm, rime complexe et~.), frun.te, era un spectacol mi- II I este dublat de nivelul grafematic nunat. II ("exploatarea resurselor poetice ale, (c. Petrescu, Ultima , grafismului ~i ale punerii in pagina" noapte ...) G. Genette), de semnalizarile meta! textuale (versul alb, versul spatial etc.), chiar dacii pictopoezia sau cali- 0, daca n-ar fi eroarea, gramele raman forme de expresivita- dacii am fi curati te artistica experimentale; i Cum sunt pe~tii din marea ! Nivelul lexical este caracterizat: cea sferica, frati printr-o orientare deliberata a limba- 1 ... ~i fiecare secunda n-ar fi jului spre polisemie maxima care I mereu a trecutului ... I confera un caracter deschis semnifi(N. Stanescu, 0, dadi ...) catiilor; rete Ie lexicale tematice, i campuri semantice, termeni cu ocu! renta rara; I Nivel sin tactic: structurarea riguI roasa a textului, astfel incat fiecare i I secventa textual a sa participe la rele- ! vanta estetic~ a se~nului lingvisti~;!1 I procedeele ~I figunle de construqle i i au rol definitoriu in producerea sem- i I nificatiei (recurenta, sin~etria, dislo- I carea, e1ipsa, opozitia, repetitia); La nivel stilistic, "sub aqiunea prinI cipiului metaforic, raportUlile sintactice se dezvolta in structuri imagistice, in I , spatiul carora se confrunta un univers I i real cu unul imaginar" (D. Irimia). i .
'I

I
II

I
I

I
I

I I

I
I

I
l

! i
I

i i

i
I

~-----_

'-~'--~~;~~-R~-~TI-L-IS-TI~-E PAR-T-IcuL~;~-----'-'-""""""'-"'-'--l

:-'--~---R-e-g-i-st'-~;-s--t-il-is'-t-ic-c-a-r-e-ev'-i-d-e'n--tl-' a-z~TLapu~~~~'u-I-p-o-ru-n-c-i--s~-lm~ 1 , 'dimensiunea istorica a limbajului; pIe cu Iemne toate cetatile ! situeaza instantele comunicarii artis- 1 Moldaviei, afara de Hotin ~i I ! tice lntr-un orizont de timp revolut, lIe arse, vnlnd sa strice prin prin actualizarea unui limbaj lnve- aceasta azilul nemultamitiIor, chit, ie~it din uz; I carii de multe ori, urzeau i - Dominanta stilistidi: ocurenta I comploturi ~i atatau revolte, i arhaismelor Ia toate nivelurile discur- I (c. Negruzzi, Alexandru I sului ~i revitalizarea unor constructiil Liipwjneanul) i tipare lingvistice lnvechite; I Tipuri de arhaisme: lexicale (cu-! ~t ~ , (I 'R ) r rt I .) , . d' I' I J';; Y elan, Ul are~ a ca ea, I vmte le~lte m uz: sto me, ogoJat i t B A A r ' I ) fi . (~ A h" as a. ag-o m san. a seama 'I I etc., onetlce_ lorme sonore mvec _ 'IIa pece t'Ie, P une call Ia un 1 1.. I , A te. pre, sarna, a lInple, a rumpe, laI Al 1 b' ~ t I . (' 'I' , 0 ac. ege unu me lereca , I ) ea~, semantlce cuvmte uti Izate I yl IdS rum. ch'1mb- call d'm , ~. a .. i " _ a ! odmlOara cu alt sens: pros time - oa- I A ~'t Ad -b - ~ b- 1 popas m popas. yl sa nu e i mem se ran, a ta an - a a~eza ta at' d At AT' d i d' ) opre~ I eca m , angra . ra, a eerta - a pe' epsi etc" " A co I0 s-o d al' m mana- mare- I A 1 , I morfologlce (fonne flexlOnare vechl: I' , , i ! , , . I' I Ul VIZIr. I Inlme, arzpe, pa aturz; vazum,! (B ~t D I I I pldnsum, s-au fost desehis etc.), Sil1y, e avrancdea, ./1Pus)II I 'T"I e soare ! tactlce (Gazeta d e 1 ranSI vania, I'

!
i

I-

I
I !

I
'I

I
!

'

I
'

i __

I domn (iirii Moldovei); I ~~ncti~ stilistica. a. ar~a~sme~o~ , utlhzate m proza de msplratle Istonca este aceea de a crea un tablou de epoca sau, de a diferentia discursul nara- i I torului de eel al personajelor; In I . teatrul istoric, arhaismele creeaza im- ! presia de verosimilitate prin reconsti- : tuirea limbajului vremii evocate. I

I-

I
'I'

I
.-. __ ~._ _. ._~ J

._ __

~_ .__._. __ ~ __

,_.~

....:._

Tm- : etati1e I Horin ~i _- e. prin ItIlor I rzeau ~ olte. ! andru eanul)

-;j

;----J

I
J

- artea I -: eama i
-

__-

I - recat. din I
1a un
" I
11

nu te

-=;5

grad. mare-!
1

I I

. .::..Apus - soare)

I
J

, ~"'-------'-------'-""-'-"--r----"'-----------'-' --:I Registru stilistic care confera identitate i Fratele cel sarac - sarac sa fie I geografic-lingvistica universului fictio- de pacate! - tot avea ~i elope-I nal, personajului/naratorului sau instan- reche de boi, dar cole: porumbi tei lirice exprimate; i la par, tineri, nalti de trup, te-] Tipuri de regionalisme utilizate in po~i la coame, amfmdoi cudalbi, i scop expresiv: "xicale (cuvinte cu circu- I tintati in frunte, ciolano$i $i I latie restransa la 0 arie geografica dialec- gro~i, cum sunt inai buni de I tala: omat, oleaea, nifel, papu$oi, injugat la car, de ie~it cu dfm$ii ! cueuruz etc.), fonetice (pronuntii dife- in lume $i de facut treaM. Dar ,rentiate in functie de aria dialectala: I plug, grapa, teleaga, sanie, car, ghine, ehiatra, sa spuie, sa prinza etc.), tanjala, carceie, coasa, hreapca, semantice (sensuri diferite ale aceluia$i tapoi, grebla $i cate alte lucruri I ~ I cuvant in zone diferite: mereu - "incet" ce trebuiesc omului gospodar i .~ in Ba~at), gr~m~tic~le (fo:me specifice nici ca se ~flau ,la casa acestui anumltor regtum: alsta, azasta III Mol- I om nesocottt. dova, asta, aia in Muntenia; viitorul (1. Creanga, Danila Prepeleac) , moldovenese - oi merge; prezentul lu- I era, manea in Transilvania, dezaeordul subiect-predicat in Muntenia etc.); 'I Valoare expresiva: largirea seriei sinonimice; confera culoare locala (realism de-j scriptiv); au rol de caracterizare a personaI j~lor (ca elemente d~ l~~nbaj. popular/f~mihar); aspeetele fonettclI reglOnale apheate I unor neologisme au functie satiriea in limI bajul eroilor lui Caragiale (eafine). 1 , , ' I In opera literara, regist~l stilistic fa- Nu mai plange, stea'-, nu-m-a-i-je-i'i,l miliar reprezinta un spatiu de interferenta Noapte, nu ma dojeni. a stilului beletristic eu cel eolocvial; , Badie soare, fa tu dreptate Particularitati: valorizeaza estetic $i-am sa-ti fiu frate. j, variailta spontana, neelaborata a limbii (E. Botta, Reeolta) vorbite, cu structuri lingvistice libere, cu . marci ale oralitatii $i ale implicarii afec'I' Da-mi ceasul sa ti-l repar! I tive, cu lexic variat, enunturi nepreten- Sunt specialist in decese !ioase, cu ticuri verbale $i elemente de I d" secundar! e creativitate expresiva; Vino la mine cu ora Rol stili~tic: c~racterizarea p~rsonaje~or vino la mine cu ora sa respiram I' sau a unut medtu cultural/soelOprofeslO- impreuna nal; in poezia postmodemista, genereaza beton ~i mortar! I prozaismul deliberat prin care este sur- Insa pe mana mea stanga ~rinsa banalit,atea cotidiana ~i,.~n .acela~i , din ceas dedus ttmp, construte~te contextul stlhstlc con- creseuse un ierbar. trastiv, menit sa re1iefeze rarele metafore (F. laru, Mareaje noifundafii !I (plasate, recvent, ca "poanta" in final); . eeasuri)

I I

I I I
i

II

I I
I

11

I
I
'I'

--','----- --_ _._------_ ..,-.--_ .._--- ----_.~--,--------._----,

,

i eri "de grani~a", in care registrui stilistic ! familiar, confesiv se asociaza celui bele- I I tristic, chiar daca referentul real biogra-l
I fic confera I
I.

; Jurnalulliterar

~i memoriile sunt scri-

i
II

nonficlionala . 1 textului. ' 1 I .--..----r..-------.~-,._------.----.-.----.-. ----.---.-----------j Utilizat in literatura ca resursa de inno- 1 - Se ridica aici 0 problema, spu- I I ire a limbajului, registrul stilistic argo- 1 se vizirul. [...] Tin minte ca I tic creeaza figuri semantice prin sensu- I acum vreo patruzeci de ani! rile noi atribuite unor cuvinte din limba I eram copil de casa ~i in loc sa II comun~, ,unor regionali~me: arhaisme, frec pode~ele, fr:cam mangalu', , neol~gls~e sau ~n_orcuv1l1te Imp~umuta-l c~m. se zlce. Ma vede .sultan~~ I te d1l1 hmba pganeasca, generand un ~l-ml spune: "Ce facl, bre? I Ilimbaj codificat; 'I "Ma $andesc, prea marite", zic ! i Expresivitatea artistica estedetetmi- eu. "In casa mea, bre?! face el I nata de metafora, me~onimia, eufem ismuL, 1 ~iAda-i ~i ard~:i, ca ~e-atunci 1 antonomaza etc. pnn care se produce' gandesc numa! 111 aer hber. [...] i .~ 1 transferul semantic ~i convertirea termeni-l Cap ai, gandire ce-ti mai trebu! lor argotici in semnificanti artistici;1 ie? Fa ~i tu 0 pauza. Rol stilistic: "inscrierea lumii narate in.1 (I. Gro~an, 0 suta de ani de zile I I perspectiva realismului sau lingvistic" Laporlile OrientuLui) ) (D. lrimia); mijloc de producere a impre. siei de verosimilitate in caracterizarea I unor personaje sau a unui grup sociall j inchis; in poezie, acest limbaj antiliric 1 vizeaza "spiritul de fronda ~i rrevoia de I expresivitate" (R. Zafiu), efectul stili-stic fiind construirea unei viziuni, antimetafi- 1 , ! zice asupra unei lumi absurde sau de- 1 construirea unor._IEodel~liri~e vetust~--l, , ". I Prezenta termenilor de jargon in lim- I Moftangioaica romana vorbe~te bajul artistic aduce elemente de noutate romflI1e~te numai avec Les nu doar in sfera lexicului, ci ~i la nivel I domestiques,_ incolo frantuze~te. fonetic, oferind 0 alternativa modern a lal (LL. Caragiale, MoftuL roman) mai vechiul registru emfatic; 1 ;j "Efectul de stil" principal este ruptura Si zambe~ti spre fiecare dintre de nivel, crearea relatiei contrastive in oaspetii-nsemnati., I contextul stilistic; I Oh, iti vine a merveliu' in T i Va loa rea expresiva a elementelor de shirr ~i-n prespalati! ' jargon in scrierile traditionale era limita- I (Mircea Cartarescu, Levantul) ta la c'aradeti~area unor personaje satiri-. a merve I'LUla mervel '11e, 1OC.ad V. A /' '-., In . I zate/a u~ui grup:eare~l~i c~eeaz~ 0 ide.nti- limba franceza) - foarte bine, minunat, I tate soclOprofeslOnala, on la construm~a extraordinar I
0

dimensiune

I !

I I

I i
II I

ft

I
I

I
i

I I
'I'

I I

...... 'I
I

ft

_'

..

.,__ .__ -!_:r!.!.l!!:!.s!::shirt,..-:ngl,~_- tEi_~1;I~

--f u;cidi~~-n-si~~-i-ir-~~ic~ i~ planul

I rului; In limbajul

narat~---'---

--------------1

! rea jargonului poate fi considerata $i i I marca stilistica a omului contemporan I

0

artistic modem, utiliza-

care "se mi$ca" dezinvolt in spatiul multiculturalitatii sau 0 tentativa de a transgresa limitele unei limbi nationale, prin plurilingvism. I -T -------... -.-----~--- .. - - .. ------~--~-- .. -..------~-~----,---------~~----i I Registru. stilistic asociat frecvent regis- Psihologia arata ca au 0 tend in- I 1 trului cult, definitoriu pentru discursul ta de stabilizare starile suflete$ti I elevat, conceptualizat, modem; repetate ~i ca, mentinute cu Dominanta stilistidi: frecventa mare a vointa, duc la 0 adevarata netermenilor neologici specializati in sfera vroza. Orice iubire e ca un IUO- i I ~tiintelor (filosofie, psihologie, matema- I noideism, voluntar la inceput, I tica, fizica etc.) sau in domeniile tehnice; patologic pe urma. aspect erudit al scriiturii; (c. Petrescu, Ultima noapte I Functii stilistice: poate diferentia plade dragoste, ...) I nul naratorului de cel al personajelor sau I ! are rol in caracterizarea unor eroi, in Ordonata Spira,/Sunet/ I surprinderea unor medii intelectuale ori Fruct de lira,/Capat paralogic, artistice; expresivitatea maxima este Leagan mitologic I conferita de contexte stili stice contrasti(1. Barbu, Uvedenrode) i ve: in ca:e neologismele. sunt rel!efate I pnn asoclerea cu termeOl populan, co- I . Ilocviali sau cu elemente de jargon. I -----,..-------------------.----------..-----------1 I Registru stilistic solemn, caracteristic Brigbelu, rege tanar din vremea I I I unor specii clasice, precum tragedia, cea carunta I imnul, oda i~i inscrie structurile discur- Pe zeii vechii Dacii i-a fost sive in modele conventionale specifice chemat la nunta. I "stilului inalt"; . Frumos au ars in flacari prino Dimensiunea stilisticii: tonalitate gra- I sui de pe vatra, Iva, ceremonioasa, realizata prin catego- Pe cand intrara oaspetii sub s::: ria estetica a sublimului, prin lexicul !?oltile-i de piatra. I elevat, prin figuri retorice etc. In capul mesei ~ade Zamolxe, '0 Valoare expresivii: discursul elevat zeul getic, i en este menit sa emotioneze putemic, sa Ce lesne urca lumea cu umaru-i confere 0 maretie sobra ideilor, eveni- atletic. mentelor, personaliHitilor evocate/ perso(M. Eminescu, Gemenii) najelor; in creatiile postmodemiste, I I efectul de stil este opus: exagerarea solemOltatl1 pnn tonul encomiastic sau melodramatic determina pasti~a, caricatura acestui registru stilistic.

r
I I I

I I

'51 I
~

II

~I

I
I

I I
11

I I
II

I
I

I
I

'j

.~

'--1I
i

-_...

1 0, moartea e-un chaos, 0 mare in arta ret9ricii (,,~tiinta antica a elabora- de stele, rii discursului persuasiv" care a evoluat I Cand viata-i 0 balta de vise spre arta "omarii" stilistice, incheindu-~i II rebele; I existenta in sec. al XIX-lea), caracterizat " 0, moartea-i un secol cu sori I prin tonalitiiti exaltate, prin frecventa I inflorit, mare a figurilor de stH; , Cand viata-i un basmu pustiu ! - Expresivitatea artisticii rezida in ~i urat. supramarcarea secventelor textuale (tira-I (M. Eminescu, Mortua est!) ida, perioada, fraza, secventa poetica etc.) prin grandilocventa (interogafia ~i ex- j Au doar nu mi-ati jurat ~i mie C3 : clamafia retoridi, enumerafia ~i grada- 'I credinta, cand eram stolnicul E fia, antiteze ~i meta/ore indraznete etc.; "Petre? Nu m-ati ales voi? Cum simetrii, recurente ~i opozitii sintactice au fost obladuirea mea? Ce I etc.); sange am varsat? Care s-au inI - Rol stilistic: discursul retoric poate I tors de la u~a mea, tara sa ca~ticrea 0 tonalitate patetica prin care se ge dreptate ~i mangaiere? exprima exaltarea eului rostitor, tensiu- " (c. Negruzzi) , nea paroxistica a unor conflicte, ori in-I" tensitatea trairilor interioare, a pasiunilor ! unor personaje din opera epica sau dra- j matica; supralicitarea procedeelor retOri-j i ce poate declan~a ins a efecte 1 comice/parodice sau inflexiuni ironice. I Registru stilistic care recurge la~im-it-a--1-I-sm--a-ll-e-s--te-~ompus din ochi, i rea unei opere din "genul inalt", in sco- I favoriti ~i rochie ~i se gase~te pul compromiterii acesteia; apeleaza la ~stazi cu foarte mare greutate. intertextualitate ("relatia de coprezenta I, Inainte vreme cre~tea ~i in GraI intre doua sau mai multe texte". - G. : din a Botanica, iar mai tarziu, Genette) sau la hipertextualitate (deriva- i gratie progresului ~tiintei mo:.8 I rea unui text din altul, prin transformare derne, s-a reu~it sa se fabrice 2 I sau prin imitatie); unul pe cale chimica, prin C5.. Dominanta stilisticii: discursul are 0 syntheza. i gravitate simulata sau, dimpotriva, un (Urmuz, Ismail ...) I caracter satiric accentuat; Expresivitatea artistica este realizata I prin de-construirea textului-sursa, prin efecte. ~e~~teptate generate de noul con" " text stIhstIc.

! - Registru stilistic ca;e i~i are originea

I
I

I i i I I
I
III

I
I
I

I I

III

---'-'--_._~---'-----~._-----

Registru stilistic caracterizat prin di-j' Cel care-mi baga-n spate un simularea unei atitudini critice sub apa- cUlit renla 1audativa; perform area sensuJui I Binevenit fie ~i fericit! ! I ironic se realizeaza in contextuJ stiJistic, $i-a~a mi se parea trupu1 prea 'I care pelmite ~i identificarea componentei greu ! graduaJe a registruJui (de Ja ironia bo$i-a~a nu mai ~tiam daca sunt noma, 1a dispret, de Ja malitie, la sar- i eu , I I I ,casm; ) I ! Particularitati: "fonnuJari1e ironice n- Binevenit fie ~i bucuros I' I au alt mijJoc de a se face recunoscute in 1 Ca zac, parc-adormit cu fata-n (J afara de intonatiiJe cu care sunt debitate" jos, I (T, Vianu); Visfmd Ja ce se-ntampla pe pa- , I Rot stilistic: instituie un strat de adan- J mant cime al semnificatiei, marcand ruptura Intruna-i voi canta sufletul I intre aparenta ~i esenta, precum ~i distan- 'I bland tarea critica, dis~retuito,a~e a ,locutorului : ~ceJuia c,e-mi ?aga, ~n cutit I (narator, persona]/ euJ lmc) ~I a lectoru- ! In spate. Fie ve~nIC fenclt! ; llui de un referent (personaj, obiect, eve- I (E. Brumaru, Dulei \ niment, situatie etc.) pe care il distihuri ... ) persifleaza; "esenta ironiei este sa pro! voace tocmai afecteJe contrarii acelora I ! legate de expresiiJe intrebuintate" (T. I Vianu). I I ---"-"--_"'~-----~--'"~"--'----rw----'-"'-'~._'-"""'",,--------'-,~-~---,--'----1 Ii Registru stilistic instituit printr-o stra- ! Un pe~te mic ~i foarte trist tegie textuaJa de subminare din interior a i Din hele~teul contelui I unei structuri literare (formula sau in- I S-a-ndragostit de-un ametist I stanta naratival"construct" poetic sau I De la inelul contelui teatral, topos literar, seriitura etc.), prin j $i-ntr-o calea~ca a sosit re-scriere in "cheie minora", in regimul i Sa ceara mana contelui (J I derizoriuJui; Dar refuzat ~i-adanc jignit I Dominanta stilistica: de-construirea1 Muri sub ochii contelui ! ..2 I cli~ee1or, a poncife1or genului, "contra(E. Brumaru, Can tee naiv) facerea" lor dezinvolta printr-un ,joc" i stilistic abil; 1 Expresivitatea artistica rezida in noua : I viziune (frecvent nonantropo-centrica), 1 degrevata de cli~ee ~i in jocuri sclipitoare 1 ___ I _decuvinte. __ .~. I. . . ~
'I' 'I'

I
!

I I

I
I

,g

I I

I I

I I i

I
!
,

I
I

I
'I'

-~-"""-.,-'-'-_--

~~-''''''''''-<'''''''--~''

'-....~_.

I I

~ !.

I
I

!
I I

j Registru stilistic definitoriu pentru cre- I Vreme trece, vreme vine,

textuale in care sunt for- Toate-s v~chi ~i ~oua toate; refleqii asupra conditiei umane; I Ce e rau ~I ce e bme 'I Domi~anta . stilistidi: .dis~u~sul con-! Tu te-ntre~ba ~i,socoa~e; ceptuahzat pnn care se mstttule fom7U- Nll spera ~f nu al teama, larj pregnant sententioase; utilizarea unor Ce e val ca va~ul trece; _ .~ structuri lingvistice impersonale (per- De t:-n?~amna, de te cheama, soane gramaticale cu valoare generica); I Tu ramal la toate.rece. _ . So Expresivitatea artistica este determi- I (M. Emmescu, Glossa) I 1 nata de limbajul cu mare valoare cogni- II tiva: referent general-uman, termeni. i conceptualizati, formularile memorabile ! 1 care exprima in imagini artistice raportul , dintre om ~i u~ive~s, om ~i existenta, ! ___ I _cu _oa~tere,creatle, ttmp etc. __ n . .. I.. . Registru stilistic sp;cifi~" creariilor C~~-se sprijina nourii negri de cu un referent imaginar transcendent, in I cer, a~a se sprijina sufletul meu care este surprinsa relatia fiintei cu divi- de umbra ta; Doam~e! . nitatea, fiorul metafizic, nelini~tea onto-I' (N. Damlo.:',.Pels~J cu IUl~a-1 Ilogica ~i gnoseologica, aspiratia sa spre nan aprmse-n vant) sacru, nevoia de certitudini etc.; I . Dominanta stilistica este reprezentata .-8 I de "un fond lexical ~i un fond de modele II sintactic~ ce se sustrag evulu\iei limbii" (D. Jnmla); I Expresivitatea artistidi este asociata I I ideilor inalte, reprezentarilor ~i simboluI rilor rel.igi.~ase fo~ulate in limbajul __ ~~l1l!0d~~ll ceremomoase. .~ __ -' . -.J

I atiile/secventele
I mulate

I,
1.
I

I'

I I

I
I

'

I I

I
I

i
'I'

I
I

I () I I

I
I i

I . I

5. VALORI STILISTICE ALE NUCLEULUI COMUNICARII ARTISTICE

Q

"Textul literar - opineaza Dumitru Jeremia in studiullntroducere in stilistica poate fi considerat ca 0 realitate cu doua ipostaze consubstantiale: (1) structura stilistica ~i (2) functia de semnificare poetica. In prima ipostaza, structura stilistica poarta marcile Eului auctorial; in ipostaza a doua, structura stilistica genereaza lumea semantica a textului ~i poarta totodata marcile Eului textului. Ambele serii de ma-rci stili stice - ale eului auctorial ~i ale eului textual- i~i definesc identitatea ~i, implicit, originalitatea, prin modul de valorificare a potentialului expresiv al limbii, a diverselor categorii estetice, semantice, morfologice ~i sintactice.